Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 12 mai 2006 · monitorul.ai

V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte ∫i pre∫edinte de ∫edin˛„.

Stimate doamne ∫i stima˛i domni,

Titlul pentru declara˛ia politic„ de ast„zi este: îNecesitatea ∫i urgen˛a echilibr„rii sistemului de salarizare Ón sectorul public“.

Fiecare modificare a nivelului salariului minim pe economie aduce dup„ sine, prin efectele ei, schimb„ri ale corel„rilor de salarizare Ón sectorul public. Cu aceste ocazii nu se modific„ Óns„ ∫i celelalte salarii din sectorul public.

Mai mult dec‚t salarizarea bugetarilor, toate salariile din sectorul public din Rom‚nia sufer„ modific„ri de raporturi Óntre salariul minim ∫i cel maxim practicat Ón domeniul respectiv de activitate.

De regul„, cre∫terile salariului minim pe economie creeaz„ condi˛ia ca, o dat„ cu cre∫terile de pre˛uri la produsele de baz„, veniturile minime ale salaria˛ilor s„ fie compensate prin cre∫terile salariului minim pe economie. Aceast„ sincronizare este corect„, Óns„ ea trebuie corelat„ ∫i cu al˛i factori care influen˛eaz„ remunerarea muncii Ón sectorul public.

Œn ultimii ani, Ón mod constant, cre∫terile repetate ale salariului minim pe economie nu au fost Ónso˛ite de cre∫teri de salariu ale tuturor categoriilor de salaria˛i din sectorul public. Efectul este c„ raportul dintre salariul maxim ∫i cel minim Ón sectorul public, Ón fiecare domeniu Ón parte, s-a diminuat Ón mod constant, tinz‚nd spre unitate. Acest fenomen creeaz„ mari disfunc˛ii ∫i demotivarea salaria˛ilor speciali∫ti cu vechime Ón munc„.

Se ajunge p‚n„ acolo c„ un specialist debutant Ón domeniul s„u de activitate s„ c‚∫tige p‚n„ la 60—70% din salariul unui specialist aflat cu c‚˛iva ani Ónainte de pensie ∫i care a parcurs Ón mod constant toate etapele de perfec˛ionare profesional„ corespunz„toare studiilor ∫i nivelului de vechime Ón munc„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 Sigur c„ este nevoie ca salariile debutan˛ilor s„ fie c‚t mai mari pentru a motiva tinerii s„ munceasc„ aici, Ón ˛ar„. Sigur c„ performan˛a ∫i productivitatea muncii las„ de dorit Ón multe domenii de activitate din sectorul public. Sigur c„ sursele de finan˛are pentru salarizarea Ón sectorul public sunt limitate ∫i insuficiente.

Totu∫i, o gril„ de salarizare care, pe parcursul unei cariere profesionale de o via˛„, creeaz„ o diferen˛„ de doar 30% fa˛„ de salariul unui debutant, este departe de a motiva pentru perfec˛ionare profesional„ ∫i munc„ entuziast„.

Salariile Ón sectorul public sunt at‚t de mici Ónc‚t, Ón multe domenii, ele devin adev„rate invita˛ii la corup˛ie, dac„ se ˛ine seama de nivelul ridicat al resurselor cu care se opereaz„ ∫i importan˛a deciziilor pe care le iau unii bugetari remunera˛i mizerabil, de-a dreptul indecent.

Œn acela∫i timp, Óns„, tot Ón sectorul public, pentru unele categorii de conduc„tori de institu˛ii se pl„tesc salarii care reprezint„ de 100 p‚n„ la 700 de ori nivelul unor pensii cu care milioane de oameni trebuie s„ supravie˛uiasc„. De regul„, beneficiarii unor astfel de salarii care dep„∫esc cu mult p‚n„ ∫i salariul pre∫edintelui ˛„rii sunt persoane numite Ón func˛ii pe criterii politice.

Sistemul func˛ioneaz„ astfel nu doar de un an, ci de 16 ani Óncoace. Co∫ul zilnic pentru consumul individual ∫i-a pierdut de mult semnifica˛ia pentru politicile de salarizare decent„ Ón sectorul public. Sunt sute de mii, poate milioane de salaria˛i c„rora venitul lunar din munc„ Ón sectorul public nu le ajunge lor personal nici m„car s„ pl„teasc„ hrana zilnic„ ∫i Óntre˛inerea locuin˛ei.

S-a ajuns p‚n„ acolo ca unele categorii de salaria˛i pentru a putea s„ lucreze Ón sectorul public au nevoie s„ fie sus˛inu˛i financiar de c„tre al˛i membri ai familiei. Acest fenomen se manifest„ Ón mod special Ón r‚ndul tinerilor, la debutul lor Ón carier„.

Ceea ce vrem s„ subliniem, Ón esen˛„, sunt dezechilibrele principiale ∫i lipsa unor repere morale Ón actualul sistem de salarizare Ón sectorul public. Apare ca urgent„ ∫i necesar„ modificarea sistemului public de salarizare, astfel Ónc‚t s„ fie r„spl„tit„ munca cinstit„, competen˛a, profesionalismul, creativitatea ∫i inteligen˛a mai mult dec‚t nemunca, statul de poman„ sau lipsa de calificare ∫i de experien˛„.

Sistemele de salarizare din s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt, administra˛ie, institu˛ii publice, ∫i respectiv agen˛ii economici din sectorul public sunt tot at‚tea dovezi concrete ale abera˛iilor ∫i lipsei totale de coeren˛„ a sistemului de retribuire a muncii Ón ˛ara noastr„. Prea pu˛in mai conteaz„ c„ defec˛iunile de principiu ∫i lipsa de valori autentice care s„ fundamenteze sistemul de salarizare Ón sectorul public sunt, Ón principal, expresia aplic„rii mul˛i ani de zile a unor politici care s-au revendicat ca fiind de tip social-democrat.

Important este c„ situa˛ia de fapt este catastrofal„ ∫i se cere urgent corectat„. Fa˛„ de cele semnalate mai sus, apare ca necesar„ ∫i urgent„ o rapid„ analiz„ ∫i evaluare, precum ∫i o ac˛iune a Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei pentru ca aceste anomalii ale sistemului de salarizare Ón sectorul public, care

afecteaz„ via˛a a milioane de cet„˛eni din ˛ara noastr„, s„ fie corectate.

Solicit„m ministrului muncii s„ prezinte de urgen˛„ Ón Camera Deputa˛ilor un raport privind aspectele semnalate ∫i propuneri de politici care s„ Ómbun„t„˛easc„ rapid dezastruoasa stare de fapt.

Revine, Ón final, r„spunderea Guvernului, Ón ansamblul s„u, s„ aplice mai rapid prevederile din Programul de guvernare pentru Ómbun„t„˛irea salariz„rii Ón sectorul public.

Consider„m c„ o astfel de abordare poate conduce la Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ pentru milioane de cet„˛eni rom‚ni, salaria˛i Ón sectorul public, precum ∫i pentru familiile lor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mircea Ifrim

#14958

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Obiectul acestei declara˛ii este legat de situa˛ia grav„ a sistemului de s„n„tate ∫i de starea de s„n„tate a popula˛iei, care devine din zi Ón zi mai Óngrijor„toare.

M„ adresez primului-ministru ∫i supun spre aten˛ia Domniei sale Ón primul r‚nd posibilitatea de a lua o hot„r‚re politic„ ∫i de a aloca mai mult dec‚t 0,8% din P.I.B. ca fond de stat pentru s„n„tate ∫i, de asemenea, de a scoate din bugetul consolidat de stat banii asigur„rilor sociale de s„n„tate, care sunt un fond privat, un fond public privat, ∫i a-l afecta Ón exclusivitate actului medical, a∫a cum se petrece Ón toate ˛„rile civilizate, f„r„ a utiliza acest fond pentru programe de s„n„tate care revin bugetului de stat ∫i, Ón acest context, o m„rire la cel pu˛in 2% din P.I.B. din bugetul de stat pentru programele de s„n„tate. Este prima problem„ pe care o supun aten˛iei.

A doua problem„ se leag„ de faptul c„ de∫i s-a incriminat un management defectuos, de∫i s-a f„cut o v‚n„toare de vr„jitoare asupra personalit„˛ilor lumii medicale considerate vinovate de dezastrul ∫i risipa din s„n„tate, gre∫elile manageriale sunt mult mai grave la ora actual„. S-a dat o dispozi˛ie de reducere cu 25% a num„rului de paturi din spitale. Este normal dac„, Ón acela∫i timp, s-ar lua m„suri de ridicare a tehnicit„˛ii, de dot„ri corespunz„toare, care ar duce la sc„derea num„rului de zile de spitalizare. Lucrul este absolut normal ∫i Ón Uniunea European„ lucrurile se petrec a∫a: paturi sunt mai pu˛ine, tehnicitate ridicat„, num„r de zile de spitalizare redus. Dar, la noi, aceast„ m„sur„ de 25% reducere a num„rului de paturi este Ón acela∫i timp luat„ Ón condi˛iile Ón care se vorbe∫te de construirea a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 8 spitale de urgen˛„ care pot fi cu fonduri par˛ial str„ine pentru cl„dire, dar restul sunt banii publici, care ∫i a∫a sunt insuficien˛i pentru s„n„tate la ora actual„.

Œn acela∫i timp, dau un exemplu aberant, la Bac„u, Ón curtea unui spital cu 1.300 de paturi, din care trebuie reduse paturi, s-a dat aviz pentru construirea unui spital cu 800 de paturi, Óntr-adev„r, cu un fond PHARE care ar asigura jum„tate din construc˛ie, dar r„m‚n banii pentru construc˛ie, pentru echipament, pentru personal medical, care nici nu exist„.

De asemenea, a∫ supune aten˛iei d„r‚marea unor spitale care sunt foarte bune la ora actual„, precum este ambulatoriul Spitalului Col˛ea din Capital„, care este ∫i monument istoric ∫i care ar urma s„ se d„r‚me, Óntruc‚t a∫a s-a stabilit Óntr-un proiect Ónceput cu Firma îSiemens“ cu 4 ani Ón urm„. Œntr-adev„r, proiectul exist„, proiectul a fost un proiect dezastruos, Curtea de Conturi ∫i-a spus cuv‚ntul. Or, a-l finaliza ∫i cu aceast„ d„r‚mare a ambulatoriului Ónseamn„ o tulburare grav„ a sistemului de s„n„tate.

Œnchei aici aceste exemple de management defectuos central ∫i supun aten˛iei primului-ministru o analiz„ atent„ cu speciali∫tii din domeniu, cu v‚rfurile profesionale, Óntruc‚t o reform„ f„cut„ Ómpotriva unui sistem este nedemocratic„ ∫i, Ón timpul istoriei, democra˛ia ∫i-a dovedit eficien˛a Ón compara˛ie cu dictatura.

Œn speran˛a unor m„suri imediate, Ól rog pe domnul prim-ministru s„ acorde aten˛ie acestei solicit„ri. V„ mul˛umesc.

Petru C„lian

#18789

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are drept titlu îZiua Interna˛ional„ a Tineretului“.

Conform calendarului s„n„t„˛ii, ast„zi este Ziua Interna˛ional„ a Tineretului, o zi pe care ar trebui s„ o s„rb„torim cu to˛ii, dat fiind faptul c„ tineretul este cel care poart„ semnul dezvolt„rii noastre viitoare ca na˛iune Ón cadrul Uniunii Europene ∫i nu numai. Dar, Ón special, aceast„ zi ar trebui s„rb„torit„ de tineri. Doar c„ nu mul˛i tineri au motive s„ s„rb„toreasc„ o astfel de zi.

De∫i exist„ multe p„turi defavorizate Ón Rom‚nia, nimeni nu a recunoscut niciodat„ deschis c„ tineretul este o astfel de categorie, fapt care i-a determinat pe mul˛i s„ emigreze, Ón c„utarea unor condi˛ii mai bune ∫i a unei recunoa∫teri a meritelor lor. Astfel, ne m‚ndrim cu tineri rom‚ni care muncesc pentru companii de prestigiu din str„in„tate, cum ar fi îMicrosoft“, sau care predau Ón

universit„˛i europene ∫i americane, ori ne Óntreb„m ce i-o fi determinat pe unii tineri cu studii superioare s„ mearg„ la cules de c„p∫uni Ón Spania. R„spunsul la toate aceste uimiri ∫i Óntreb„ri ale noastre relativ la tineri Ól are Programul na˛ional de sprijinire a tinerilor rom‚ni. Mai bine zis, lipsa acestui program!

Pu˛ine sunt companiile rom‚ne∫ti care au Óndr„zneala sau chibzuin˛a de a oferi posturi de r„spundere unor tineri aparent neexperimenta˛i, iar faptul c„ alte corpora˛ii interna˛ionale sau multina˛ionale au acest curaj, dovedindu-se ulterior c„ au fost inspira˛i Ón alegerea lor, nu constituie, din p„cate, un exemplu demn de urmat.

De asemenea, pu˛ine sunt organiza˛iile de partid care s„ Óncurajeze realmente ∫i constant accesul tinerilor la pozi˛ii de conducere de unde s„ aib„ posibilitatea ca, prin mentalitatea Ónnoitoare, s„ aduc„ schimb„ri de substan˛„ Ón via˛a politic„ rom‚neasc„.

Partidul Conservator este una dintre aceste pu˛ine forma˛iuni care ∫i-a asumat dorin˛a de schimbare prin sprijinirea ∫i promovarea tineretului.

Din p„cate, Ón Rom‚nia, a fi t‚n„r reprezint„ pentru cei mai mul˛i un dezavantaj. Salariile de Óncadrare sunt mici, insuficiente pentru a-∫i Óntemeia o familie f„r„ grija zilei de m‚ine, recunoa∫terea meritelor vine dup„ eforturi Óndelungi ∫i ani de munc„ Ón posturi prost pl„tite, de multe ori la salariul minim pe economie, asta Ón cazul optim Ón care exist„ o astfel de recunoa∫tere, posibilit„˛ile de afirmare sunt reduse, iar Guvernul nu aplic„ nici o m„sur„ concret„ pentru stoparea emigr„rii tineretului rom‚n. C‚nd spun m„sur„ concret„ de stopare a emigr„rii nu m„ refer, Doamne fere∫te!, la vreo interzicere a plec„rii Ón str„in„tate. M„ refer la un program viabil ∫i eficient de promovare a tinerelor valori din orice domeniu de activitate ∫i de recompensare prin avansare ∫i salarizare corespunz„toare a tinerilor.

M„ refer la posibilit„˛i create pentru ca ace∫ti tineri s„ nu fie nevoi˛i s„ plece peste hotare pentru a-∫i putea asigura un trai sau pentru a se putea dezvolta Ón plan personal ∫i al carierei. M„ refer la a le oferi posibilit„˛i de a-∫i cump„ra un apartament Ón rate acceptabile ∫i de a forma o familie.

Una dintre aceste solu˛ii pe care le-ar putea pune Guvernul la dispozi˛ia tinerilor ar fi posibilitatea de cump„rare a apartamentelor A.N.L. dup„ o anumit„ perioad„, trecerea acestora din proprietate public„ Ón proprietate privat„. La bugetul de stat s-ar Óntoarce astfel o parte din banii investi˛i Ón construirea apartamentelor A.N.L., bani cu care s-ar putea finan˛a alte construc˛ii de acela∫i gen. A∫a cum Ón alte state ale Uniunii un astfel de program este viabil, nu v„d de ce nu ar putea deveni func˛ional ∫i Ón Rom‚nia.

Stima˛i colegi, solu˛ii ar fi, trebuie doar s„ ne mobiliz„m pentru a le identifica ∫i aplica, f„r„ a exista temerea de îOfensiva tinerilor“!

V„ mul˛umesc.

Tamás Sándor

#23867

## V„ mul˛umesc.

A∫ vrea prima dat„ s„ salut pe singura doamn„ din sal„ ∫i dup„ aceea ∫i pe domnii colegi.

Cu declara˛ia mea politic„ de ast„zi, care se intituleaz„ îPrioritate proprietarilor priva˛i Ón fa˛a «Romsilvei»“, vreau s„ fac un apel la domnul ministru Gheorghe Flutur, de asemenea, a∫ vrea s„ v„ informez ∫i pe dumneavoastr„ despre exploat„ri masive de c„tre îRomsilva“ a terenurilor forestiere ce urmeaz„ a fi retrocedate.

Milioane de cet„˛eni rom‚ni au salutat decizia Guvernului T„riceanu de a restitui fo∫tilor proprietari sau mo∫tenitorilor lor terenurile forestiere confiscate abuziv de regimul comunist. Acum, Ónainte de a li se restitui propriet„˛ile, cet„˛enii dispera˛i asist„ la ultimul furt legalizat, Ón sensul c„ aceste terenuri sunt exploatate rapid, pentru ca din profit s„ beneficieze al˛ii, ∫i nu vechii proprietari.

Vreau s„ v„ informez c„ se contureaz„ ∫i un conflict social nedorit Óntre popula˛ie ∫i ocoalele silvice de stat.

Cei de la Direc˛ia Silvic„ Covasna se ap„r„ invoc‚nd legisla˛ia Ón vigoare, iar miile de cet„˛eni sunt dispera˛i v„z‚nd fosta lor p„dure pus„ pe drumuri de c„tre firmele de exploatare ∫i st‚nd neputincio∫i pe l‚ng„ viitoarea lor proprietate r„rit„ p‚n„ la epuizare.

Œn numele cet„˛enilor din Circumscrip˛ia mea electoral„ 15 Covasna, proprietari particulari sau membri ai persoanelor juridice care au Ón proprietate teren forestier, m„ adresez colegial Ón primul r‚nd domnului ministru, cu rug„mintea s„ opreasc„ prin ordin al ministrului exploat„rile produselor principale ∫i secundare pe terenurile care fac obiectul retroced„rii, conform Legii nr. 247 din 2005 privind reforma din domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei.

Œn fapt, sunt contactat de s„pt„m‚ni Óntregi de cet„˛eni persoane fizice, reprezentan˛i ai autorit„˛ilor locale, reprezentan˛i ai composesoratelor, care m„ informeaz„ c„ mai ales dup„ validarea cererilor de retrocedare de c„tre comisiile locale s-a intensificat exploatarea materialului lemnos de pe terenurile ce urmeaz„ a fi retrocedate, terenuri sub administrarea Direc˛iei Silvice Covasna.

Desigur, a∫ putea aminti aici multe cazuri concrete, dintre care a∫ invoca numai unul: la Ocolul Silvic Covasna, dup„ ce a fost validat„ proprietatea numitului Mikes Armin, s-a trecut la o exploatare masiv„ de 3.500 de metri cubi material lemnos de c„tre îRomsilva“. Cu toate insisten˛ele proprietarului nu s-a oprit aceast„, zic eu, ilegalitate.

Œn consecin˛„, v„ rog respectuos s„ analiza˛i aceast„ problem„ care este o surs„ poten˛ial„ de conflict ∫i s„ dispune˛i oprirea t„ierilor produselor principale ∫i secundare.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„.

Ioan Munteanu

#26850

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Tema declara˛iei mele politice este: îApele guverneaz„ Rom‚nia“.

De∫i efectele catastrofale ale inunda˛iilor din prim„vara lui 2005 (peste 110.000 hectare de teren agricol aflate sub ape, 1.200 de case distruse, 100 kilometri de drumuri jude˛ene ∫i 112 kilometri de drumuri comunale afectate) ar fi trebuit s„ dea de g‚ndit autorit„˛ilor, rev„rsarea Dun„rii din aprilie 2006 arat„ c„ acestea nu au f„cut nimic pentru a preÓnt‚mpina dezastrul.

Reprezentan˛ii Ministerului Mediului ∫i cei ai Executivului ∫tiau Ónc„ din luna ianuarie — a∫a cum afirm„ ministrul Sulfina Barbu — care sunt zonele predispuse la inunda˛ii ∫i digurile cu probleme de rezisten˛„ ∫i, totu∫i, n-au luat nici un fel de m„suri de siguran˛„.

Premierul T„riceanu a g„sit vinovatul Ón persoana lui Ceau∫escu, care Ón anii ’70 a Óndiguit unele zone care ar fi putut prelua rev„rsarea, dar a omis s„ men˛ioneze ce au Óntreprins numeroasele agen˛ii, direc˛ii, ministere, autorit„˛i locale Ón ultimii ani pentru ˛inerea sub control a situa˛iei.

De∫i din 1999 s-au f„cut investi˛ii de peste 8.000 miliarde lei pe an pentru amenaj„ri ∫i strategii de prevenire a inunda˛iilor, primul-ministru constata cu senin„tate c„ exist„ diguri la care lucr„rile s-au f„cut de m‚ntuial„ ∫i c„ tehnicile de Ómbun„t„˛iri funciare sunt Ónvechite.

Este o explica˛ie simplist„ pentru co∫marul provocat de furia apelor Dun„rii, pentru cele peste 4,0 milioane

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 euro pagube din agricultur„, ∫i nu doar 1,5 milioane euro, cum estimeaz„ Guvernul, pentru satele Ónghi˛ite de puhoaie ∫i oamenii r„ma∫i pe drumuri, pentru crucile plutind pe ape, al„turi de mor˛ii ie∫i˛i din cimitire ∫i de cadavrele miilor de animale.

O mare parte din pagubele acestei prim„veri puteau fi evitate prin refacerea amenaj„rilor hidrotehnice, prin justa folosire a banilor publici, prin decolmatarea canalelor obturate cu m‚l ∫i ierburi, prin verificarea modului de concesionare ∫i Óntre˛inere a digurilor, dar ∫i a ob˛inerii autoriza˛iilor pentru construirea de locuin˛e Ón zonele inundabile.

De asemenea, trebuiau avute Ón vedere preg„tirea ∫i educarea popula˛iei, gestionarea optim„ a situa˛iilor de criz„, c‚t ∫i tragerea la r„spundere ∫i sanc˛ionarea celor vinova˛i de nerespectarea strategiilor stabilite.

Pentru c„ toate aceste lucruri au fost ignorate, pagubele produse sunt enorme, iar groaza ∫i disperarea oamenilor au ajuns la limita suportabilului. Œn c‚teva zile, peste 140.000 de hectare din 13 jude˛e au fost afectate ∫i peste 10.000 de oameni au fost obliga˛i s„-∫i p„r„seasc„ gospod„riile inundate.

Sinistra˛ii s-au revoltat nu at‚t Ómpotriva sor˛ii care i-a lovit, c‚t mai ales Ómpotriva autorit„˛ilor care n-au avut mijloace ∫i putere s„-i apere. Li s-a repro∫at faptul c„ au provocat inunda˛ii dirijate Ón sate pentru a proteja afacerile unor persoane influente, c„ au concesionat lacuri cu tot cu diguri de care nu s-a mai ocupat nimeni, c„ au ignorat avertiz„rile privind pericolul inunda˛iilor.

Cu toate c„ acum se lucreaz„ din greu la g„sirea strategiilor — ∫i aici a∫ face o remarc„: ieri, ministrul mediului a recunoscut c„ nu exist„ nici o strategie, de∫i doar cu c‚teva zile Ón urm„ sus˛inea c„ exist„ — ∫i a m„surilor de redresare, o implicare constant„ ∫i sus˛inut„ Ón st„p‚nirea problemelor legate de aceste dezastre ar fi scutit Rom‚nia de pagubele ∫i disperarea din aceast„ prim„var„.

V„ mul˛umesc.

Ovidiu Victor Gan˛

#30588

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn luna aprilie, Comisia European„, prin vocea comisarului pentru extindere Olli Rehn, a prezentat Ón Comisia de politic„ extern„ a Parlamentului European un preraport ∫i a r„spuns, trei s„pt„m‚ni mai t‚rziu, unei Óntreb„ri Ón cadrul plenului pe marginea stadiului reformelor din Rom‚nia ∫i Bulgaria, pe drumul ader„rii la Uniunea European„. De∫i nu a f„cut o referire concret„ la data ader„rii, respectiv nu a dat un verdict asupra recomand„rii utiliz„rii clauzei de salvgardare, totu∫i impresia general„ este c„, datorit„ progreselor Ónregistrate de ˛ara noastr„ mai ales Ón domeniul justi˛iei ∫i

combaterii corup˛iei, data recomandat„ va fi 1 ianuarie 2007.

Delega˛ia cre∫tin-democrat„ german„ care a vizitat Rom‚nia de Pa∫ti a l„sat s„ se Ón˛eleag„ c„ dac„ Comisia nu recomand„ explicit aplicarea clauzei de salvgardare, data ader„rii va fi 1 ianuarie 2007.

Este momentul s„ ne bucur„m ∫i s„ renun˛„m la ritmul reformei? Eu cred c„ nu.

Raportul din 16 mai va face trimitere Ón continuare la deficien˛e existente care trebuie Ónl„turate. Printre cele mai importante sunt acelea care vor afecta capacitatea de absorb˛ie a fondurilor europene de c„tre Rom‚nia dup„ aderare.

Este deci extrem de necesar s„ ne concentr„m eforturile Ón sensul realiz„rii cerin˛elor Ón acest domeniu. Fiecare euro neabsorbit Ónseamn„ un proiect mai pu˛in realizat Ón favoarea dezvolt„rii Rom‚niei ∫i bun„st„rii noastre, a tuturor. Aceasta presupune un important efort administrativ ∫i financiar. Acest efort nu poate fi realizat dec‚t Óntr-un climat de stabilitate ∫i dialog politic.

Toate for˛ele politice au obliga˛ia s„ colaboreze pentru realizarea acestui deziderat. Afirma˛ia nu apar˛ine doar comisarului Rehn sau parlamentarilor europeni care ne-au vizitat, ci ∫i Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale care a solicitat acest lucru Ón luna decembrie, la prezentarea Raportului privind stadiul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Trebuie s„ ne fie clar c„ vom continua aceste reforme Ón interesul nostru, al tuturor, ∫i nu pentru c„ ni le solicit„ Comisia European„.

Totodat„, trebuie s„ avem o strategie postaderare, pentru c„, a∫a cum afirmau parlamentarii germani prezen˛i la Bucure∫ti, se a∫teapt„ de la noi o contribu˛ie important„ Ón interiorul Uniunii. Un prim demers esen˛ial ar putea fi relansarea procesului de adoptare a Tratatului constitu˛ional, document ce va sta la baza func˛ion„rii U.E. cu 27 de membri.

Rom‚nia trebuie s„ se al„ture statelor hot„r‚te s„ relanseze Constitu˛ia European„, astfel Ónc‚t pre∫edin˛ia Germaniei s„ aduc„ cu sine at‚t aderarea ˛„rii noastre la 1 ianuarie 2007, c‚t ∫i finalizarea procesului constitu˛ional european.

V„ mul˛umesc frumos.

Grigore Cr„ciunescu

#33556

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Titlul declara˛iei mele politice este îReducerea T.V.A. la alimentele de baz„, o abera˛ie populist„!“

Reducerea T.V.A. la alimentele de baz„ este un subiect delicat pentru a fi discutat ∫i pentru a face obiectul unor dezbateri publice. Asta pentru c„, la prima vedere, f„r„ a analiza consecin˛ele, pare o lege bun„ pentru Óntreaga popula˛ie a Rom‚niei, Óns„ din p„cate lucrurile stau altfel. Œn realitate nu este dec‚t o lege

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 servit„ demagogic electoratului de un partid care Óncearc„ s„-∫i fac„ imagine Óntr-un mod meschin ∫i iresponsabil.

Nu Ón˛eleg de ce P.D. a fost de acord Ón Senat cu acest proiect de lege. Doar poate pentru a ne ar„ta Ónc„ o dat„ îloialitatea“ fa˛„ de protocolul Alian˛ei? Spun asta pentru c„ aceast„ lege nu este f„cut„ de speciali∫ti Ón economie, a∫a cum ar fi normal, ci de persoane interesate doar de imaginea propriului partid. O lege antiguvernamental„, o lege antina˛ional„, acestea sunt cuvintele cele mai potrivite s„ descrie o astfel de m„sur„, care vine s„ satisfac„ imaginea unui partid care nu se prea vede pe e∫ichierul politic.

## Domnilor parlamentari,

Ini˛iatorii sus˛in c„ diminuarea T.V.A. la produsele alimentare de baz„ de la 19% la 9% va duce la diminuarea pre˛urilor ∫i, Ón consecin˛„, va fi Ón avantajul categoriilor largi de consumatori. Nimic mai fals! Œn cei doisprezece ani de c‚nd a fost introdus T.V.A., o sc„dere a acestuia la anumite produse sau servicii nu a dus la o sc„dere a pre˛urilor. Chiar dac„ se vor diminua pre˛urile de livrare a m„rfurilor la produc„tori, pre˛ul final al alimentelor depinde de comercian˛i. ™i atunci v„ Óntreb pe dumneavoastr„, cine sunt adev„ra˛ii beneficiari de pe urma acestei legi? Domnul Voiculescu este un om de afaceri ∫i nu cred c„ este at‚t de naiv Ónc‚t s„ cread„ c„ semn‚nd o scrisoare de angajament cu patronatele din industria alimentar„ ∫i noi aprob‚nd un proiect de lege Ón parlament pentru reducerea T.V.A. la produsele alimentare de baz„ chiar credem c„ vor sc„dea ∫i pre˛urile Ón magazine!

Ceea ce v„ pot spune cu certitudine este faptul c„ aceast„ m„sur„ va diminua veniturile bugetare cu cel pu˛in 400 de milioane euro, iar solu˛iile oferite de P.C. par a fi citate din c„r˛ile de fic˛iune. Legile pie˛ei ∫i populismul ieftin sunt no˛iuni care nu pot exista Ómpreun„ Ón contextul Ón care Rom‚nia vrea s„ se integreze Ón Uniunea European„ ∫i aspir„ la o economie de pia˛„ stabil„. Chiar dac„ aceast„ lege va fi votat„, v„ spun c„ pre˛ul la aceste produse va continua s„ creasc„, urm‚nd trendul alinierii la pre˛urile din Uniunea European„.

Reducerea T.V.A. la alimente ar trebui s„ devin„ opera˛ional„ o dat„ cu atingerea unei infla˛ii de 3% ∫i terminarea procesului de aliniere a pre˛urilor cu cele din Comunitatea European„, altminteri va fi o m„sura f„r„ efect popular, ci doar un argument electoral pentru unele partide-c„pu∫„.

Problema care ar trebui s„ ne preocupe Ón momentul de fa˛„ ar fi rezolvarea evaziunii fiscale din domeniul produselor alimentare, iar Ón acest caz o sc„dere a T.V.A. nu poate fi dec‚t o recompensare a acestui fenomen.

Stima˛i colegi,

E momentul s„ ne g‚ndim la probleme serioase, la solu˛ii practice ∫i constructive ∫i s„ ne concentr„m mai mult la motivele pentru care am fost ale∫i Ón Parlament. Rom‚nia se confrunt„ cu probleme f„r„ precedent, m„ refer la inunda˛ii, avem nevoie de legi care s„ consolideze situa˛ia economic„, nu avem nevoie de g„uri la buget, pentru a satisface capriciile de imagine ale unui partid.

Mul˛umesc frumos.

Romeo Octavian Hanganu

#37540

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

S„pt„m‚na trecut„, Partidul Conservator a lansat public ideea introducerii unei taxe suplimentare de 3% pe profiturile societ„˛ilor comerciale, tax„ care s„ sus˛in„ efortul na˛ional de aderare.

Propunerea Partidului Conservator are la baz„ un adev„r economic simplu: ca s„ prime∫ti, trebuie s„ dai. Rom‚nia va trebui prin urmare s„ devin„ un contributor important la bugetul Uniunii Europene pentru a se bucura Ón timp.

Propunerea noastr„ a avut ∫i un scop sociopolitic. Am vrut s„ atragem astfel aten˛ia c„ integrarea Ón Europa nu va aduce automat r‚uri de lapte ∫i miere pe str„zile Rom‚niei. Va trebui s„ facem un efort na˛ional, va trebui s„ muncim de o mie de ori mai responsabil, va trebui s„ fim mult mai profesioni∫ti pentru a face fa˛„ ader„rii. Va trebui s„ Ónv„˛„m s„ acces„m rapid fondurile europene.

Bun„ sau rea, inteligent„ sau stupid„, bine venit„ sau nu, aceast„ propunere este Ón fapt un apel la luciditate, la realism, la dialog ∫i reflec˛ie. Unii au Óncercat s„ spun„ c„ introducem o stare de panic„. Acestora le amintim c„ panica este specific„ mai ales oamenilor neinforma˛i.

Noi suntem pentru transparen˛„ ∫i pentru progresul ob˛inut prin confruntarea de idei. Avem o viziune deschis„ ∫i pragmatic„, de oameni veni˛i din mediul de afaceri, din via˛a real„, ∫i nu din politica de tip ipocrit.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn viziunea Partidului Conservator, 1 ianuarie 2007 Ónseamn„ pentru Rom‚nia o ∫ans„ istoric„ de efort na˛ional pentru prosperitate, ∫i nu o poman„ european„ grandioas„ de avantaje f„r„ munc„.

Œi asigur„m pe to˛i rom‚nii c„ Partidul Conservator Ó∫i dore∫te enorm integrarea la timp Ón Uniunea European„. Pentru aceast„ integrare am ∫i intrat la guvernare, asigur‚nd stabilitatea politic„ a Rom‚niei.

Consider„m Óns„ c„ nu avem voie vreodat„ s„ fim ipocri˛i cu rom‚nii. Noi credem c„ este de datoria fiec„rui om politic onest s„ le spun„ cinstit rom‚nilor c„ performan˛a economic„ este cea care ne va ˛ine Ón Uniunea European„, ∫i nu str‚ngerile de m‚ini ∫i z‚mbetele oficialit„˛ilor.

De aceea∫i performan˛„ vorbesc ∫i semnalele financiare recente venite dinspre Bruxelles. Aceste semnale ne spun c„ se dore∫te o Rom‚nie cu mai mul˛i bani la buget, capabil„ s„ fac„ fa˛„ provoc„rilor na˛ionale ∫i europene.

S„ nu ne mai ascundem dup„ deget! Bugetul mai are nevoie de bani. Œntrebarea care se pune este: de unde Ói

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 lu„m? Din veniturile tuturor salaria˛ilor sau din c‚∫tigurile patronilor?

Noi credem c„ to˛i cei care au reu∫it s„ ajung„ la prosperitate pot oferi un sprijin ˛„rii Ón care tr„iesc. P‚n„ la urm„, a∫a ∫i este cinstit.

Dup„ integrare, cele mai mari oportunit„˛i le vor avea tot oamenii de afaceri, oamenii care c„l„toresc, care-∫i permit s„ se bucure de o Europ„ tot mai globalizat„. Œi chem de aceea la diminuarea propriului profit pe to˛i colegii patroni din aceast„ ˛ar„ ∫i din aceast„ incint„!

Nu v„ aduc aminte c„ exist„ o judecat„ de apoi ori o judecat„ a propriei con∫tiin˛e, sunte˛i liberi s„ ave˛i orice convingeri religioase sau morale pe care le crede˛i de cuviin˛„.

Consider„m c„ este Ón interesul nostru s„ ced„m o p„rticic„ din profitul celor boga˛i pentru a asigura un mediu economic ∫i social favorabil ini˛iativelor noastre.

V„ propun un test de responsabilitate fa˛„ de Rom‚nia, test pe care, sunt convins, vom reu∫i s„-l trecem Ómpreun„!

## Stima˛i colegi,

Recunoa∫tem c„ nu mic„ ne-a fost mirarea ca, dup„ lansarea propunerii noastre privind efortul na˛ional de aderare, s„ fim taxa˛i imediat drept populi∫ti, lucru cu at‚t mai amar cu c‚t primii pe care-i vizeaz„ acest efort suplimentar greu de digerat sunt chiar membrii ∫i simpatizan˛ii Partidului Conservator.

Presa a relatat cum topul primilor zece parlamentari boga˛i este dominat de conservatori veni˛i din mediul de afaceri. Majoritatea membrilor no∫tri sunt oameni de afaceri. Electoratul nostru provine Ón mare m„sur„ din clasa de mijloc.

™i, cu toate acestea, am decis s„ lans„m acest proiect na˛ional, pentru c„ avem o extraordinar„ Óncredere Ón maturitatea electoratului nostru ∫i Ón viziunea pragmatic„ ∫i realist„ a acestuia asupra viitorului Rom‚niei.

Oamenii care ne sprijin„ nu uit„ c„ Partidul Conservator este printre pu˛inele for˛e politice care s-au luptat ∫i se lupt„ pentru clasa de mijloc. De-a lungul anilor, am cerut Ón repetate r‚nduri guvernan˛ilor sc„deri ale taxelor ∫i impozitelor ∫i facilit„˛i. Viitorul ni l-am imaginat sub o singur„ form„, Óntr-un singur cuv‚nt: prosperitate.

Acum, consider„m vital un parteneriat asumat de clasa de mijloc ∫i de cea bogat„ cu p„turile s„race ale popula˛iei ∫i de aceea v„ propunem Parteneriatul pentru prosperitate.

Acest parteneriat pentru urm„torii trei ani trebuie s„ includ„ asumarea de c„tre cei boga˛i a pl„˛ii efortului na˛ional de aderare ∫i evitarea tensiunilor sociale.

Partidul Conservator va trimite joi, 4 mai, Guvernului, tuturor partidelor parlamentare, patronatelor ∫i sindicatelor îParteneriatul pentru prosperitate“, un document concret, pragmatic, realist ∫i extrem de necesar pentru Rom‚nia.

Dorin˛a noastr„ este ca, prin consult„ri, societatea rom‚neasc„ s„ aprobe acest parteneriat ∫i s„ poat„, cu c‚teva zile Ónaintea Raportului de ˛ar„, s„ se arate solidar„ nu numai politic, dar ∫i economic, pe drumul european.

Domnul pre∫edinte B„sescu spunea Ón campania electoral„: îS„ ie∫im din minciun„!“ Eu v„ rog ast„zi îS„ ne asum„m adev„rul!“

Dezbaterea public„ a îParteneriatului pentru prosperitate“ va fi organizat„ Ón ziua de 9 mai, Ziua Europei.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, fi˛i al„turi de noi ∫i Dumnezeu va da fiec„ruia dup„ g‚ndul ∫i fapta sa! V„ mul˛umesc.

™tefan Baban

#43946

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îSimplu exerci˛iu de voin˛„“

Suntem aproape de integrarea european„. Acest fenomen presupune, pe l‚ng„ multe sacrificii din partea noastr„, ∫i adaptarea gustului ∫i cerin˛elor la produsele de nivel european.

De cele mai multe ori privim cu jind la produsele ∫i serviciile existente Ón ˛„rile civilizate ale Europei ∫i resim˛im o und„ de am„r„ciune din cauz„ c„ Ón Rom‚nia standardele de calitate sunt o lege doar pe h‚rtie ∫i Ón nici un caz Ón practic„.

Suntem prea s„raci pentru a cump„ra lucruri de duzin„, iar dac„ la Ónceputul anilor 1990 ne permiteam s„ ne umplem casele cu tot ceea ce europenii aruncau, acum am ajuns la trista concluzie c„ banii no∫tri, care se devalorizeaz„ zi de zi, nu mai pot face fa˛„ de∫eurilor pe care ni le transmite Occidentul, Ón semn de prietenie, ca pentru o groap„ de gunoi a Europei. Am ajuns, cu to˛ii, la concluzia c„ este mai bine s„ cump„r„m un lucru nou, mai scump, este adev„rat, dar care poate fi folosit mai mult timp, recuper‚ndu-ne astfel investi˛ia efectuat„.

Dar ∫i aici rom‚nii au sim˛it pe propria piele c„ lucrurile nu stau ca Ón Vest. Fiecare dintre noi am dat bani pentru a achizi˛iona un produs nou ∫i valoros, a∫a cum era descris at‚t Ón reclame, c‚t ∫i pe etichetele sau certificatele de garan˛ie.

™i nu de pu˛ine ori, destui dintre noi au avut surprize nepl„cute s„ constate c„ defectele ascunse sau vicii neprezentate au afectat at‚t calitatea produsului, c‚t ∫i buzunarul rom‚nului. Ni s-a Ónt‚mplat de multe ori s„ d„m banii pe multe haine de piele sau Ónc„l˛„minte de piele natural„, ca s„ descoperim pe propria piele c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 dup„ 2—3 purt„ri au ap„rut deja probleme: haina fie s-a decolorat, fie s-a scorojit, Ónc„l˛„mintea fie a luat ap„ la prima ploaie, fie s-a dezlipit.

P‚n„ ∫i la bunurile de folosin˛„ Óndelungat„ diferen˛a dintre produse este imens„. Astfel, ma∫inile de sp„lat, frigiderele, combinele, televizoarele etc. fabricate Ón ˛„rile vestice dau clas„ din punct de vedere al duratei de func˛ionare, dar ∫i al modului de utilizare, celor asamblate Ón ˛„rile estice.

™i exemplele pot continua, aduc‚nd Ón discu˛ie ∫i calitatea autoturismelor fabricate Ón ˛„rile-mam„ fa˛„ de cele asamblate Ón ˛„rile-surogat, dar ∫i calitatea ∫i siguran˛a alimentar„ existente Óntre cele dou„ p„r˛i ale continentului. Astfel, Óncep‚nd de la sucurile naturale, continu‚nd cu cafeaua ∫i ˛ig„rile ∫i termin‚nd cu alimentele (carnea, lactatele, p‚inea etc.) diferen˛ele sunt ca de la cer la p„m‚nt. Iar rom‚nii, indiferent de nivelul de trai ∫i gradul de civiliza˛ie, care au doar o singur„ experien˛„ Ón acest domeniu, Ón ˛„rile civilizate ale Europei automat vor face diferen˛a, chiar ∫i pentru apa mineral„.

Calitatea este f„r„ Óndoial„ barometrul nivelului de trai al cet„˛enilor unei ˛„ri ∫i are efecte sociale Ón timp. Rom‚nii sunt inteligen˛i, inventivi, au capacitate sporit„ de adaptare la tot ce-i Ónconjoar„ ∫i condi˛ii suficiente pentru a exploata la maximum toate aceste atuuri. Ce ne lipse∫te totu∫i pentru a ne schimba mentalitatea fa˛„ de respectul pe care trebuie s„-l primim ca veritabili consumatori de produse, servicii, informa˛ii etc.?

Cred c„, Ón primul r‚nd, cultura personal„, gradul de informare ∫i de receptare a informa˛iilor din mediul Ónconjur„tor, dar, Ón acela∫i timp, ∫i modul de organizare a timpului propriu, al„turi de impunerea personalit„˛ii fiec„ruia pentru ca pe banii no∫tri, munci˛i din greu, indiferent c„ suntem la v‚rful sau la baza piramidei organiza˛ionale, trebuie s„ ob˛inem calitatea. Nu Óncurajez mitoc„nia, b„d„r„nia ∫i arogan˛a nici a consumatorului, dar nici a afaceri∫tilor primitivi, care vor s„ ob˛in„ rezultate maxime cu eforturi minime.

Aspectele care vizeaz„ calitatea au efecte at‚t pe plan intern, c‚t ∫i pe plan extern, influen˛‚nd din toate punctele de vedere construc˛ia ∫i coeren˛a procesului de integrare Ón Uniunea European„.

fiara noastr„ are ce oferi, cu siguran˛„, spa˛iului comunitar ∫i desigur c„ are ∫i ce primi de la acesta. Totul depinde de capacitatea de adaptare, de voin˛„, dar ∫i de exigen˛„. Compromisurile nu-∫i au locul Ón economia de pia˛„, mentalit„˛ile Ónvechite nu-∫i au locul ∫i nici rostul. Calitatea produselor ∫i serviciilor ∫i de fapt a vie˛ii rom‚nilor reprezint„ doar un exerci˛iu de voin˛„, exerci˛iu pe care trebuie neap„rat s„-l rezolv„m cu to˛ii. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Vasile Filip Soporan

#48718

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Doresc s„ v„ prezint declara˛ia politic„ cu titlul î«Dreptate ∫i Adev„r» sau «Deziluzie ∫i Am„gire»?“

Cei care au candidat Ón numele îDrept„˛ii ∫i Adev„rului“ au uitat de aceste valori, falsific„ istoria, caut„ vinova˛ii, Óncep‚nd de la Burebista, ∫i nu g„sesc solu˛ii pentru ca “Dreptatea ∫i Adev„rul“ s„ devin„ o realitate curent„.

Am ajuns la aceast„ concluzie dup„ ce un proiect de lege privind unele m„suri reparatorii pentru persoanele care au predat inventarul agricol Ón perioada cooperativiz„rii nu a reu∫it s„ treac„ de Senat din cauza atitudinii incorecte a Guvernului îDeziluzie ∫i Am„gire“.

Principiul legii este acela de a acorda m„suri reparatorii celor care au predat inventarul agricol la cooperativizare prin constituirea unei proceduri de compensare Ón natur„ a contravalorii acestuia.

Am crezut c„ nu numai marea proprietate confiscat„ Ón perioada 1945—1989 se bucur„ de aten˛ia guvernan˛ilor, ci ∫i proprietatea celor mul˛i, care au pl„tit taxe ∫i impozite, au pl„tit datoriile Rom‚niei, au s„r„cit pentru Ómbog„˛irea unora de aici sau din alt„ parte.

Dar nu este a∫a, Guvernul se opune. Nu se opune la restituirea mun˛ilor, la restituiri pentru prieteni a sutelor de mii de hectare de p„dure, la restituirea castelului Bran. Niciodat„ ˛„ranii nu au fost lua˛i Ón considerare, pentru ei func˛ioneaz„ art. 15 din Legea nr. 500 din 2000 pentru finan˛ele publice, conform c„reia trebuie precizat cuantumul previzibil al m„surilor reparatorii. Se mai spune c„ ei au avut posibilitatea de a alege modul de exploatare a inventarului agricol. Dac„ este valabil„ aceast„ logic„, fostul rege ar fi abdicat de la tron de bun„voie, na˛ionaliz„rile s-ar fi f„cut Ón baza legisla˛iei existente Óntr-un stat recunoscut ∫i apreciat de toat„ lumea, confisc„rile erau necesare, Legea nr. 247/2005 nu ar fi trebuit sus˛inut„ ∫i tot a∫a mai departe p‚n„ la victoria deplin„ a capitalismului s„lbatic ∫i inuman!

fi„ranii, cei mul˛i, nu au putut alege nici drumul pribegiei, ei au trebuit s„ pl„teasc„ taxe ∫i impozite, s„ pl„teasc„ datoriile Rom‚niei, s„-∫i creasc„ copiii pentru o Rom‚nie mai bun„, necontestat„ aproape o jum„tate de secol, Ón mod serios, de nimeni.

Colectivizarea agriculturii s-a realizat Ón Rom‚nia urm„rindu-se fidel tiparele staliniste. Spre deosebire de alte ˛„ri comuniste precum Ungaria ∫i Polonia, Ón ˛ara noastr„ fenomenul a fost mult mai amplu ∫i mai profund.

Cooperativizarea for˛at„ a distrus acumul„rile mai multor genera˛ii Ón domeniul utilajelor ∫i uneltelor agricole. Prin acest proces, ˛„ranii au fost deposeda˛i de mijloacele de produc˛ie.

Œn momentul de fa˛„, Ón pragul integr„rii Rom‚niei Ón structurile Uniunii Europene, agricultura se afl„ Óntr-o situa˛ie dramatic„. Din cauza costurilor ridicate ale lucr„rilor agricole, a lipsei utilajelor ∫i a imposibilit„˛ii valorific„rii produc˛iei agricole, Ón unele jude˛e Óns„m‚n˛„rile de prim„var„ sunt doar la 16% din program.

Am amintit aceste lucruri deoarece, Ón construc˛ia f„cut„, proiectul de lege vine Ón sprijinul refacerii parcului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 de ma∫ini ∫i utilaje care deserve∫te agricultura. Astfel, titlul de restituire Ón echivalent al inventarului agricol se va preschimba Ón titluri de valoare cu ajutorul c„rora se vor putea achizi˛iona ma∫ini, utilaje ∫i instala˛ii agricole.

Prin punerea Ón aplicare a acestei legi, pe l‚ng„ rolul de repara˛ie material„ ∫i moral„, se asigur„ bazele unei dot„ri necesare pentru agricultur„ ∫i se pot g‚ndi forme interesante de asociere pentru produc˛ia agricol„.

Chiar ∫i Ón capitalism Rom‚nia are nevoie de a∫a ceva, Ón condi˛iile Ón care f„r‚mi˛area propriet„˛ilor agricole este cea mai mare Ón compara˛ie cu ˛„rile Uniunii Europene.

Este u∫or s„ dore∫ti cuiva sau Óntregii na˛iuni îS„ tr„i˛i bine!“, dar este moral ∫i necesar s„ realizezi condi˛iile pentru ca urarea s„ devin„ realitate.

Stima˛i guvernan˛i, ne oprim la urare sau Óncerc„m s„ lu„m m„suri serioase, durabile ∫i de efect pentru agricultura Rom‚niei? Ave˛i o ∫ans„, cea a discu˛iei asupra acestui proiect de lege care urmeaz„ a se face Ón Camera Deputa˛ilor.

De aceea, Ónc„ de pe acum, stima˛i colegi, indiferent de forma˛iunea politic„ din care face˛i parte, v„ Óndemn s„ vota˛i aceast„ lege, deoarece aceast„ lege este dreapt„ ∫i vine Ón sprijinul agricultorilor ∫i Ón sprijinul celor foarte mul˛i care au avut de suferit de pe urma cooperativiz„rii. Legea nu este numai pentru repararea trecutului, dar este ∫i o lege pentru viitorul dezvolt„rii durabile a agriculturii.

V„ doresc, pentru binele Rom‚niei, s„ nu schimba˛i îDreptatea ∫i Adev„rul“ Óntr-o percep˛ie a îDeziluziei ∫i Am„girii“.

V„ mul˛umesc.

Costache Mircea

#54265

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Un antevorbitor f„cea referire la deficien˛ele sistemului de salarizare a bugetarilor. Œn acela∫i sens, m„ voi referi la îŒnv„˛„m‚ntul, eterna cenu∫„reas„“.

Schimbarea de sistem din 1989 a generat transformarea din temelii a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Rela˛iile interumane s-au alterat profund ∫i iremediabil, avu˛ia na˛ional„ a fost pr„duit„ contra cronometru ∫i trecut„ Ón conturile din ˛ar„ ∫i mai ales din str„in„tate ale mafiei

autohtone transpartinice ∫i transna˛ionale. Uite c„ se poate ∫i schimbare Ón r„u!

Fo∫tii bi∫ni˛ari de blugi, cafea, ˛ig„ri ∫i whisky sunt azi marii capitali∫ti ai economiei de jungl„. Fo∫tii ap„r„tori ai propriet„˛ii socialiste au devenit brusc diriguitori, pe fa˛„ sau din umbr„, ai marelui jaf na˛ional.

Fo∫tii potenta˛i din Prim„verii fondeaz„ azi polul de st‚nga, rostuiesc averi ∫i dau lec˛ii de prosperitate poporului buim„cit printr-un bombardament mediatic agresiv ∫i interesat.

Proxene˛ii ∫i c„m„tarii, afaceri∫tii cu patrimoniul ∫i cu banul public, folosi˛i ∫i dijmui˛i de clanurile politicomafiote, fac legea ∫i ne ˛in cursuri de democra˛ie.

O singur„ p„tur„ social„ a r„mas s„ se scalde Ón aceea∫i s„r„cie ∫i s„ suporte acelea∫i umilin˛e Ón toate epocile ∫i sub toate regimurile: Ónv„˛„m‚ntul.

Acest trist element de continuitate reprezint„, nu se poate explica altfel, ura Ónv‚rti˛ilor, sc„p„ta˛ilor, arivi∫tilor aculturali ∫i rapace Ómpotriva Ónv„˛„torilor ∫i profesorilor care, Ón goana lor dup„ performan˛„, cu to˛i nechema˛ii, i-au presat s„ Ónve˛e, i-au Ómpins cu disperare spre lumina c„r˛ii.

Ajun∫i azi mari proprietari, posesori de palate ∫i de averi nem„surate, orbi˛i de puterea diabolic„ a banului ∫i a deciziei politice, primii pe care g„sesc s„ se r„zbune consider‚ndu-se nedrept„˛i˛i c‚nd erau f„cu˛i lene∫i sau t‚mpi˛i, Ón timp ce sclipitoarea lor inteligen˛„ i-a f„cut azi magna˛i cu bodyguarzi, cu slugi, duhnind a desfr‚u ∫i opulen˛„.

Au fost pre∫edin˛i ai Rom‚niei Ion Iliescu, cel marginalizat de Ceau∫escu pentru îintelectualism“, Emil Constantinescu, cel autoproclamat îrectorul tuturor rectorilor“, profesor de pietre ∫i minerale, au fost primmini∫tri Petre Roman, politrucul deghizat Ón profesor la Politehnic„, Radu Vasile, profesor de istoria economiei, Adrian N„stase, profesor de drept, care drept l-a ajutat s„-∫i ia îdreptul“ de peste tot, to˛i se Ómp„uneaz„ cu nobilul titlu de profesor, dar c‚nd vine vorba de salariile adev„ra˛ilor profesori to˛i uit„ ∫i, vezi Doamne, de dragul interesului na˛ional devin, dintr-o dat„, ap„r„tori grijulii ai bugetului de stat, sc„p‚nd cu mare greutate printre degetele haps‚ne c‚te un praf Ón ochi de 5—10% la salariile celor care i-au f„cut oameni.

Vine acum ∫i profesorul T„riceanu, de la Institutul de Construc˛ii, multimilionarul Ón dolari nemunci˛i, ∫mecheri˛i prin tot felul de tranzac˛ii dubioase, cu ma∫ini scutite de taxe vamale, cu jocuri la burse mirosind a petrol, ∫i d„ ordonan˛a lui aiuritoare, prin care cadrele didactice care au c‚∫tigat procesele Ómpotriva statului mafiot primesc drepturile salariale nepl„tite din 2001 Óncoace integral, iar cei cumin˛i, care nu au deschis ac˛iuni judec„tore∫ti, le primesc Ón 35 de rate.

Vede˛i, domnilor profesori, cine nu e j„lbar, piere cu dreptatea Ón m‚n„! Ia da˛i-i voi Ón judecat„ pe to˛i infractorii care au devalizat Rom‚nia! L„sa˛i-i repeten˛i, tr‚ntindu-i la vot, s„ vede˛i cum vor Óncepe s„ v„ respecte ca pe ni∫te oameni cultiva˛i ∫i cu sim˛ civic!

Care va s„ zic„, a trecut prin Parlament — cu chiu ∫i vai — o lege care v„ majora salariile cu c‚teva procente nenorocite, ∫i nu vi le-au dat la timp nici pe-acelea! Ce dac„ era votat„ de Parlament, mafia politic„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 atotst„p‚nitoare a hot„r‚t ca legea s„ r„m‚n„ Ón sertar neaplicat„.

Dac„ s-a pus, Ón sf‚r∫it, problema aplic„rii ei — fie ∫i dup„ at‚˛ia ani — acum vor s„ v„ dea banii, devaloriza˛i deja, Ón nu mai pu˛in de 35 de rate, ca ∫i c‚nd i-ar da de la ei de-acas„, din conturile lor doldora de bani de furat.

Stima˛i domni profesori, deschide˛i-v„ bine ochii, ∫i deschide˛i-i ∫i genera˛iei pe care o ave˛i Ón b„nci, c„ la voi st„ ∫ansa de revenire a ˛„rii la normalitate! Nu v„ mai Óncrede˛i Ón promisiuni sfruntate ∫i nu mai permite˛i perpetuarea acestei b„t„i de joc la adresa voastr„. Cancelaria voastr„ este mai puternic„ dec‚t toate cancelariile puterii mafiote!

Trezi˛i-v„! Trezi˛i elevii ∫i studen˛ii, trezi˛i na˛iunea! Al„tura˛i-v„ for˛elor na˛ionale ∫i dezrobi˛i-v„! ™coala rom‚neasc„ — cea mai curat„ b„taie de inim„ a ˛„rii — are datoria sacr„ de a-i de∫tepta, la propriu, pe rom‚ni. Sus inima!

Dumitru Bentu

#59120

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îNarco“. Œn premier„, la Movieplex-Cinema ruleaz„ filmul îNarco“. Œn esen˛„, subiectul este simplu, dar deosebit de semnificativ. Eroul, Gustavo Kloppe, este ceea ce diagnosticienii numesc un narcoleptic. El adoarme oriunde ∫i oric‚nd, iar crizele de somn sunt nea∫teptate. Este evident c„ pentru via˛a sa profesional„ maladia respectiv„ reprezint„ un veritabil handicap. Œn acela∫i timp, ea Ói permite s„ tr„iasc„, Ón vis, aventuri de neuitat.

Inspirat subiect, dar nu suficient de original, pentru c„ un astfel de scenariu se deruleaz„ Ón Rom‚nia real„, cotidian, de c‚nd la putere a venit îCoali˛ia policolor„“.

Ce altceva dec‚t un vis este afirma˛ia purt„torului de cuv‚nt al Guvernului, doamna Oana Marinescu, c‚nd declar„ c„ Guvernul a fost ∫i a r„mas o echip„ func˛ional„ ca atare, Ón timp ce un membru al Executivului, doamna ministru Monica Macovei, îeroina integr„rii“ consider„ c„ Ón acest moment îCabinetul este scindat“.

Doar Ón momentele onirice se vorbe∫te despre coeziunea din Coali˛ie, Ón timp ce realitatea ne dezv„luie deschiderea unor noi arii de conflict: Monica Macovei Ómpotriva lui Markó Béla; Partidul Conservator versus U.D.M.R., ca s„ nu mai amintim de deviza îDreptate ∫i Fr„˛ie“, sub care defileaz„ rela˛iile dintre P.N.L. ∫i P.D.

Doar reforma din visul ministrului Nicol„escu mai are sor˛i de izb‚nd„, pentru c„ cea promovat„ cu Ónalt„ sus˛inere (ulterior retu∫at„) introduce îlustra˛ia“ _sine die_ pentru milioane de pensionari. Nu mai amintim de co∫marul sinistra˛ilor din lungul Dun„rii, pe care narcolepticii guvernan˛i Ói asigurau, Ón urm„ cu c‚teva s„pt„m‚ni, c„ sunt supu∫ii unei situa˛ii aflate sub control.

Nu e greu s„ le spui acum celor din Coali˛ie: îTrezi˛i-v„! Somnul conduc„torilor, fie el ∫i cataleptic, na∫te mon∫tri.“ Nu mai vrem aventuri de neuitat!

V„ mul˛umesc.

Ilie Merce

#61392

Domnule pre∫edinte,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îPrevenirea exceselor liberalismului — obiectiv principal al politicii de securitate na˛ional„“.

Cine sunt, ce au f„cut ∫i ce mai vor liberalii?

Mi∫carea politic„ liberal„ din Rom‚nia s-a coagulat — toat„ lumea avizat„ ∫tie — cu sprijin str„in, din afar„, fiindu-i mentor, pe la 1875, otomanul britanizat Mazarpa∫a.

Au fost capabili s„ d„r‚me un sistem despotic sultanic, de tip oriental, Ónlocuindu-l cu unul a∫a-zis european, occidental. Dar, Óndat„ ce au cucerit puterea, s-au b„tut Óntre ei, pulveriz‚ndu-se Ón disiden˛e p‚n„ acolo Ónc‚t au rupt na˛ia Ón buc„˛i, i-au sf‚∫iat teritoriul ∫i au depus Rom‚nia pe marginea pr„pastiei, la discre˛ia unor puteri hr„p„re˛e, paradoxal, de ideologii fundamental opuse. A∫a a ajuns Basarabia acolo unde este, iar Ardealul de Vest a fost vremelnic Ón st„p‚nirea lui Horthy.

Un exemplu mult mai elocvent al dezbin„rii na˛ionale, practicat de proasta tradi˛ie liberal„, este ∫i promovarea ini˛iativelor legislative menite a îs„pa noi morminte“, prin culpabilizarea colectiv„ a sute de mii de cet„˛eni rom‚ni, vinova˛i doar pentru faptul de a se fi n„scut ∫i tr„it Óntr-o epoc„ istoric„ apus„.

Fobia dosarelor, fobia lustra˛iei, reÓnvierea practicilor staliniste ale represiunii pe criterii ideologice ∫i de convingeri politice este prioritatea priorit„˛ilor Programului de guvernare liberal.

Lu‚nd aminte la Ónv„˛„turile istoriei, prima misiune fundamental„ a statului na˛ional rom‚n actual este, de aceea, prevenirea exceselor liberalismului.

Trebuie, de asemenea, s„ ne Óntreb„m de ce, Ón Europa, numai Ón Rom‚nia mai exist„ un partid liberal nereformat, prizonier al mentorului s„u Mazar-pa∫a?

Un motiv Ón plus pentru ca obiectivul primordial al politicii de securitate na˛ional„ s„-l constituie prevenirea ∫i eradicarea exceselor liberalismului, pe cale de a deveni o mi∫care extremist„.

V„ mul˛umesc.

Mirela Elena Adomnic„i

#63934

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îEduca˛ia, minge de ping-pong Óntre partide“.

La Ónt‚lnirea cu rectorii universit„˛ilor rom‚ne∫ti de la Timi∫oara, domnul ministru H„rd„u a fost de-a dreptul repezit de c„tre premier, cu o replic„ ce a stupefiat Óntreaga audien˛„: îS„ ajungi dumneata s„ cheltuie∫ti to˛i banii, c„ venim cu rectificarea bugetar„ ∫i mai umplem rezervorul!“ Domnule ministru, cred c„ tot nu a˛i Ón˛eles cum se finan˛eaz„ proiectele din buget, dar, m„ rog...

Aceast„ replic„ a venit Ón contextul Ón care, cu pu˛ine zile Ónainte, Ónsu∫i domnul B„sescu, p„rintele P.D.-ului, Ól criticase pe domnul ministru pe un post de televiziune pentru c„ nu-∫i face datoria.

Pe de alt„ parte, Emil Boc, pre∫edintele P.D.-ului, Ón premier„ absolut„, l-a contrazis pe domnul B„sescu, ap„r‚ndu-l pe ministrul H„rd„u. Aceste pozi˛ii pro ∫i contra ministrului educa˛iei s„ denote, oare, interesul pe care-l prezint„ educa˛ia pentru politicieni?!

R„spunsul la aceast„ Óntrebare este dat, Ón cel mai elocvent mod cu putin˛„, de stadiul realiz„rii acordului Óncheiat cu sindicatele Ón luna noiembrie 2005. Cei 1,1 miliarde de euro promi∫i — sub semn„turile unei cohorte de mini∫tri, peste care troneaz„ semn„tura premierului — au r„mas la stadiul de promisiune.

Œn acest timp, domnul Vl„descu, prin intermediul premierului, zice c„ domnul ministru H„rd„u n-are proiecte, iar vistieria ˛„rii geme de banii necesari pentru reabilitarea ∫colilor.

De cealalt„ parte, domnul H„rd„u, timid p‚n„ mai ieri, dar mai cu ecou de c‚teva zile, iese ∫i spune c„ toate proiectele sale, pentru care a Óntocmit chiar ∫i proiecte de hot„r‚ri de guvern, sunt am‚nate ∫i aruncate la co∫ de cel pu˛in o lun„ de zile.

Dac„ ne oprim pu˛in din urm„rirea acestui ping-pong demagogic ∫i ne arunc„m privirea la bugetul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, constat„m c„ st„m chiar mai prost dec‚t ne-am imaginat.

La rectificarea bugetar„, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a primit aproximativ 100 de milioane de euro, c‚nd numai pentru finalizarea celor 666 de obiective Óncepute ar fi fost necesare 122 milioane de euro.

La ora actual„, Ón bugetul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii bate v‚ntul, to˛i banii fiind cheltui˛i Ón primul trimestru, ei fiind ∫i foarte pu˛ini, circa o zecime din necesar.

Nu sunt bani nici pentru terminarea celor 9 c„mine studen˛e∫ti ∫i 4 biblioteci universitare, nici pentru microbuzele ∫colare sau campusurile promise.

Pe de alt„ parte, singurul program din cele 7 aprobate prin memorandum este cel pentru dotarea cu material didactic.

Negocierile cu reprezentan˛ii b„ncilor finan˛atoare, pe care le sugera consilierul Stolojan, acum dou„ luni, nici m„car nu au Ónceput.

™i atunci, r„spunsul la Óntrebarea privind interesul domnilor B„sescu, T„riceanu, Boc sau chiar H„rd„u pentru educa˛ie vine de la sine. Ace∫ti domni au a-∫i scoate ochii pentru oricare alte interese, Ón afara celor din Ónv„˛„m‚nt!

Mul˛umesc.

Emil Radu Moldovan

#67291

V„ mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îParalela portocalie, departe de realitatea dureroas„ a miilor de sinistra˛i“.

Puteam paria c„ mult-anun˛atele inunda˛ii ce amenin˛au Rom‚nia Ói vor g„si nepreg„ti˛i pe guvernan˛ii portocalii, fapt care nu doar s-a confirmat, dar m„re∫te, prin amploarea neputin˛ei, gustul amar al popula˛iei, care simte pentru a doua oar„ c‚t e de inutil s„ spere ajutor din partea celor c„rora le-a oferit un vot de Óncredere.

Brusc, li s-a t„iat elanul revolu˛ionar cu care s-au prezentat drept solu˛ia salvatoare pentru Rom‚nia ∫i realizeaz„ c„ habar nu au care le este menirea Ón aceste momente grele pentru na˛iune.

Zeci de mii de rom‚ni Ó∫i pl‚ng durerea Ón corturi improvizate, iar dup„ evacuarea for˛at„ din case realizeaz„ c„ de soarta lor nu se mai ocup„ nimeni. Lipsa de alimente ∫i de ap„ nu pare s„ Ónduio∫eze guvernan˛ii care, oricum, nu ∫tiu ce se va Ónt‚mpla Ón urm„toarele luni cu cei r„ma∫i pe drumuri.

Am impresia c„ tr„i˛i Óntr-o lume paralel„, departe de realit„˛ile cu care se confrunt„ rom‚nii! Ace∫tia au nevoie Ón acest moment de m„suri concrete ∫i de termene precise Ón care s„ v„ respecta˛i promisiunile.

Nu ∫tiu cum Ó∫i imagineaz„ actualul Executiv c„ vor putea tr„i ace∫ti oameni din 150 RON lunar, c‚nd nu mai au nici o alt„ surs„ de supravie˛uire, nici animale, nici p„m‚nt pe care s„-l cultive, iar din luna iulie se preconizeaz„ scumpiri la toate produsele de baz„, o dat„ cu m„rirea pre˛ului la energia electric„. Ace∫ti bani nu vor ajunge nici pentru cump„rarea p‚inii zilnice, ca s„ nu mai vorbim de alte necesit„˛i.

M-a frapat lipsa de perspectiv„ cu care este gestionat„ situa˛ia, ca ∫i cum simpla evacuare a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 cet„˛enilor din satele calamitate ar fi suficient„ pentru a rezolva toate problemele. Nu a˛i fost Ón stare s„ desemna˛i o persoan„ responsabil„ cu gestionarea crizei, care s„ ia decizii ∫i care s„ poat„ fi tras„ la r„spundere Ón caz de ineficien˛„.

Œnc„ nu ∫tim cine se ocup„ concret de rezolvarea ∫i diminuarea efectelor negative ale inunda˛iilor, Ón schimb asist„m la declara˛iile contradictorii ale mini∫trilor care merg Ón vizit„ Ón zonele cu probleme, pentru a oferi apoi opiniei publice viziunea lor personal„ asupra situa˛iei.

f n s„ v„ informez c„ persoanele afectate de inunda˛ii nu sunt piese de mobilier, ci cet„˛eni ai Rom‚niei, ale c„ror nevoi se Óntind pe mai multe planuri. Ace∫ti oameni au nevoie de Ómb„rb„tare ∫i de solu˛ii concrete, au nevoie s„ simt„ c„ sunte˛i de partea lor ∫i lupta˛i pentru a le u∫ura durerea. Nici elaborarea de c„r˛i, nici explica˛iile incoerente nu sunt o solu˛ie pentru acest moment.

™tim din campania electoral„ c„ sunte˛i foarte pricepu˛i la vorbe, dar vremea vorbelor a trecut, l„s‚nd Ón urm„ dezastrul incompeten˛ei unui guvern boln„vicios.

Nu mai avem nici timp s„ suport„m lament„ri neputincioase, nici r„bdare s„ vedem cum g„si˛i tot felul de vinova˛i pentru situa˛ii care cer m„suri urgente, precise ∫i eficiente.

D‚nd vina pe mor˛i ∫i mim‚nd neputin˛a Ón fa˛a dezastrului, v-a˛i dovedit, Ónc„ o dat„, slabi ∫i nepreg„ti˛i pentru func˛ii pe care tot mai mul˛i rom‚ni se Óntreab„ de ce le mai ocupa˛i!

V„ mul˛umesc.

Iulian Iancu

#71293

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am o declara˛ie politic„ care se adreseaz„, poate, unei teme mai pu˛in obi∫nuite pentru aceast„ perioad„ a anului, dar vizez de pe acum o perioad„ foarte grea pentru anotimpul rece care va urma, ∫i, ca atare, am s„ adresez indiferen˛ei actualului Executiv referitor la produc˛ia ∫i rezervele de c„rbuni ale Rom‚niei.

Rezervele de c„rbune de care dispune Rom‚nia pot contribui Óntr-o propor˛ie de cel pu˛in 40% la asigurarea siguran˛ei energetice a Rom‚niei. Procesul de

restructurare la care a fost supus sectorul minier Ón ultimii ani a fost unul dintre cele mai dure din Rom‚nia.

Zeci de mii de mineri au fost disponibiliza˛i, unii, f„r„ discern„m‚nt, a∫a cum a fost cazul Ón 1997, nerealiz‚ndu-se Ón paralel programe alternative de asisten˛„ social„ ∫i de realizare de noi locuri de munc„.

Din p„cate, ministrul industriilor de atunci, C„lin Popescu-T„riceanu, nu a Ón˛eles, dar nici nu cuno∫tea evolu˛ia Ón plan mondial a produc˛iei de resurse energetice primare, r„m‚n‚nd celebra afirma˛ie a Domniei sale: îNu vreau s„ mai aud de produc˛ie de energie electric„ pe c„rbune“.

Œn aceast„ iarn„, Ón plin„ criz„ de furnizare a gazelor naturale, a mai f„cut o afirma˛ie, la fel de celebr„, dar care a anulat-o pe cea din 1997: îVom trece grupurile energetice de pe gaze naturale pe c„rbune“.

f nta acestui proces de restructurare a reprezentat-o eficientizarea activit„˛ii prin cre∫terea produc˛iei fizice, a cre∫terii calit„˛ii c„rbunelui, Ón paralel cu cre∫terea productivit„˛ii muncii. Singurele rezultate pozitive s-au Ónregistrat Ón perioada 2001—2004, de altfel singura perioad„ Ón care s-a realizat o strategie a dezvolt„rii activit„˛ii sectorului minier, aprobat„ at‚t de reprezentan˛ii Comisiei Uniunii Europene, c‚t ∫i de Banca Mondial„.

Obiectivele fundamentale pe termen scurt ∫i mediu au fost: preg„tirea companiilor din sectorul minier pentru a func˛iona Ón cadrul unei pie˛e concuren˛iale; Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de munc„ ∫i securitate a personalului; asigurarea cererii interne de c„rbune; cre∫terea productivit„˛ii muncii ∫i a calit„˛ii produc˛iei; reducerea impactului asupra mediului.

Œn sistem social, printre cele mai importante m„suri s au avut Ón vedere: sus˛inerea unui num„r de 9.500 locuri de munc„ directe ∫i indirecte Ón sectorul minier; implicarea companiilor miniere Ón procesul de ∫colarizare ∫i formare profesional„ pentru circa 15.000 de persoane; sprijin pentru autorit„˛ile locale ∫i parteneriatele pentru dezvoltarea de afaceri.

Œn anul 2005, o dat„ cu preluarea puterii de c„tre Alian˛a D.A., nici unul dintre aceste obiective nu a mai fost realizat. Sectorul minier, practic, a fost abandonat, Ómpreun„ cu Óntreg sectorul energetic.

Produc˛ia industriei extractive a sc„zut cu 7,8%, cifra record fiind atins„ Ón extrac˛ia ∫i prelucrarea minereurilor metalifere, unde s-a Ónregistrat o sc„dere de 21,7%. Œn ceea ce prive∫te extrac˛ia c„rbunelui, s-a Ónregistrat o reducere a capacit„˛ilor de produc˛ie, la lignit cu 10% ∫i circa 25% la huil„, reducere care nu s-a f„cut pe seama cre∫terii calit„˛ii, av‚nd efecte negative asupra balan˛ei energetice, prin cre∫terea importurilor de hidrocarburi cu 56% Ón ianuarie 2006 fa˛„ de ianuarie 2005, ∫i un impact direct asupra deficitului balan˛ei comerciale a Rom‚niei.

Tendin˛a de sc„dere a produc˛iei fizice, f„r„ cre∫terea calit„˛ii, va avea implica˛ii directe asupra preg„tirii iernii 2006—2007, impun‚nd cre∫terea costurilor pentru achizi˛ia unor cantit„˛i suplimentare de p„cur„ ∫i gaze naturale, costuri care, firesc, se vor reg„si Ón factura consumatorilor.

Programele alternative de asisten˛„ pentru realizarea de noi locuri de munc„ Ón zonele Brad, Valea Jiului ∫i Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 marea parte a zonelor din Oltenia au fost abandonate, conduc‚nd la o cre∫tere substan˛ial„ a ∫omajului Ón aceste zone Ón cursul anului 2005. Practic, toate obiectivele asumate Ón strategia de dezvoltare a activit„˛ii sectorului minier pe termen mediu ∫i scurt au fost abandonate.

Œn timp ce secretarul de stat Ion Man˛og, responsabil al activit„˛ii miniere Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, Ómpreun„ cu liderul sindicatelor miniere ale Companiei Na˛ionale a Lignitului îOltenia“, Condeescu Marin, sunt ancheta˛i penal de c„tre D.N.A., Ón cadrul companiilor indicatorii economici asuma˛i sunt, practic, compromi∫i.

Astfel, Ón ceea ce prive∫te productivitatea muncii, trebuia s„ se ajung„ la 370 tone/persoan„/an, iar calitatea c„rbunelui s„ ajung„ la 3.800 Kcal/kg la jum„tatea anului 2006; produc˛ia de huil„ s„ se men˛in„ pe un palier de 4.100 tone. To˛i ace∫ti indicatori sunt mai mici cu 20—25% fa˛„ de ˛intele asumate.

Compromiterea acestor obiective a condus la o dezechilibrare a pie˛ei interne de c„rbune ∫i la o cre∫tere cu 80% a achizi˛iilor de c„rbune din import. Importul de c„rbune a condus la majorarea deficitului comercial al Rom‚niei, ating‚ndu-se valoarea record de 10 miliarde de euro la finele anului 2005 ∫i, de asemenea, s-a Ónregistrat majorarea ei cu 70% Ón primul trimestru al anului 2006 fa˛„ de aceea∫i perioad„ a anului 2005.

Dac„ la aceste date Óngrijor„toare ad„ug„m ultima declara˛ie a ministrului economiei, care anun˛a zilele trecute Ónt‚rzierea cu un an a termenului de punere Ón func˛iune a Unit„˛ii 2 de la Cernavod„, avem imaginea exact„ a situa˛iei critice create Ón industria energetic„ ∫i, implicit, Ón economia rom‚neasc„.

Consider„m c„, fiind mult prea grave ac˛iunile actualului Cabinet, prin modul iresponsabil ∫i neprofesionist Ón care abandoneaz„ obiectivele fundamentale ale statului Ón gestionarea sectorului energetic, Ón consecin˛„, solicit„m primului-ministru: promovarea ∫i sus˛inerea proiectelor strategice de interes na˛ional; de asemenea, implicarea direct„ Ón reluarea obiectivelor fundamentale ale statului Ón gestionarea sectorului energetic, ca singur mijloc de evitare a compromiterii at‚t a siguran˛ei energetice, c‚t ∫i a rezultatelor economice ale Rom‚niei ∫i, ce este cel mai grav, a nivelului de trai al popula˛iei, mult diminuat Ón ultimul an prin cre∫terile nejustificat de mari ale pre˛urilor la utilit„˛i.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Aurel Vl„doiu

#78059

Domnule pre∫edinte,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îfiara arde ∫i baba se piapt„n„!“.

Oficialii nem˛i avertizau Rom‚nia, Ónc„ de la sf‚r∫itul anului trecut, c„ topirea cantit„˛ilor imense de z„pad„ c„zut„ pe cursul superior al Dun„rii, Ón special Ón Mun˛ii P„durea Neagr„, va provoca inunda˛ii catastrofale pe cursul inferior al fluviului.

Probabil c„ formularea a fost mult prea preten˛ioas„ pentru speciali∫tii Guvernului T„riceanu. Altfel, atitudinea de total„ resemnare a guvernan˛ilor ar mai putea fi explicat„ ori prin incompeten˛„, ori prin Ón˛elegerea situa˛iei ca fiind o fa˛„ a destinului nemilos ∫i implacabil al rom‚nilor de dinainte ∫i dup„ na∫terea Miori˛ei.

Acum, c‚nd sute de mii de hectare de teren agricol se afl„ sub ape, premierul ∫i 2—3 membri ai Cabinetului, care se agit„ pe ecrane, continu„ s„ le bage Ón cap celor aproape 20.000 de rom‚ni r„ma∫i f„r„ case ∫i agoniseala de-o via˛„ c„ situa˛ia este sub control.

Œn timp ce prefec˛ii ∫i primarii din 12 jude˛e nu ∫tiu cum s„ scoat„ Dun„rea din casele oamenilor, cele care nu s-au pr„bu∫it Ónc„, pre∫edintele-juc„tor este preocupat de constituirea unei comisii pentru condamnarea comunismului, c‚nd nu merge la c‚te un meci de fotbal sau Ón alt„ parte. Parlamentul este paralizat cu Legea lustra˛iei, iar premierul-manechin, c‚nd nu se r„zboie∫te cu pre∫edintele pentru ∫efia C.N.S.A.S.-ului, d„ vina pe Ceau∫escu pentru inunda˛ii.

Noi, Partidul Social Democrat, cerem premierului s„ arate cum au fost cheltui˛i banii aloca˛i anul trecut pentru zonele calamitate ∫i s„ prezinte Ón Parlamentul Rom‚niei strategia Guvernului s„u privind Ónl„turarea efectelor dezastruoase ale inunda˛iilor din sudul ˛„rii, pentru c„ despre preÓnt‚mpinarea lor este prea t‚rziu s„ mai vorbim.

S„tul„ p‚n„ peste cap de amor˛eala mioritic„ a Guvernului Ón care locuie∫te ∫i, dup„ o matur„ chibzuin˛„, ∫tiind din interior ce poate ∫i ce nu poate face Executivul actual, doamna ministru Sulfina Barbu propune prima m„sur„ de ie∫ire din criz„: îS„ Ónv„˛„m s„ convie˛uim cu apele“. Amin!

Liviu Bogdan Ciuc„

#82244

Declara˛ie politic„ intitulat„ îLibertatea de opinie ∫i de exprimare“.

Declara˛ia Universal„ a Drepturilor Omului men˛ioneaz„ Ón art. 19: îOrice persoan„ are dreptul de opinie ∫i de exprimare; acest drept include libertatea de a avea opinii f„r„ nici o ingerin˛„ ∫i de a solicita, de a primi ∫i de a r„sp‚ndi informa˛ii ∫i idei prin media ∫i f„r„ a ˛ine cont de frontiere“.

Acest drept este unul esen˛ial atunci c‚nd vorbim despre o societate democrat„, care creeaz„ condi˛iile necesare exercit„rii altor drepturi ale omului. Pentru a putea exprima opinii Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ este, Óns„, deseori nevoie de informa˛ii. Altfel spus, dreptul la libera exprimare este str‚ns legat de un alt drept, dreptul de a avea acces la informa˛ie. Œn acela∫i timp, trebuie precizat c„ dreptului persoanei de a primi idei ∫i informa˛ii Ói corespunde obliga˛ia celui care le transmite de a o face cu bun„-credin˛„. Aceste drepturi devin cu at‚t mai importante c‚nd este vorba despre pres„, ceea ce nu Ónseamn„ c„ libertatea de exprimare apar˛ine numai presei. Ea apar˛ine fiec„rei persoane Ón parte, tot astfel cum dreptul de a c„uta ∫i de a primi informa˛ii nu este numai al indivizilor, al publicului, ci ∫i al presei, care trebuie, la r‚ndul ei, s„ le primeasc„ ∫i s„ le transmit„ publicului.

Rolul pe care presa Ól joac„ Óntr-o societate democratic„ a fost subliniat Ón numeroase r‚nduri de Curtea European„ a Drepturilor Omului, care a conchis c„: îLibertatea presei este unul dintre cele mai eficiente mijloace prin care publicul afl„ ∫i Ó∫i formeaz„ opinii despre ideile ∫i atitudinile conduc„torilor politici. Œn sens larg, libertatea dezbaterii politice este esen˛a conceptului

de societate democratic„, concept care domin„ Conven˛ia European„ Ón Óntregul s„u.“

Nu putem vorbi despre libertatea de exprimare f„r„ s„ ∫tim ce presupune aceasta. Astfel, libertatea de exprimare are Ón vedere dreptul de a exprima idei ∫i opinii Ón public ∫i privat, prin mijloace orale, Ón scris, prin pres„, pe suport electronic, prin studii, prin pictur„, sculptur„, design, muzic„, teatru, film, televiziune etc. Practic, felul Ón care libertatea de exprimare se poate manifesta este nelimitat.

Mi-a fost greu s„ cred, c„ Ón societatea actual„, dominat„ de o explozie informativ„, se mai poate aduce Ón discu˛ie ideea de criz„ acut„ de informa˛ie, ce se manifest„ nu numai Ón contextul unor comunit„˛i izolate, ci ∫i Ón cadrul anumitor institu˛ii care se ocup„ cu informarea cet„˛enilor. Acest lucru se poate observa at‚t Ón publica˛iile care ajung, de multe ori, Ón m‚na cititorilor cu neÓn˛elegerile de rigoare, ca rezultat al unor surse nevalidate, c‚t ∫i faptul c„, fiind chestiona˛i Ón probleme de actualitate, o bun„ parte dintre cet„˛enii ˛„rii se dovedesc neinforma˛i.

Se ridic„ totu∫i o Óntrebare: cine este vinovatul? Cel care d„ informa˛ia, cel care o prelucreaz„ sau cel care este a∫teptat s„ se informeze?!

Aceasta este concluzia care trebuie tras„ din situa˛ii concrete, care se reg„se∫te Ón multe comune ∫i chiar ora∫e din Rom‚nia, acolo unde informa˛ia ajunge mai greu. Un om nu poate lua o decizie corect„ dec‚t dac„ are o baza informativ„ bine pus„ la punct, or, dac„ cet„˛eanul dintr-o comun„ sau ora∫ nu Ó∫i poate alc„tui acest fond de informare, nu va putea lua decizia corect„ sau nu va lua nici o decizie, Óntruc‚t nu se va putea considera un pilon de sus˛inere al societ„˛ii din care face parte.

Ca oameni ∫i ca cet„˛eni ai acestei ˛„ri, fiecare dintre noi are nevoie de informa˛ie ∫i mai ales dreptul de a fi informat corect.

Cornelia Ardelean

#85818

Din p„cate, fenomenul migra˛iei politice caracterizeaz„ profund clasa politic„ rom‚neasc„. La doi sau trei ani de la alegerile locale sau generale, apartenen˛a primarilor la partidele politice, culoarea partizan„ a Parlamentului sau a consiliilor locale ∫i jude˛ene nu mai aduc cu ceea ce au hot„r‚t votan˛ii. Presiunile ∫i amenin˛„rile exercitate asupra ale∫ilor, Ón unele cazuri, dar ∫i oportunismul, lipsa de caracter ∫i de verticalitate, Ón alte cazuri, determin„ o migra˛ie ru∫inoas„, care repugn„ popula˛iei ∫i este criticat„ pe bun„ dreptate. Migra˛ia politic„ este un fenomen incorect, care schimb„ voin˛a electoratului ∫i arunc„ o umbr„ de neseriozitate asupra Óntregii clase politice.

Este de Ón˛eles, Ón acest context, faptul c„ s-a Óncercat promovarea unei legi care s„ limiteze exodul de la un partid la altul, presiunile pentru construirea unor majorit„˛i mincinoase. Reversul medaliei este Óns„ acela c„ ale∫ii locali devin vulnerabili Ón fa˛a partidelor pe listele c„rora au fost promova˛i, li se limiteaz„ libertatea de g‚ndire ∫i libertatea de ac˛iune. ™i asta Ón condi˛iile Ón care Ónc„ se g„sesc porti˛e ∫i solu˛ii prin care ale∫ii locali

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 pot fi racola˛i de anumite grupuri politice. De exemplu, chiar Ón institu˛ia Ón care ne afl„m, ca ∫i Ón Senat de altfel, se desf„∫oar„ Ón voie astfel de strategii.

De∫i Legea Ómpotriva migra˛iei politice este necesar„ ∫i are inten˛ii generoase, ea nu este nici pe departe suficient„ pentru a stopa acest fenomen. Este nevoie de mult mai mult dec‚t de o lege care s„ stopeze migra˛ia politic„, este nevoie de o atitudine ferm„ din partea tuturor grupurilor politice relevante. Din nefericire, electoratul rom‚n nu este Ónc„ suficient de matur ca s„ sanc˛ioneze a∫a cum s-ar cuveni, prin vot, atitudinile politice care nu Ói convin. Partidele politice, politicienii au Óns„ aceast„ posibilitate, dac„ Ó∫i doresc cu adev„rat. De aici, de la partidele politice, ar trebui s„ porneasc„ o ac˛iune ferm„ Ómpotriva racol„rilor politice, cu ∫anse reale de reu∫it„!

P‚n„ acum s-a pus prea mult accent pe restric˛ia juridic„ a posibilit„˛ii de a migra de la un partid la altul, ignor‚ndu-se modalitatea cea mai simpl„ de a rezolva aceast„ problem„: voin˛a partidelor politice. Dac„ toate partidele politice care declar„ c„ doresc stoparea migra˛iei ar Ónceta s„ recurg„ la ea pentru a-∫i m„ri influen˛a, fenomenul ar fi ca ∫i stopat. E nevoie doar de voin˛„ politic„ ∫i de o prob„ de caracter din partea noastr„, a tuturor!

Dan ™tefan Motreanu

#88398

Declara˛ie politic„ intitulat„ îP.S.D. speculeaz„ politic nenorocirile rom‚nilor“

Toat„ lumea ∫tie, lupta politic„ nu este un joc de domni∫oare, ci este o confruntare dur„ care canalizeaz„ numeroase energii. Œn Rom‚nia ultimilor 16 ani, lupta politic„, Ón special cea dus„ de forma˛iunile politice care s-au format pe ruinele fostului partid comunist, nu a ˛inut cont de principiile fairplay-ului, ale bunului-sim˛ sau de percep˛iile democratice, ci mai mult de Ónv„˛„turile Cursului scurt de istorie a P.C.U.S. (b) — Partidul Comunist din Uniunea Sovietic„, edi˛ia 1946.

M„ a∫teptam ca Ón anul premerg„tor integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i cu pu˛ine zile Ónaintea Raportului de ˛ar„ al Comisiei Europene s„ se renun˛e la obiceiurile care se perpetueaz„ Ónc„ de pe vremea c‚nd la mod„ era sloganul îStalin ∫i poporul rus/ libertate ne-au adus!“. M„ a∫teptam la acest lucru din partea unui partid, P.S.D., care aproape s„pt„m‚nal, prin vocea liderilor s„i, declam„ c„ se reformeaz„. M-am Ón∫elat amarnic.

Dificult„˛ile prin care trece o parte a popula˛iei Rom‚niei din cauza calamit„˛ilor naturale sunt speculate politic f„r„ pic de jen„ de c„tre mai-marii P.S.D. Nu este o premier„. S-a Ónt‚mplat ∫i anul trecut. Atunci Óns„ eram ceva mai departe de Europa.

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, pre∫edintele P.S.D., domnul Mircea Geoan„, aflat Óntr-un periplu prin zonele sinistrate, a ˛inut Ón fa˛a oamenilor lovi˛i de nenorociri un discurs electoral, sus˛in‚nd c„ interven˛ia autorit„˛ilor Ón cazul inunda˛iilor a fost una submediocr„ ∫i a afirmat c„ Alian˛a D.A. a numit Ón func˛ii tehnice pe criterii politice oameni care nu sunt de meserie. Afirma˛iile domnului Geoan„ constituie o culme a demagogiei. Œn primul r‚nd, domnul Geoan„ se pare c„ a uitat deja de sintagma

îP.S.D.-izarea Rom‚niei“, sintagm„ at‚t de des utilizat„ de pres„ ∫i societatea civil„ Óntre 2001 ∫i 2004. Campionul numirilor pe criterii politice, chiar ∫i acolo unde legea nu permitea, a fost P.S.D., stima˛i lideri care propov„dui˛i Ón teorie social-democra˛ia! Nu ∫tiu c‚t îde meserie“ au fost oamenii P.S.D., dar inunda˛iile din 2005 ∫i cele de acum sunt ∫i rezultatul activit„˛ii, mai precis al inactivit„˛ii Ón domeniu a acestora. Seceta din 2004 a fost cauzat„ de acelea∫i autorit„˛i P.S.D.-iste. Domnul Geoan„ nu a suflat sinistra˛ilor nici un cuv‚nt despre ce au f„cut fostele autorit„˛i P.S.D.-iste Ón domeniul amenaj„rilor hidrologice sau, mai bine spus, ce nu au f„cut.

Ar mai fi un aspect pe care cred c„ domnul Geoan„ ∫i liderii P.S.D. Ól eludeaz„ cu bun„ ∫tiin˛„, pentru c„ nu d„ bine la pres„ atunci c‚nd ataci autorit„˛ile: Ón comuna Rast, foarte greu lovit„ de inunda˛ii, prim„ria a fost c‚∫tigat„ de P.S.D., iar majoritatea Ón consiliul comunal apar˛ine P.S.D. Œn nici un caz nu-mi permit s„ vorbesc — f„r„ vreo dovad„ — despre o eventual„ vinov„˛ie a ale∫ilor locali din comuna Rast.

Deci, mai mult„ decen˛„, domnule Geoan„!

P.S. Gura p„c„tosului adev„r gr„ie∫te!

Joi seara, Ón emisiunea î100%“, pe Realitatea TV, Óntrebat de moderator de ce Mircea Geoan„ nu a fost Ón mijlocul sinistra˛ilor, ˛in‚nd cont c„ printre ace∫tia se afl„ ∫i o important„ parte a electoratului P.S.D., strategul acestui partid, domnul Vasile D‚ncu, a replicat sus˛in‚nd c„ o vizit„ a liderilor de la centru Ón teritoriu ar Ónsemna î...s„ facem o demagogie ieftin„, s„ umbl„m Ón cizme pe diguri (...), deplas„ri ale liderului partidului, numai a∫a, pentru imagine de televiziune, cred c„ ar Ónsemna demagogie politic„“. Adic„ exact ce a f„cut domnul Geoan„ o zi mai t‚rziu! Nu sunt deci eu primul care a semnalat acest lucru.

Dan Hora˛iu Buzatu

#92045

Œn perioada îobsedantului deceniu“, Ón epoca proletcultismului, ziua de 1 Mai a primit rang de s„rb„toare na˛ional„, al„turi de 23 August, 7 Noiembrie ∫i 30 Decembrie. Aceste zile Ónsemnau fie o minciun„ istoric„, fie o s„rb„toare impus„ de sovietici popoarelor prietene, fie o tr„dare na˛ional„.

Numai ziua de 1 Mai avea o semnifica˛ie special„.

Bunicii mei o numiser„ îPa∫tele comuni∫tilor“, pentru c„ Ón timp ce unii serbau Pa∫tele pe ascuns, cu ou„ ro∫ii ∫i cozonaci, al˛ii serbau 1 Mai, dar... tot cu ou„ ro∫ii ∫i cozonaci. Œn acest fel, exista chiar un fel de simbioz„ Óntre s„rb„toarea ascuns„, preg„tit„ Ón tain„, ca pe vremea primilor cre∫tini, ∫i s„rb„toarea oficial„, fastuoas„, drapat„ Ón lozinci ∫i grafice cu s„geata c„tre cer. Desigur, pe vremea aceea, comuni∫tii, noii conduc„tori ai Rom‚niei, aveau o nevoie acut„ Ón a-∫i legitima s„rb„torile lor ro∫ii, dup„ cum aveau o nevoie la fel de imperioas„ de a Óndep„rta poporul rom‚n de credin˛a sa.

Tot Ón aceea∫i vreme, o parte dintre bunicii no∫tri, cei care nu se aflau la Canal, Pite∫ti, Aiud sau R‚mnicu S„rat ∫i cei care nu f„ceau parte din structurile de putere, erau obliga˛i ca de 1 Mai s„ defileze prin fa˛a maimarilor zilei. Erau obliga˛i s„ poarte tablouri cu chipurile prealuminatului ∫i preaputernicului Iosif Visarionovici Stalin sau ale marilor g‚nditori, profe˛i ai noii religii: Marx,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 Engels ∫i Lenin, precum ∫i ale îmultpreaiubi˛ilor“ conduc„tori de partid ∫i de stat. Indiferent dac„ defilau prin fa˛a tribunei Ón Bucure∫ti sau Ón provincie, trebuiau s„ scandeze îStalin ∫i poporu’ rus/ libertate ne-au adus!“ sau îAna, Luca ∫i cu Dej/ bag„ spaima Ón burgheji!“ ∫i s„ poarte panouri pe care, cu litere albe pe p‚nz„ ro∫ie, scria cu c‚t s-a dep„∫it planul de produc˛ie. Concomitent, la semnalul agitatorilor politici, se strigau lozinci Ómpotriva imperialismului american sau Ómpotriva Occidentului aflat Óntr-o stare din ce Ón ce mai avansat„ de putreziciune.

Prin anii ’70, genera˛ia noastr„ avea misiunea de a deschide defilarea de 1 Mai. Pe atunci, fiecare dintre noi eram o combina˛ie nedefinit„ de elev Ón clasele primare, pe de o parte, ∫i de îviitor luminos al ˛„rii“, mas„ de manevr„ pentru politica imbecil„ a ˛„rii, pe de alt„ parte. Pentru ca totul s„ fie bine, copii fiind, f„ceam zeci de ore de repeti˛ii, de diminea˛a p‚n„ seara. Oricum, nu numai noi eram Ón aceast„ situa˛ie, ci ∫i tinerii muncitori de pe carele alegorice, ∫i militarii Ón termen care duceau p„durile de drapele, ∫i sportivii, toat„ lumea.

Chiar dac„ modul de s„rb„torire a zilei de 1 Mai a suferit mai multe modific„ri, un singur element al manifest„rilor a r„mas constant Ón to˛i anii de comunism: cel al serb„rii c‚mpene∫ti, cu berea curg‚nd Ón valuri ∫i cu micii la gr„tar. Picnicul de tip socialist era momentul cel mai a∫teptat al zilei de 1 Mai.

Dup„ decembrie 1989, mai de voie, mai de nevoie, cei care ∫i-au aruncat pe furi∫ carnetele ro∫ii de partid ∫i au trecut la trandafirii F.S.N.-i∫ti au renun˛at ∫i la s„rb„torirea zilei de 1 Mai. ™i pe bun„ dreptate, pentru c„ 1 Mai reprezint„ o s„rb„toare cu iz comunist, sub disimularea cinstirii muncii. Dovada cea mai elocvent„ o reprezint„ modul grandios de celebrare a acestei zile Ón ultimele mari bastioane ro∫ii, Coreea de Nord ∫i Cuba.

De c‚˛iva ani, Óns„, a∫a-zi∫ii reprezentan˛i ai socialdemocra˛iei rom‚ne∫ti Óncearc„ s„ reÓnvie cultul zilei de 1 Mai, de aceast„ dat„, Óns„, Ón scop electoral propriu. S-a preluat de la Œnt‚i Maiul predecembrist momentul îmicul ∫i berea“, dar Óntr-o variant„ P.S.D.-ist populist„. Pe timpul comunismului, pl„teai ∫i micul, ∫i halba de bere. Acum, mai-marii P.S.D. ofer„ gratuit o por˛ie de mici (patru buc„˛i) ∫i un pahar (250 grame) de bere. Nu este pentru prima dat„ ∫i probabil nici pentru ultima c‚nd liderii P.S.D. Ó∫i etaleaz„ talentul Ón opera˛iuni de tip îmici contra voturi“. Oricum, pentru a fi Ón ton cu evenimentul, dar ∫i pentru a nu mai avea nimeni nici un fel de dubii, liderii P.S.D. au venit Ómbr„ca˛i Ón tricouri ro∫ii.

Ca reprezentant al partidului care a contribuit cel mai mult la progresul acestei ˛„ri la cump„na dintre secolele al XIX-lea ∫i al XX-lea, v„ propun tuturor o reconsiderare a semnifica˛iilor zilei de 1 Mai. Poate c„ Ón acest fel vom renun˛a la simulacrul penibil ∫i p„gubos pe care unii politicieni Ól practic„.

™i dac„ avem neap„rat„ nevoie de o s„rb„toare Ón luna mai, v„ propun mai degrab„ s„ reflect„m la semnifica˛iile zilei de 10 Mai, pentru c„ aceasta este data la care, Ón 1866, Rom‚nia ∫i-a Ónceput drumul pentru integrarea Ón r‚ndul statelor moderne ∫i civilizate, drum pe care ne preg„tim s„ Ól finaliz„m Ón aceast„ perioad„.

Horea Dorin Uioreanu

#96797

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDe ce ne leag„ autostrada Transilvania?“

Aleg, ∫i Ón aceast„ s„pt„m‚n„, s„ fac o pledoarie pentru necesitatea construirii autostr„zii îTransilvania“, lucrare care avanseaz„ cu viteza melcului, ∫i Ómi exprim speran˛a ca Ministerul Transporturilor s„ reac˛ioneze la apelurile tot mai insistente ce vin dinspre Ardeal ∫i s„ nu mai am‚ne de la o s„pt„m‚n„ la alta ni∫te procese foarte simple, care nu fac dec‚t s„ ˛in„ Ón loc un proiect de lung„ durat„ ∫i de maxim„ importan˛„.

Autostrada îTransilvania“ a fost un proiect cu probleme Ónc„ de la bun Ónceput. Lucrare demarat„ Óntr-o campanie electoral„ Ón care P.S.D. Óncerca s„ salveze pe ultima sut„ de metri ceea ce mai putea, autostrada îTransilvania“ s-a transformat Óntr-un vector de imagine al acestui partid Ón Ardeal, unde social-democra˛ii lui Adrian N„stase aveau o problem„ de percep˛ie la nivelul electoratului. Inaugurat cu tam-tam, cu mini∫trii de rigoare la t„iatul de panglic„ ∫i c‚teva utilaje pentru îpoza de familie“, proiectul a creat suspiciuni de la bun Ónceput. Au urmat apoi reac˛iile oficialilor europeni vizavi de contractul semnat de Guvernul P.S.D. ∫i Compania american„ îBechtel“, iar aceste reac˛ii nu au r„mas f„r„ efect, Óntruc‚t organismele europene au refuzat Ón cele din urm„ s„ ofere vreun tip de cofinan˛are pentru proiectul care leag„ Bra∫ovul de Bor∫ ∫i Rom‚nia de vestul Europei.

Œnv„luit„ Ón cea˛a de mister a unui contract semnat Ón a∫a fel Ónc‚t s„ r„m‚n„ secret, Alian˛a D.A. ∫i-a asumat Ón Programul de guvernare cu care a c‚∫tigat alegerile c„ va face tot posibilul ca rom‚nii s„ afle ce a semnat P.S.D. Ón numele lor. Am a∫teptat ∫i eu, ca ∫i dumneavoastr„, ca Ministerul Transporturilor s„ fac„ lumin„ Ón aceast„ poveste, s„ vedem dac„ guvernan˛ii P.S.D. au f„cut un _deal_ corect cu americanii de la îBechtel“ ∫i, dac„ nu, s„ afl„m vinova˛ii.

De mai bine de un an de zile, situa˛ia construirii autostr„zii Bra∫ov—Bor∫ se afl„ Óntr-o variabil„ a necunoscutului, lucr„rile fiind oprite f„r„ prea multe explica˛ii. Œn acest r„stimp, lu„rile de pozi˛ie pe aceast„ tem„ au fost dintre cele mai convergente. Toat„ lumea este de acord c„ avem nevoie de autostrada îTransilvania“, s-au f„cut adev„rate manifest„ri de imagine, pardon... for˛„, vizavi de c‚t de mult sus˛in politicienii transilv„neni un proiect de asemenea Ónsemn„tate. S-a realizat o renegociere a contractului, despre care ministrul transporturilor sus˛ine c„ ar fi fost profitabil„, f„r„ a lua Ón calcul exproprierile care s-au scumpit ∫i costurile de conservare sau neconservare a ceea ce s-a f„cut p‚n„ acum.

De pu˛in„ vreme s-a f„cut public„ o parte a contractului semnat de statul rom‚n, dup„ insisten˛ele mai multor parlamentari ardeleni, printre care m-am aflat ∫i eu. Œn aceast„ perioad„ de incertitudine afi∫at„ de ministrul transporturilor, am realizat mai multe lu„ri de pozi˛ie fa˛„ de Óncetineala ∫i dezinteresul cu care ministerul de resort trateaz„ problema autostr„zii îTransilvania“. Am Óncercat s„ Ói fac pe colegii care depind mai mult de îlocul Ón care se fixeaz„ ceasul“ s„ Ón˛eleag„ c„ ardelenii Ó∫i doresc o autostrad„ a lor ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 sunt Óndrept„˛i˛i s„ o aib„ at‚ta timp c‚t sunt cei mai serio∫i ∫i cei mai importan˛i contribuitori la bugetul statului. S-a v„zut, Ón cele din urm„, c„ insisten˛ele noastre nu au r„mas f„r„ ecou.

De aici Ónainte, este important pentru noi, ca ardeleni, s„ ne lupt„m pentru o punte de leg„tur„ care s„ spulbere mitul lentorii ardelene∫ti. Iar o solidaritate care s„ transceand„ grani˛ele doctrinare ar fi necesar„ Ón acest al doisprezecelea ceas. Pentru c„, indiferent de motivul fiec„ruia, dincolo de rivalitatea dintre sud ∫i vest, solidarizarea cu proiectul autostr„zii îTransilvania“ este o datorie moral„ a noastr„, ca factori de decizie ce putem schimba unele prejudec„˛i d‚mbovi˛ene.

Ovidiu Ioan Silaghi

#100739

Conduc„torii Romei antice au inventat conceptul îp‚ine ∫i circ“. Pentru a avea plebea de partea ei, aristocra˛ia roman„ organiza, cu ocazia diferitelor s„rb„tori ale vremii, grandioase spectacole (lupte de gladiatori, reedit„ri de lupte navale, lupte cu animale etc.) Ón arene special construite ∫i oferea gratuit poporului (grosul spectatorilor) p‚ine de cea mai bun„ calitate. Œn paralel cu delectarea poporului, mai-marii zilei Ó∫i declamau nemul˛umirile fa˛„ de du∫manii personali — Ón realitate, adversarii politici — iar aplauzele mul˛imii isterizate reprezentau echivalentul voturilor dintr-o campanie electoral„ _avant la lettre_ .

Obiceiurile romane au fost Óntr-un fel reactualizate Ón zilele noastre de P.S.D., de P.S.D.-ul din perioada Ón care s-a aflat la putere, dar ∫i de cel de ast„zi, din opozi˛ie. P‚inea a fost Ónlocuit„ de mititei garnisi˛i cu bere, iar circul, cu concerte-mamut, totul oferit gratuit de 1 Mai, 1 Decembrie sau alte zile aniversare. Din recuzita roman„, P.S.D. a p„strat ∫i momentul def„im„rii adversarilor politici. Ca ∫i Ón antichitate, tonul ultrademagogic al conduc„torilor romani este preluat ad litteram ∫i de c„tre epigonii din P.S.D.

Ultimul exemplu Ól constituie un a∫a-zis manifest care a fost Ómp„r˛it participan˛ilor la îcircul“ organizat de P.S.D. Bucure∫ti, luni, 1 Mai, Ón Parcul îIzvor“ din Capital„.

Liderii P.S.D. au atacat îpolitica energetic„ de dreapta“. Œntr-un flutura∫ adresat celor care îau muncit, muncesc ∫i vor munci mereu“ — formularea mi se pare nefericit„, pentru c„ d„ senza˛ia c„ pentru P.S.D. a munci reprezint„ ceva Ónjositor — se arat„ c„ îpolitica energetic„ de dreapta a generat cre∫terea pre˛urilor, reducerea rezervelor energetice ale ˛„rii ∫i plafonarea productivit„˛ii muncii Ón acest sector“. Œn puseul s„u electoral, P.S.D. mai sus˛ine c„ îoamenii pl„tesc dublu pentru gaze“ ∫i c„ înu s-a Óntreprins nimic Ón domeniul energiei nucleare ∫i energiilor neconven˛ionale“. Aceste acuza˛ii pot fi, f„r„ s„ gre∫esc, arondate vechiului proverb rom‚nesc îHo˛ul strig„: «Prinde˛i ho˛ul!»“. Este adev„rat, pre˛urile gazelor au crescut, dar totul se datoreaz„ politicii energetice concepute de P.S.D. Ón perioada 2001—2004. Dac„ al„turi de respectivul manifest mai-marii fostului partid de guvern„m‚nt aduceau ∫i numeroase ziare din perioada amintit„, îpoporul“ prezent Ón Parcul îIzvor“ ar fi aflat adev„ratele cauze ale cre∫terii pre˛ului la gaze dup„ 2004. Din p„cate, din mass-media anilor 2001—2004 nimeni nu

putea g„si vreo realizare a P.S.D. Ón domeniul îenergiei nucleare ∫i energiilor neconven˛ionale“.

Ca ∫i Ón antichitate, dup„ def„imarea adversarilor urma faza promisiunilor populiste. Re˛eta este respectat„, dar acum P.S.D.-i∫tii Ó∫i Óntrec îprofesorii“. F„r„ pic de jen„, Ón manifestul respectiv se spune c„ îP.S.D. propune cet„˛enilor s„ Ói sprijine pentru a sus˛ine subven˛ionarea facturilor de Ónc„lzire pentru gospod„riile celor cu venituri mici“. S„ fi uitat domnii Geoan„ & Co. c„ actualul Guvern acord„ ajutoare pentru achitarea facturilor familiilor cu venituri mici? Nu cred. Dar dezinformarea Ónc„ mai prinde la unii dintre rom‚ni. Pe de alt„ parte, ∫i liderii P.S.D. ∫tiu foarte bine c„ utilizarea termenului îsubven˛ie“ va disp„rea din vocabular ∫i din practica economic„ dup„ aderarea la Uniunea European„, dar Ól utilizeaz„ pentru c„ d„ bine la imagine. Œn interior, pentru c„ Ón exterior nu va produce dec‚t o impresie negativ„. Nu ∫tiu dac„ P.S.D. a p„c„lit luni mai mult de 10—15% din îpoporul“ prezent Ón Parcul îIzvor“, cum sunt sigur c„ deplasarea cu metroul a domnilor Geoan„, Mitrea ∫i al˛ii nu i-a convins pe bucure∫teni dec‚t c„ asist„ la o scen„ de teatru ieftin, populist ∫i demagogic.

P.S. Tac‚mul circului din Pia˛a îIzvor“ ar fi fost complet dac„ ar fi ap„rut ∫i Gigi Becali ∫i Mitic„ Dragomir. Prietenii ∫tiu de ce!

Cristian St„nescu

#104612

Declara˛ie politic„ intitulat„ îRom‚nii uita˛i din centrul Rom‚niei“

Œn ultima vreme, iredenti∫tii maghiari din a∫a-numitele consilii mai mult sau mai pu˛in îcivice“, dar ∫i din U.D.M.R. ∫i-au intensificat atacurile la integritatea statului rom‚n. Amploarea acestora este f„r„ precedent ∫i au culminat cu manifest„rile autonomiste ∫i na˛ionaliste de∫„n˛ate de la Odorhei ∫i T‚rgu Secuiesc de la mijlocul lunii martie a.c.

Œn toat„ aceast„ agita˛ie creat„ de preten˛iile imperative pentru autonomia unui a∫a-zis f nut Secuiesc nu s-au auzit voci care s„ arate c„ Ón aceste jude˛e, Covasna ∫i Harghita, tr„iesc ∫i rom‚ni care ar avea dreptul la opinie, la libertatea de exprimare sau alte drepturi constitu˛ionale. Ba gre∫esc! S-a auzit totu∫i o voce care a reamintit existen˛a acestor rom‚ni, cea a liderului îmaghiarilor democra˛i“, Markó Béla, care, dup„ ce a declarat c„ ace∫tia m„n‚nc„ îp‚ine secuiasc„“, a cerut, ritos, nici mai mult, nici mai pu˛in, ca rom‚nii din zon„ s„ vorbeasc„ ungure∫te, iar dac„ nu cunosc limba maghiar„ s„ o Ónve˛e! Iat„ cum, din cauza pasivit„˛ii autorit„˛ilor ∫i politicienilor de la Bucure∫ti, se ajunge la asemenea declara˛ii ∫i cereri de o nesim˛ire ie∫it„ din comun.

™i dac„ rom‚nii din Covasna ∫i Harghita ar avea de suportat numai aceste declara˛ii, situa˛ia lor nu ar fi chiar a∫a de grav„. Din p„cate, ac˛iunile antirom‚ne∫ti Ón aceste jude˛e se desf„∫oar„ neÓngr„dite de nimeni. Astfel, prefectul rom‚n de Covasna a fost Ónlocuit cu un prefect maghiar. Posturile vacante, nu numai cele publice, se pot ocupa doar de cei ce ∫tiu ungure∫te. Se Ónc„lc„, cu tupeu, normele legale privind arborarea drapelului Rom‚niei, se procedeaz„ discriminatoriu fa˛„ de rom‚ni

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 la aplicarea Legilor fondului funciar, ale propriet„˛ii ∫i ale reconstituirii dreptului de proprietate etc.

Discriminarea rom‚nilor s-a extins Ón toate sferele vie˛ii sociale. Fondurile bugetare se repartizeaz„ numai prim„riilor din comunele maghiare. Pu˛inii oameni de afaceri rom‚ni sunt ∫icana˛i, sunt supu∫i unui bombardament de reclama˛ii ∫i amenin˛„ri anonime ∫i astfel sunt bloca˛i, sunt sco∫i din ritm ∫i adu∫i Ón pragul falimentului. ™i Ón sectorul bugetar func˛ioneaz„ un algoritm ciudat: un post pierdut de un rom‚n nu va mai fi ocupat tot de un rom‚n, ci de un maghiar.

Dramatic„ este ∫i situa˛ia Ónv„˛„rii limbii rom‚ne ∫i a ∫colilor rom‚ne∫ti. Segregarea elevilor pe criterii etnice a atins forme aberante, p‚n„ acolo c„ elevii maghiari au fost incita˛i s„ nu-i accepte pe dasc„lii rom‚ni. ™i asta Ón timp ce Ón ∫colile rom‚ne∫ti copiii rom‚ni sunt Ónv„˛a˛i de profesori maghiari. Limba rom‚n„, limba oficial„ a statului, a ajuns s„ se Ónve˛e ca limb„ str„in„ Ón ∫colile maghiare, predat„ tot de profesori maghiari, care nici ei nu o st„p‚nesc prea bine.

Rezultatul acestui dezastru, izolarea tinerimii maghiare Óntr-un bantustan artificial, creat cu mult„ viclenie ∫i cu complicitatea autorit„˛ilor, este c„ popula˛ia maghiar„ ∫i mai ales tinerii maghiari nu ∫tiu sau nu vor s„ vorbeasc„ limba rom‚n„, limba oficial„ a statului, personalul din magazine, hoteluri, restaurante ∫i chiar institu˛ii publice fie c„ nu cunoa∫te, fie c„ refuz„ ostentativ folosirea limbii rom‚ne.

Este de conceput oare ca Ón S.U.A., Germania sau chiar Ungaria s„ se g„seasc„ un cet„˛ean al ˛„rii respective care s„ nu ∫tie limba oficial„ a statului, indiferent de originea sa etnic„, ∫i s„ nu o foloseasc„ Ón raporturile cu ceilal˛i cet„˛eni? Numai la noi, Ón jude˛ele Covasna ∫i Harghita, rom‚nul se simte str„in Ón propria sa ˛ar„. Cine e de vin„? Œn primul r‚nd, guvernan˛ii, care nu sunt Ón stare s„ impun„ respectarea Constitu˛iei ∫i a legilor Ón toate jude˛ele rom‚ne∫ti. ™i Ón al doilea r‚nd, arogan˛a unei minorit„˛i care se consider„ singura st„p‚n„ pe o parte a Ardealului ∫i refuz„ s„ Ónve˛e ∫i s„ vorbeasc„ limba oficial„ a statului ai c„rei cet„˛eni sunt, acuz‚ndu-i, tot pe rom‚ni, de intoleran˛„ ∫i ∫ovinism!

Nimeni nu vede cum Ón a∫a-numitul f nut Secuiesc se duce o adev„rat„ campanie de ∫tergere a caracteristicilor ∫i elementelor rom‚ne∫ti din acest teritoriu, cum simbolurile domina˛iei maghiare iau locul simbolurilor continuit„˛ii vie˛ii rom‚ne∫ti pe aceste meleaguri. Astfel, noua stem„ a municipiului Sf‚ntu Gheorghe simbolizeaz„ îUngaria Mare“ ∫i nu con˛ine nici m„car un singur element rom‚nesc. La fel ∫i cea a localit„˛ilor unde primarii sunt din partea U.D.M.R. De asemenea, Ón municipiile Miercurea Ciuc, Sf‚ntu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc, precum ∫i Ón c‚te ora∫e din jude˛ele Covasna ∫i Harghita, denumirile rom‚ne∫ti de str„zi au fost Ónlocuite cu denumiri ungure∫ti, Ón primul r‚nd fiind schimbate denumirile cu semnifica˛ii na˛ionale rom‚ne∫ti. Nu se aloc„ bani pentru s„p„turile arheologice din zon„ ∫i pentru conservarea monumentelor ce dovedesc vechimea ∫i continuitatea rom‚nilor, Ón timp ce monumentele secuie∫ti ∫i maghiare sunt Óngrijite ∫i puse Ón eviden˛„ sau se edific„ altele noi! Astfel, nenum„rate

cet„˛i dacice ∫i castre romane r„m‚n necercetate ∫i, desigur, vor disp„rea cu timpul.

S„ auzim Óns„ ∫i glasul rom‚nilor oprima˛i Ón propria ˛ar„, ∫i de aceea doresc s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ protestul public al conducerii Forumului Civic al Rom‚nilor din Harghita ∫i Covasna fa˛„ de îmesajul extremist, iredentist, revizionist ∫i ∫ovin“ pe care l-a rostit public vicepremierul Guvernului Rom‚niei, Markó Béla, la adunarea popular„ din 15 martie de la T‚rgu Secuiesc. De aceast„ dat„, domnul Markó Béla ∫i-a scos masca de democrat moderat ∫i european, ar„t‚ndu-ne tuturor adev„rata fa˛„ ∫i inten˛iile sale reale ∫i ale forma˛iunii politice pe care o conduce. Protestul Forumului, constituit de mai multe asocia˛ii ∫i funda˛ii rom‚ne∫ti din zon„, arat„ c„ îŒn buna tradi˛ie a discursurilor de inspira˛ie fascist„, mesajul lui Markó Béla este un Óndemn la ostilitate ∫i ur„, la Ónl„turarea elementului rom‚nesc fie prin asimilare, fie prin purificare etnic„, a∫a cum au procedat Ónainta∫ii s„i p‚n„ la Unirea din 1918, Ón timpul ocupa˛iei horthiste ∫i a Regiunii Autonome Maghiare“. Recunoa∫tem Ón spusele sale îÓnv„˛„turile grofilor c„tre vechilii secui, cum s„-i trateze pe iobagii rom‚ni de pe mo∫iile lor“. Iat„ de ce cei care au conceput protestul spun c„ Markó Béla nu este demn de func˛ia de vicepremier al Guvernului Rom‚niei, Ónc„lc‚nd flagrant jur„m‚ntul de credin˛„ depus la Ónvestirea Ón func˛ie. îConsiliul director al Forumului Civic al Rom‚nilor din Harghita ∫i Covasna solicit„ demiterea sa din aceast„ func˛ie“, se spune Ón protest.

Dar iredenti∫tii ∫i revizioni∫tii maghiari nu se ast‚mp„r„ ∫i anun˛„ organizarea unei noi mari adun„ri secuie∫ti la Ónceputul lunii iunie, Ón localitatea Ditr„u, jude˛ul Harghita. Cu aceast„ ocazie, surse din cadrul a∫a-zisului Consiliu Na˛ional Secuiesc arat„ c„ se inten˛ioneaz„ lansarea unui nou manifest de proclamare a îRepublicii Secuie∫ti Independent„ ∫i Autonom„“.

P‚n„ c‚nd, domnilor afla˛i la putere, ve˛i r„m‚ne orbi ∫i surzi la ac˛iunile ce atenteaz„ la integritatea statului rom‚n, la manifest„rile de iredentism, revizionism ∫i ∫ovinism, la Ónc„lc„rile Constitu˛iei ∫i legilor ˛„rii, la discriminarea etnic„ a rom‚nilor din Harghita ∫i Covasna?!

Relu Fenechiu

#111882

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPiedicile P.S.D. puse pe traseul integr„rii“

La nici o lun„ dup„ ce aici, la Bucure∫ti, comisarul european pentru extindere Olli Rehn s-a exprimat categoric, ar„t‚nd c„ orice ac˛iune ce ar putea destabiliza scena politic„ Ón acest an ar avea repercusiuni grave pe traseul integr„rii, exist„ suficiente elemente care s„ ateste c„ unele for˛e politice se joac„ cu focul. Sau, mai concret, se joac„ cu integrarea!

P.S.D. a clamat c„ Ón perioada Ón care s-a aflat la guvernare a f„cut totul Ón direc˛ia integr„rii ∫i se declar„ ∫i acum ca fiind un partizan al acesteia. Unele ac˛iuni dovedesc Óns„ contrariul. îP‚n„ la finalul sesiunii parlamentare, P.S.D. va depune o mo˛iune de cenzur„. Vom g„si temele cele mai importante ale momentului respectiv (...) Mo˛iunea de cenzur„ va avea drept obiect teme de interes socioeconomic“, a declarat pre∫edintele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 P.S.D., Mircea Geoan„, Óntr-o emisiune televizat„, la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute. Chiar dac„ pre∫edintele P.S.D. sus˛ine c„ o c„dere a Guvernului nu Ónseamn„ destabilizarea scenei politice, totu∫i acesta este rezultatul. Œn paralel cu declara˛iile domnului Geoan„, dezinformatorii de serviciu din fostul partid de guvern„m‚nt trimit Ón mass-media intoxic„ri de genul celei privind o Ónt‚lnire secret„ la v‚rf dintre lideri P.S.D. ∫i P.D. Scopul era evident — crearea unei doze de neÓncredere Ón cadrul Alian˛ei D.A. ∫i generarea unor tensiuni majore Óntre P.N.L. ∫i P.D. Nu de alta, dar Ón ultimul timp au disp„rut (sau s-au rezolvat) unele dispute dintre cele dou„ partide, iar focul trebuia a˛‚˛at. O ruptur„ Ón Alian˛„ ar conduce inevitabil spre o dorit„, de unii, criz„ politic„.

Nu este aceasta singura ac˛iune prin care se Óncearc„ s„ se pun„ be˛e Ón roate actualului Guvern, care are drept obiectiv principal integrarea. ™i la nivel local cei din P.S.D. au un comportament similar liderilor de la centru. Am aflat c„ P.S.D. Vaslui va reclama la C.E.D.O. audierile de la C.N.S.A.S. ale pre∫edin˛ilor ∫i vicepre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene. Œn viziunea conducerii filialei P.S.D. Vaslui, audierile la C.N.S.A.S. reprezint„ îun nou act de abuz din partea actualei puteri, prin care se dore∫te ∫icanarea ∫i intimidarea celor din opozi˛ie afla˛i la conducerea unor structuri locale“. Cei Ón cauz„ sus˛in c„ au fost verifica˛i de C.N.S.A.S. cu ocazia alegerilor locale din 2004. Ei uit„ Óns„ c„ Legea C.N.S.A.S. a suferit o serie de modific„ri ∫i, ce este mai important, fa˛„ de anul 2004 C.N.S.A.S. a primit un lot nou de dosare ∫i c„ datele verific„rilor de atunci ar putea s„ fie altele acum. Prin ac˛iunea reprezentan˛ilor P.S.D. din cadrul autorit„˛ilor administra˛iei locale din Vaslui — ∫i am semnale c„ nu sunt singulare — se poate induce senza˛ia c„ Ón Rom‚nia, de∫i exist„ legi cerute de Uniunea European„ — ∫i Legea C.N.S.A.S. este una dintre ele —, acestea nu pot fi aplicate, pentru c„ aceasta este impresia atunci c‚nd un reprezentant al autorit„˛ii refuz„ s„ se supun„ legii.

Œn paralel cu piedicile pe care P.S.D. le tot pune traseului integr„rii, liderii acestui partid, prin vocea lui Mircea Geoan„, Ó∫i exprim„, Óngrijorarea fa˛„ de stadiul progreselor Ónregistrate de Rom‚nia privind integrarea european„ ∫i citeaz„ Ón acest context recenta chemare a lui Olli Rehn de a da unele explica˛ii Ón fa˛a europarlamentarilor privind situa˛ia din Rom‚nia. Œngrijorarea domnului Geoan„, pigmentat„ cu acuze la adresa actualului Guvern, reprezint„ o nou„ mostr„ de demagogie. Comisarul european pentru extindere a fost chemat s„ de explica˛ii privind legisla˛ia referitoare la minorit„˛i, legisla˛ie pe care Guvernul a elaborat-o, dar P.S.D. o respinge. _Q.E.D._

Ionel Pal„r

#117314

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDulcea agonie a turismului rom‚nesc“

Ultimele zile ne-au adus tuturor aminte un crud adev„r: turismul rom‚nesc se afl„ Óntr-o stare deplorabil„. M„rturie stau cifrele — de la an la an, rom‚nii prefer„ litoralul grecesc sau, mai aproape, pe cel bulg„resc, Ón detrimentul legendarei noastre îsalbe de sta˛iuni“. Ra˛iunile sunt simple: to˛i ceilal˛i ofer„ servicii de calitate — ospitalitatea este mult mai bine Ón˛eleas„ Ón ParaliaKaterini dec‚t la Neptun, iar sloganul îclientul nostru, st„p‚nul nostru“ este la rang de lege Ón Albena, spre deosebire de Mamaia.

Situa˛ia se perpetueaz„ de la an la an ∫i nimic nu se schimb„. Dac„ Ón alte sectoare de activitate intrarea companiilor multina˛ionale pe pia˛„ a reu∫it s„ schimbe optica rom‚neasc„ Ón rela˛ie cu munca, productivitatea ∫i performan˛a, Ón turism avem mare nevoie de un imbold similar. Œn Bulgaria, marii turoperatori europeni au f„cut legea de la Ónceputul anilor ’90. Noi ne-am Óncurcat Ón formule alambicate de concesionare, de pe urma c„rora a c‚∫tigat oricine, mai pu˛in turismul rom‚nesc. Suntem plini de inten˛ii onorabile, dar ne lipse∫te managementul ∫i know-how-ul Ón materie.

Se vorbe∫te tot mai des Ón ultima vreme despre _branding_ de ˛ar„. Ne pierdem Ón conceptualiz„ri ∫i definiri de termeni, Ón vreme ce hotelurile noastre Ónc„ miros a igrasie. Serviciile noastre se traduc prin minute Ón ∫ir de a∫teptat un meniu la un restaurant de pe malul m„rii, Ón vreme ce Ón Grecia meniurile sunt traduse Ón rom‚n„, englez„ ∫i german„ ∫i se g„sesc deja pe mese. Cum putem avea preten˛ia ca str„inii s„ vin„ Ón valuri an de an pe litoralul nostru, c‚nd rom‚nii Ón∫i∫i prefer„ alte ˛„rmuri?!

Nici lamentarea na˛ional„ nu este productiv„. Pia˛a are nevoie de liberalizare, concuren˛„ real„ ∫i investi˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 puternice. Toate acestea, al„turi de un management performant, ar reu∫i s„ Ónvie turismul rom‚nesc de la malul m„rii ∫i s„-i redea litoralului clien˛ii rom‚ni, chem‚ndu-i, ulterior, ∫i pe cei str„ini.

Marius Rogin

#119416

Interven˛ie intitulat„ î2 Mai — Ziua Infanteriei Rom‚ne“ Infanteria reprezint„ componenta principal„ a For˛elor Terestre ∫i este destinat„ s„ desf„∫oare opera˛ii decisive, independent sau Ómpreun„ cu celelalte arme, Ón orice zon„ ∫i pe orice direc˛ie.

Pentru c„ istoricul infanteriei rom‚ne este unul plin de evenimente, se cuvine ca m„car la ceas aniversar s„ arunc„m o privire Ónapoi, sco˛‚nd Ón eviden˛„ m„car o parte din numeroasele fapte s„v‚r∫ite de infanteri∫tii rom‚ni, aduc‚ndu-le Ón acest fel mul˛umirile noastre, ale celor care le suntem Ónc„ datori.

Œn baza prevederilor Tratatului de la Adrianopol, Óncheiat Óntre Rusia ∫i Turcia dup„ R„zboiul Ruso-Turc din 1877, care stipulau c„ fi„rile Rom‚ne ob˛in dreptul s„-∫i organizeze îun num„r de g„rzi Ónarmate p„m‚ntene“, adic„ s„-∫i Ónfiin˛eze propria lor putere militar„, îal c„rei num„r ∫i Óntre˛inere vor fi stabilite de domni, Ómpreun„ cu divanele lor“, la 30 aprilie 1830 s-a hot„r‚t îform„luirea Ón Valahia a ∫ase batalioane pedestrime ∫i ∫ase escadroane c„l„rime a str„jii p„m‚nte∫ti“. Din aceste for˛e au fost create trei regimente mixte: Bucure∫ti, Ploie∫ti, Craiova. Œn acela∫i timp, ∫i Ón Moldova au luat fiin˛„ un batalion de infanterie ∫i un escadron de cavalerie din care s-a Ónfiin˛at primul regiment mixt, cu garnizoana la Ia∫i.

La Ónceputul Opera˛iunii îBarbarosa“, Armata Rom‚n„ avea 19 divizii de infanterie active: 1—11, 13—15, 18— 21 Infanterie ∫i Divizia de gard„. Diviziile 12, 16 ∫i 17 Infanterie au fost desfiin˛ate Ón 1940, c‚nd teritoriile din care erau recrutate au fost pierdute. Divizia de Infanterie a fost organizat„ dup„ model german: trei regimente de infanterie, un grup de recunoa∫tere/cercetare par˛ial motorizat, o companie AT (6 Schneider calibrul 47 mm, model 1936), un batalion de pionieri ∫i dou„ regimente de artilerie. Avea un efectiv de 17.500 militari. Principala arm„ de infanterie era pu∫ca de produc˛ie cehoslovac„ ZB (Zabrojovka Brno) model 1924. Aceasta era Óns„ o versiune modificat„ a pu∫tii germane Mauser 98K. Trupele rom‚ne erau bine Ónzestrate cu armament modern de infanterie. Principala sl„biciune se g„sea Óns„ Ón dotarea artileriei. O divizie rom‚n„ de infanterie avea doar jum„tate din puterea de foc a unei divizii de infanterie german„ ∫i era oarecum egal„ cu cea a unei divizii de infanterie sovietice, care avea Óns„ mai pu˛ini solda˛i. Un alt handicap important era mobilitatea sc„zut„. Majoritatea mijloacelor de transport era hipotractat„. Dup„ campania din 1941, diviziile de infanterie din Rom‚nia ∫i Transnistria (5,6,7,9,11,13,14,15) au fost Ón Óntregime reechipate ∫i reorganizate Ón timpul iernii.

Œn prim„vara anului 1942, regimentul de infanterie a primit o companie de cercetare ∫i o companie de pionieri. Num„rul de batalioane a fost redus de la 3 la 2, dar plutonul a fost Ónt„rit de la 3 grupe (30 de oameni) la 4 grupe (40 de oameni). Œn octombrie 1942, capacitatea de lupt„ antitanc a diviziilor de infanterie

aflate pe front a fost Ónt„rit„ cu un pluton de tunuri AT cal. 75 mm. Dup„ reorganizare, divizia de infanterie a fost redus„ la 13.500 militari, dar avea o putere de foc mai mare.

Dimensiunea istoric„ Óns„ a For˛elor Terestre ∫i a biruin˛elor lor izvor„∫te din vremuri imemoriale, Óncep‚nd cu anonimii lupt„tori pede∫tri. Istoria armatei de uscat reprezint„ o Ónsumare a istoriilor armelor ∫i specialit„˛ilor ce au compus-o dintotdeauna ∫i o compun ∫i Ón prezent: infanteria, v‚n„torii de munte, tunurile, artileria, geniul, ap„rarea NBC etc.

Infanteria, ca arm„ de baz„ a sistemului militar rom‚nesc, era organizat„ Ón ∫apte regimente, constituite fiecare din dou„ batalioane a c‚te patru companii.

Politica militar„ a lui Alexandru Ioan Cuza s-a materializat at‚t Ón legile organiz„rii armatei rom‚ne, c‚t ∫i Ón m„suri importante care au dus la Ónfiin˛area Statului Major General, a primelor comandamente militare (din Moldova, Muntenia ∫i Oltenia) care au Ónceput s„ func˛ioneze Ónc„ din anul 1860 ∫i s„-∫i desf„∫oare activitatea dup„ un regulament propriu, precum ∫i prin apari˛ia primelor comitete consultative ∫i inspectorate de arm„.

Institu˛ia inspectoratelor de arm„ poate fi sesizat„ Ónc„ din anul 1860, c‚nd bugetul Oastei Moldovei prevedea Ónfiin˛area unui post de inspector al infanteriei cu gradul de general, Óns„ consacrarea a survenit ceva mai t‚rziu. Inspectoratul Infanteriei a luat fiin˛„ abia Ón anul 1912, cu mult dup„ cele ale cavaleriei, artileriei ∫i geniului, instituite Ón anii 1873, 1875, ∫i respectiv 1887, probabil datorit„ faptului c„ problemele specifice erau rezolvate prin comandan˛ii regimentelor ∫i diviziilor, iar la nivelul ministerului, de c„tre comitetul consultativ al armei.

Proclamat„ de Parlamentul de la Bucure∫ti la 9 mai 1877, independen˛a de stat a Rom‚niei urma s„ fie consolidat„ prin participarea o∫tirii rom‚ne, implicit a For˛elor Terestre, la R„zboiul Ruso-Turc, primul conflict armat de anvergur„ din epoca modern„ a istoriei noastre militare. Rom‚nia dispunea la acea vreme de patru divizii de infanterie, grupate Ón dou„ corpuri de armat„. Œn cadrul infanteriei, unitatea de baz„ era regimentul, compus din batalioane, iar acestea, din companii. Corpul de armat„ avea Ón compunere, pe l‚ng„ cele dou„ divizii de infanterie, ∫i o brigad„ de c„l„ra∫i, un regiment de obuziere, un batalion de pionieri, iar divizia, pe l‚ng„ cele dou„ brig„zi de infanterie, mai avea unit„˛i ∫i subunit„˛i de artilerie ∫i un batalion de v‚n„tori.

Œn momentul intr„rii Ón cel de-Al Doilea R„zboi Mondial, Rom‚nia avea un organism militar structurat ∫i Ónzestrat corespunz„tor vremii, cu un poten˛ial uman de 1.170.000 militari, reprezent‚nd 8,5% din popula˛ia ˛„rii. Infanteria, arma de baz„ a For˛elor Terestre, era cuprins„ Ón 19 divizii, ca mari unit„˛i tactice ale armatei, structurate fiecare pe c‚te trei regimente de infanterie, dou„ de artilerie, ambele categorii constituind, fiecare, c‚te o brigad„ de infanterie, ∫i respectiv de artilerie, precum ∫i pe elemente indivizionate (subunit„˛i de pionieri, transmisiuni, artilerie anticar ∫i artilerie antiaerian„).

Œn timpul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial s-a ivit un prim moment istoric Ón care no˛iunea de For˛e Terestre a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 corespuns unei sfere de cuprindere unitare a tuturor armelor din compunerea lor. De pild„, Ón Ungaria ∫i Cehoslovacia au luptat Ón plus un corp de armat„, o divizie de infanterie ∫i dou„ de cavalerie, iar Ón Austria un regiment de care de lupt„, fa˛„ de cele dou„ armate, patru corpuri de armat„, nou„ divizii de infanterie, una de munte, dou„ de cavalerie, prev„zute Ón protocolul din 26 octombrie 1944.

Pentru noi, cei de ast„zi, este foarte important trecutul. Avem, printre obliga˛ii, ∫i pe aceea de a nu l„sa ca timpul s„ ∫tearg„ din memorie acest trecut plin de istorie. Timpul, care pr„v„le∫te viitorul peste noi, nu ne permite dec‚t cel mult s„ apel„m la metoda drumului critic. O schimbare, c‚t de mic„, provoac„ emo˛ie ∫i sugereaz„ un nou start. Cu pa∫i mari sau mici, chiar pe drumul critic, nu ajungem nic„ieri dac„ ne abatem de la îieri, ast„zi, m‚ine“.

Adev„rul spune c„ omul, doar el, d„ via˛„ ∫i une∫te pe îieri“ cu îast„zi“ de îm‚ine“. A∫a cum managerul pune accent pe resursa uman„, o spe˛„ a sa, comandantul, ∫eful militar, se bazeaz„ pe combatan˛ii, pe lupt„torii s„i. F„r„ ei nu poate fi logic definit, nu ∫i-ar avea rostul.

Ieri era pedestrimea cea care a pl„m„dit infanteria, iar gloria sa a umplut paginile manualelor de istorie. Azi se cuvine s„ pre˛uim ceea ce am avut ieri, pentru ca m‚ine s„ putem construi ceva ∫i mai durabil.

La mul˛i ani Infanteriei rom‚ne!

Mihai Sandu-Capr„

#127093

La 1 mai 1886, Federa˛ia American„ a Muncii declara o grev„ general„ pentru a cere opt ore de lucru pe zi. Ora∫ul Chicago a fost paralizat, iar o bomb„ ce a explodat Ón mijlocul poli˛i∫tilor a declan∫at m„celul, ace∫tia Óncep‚nd s„ trag„ la Ónt‚mplare. Œn 1889, Interna˛ionala Oamenilor Muncii (prima Interna˛ional„ Socialist„) declara 1 mai îZiua Muncii“. Cu trecerea timpului, 1 Mai a fost adoptat„ de c„tre majoritatea statelor lumii, care au s„rb„torit prin diverse manifesta˛ii de amploare muncitore∫ti, motiv pentru care sindicatele au convenit ca aceast„ zi s„ fie liber„.

Rom‚nia a preluat Ón vremurile comuniste aceast„ s„rb„toare, ca pretext pentru mobilizarea maselor de oameni pentru organizarea unor manifesta˛ii grandioase.

Dup„ 1990, elibera˛i de sentimentul respira˛iei din ceaf„, care te scotea, vrei, nu vrei, Ón strad„ pentru a te bucura de îZiua solidarit„˛ii interna˛ionale a celor ce muncesc“, rom‚nii au descoperit felurite moduri de a se bucura de respectivul eveniment.

De 1 Mai, ofertele sunt numeroase, programele agen˛iilor de turism devenind din ce Ón ce mai atr„g„toare, litoralul Ó∫i deschide por˛ile, iar cei mai mul˛i Ó∫i orienteaz„ aten˛ia c„tre p„durile din apropiere. P‚n„ aici, nimic anormal.

Œns„, pare-se c„ rom‚nii nu Ón˛eleg c„ un prilej de bucurie nu trebuie transformat Ón acte de vandalism ∫i transformarea spa˛iilor verzi Ón zone insalubre. Dup„ deschiderea sezonului litoral, pe 1 Mai, sta˛iunile arat„ ca dup„ un adev„rat r„zboi. Sticle sparte, cutii aruncate peste tot, pahare de plastic acoperind plajele... peisaje preluate parc„ din filmele lui Alfred Hitchcock. Vagoane Óntregi ale trenurilor ce s-au Óndreptat c„tre litoral Ón

aceast„ perioad„ pot fi cu u∫urin˛„ date la casat, Ón urma distrugerilor provocate de cei care au Ón˛eles s„ se bucure vandaliz‚nd.

Este p„cat c„ unii au Ón˛eles Óntr-un mod eronat democra˛ia ∫i libertatea de expresie. Nu este cazul s„ se exprime Ón acest mod!

Mihai Dumitriu

#129075

Declara˛ie politic„ intitulat„ îGuvernul portocaliu, agricultura ∫i integrarea Ón Uniunea European„“

Guvernul T„riceanu al Alian˛ei D.A. a demonstrat, Ón permanen˛„, inconsecven˛„, incompeten˛„, lips„ de coeren˛„ ∫i lipsa unei strategii reale de redresare ∫i dezvoltare a agriculturii rom‚ne∫ti.

Agricultura nu avea stegule˛ ro∫u Ónainte de actuala Guvernare a Alian˛ei D.A. Acum constat„m un semie∫ec al integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, mai ales Ón plan agricol.

Œn primul r‚nd, autorit„˛ile rom‚ne nu au fost Ón stare s„ Óndeplineasc„ angajamentele negociate: nu s-a realizat îcercelirea“ animalelor Ón totalitate; nu au devenit opera˛ionale Sistemul Integrat de Administra˛ie ∫i Control ∫i Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie Ón Agricultur„; nu s-au f„cut ortofotoplanuri; nu s-au pus la punct sistemele de colectare ∫i neutralizare a de∫eurilor animale.

Cele enumerate mai sus ascund mecanisme care, dac„ ar fi fost puse Ón practic„, ar fi dinamizat reforma Ón agricultur„, ar fi f„cut mai u∫oar„ via˛a agricultorilor.

F„r„ Sistemul Integrat de Administra˛ie ∫i Control ˛„ranii nu vor putea s„-∫i Óncaseze din 2007 subven˛iile nici de la Uniunea European„, nici de la statul rom‚n.

Mari probleme vor ap„rea c‚nd fiecare proprietar de teren va trebui s„-∫i identifice parcela pe harta f„cut„ pe baza datelor luate din elicopter. Miza, 800 milioane euro pentru 2007—2009 pentru pl„˛i directe destinate agricultorilor ar r„m‚ne neutilizate.

Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie Ón Agricultur„ este canalul prin care banii europeni vor veni c„tre agricultur„.

Problema capacit„˛ii de absorb˛ie a fondurilor Uniunii Europene de 2,4 miliarde euro pentru 2007—2009 r„m‚ne nerezolvat„.

Singurele organisme func˛ionale, cu sincope, sunt Agen˛ia SAPARD ∫i Agen˛ia de Pl„˛i pentru Dezvoltare Rural„ ∫i Pescuit.

Œn al doilea r‚nd, Programul îFermierul“, de care se face at‚ta caz, este destinat celor de la puterea portocalie, apropia˛ilor ministrului Flutur, deoarece birocra˛ia te sufoc„. De exemplu, o ferm„ pentru ∫ase vaci cost„ peste 5 miliarde ∫i foarte multe acte ∫i deplas„ri.

Actualii guvernan˛i portocalii trateaz„ problemele agriculturii cu iresponsabilitate, neav‚nd o strategie real„ de redresare ∫i dezvoltare, aduc‚nd agricultorul rom‚n Ón sap„ de lemn.

Ciocoii din Guvernul portocaliu, care au pus biruri pe orice, inclusiv cota de impozitare de 16%, au luat voturile ˛„ranilor ∫i nu au f„cut nimic pentru ei. Satul rom‚nesc este Óntr-un proces de distrugere.

Pe cine doare c„ p„m‚ntul este inundat, cu ∫i f„r„ voia guvernan˛ilor, nu este lucrat, arat ∫i Óns„m‚n˛at?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 Stima˛i colegi,

Rom‚nia nu este guvernat„. La 500 de zile de guvernare a Alian˛ei portocalii D.A. (îDezastru ∫i Anarhie“) i se cuvine un parastas!

Miron Ignat

#131914

Œn perioada 17—22 aprilie au avut loc olimpiadele na˛ionale de limb„ rus„. Œn aceast„ perioad„, la Timi∫oara s-a desf„∫urat faza na˛ional„ de limb„ rus„ matern„, iar la Ia∫i, cea de limb„ rus„ modern„.

La aceast„ olimpiad„ de o deosebit„ importan˛„ pentru Comunitatea ru∫ilor lipoveni din Rom‚nia, pe care o reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei, au participat elevi talenta˛i din toate col˛urile ˛„rii, nu numai copii etnici ru∫i lipoveni, dar ∫i cei apar˛in‚nd altor etnii ∫i popula˛iei majoritare, care Ómp„rt„∫esc o pasiune comun„, aceea pentru limba ∫i cultura rus„.

Rusia a dat lumii valori incontestabile Ón domeniul muzicii, literaturii, ale c„ror opere sunt Ón inima ∫i Ón sufletul tuturor iubitorilor de cultur„ ∫i art„. Cine n-a auzit de Dostoievski, Tolstoi, Pu∫kin sau de Ceaikovski ori Rahmaninov? Cine n-a tr„it ∫i citit cu emo˛ie ∫i deosebit„ pl„cere celebrele romane ∫i poezii ale scriitorilor ∫i poe˛ilor ru∫i?

Acest eveniment, care a avut loc la finele lunii aprilie, este o reconfirmare a valorii nemuritoare a culturii ruse. Ne bucur„ cu at‚t mai mult cu c‚t dragostea ∫i aprecierea pentru limba, literatura ∫i cultura rus„ sunt transmise celor tineri, prin devotamentul profesorilor de limb„ rus„, care insufl„ elevilor pasiunea pentru frumos, pentru aprecierea valorii ∫i pentru plasarea capodoperelor oamenilor de cultur„ ru∫i la binemeritatul loc de frunte Ón literatura mondial„.

Participan˛ii la aceast„ olimpiad„ sunt cei care au adus pe culmile cele mai Ónalte pasiunea lor, prin abnega˛ie, s‚rguin˛„ ∫i sacrificii imense.

Suntem m‚ndri de ace∫ti copii, pe care trebuie s„-i Óncuraj„m ∫i s„-i sprijinim prin toate mijloacele posibile, c„ci, prin ei, valorile adev„rate ale culturii vor fi transmise mai departe. S„ nu-i uit„m ∫i pe cei care sunt Ón permanen˛„ al„turi de ei, Ói Óndrum„, Ói educ„ ∫i Ói sus˛in Ón pasiunea ∫i devotamentul lor.

S„ nu uit„m c„ sarcina transmiterii c„tre genera˛iile viitoare a adev„ratelor valori st„ Ón m‚inile acestor copii valoro∫i. Prin ei, capodoperele culturale se vor p„stra, dragostea pentru frumos va d„inui ∫i nu vom da uit„rii ceea ce geniile mondiale ne-au l„sat nou„.

Este datoria noastr„ s„-i sprijinim, s„ le oferim tot sprijinul material ∫i financiar de care au nevoie, s„-i sus˛inem Ón efortul lor ∫i s„ le l„ud„m meritele ∫i rezultatele ob˛inute nu de pu˛ine ori cu multe sacrificii ∫i imense greut„˛i.

De∫i Ón prezent se simte un temporar curent spre vest, totu∫i este l„udabil„ importan˛a care se acord„ limbii ruse din partea Ministerului Educa˛iei. Apreciem eforturile acestei institu˛ii ∫i solicit„m ca aceast„ tradi˛ie a olimpiadelor s„ continue ∫i pe viitor. Mul˛umim pe aceast„ cale ∫i Inspectoratelor ™colare Jude˛ene Timi∫oara ∫i Ia∫i pentru implicarea ∫i sprijinul acordat desf„∫ur„rii acestei olimpiade, precum ∫i membrilor

comisiilor ∫i cadrelor didactice ce i-au preg„tit pe ace∫ti copii.

Copiii care au ocupat locuri frunta∫e la aceste olimpiade vor participa la Olimpiada Interna˛ional„ de Limba Rus„ ce se va desf„∫ura Ón Federa˛ia Rus„ ∫i sper„m c„ ∫i Ón acest an, ca ∫i Ón anii preceden˛i, copiii no∫tri se vor Óntoarce cu multe medalii.

Tr„im o interminabil„ perioad„ de tranzi˛ie, unde uneori adev„ratele valori nu sunt respectate, unde uneori se manifest„ o alt„ orientare, nu tocmai obiectiv„. Dar va sosi timpul c‚nd lucrurile se vor a∫eza pe f„ga∫ul lor normal, iar culturii ruse i se va acorda aceea∫i aten˛ie pe care o acord„ acum statele din Europa Central„, Asia ∫i chiar din Óndep„rtata Americ„, unde guvernele acord„ facilit„˛i celor ce studiaz„ limba rus„.

Noi nu vrem facilit„˛i, dorim s„ se respecte drepturile omului Ón studierea limbii materne, iar Ministerul Educa˛iei din Rom‚nia s„ acorde ∫i pe viitor sprijin Ón acest sens.

Traian Constantin Iga∫

#137401

Declara˛ie politic„ intitulat„ îC‚t de uni˛i sunt rom‚nii Ón rezolvarea problemelor lor?“

A trecut mai bine de un an de zile de c‚nd am Ónceput s„ aflu ∫i s„ cunosc problemele cu care se confrunt„ un num„r foarte mare de rom‚ni ce tr„iesc dincolo de grani˛ele ˛„rii noastre. A∫a dup„ cum am mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 spus-o Ónc„ o dat„ de la aceast„ tribun„, situa˛ia real„ a rom‚nilor afla˛i Ón Serbia, rom‚nii timoceni, am Ónceput s„ o cunosc o dat„ cu intrarea mea Ón Camera Deputa˛ilor. De atunci ∫i p‚n„ Ón prezent mi-au fost aduse la cuno∫tin˛„ numeroase informa˛ii ∫i am Óncercat s„ urm„resc cu aten˛ie desf„∫urarea evenimentelor din acea zon„.

Spun c„ am urm„rit aceast„ situa˛ie deoarece lucrurile pe care le-am aflat, multe dintre ele, este foarte greu de crezut c„ se mai pot Ónt‚mpla Ón aceste vremuri Ón care fiecare stat pune accente deosebite pe acordarea unor drepturi egale pentru minorit„˛i, drepturi cuvenite, de altfel, fiec„rui cet„˛ean, al oric„rui stat.

Nu vreau s„ fac din nou o prezentare a gravelor Ónc„lc„ri de drepturi ce se petrec asupra rom‚nilor din Timoc. Œn numeroasele mele interpel„ri ∫i declara˛ii politice am Óncercat s„ fac o prezentare exact„ a lor ∫i s„ o aduc, asemenea altor colegi ai mei preocupa˛i de soarta acestor rom‚ni, la cuno∫tin˛a acelor foruri Óndrept„˛ite a lua m„suri pentru Óndreptarea acestor nereguli.

Constat Óns„, o dat„ cu trecerea timpului, c„ lucrurile ce se petrec Ón privin˛a rom‚nilor timoceni sunt din ce Ón ce mai grave, c„ exist„ grupuri de interese ce vor cu tot dinadinsul s„ nu recunoasc„ existen˛a acestei minorit„˛i. Cunosc‚nd toate aceste abuzuri, nu pot dec‚t s„ m„ Óntreb, la fel ca oricare alt rom‚n, de ce at‚ta Ónd‚rjire fa˛„ de ace∫ti cet„˛eni care nu vor altceva dec‚t s„ li se recunoasc„ originile ∫i nimic mai mult dec‚t acelea∫i drepturi pe care le au ∫i celelalte minorit„˛i. Œn aceste zile oricare dintre minorit„˛ile care tr„iesc Ón Rom‚nia se bucur„ de nenum„rate drepturi ∫i cu siguran˛„ pot s„ spun ast„zi c„ acestea au acelea∫i drepturi pe care le au to˛i rom‚nii. Œnaltele foruri europene au urm„rit cu mult„ aten˛ie aceast„ problem„ la nivelul ˛„rii noastre. Au fost foarte preocupa˛i de modul Ón care Executivul ∫i Legislativul din ˛ar„ se implic„ Ón rezolvarea acestei probleme. Nu pot Óns„ s„ nu m„ Óntreb de ce nu sunt la fel de aten˛i ∫i Ón cazul altor state?

Vizita pre∫edintelui Traian B„sescu Ón Serbia din luna aprilie a condus la aflarea altor situa˛ii existente Ón regiunea Timoc—V‚r∫e˛. Pentru prima dat„ Ón mai bine de 16 ani de democra˛ie, un pre∫edinte de stat se intereseaz„ de soarta unui num„r de c‚teva sute de mii de rom‚ni de dincolo de grani˛e, pe care autorit„˛ile Serbiei se pare c„ fac tot ce este posibil pentru a-i ascunde sau a declara c„ de fapt ei nu sunt rom‚ni.

Cu o lun„ Ónainte de aceast„ vizit„ a pre∫edintelui B„sescu a avut loc constituirea Consiliului Na˛ional al Rom‚nilor din Serbia. Am aflat cu aceast„ ocazie c„ pentru controlul acestui consiliu s-au luptat dou„ forma˛iuni. Din fericire, controlul Ón cadrul consiliului na˛ional Ól va avea Federa˛ia Rom‚nilor din Serbia, printr-un num„r de 14 electori ale∫i, forma˛iune recunoscut„ prin numeroasele ac˛iuni de emancipare ∫i ap„rare a drepturilor rom‚nilor din Timoc. Al˛i 7 electori vor reprezenta cea de-a doua forma˛iune, a Asocia˛iei îPavel Mateevici“ din Petrovat, ∫i care-i reprezint„ de fapt pe cei care consider„ c„ vlahii nu sunt rom‚ni, ∫i care s-au remarcat ∫i Ón lu„rile de cuv‚nt, prin excesele ultrana˛ionalismului s‚rb pe care ∫i le-au Ónsu∫it. Cu

aceast„ ocazie, grupuri de interese au Óncercat, se pare, s„ creeze un consiliu na˛ional care s„ sus˛in„ c„ vlahii nu sunt rom‚ni ∫i c„ ce vorbesc ei nu este limba rom‚n„. Cacealmaua n-a func˛ionat Óns„, spre dezam„girea celor care au pus-o Ón scen„. N-a func˛ionat ∫i am speran˛a c„ nici nu va func˛iona vreodat„, pentru c„ ceea ce sus˛ineau cei care o instrumentau nu a avut ∫i nici nu va avea credibilitate Ón fa˛a oamenilor simpli care, chiar dac„ Ón s‚rb„ Ó∫i spun îvlasi“, Ón rom‚ne∫te Ó∫i spun tot îrum‚ni“ ∫i nu vor putea fi p„c„li˛i.

Œn prezent, Ón Serbia exist„ grupuri de interese care se pare c„ Óncearc„ prin toate mijloacele ruperea leg„turilor ce exist„ Óntre rom‚nii timoceni, care Óncearc„ destabilizarea leg„turilor dintre Rom‚nia ∫i Serbia.

O parte a vizitei pre∫edintelui B„sescu a fost consacrat„ Ónt‚lnirii cu numeroasa comunitate a rom‚nilor din Serbia. Cu toate acestea, pre∫edintele Consiliului Na˛ional al Rom‚nilor din Serbia, domnul Zivoslav Lazici, nu a fost invitat la Ónt‚lnirea cu pre∫edintele B„sescu, la Belgrad. Politolog ∫i manager al comunei Goluba˛, Zivoslav Lazici este membru de marc„ al comunit„˛ii rom‚ne∫ti din Timoc. Nu cred c„ este Ónt‚mpl„toare aceast„ situa˛ie. Ceea ce se remarc„ Ón prezent, din partea anumitor grupuri, nu este altceva dec‚t o dezinformare a politicienilor din Rom‚nia fa˛„ de situa˛ia din Serbia.

Cred Óns„ c„ timpul acordat de pre∫edintele B„sescu acestei probleme nu este unul pierdut, dar nici nu ne putem face prea multe iluzii, at‚ta timp c‚t reac˛iile Bisericii Ortodoxe s‚rbe lipsesc cu des„v‚r∫ire ∫i f„r„ acordul c„reia se pare c„ statul s‚rb nu face nici un pas Ón domeniul cultelor.

Unele forma˛iuni s‚rbe∫ti au Óncercat, Ón urma vizitei, s„-l asmut„ pe Traian B„sescu Ómpotriva rom‚nilor timoceni, atribuindu-i acestuia tot felul de declara˛ii ∫i promisiuni care apoi, neÓndeplinite, s„-l descalifice Ón ochii rom‚nilor din Timoc.

Firele unor îunelte“ de tipul Dimitrie Cr„ciunovici sunt trase ∫i de la Bucure∫ti. Traian B„sescu ∫tie de unde. Trebuie doar eliminat„ cauza, pentru ca efectele s„ dispar„.

Inten˛iile ∫i dorin˛ele pre∫edintelui Traian B„sescu fa˛„ de problema Timoc nu sunt deloc negative sau p„rtinitoare. Cred Óns„ c„ dac„ Ón demersurile Domniei sale nu este ajutat de c„tre adev„ra˛ii reprezentan˛i ai comunit„˛ii rom‚ne din Serbia, cei ai rom‚nilor de pretutindeni, nu se va putea face nimic. At‚ta timp c‚t oamenii nu sunt uni˛i ∫i se las„ condu∫i de a∫a-zi∫i binevoitori, problemele nu vor fi cunoscute Ón adev„rata lor esen˛„ ∫i, firesc, nu vor fi rezolvate.

Avem at‚t de aproape de noi exemplul cel mai bun, pe care ni-l ofer„ minoritatea maghiar„, at‚t de unit„ atunci c‚nd vine vorba de ob˛inerea unor drepturi. Nimeni nu face un pas Ónapoi, to˛i sunt uni˛i, unul al„turi de cel„lalt, p‚n„ la ob˛inerea a ceea ce ∫i-au propus. Dovezi concrete avem c„ ceea ce au dorit de cele mai multe ori au ∫i ob˛inut. Ar trebui ca ∫i noi, rom‚nii, s„ Óncepem s„-i copiem pe maghiari c‚nd vine vorba de interese.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006

03 · other

Primirea de r„spunsuri la interpel„rile adresate primului-ministru ∫i membrilor Guvernului

61 de discursuri

Ioan fiundrea
#147244
Declara˛ie politic„ intitulat„ î _Quo vadis_ , Dun„re?“
C‚nd Petru, Ónvins, vrea s„ plece din Roma pentru a-∫i salva pielea, Iisus Ói apare Óntr-o viziune. î _Quo vadis_ , Domine?“ îUnde mergi, Doamne?“ îS„-mi salvez poporul pe care tu Ól p„r„se∫ti.“ Ru∫inat, Petru se Óntoarce Ón cetate pentru a-∫i primi martiriul ∫i a se transforma Ón îpiatra pe care Ómi Óntemeiez biserica“. Acesta este rezumatul biblic.
Œntr-o criz„ de nebunie, Ómp„ratul Nero incendiaz„ Roma ∫i Ói acuz„ pe cre∫tini, deja afla˛i Ón dizgra˛ie, de acest gest criminal, poruncind s„ fie arunca˛i Ón aren„, drept hran„ pentru lei. Ofi˛erul roman Marcus Vinicius, nepotul lui Petronius, Óndr„gostit de t‚n„ra cre∫tin„ Ligia, accept„ s„ fie botezat de c„tre apostolul Petru ∫i apoi Ó∫i demonstreaz„ iubirea, ajut‚ndu-l pe sclavul Ursus s„-∫i salveze st„p‚na de leii din arena Ómp„ratului. O tulbur„toare poveste despre Ónfr‚ngerea tiraniei, prin credin˛„ ∫i dragoste.
Acesta este rezumatul literar al romanului lui Sienkiewicz.
15.000 de rom‚ni c„rora Dun„rea le-a luat munca de-o via˛„, pentru care speran˛a a murit luat„ de ape. Acesta este rezumatul trist al dramei celor 15.000 de suflete care nu mai ∫tiu sensul drumului vie˛ii lor.
Prin solidaritatea noastr„ putem s„ punem piatra care le va Óntemeia casele distruse, doar c„ trebuie s-o facem cu mai pu˛in„ emfaz„, camere tv ∫i arogan˛„.
Numai a∫a poate vor descoperi ∫i autorit„˛ile noastre c„ Dun„rea, Ón cursul ei milenar, a fost amenajat„ ∫i protejat„ cu sim˛ civic, aceasta fiind singura modalitate Ón care fluviul este prietenos cu p„m‚ntul pe care-l str„bate.
Gabriela Nedelcu
#148872
Asist„m, Ón ultimul timp, la o mare tragedie pe care o tr„ie∫te poporul rom‚n. Zilnic, mii de persoane sunt evacuate ∫i sute de case sunt distruse de furia apelor. Zeci de mii de hectare agricole sunt sub ape. Mii de oameni care dorm sub cerul liber cu agoniseala de o via˛„ pierdut„. Sute de copii care nu mai au unde s„ Ónve˛e. Cred c„ to˛i rom‚nii se Óntreab„: p‚n„ c‚nd? C‚nd se va termina acest co∫mar care a cuprins ˛ara?
™tiu, de asemenea, c„ to˛i rom‚nii se Óntreab„ ∫i nu primesc nici un r„spuns coerent: ce m„suri eficiente lua˛i, domnilor guvernan˛i de culoare portocalie?
Ca r„spunsuri la aceste Óntreb„ri, Ón schimb, Ól vedem pe domnul ministru Blaga cum ˛ip„ — ca de obicei — la oamenii afla˛i Ón suferin˛„ ∫i care nu au ce m‚nca.
Œl vedem pe ministrul s„n„t„˛ii, care, ca un _show-man_ , se deplaseaz„ cu surle ∫i tr‚mbi˛e, Óntr-un spectacol mediatic de prost gust, ca s„ demonstreze c„ Ói pas„ de oamenii sinistra˛i ∫i c„ ministerul pe care Ól conduce st„p‚ne∫te situa˛ia.
Realitatea este dureroas„ ∫i dramatic„: animale care tr„iesc Ómpreun„ cu oamenii pe c‚mp, izbucnirea de epidemii de r‚ie ∫i p„duchi, grupuri sanitare mobile care nu au fost niciodat„ cur„˛ate etc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 Œn acest context, domnul ministru al s„n„t„˛ii, Ón calitate de medic de C.A.P., pune diagnosticul: popula˛ia afectat„ sufer„ de nevroz„.
Nu, domnule ministru, popula˛ia afectat„ nu sufer„ de nevroz„! Sufer„ de disperarea Ón care a˛i aruncat-o dumneavoastr„, guvernan˛ii portocalii! Œn ciuda faptului c„ a˛i fost avertiza˛i cu ceva timp Ónainte de viitura de pe Dun„re, a˛i dovedit din nou c„ nu sunte˛i capabili s„ rezolva˛i situa˛iile de criz„ ∫i nu a˛i ∫tiut s„ lua˛i acele m„suri pentru a-i ajuta pe cei expu∫i riscului ∫i pentru a reduce efectele pe termen scurt, mediu ∫i lung ale acestor fenomene naturale.
Œn calitate de psiholog, Ómi permit s„ v„ spun c„ dumneavoastr„, domnilor guvernan˛i de culoare portocalie, suferi˛i de mitomanie, deoarece a˛i promis c„ rom‚nii vor tr„i bine, continua˛i s„ afirma˛i c„ rom‚nii tr„iesc mai bine, dar realitatea dovede∫te cu totul ∫i cu totul altceva!
Probabil dumneavoastr„ ve˛i suferi de nevroz„ atunci c‚nd, la alegeri, ve˛i primi sanc˛iunea binemeritat„ pe care o va da electoratul.
V„ mai Óntreb, Ón final: cum ve˛i Ónv„˛a oamenii îs„ convie˛uiasc„ cu viiturile ∫i s„ Ónve˛e s„ tr„iasc„ cu acest risc“, a∫a cum preciza˛i Ón îStrategia na˛ional„ de management al riscului la inunda˛ii“? Ve˛i angaja profesori specializa˛i Ón acest sens?
Mihai Cristian Apostolache
#151456
Pentru c„ Ón aceast„ perioad„ se desf„∫oar„ olimpiadele ∫colare, m-am g‚ndit c„ este bine s„ v„ aduc Ón aten˛ie subiectul olimpicilor interna˛ionali ai Rom‚niei. Cine sunt ei?
Sunt copiii no∫tri de∫tep˛i, Óndr„gosti˛i de carte, obseda˛i de biblioteci ∫i experimente, cei pentru care ∫tiin˛ele exacte, limbile str„ine, literatura ∫i arta sunt scopuri Ón via˛„, sunt bucuria lor de a tr„i.
Sunt foarte mul˛i ∫i tocmai de aceea ne m‚ndrim — cel pu˛in la nivel declarativ — cu ei, cu profesorii lor Óndrum„tori, cu cei care i-au crescut ∫i i-au educat ∫i, Ón final, cu Óns„∫i ˛ara lor, cu ˛ara noastr„, Rom‚nia.
Mai ∫tim ∫i c„ ei sunt moneda forte a Rom‚niei, ∫ansa ei de dezvoltare spre un dorit standard cultural ∫i economic. Ei sunt ∫i exemplul c„ îse poate ∫i a∫a“, pe care p„rin˛ii ∫i profesorii Ól dau celorlal˛i copii. Iar toate c‚te vi le-am spus p‚n„ acum sunt numai c‚teva dintre argumentele care ar putea fi aduse pentru a-i privi a∫a cum merit„: cu respect, cu admira˛ie, dar ∫i cu grija de a-i p„stra aici!
De fapt, poate sun„ redundant ceea ce v„ spun. Œn ultimii ani, ceva-ceva tot s-a f„cut pentru ei: s-au g„sit sponsoriz„ri, Guvernul a instituit Bursa îMeritul Olimpic“, au fost felicita˛i de Pre∫edin˛ie, au primit ∫i premii din partea autorit„˛ilor jude˛ene.
™i atunci, ce ar mai putea fi f„cut spre îa-i lega de glie“, Ón sensul bun ∫i frumos al cuv‚ntului? O r„splat„ Ón plus, Ón bani, i-ar motiva, desigur. Dar, v-a˛i g‚ndit c‚t de mult ar conta pentru ei s„ devin„, de la v‚rsta lor, ∫i Cet„˛ean de Onoare al localit„˛ii Ón care Ónva˛„? ™i c‚t de mult ar conta acela∫i titlu onorific ∫i pentru cei care s-au ocupat de preg„tirea lor?
Avem zeci de Cet„˛eni de Onoare Ón fiecare or„∫el ∫i comun„ a ˛„rii: de la fotbali∫ti ∫i p‚n„ la ctitori de
biserici, care merit„ tot respectul pentru ceea ce au f„cut!
Poate c„ ar fi momentul s„ Ói onor„m ∫i pe cei care avem certitudinea c„ vor putea face foarte multe ∫i de aici Ónainte pentru prestigiul ∫i notorietatea localit„˛ilor respective!
Asta dac„ nu dorim s„ l„s„m ca tinerii no∫tri, olimpici interna˛ionali, s„ devin„ un soi de îc„p∫unari de lux“!
Petru Movil„
#153624
îPrivatizarea Fabricii de Antibiotice Ia∫i“
Azi voi aduce Ón fa˛a dumneavoastr„ o tem„ care prezint„ interes at‚t pentru jude˛ul Ia∫i, pe care-l reprezint aici, c‚t ∫i pentru acel proces, care dureaz„ de at‚˛ia ani Ón Rom‚nia, numit privatizare.
Este vorba, Ón spe˛„, de agita˛ia care a Ónceput cu vreo 3 ani Ón urm„ Ón jurul privatiz„rii Societ„˛ii Comerciale îAntibiotice“ din Ia∫i, agita˛ie care nu numai c„ nu a Óncetat, dar cunoa∫te, Ón prezent, o amplificare evident„.
Poate nu toat„ lumea ∫tie, dar S.C. îAntibiotice“ Ia∫i este una dintre cele mai mari produc„toare de medicamente din sud-estul Europei; Ón plus, societatea, spre deosebire de multe altele aflate Ónc„ Ón portofoliul A.V.A.S., este una profitabil„, profitul ei ridic‚ndu-se la 24,5% Ón compara˛ie cu anul 2005, adic„ la aproximativ 29,5 miliarde de lei.
Acesta este principalul motiv pentru care exist„ o mul˛ime de clien˛i care doresc s„-∫i sporeasc„ afacerile ∫i profitul cu aceast„ adev„rat„ îpiatr„ pre˛ioas„“. S-a ridicat, Óns„, o problem„ la care caut„ r„spuns ∫i angaja˛ii fabricii, dar ∫i conducerea acesteia: dac„ Óntreprinderea merge bine, iar prognoza pentru urm„torii ani este, de asemenea, foarte bun„, de ce mai trebuie privatizat„? Problema a fost dezb„tut„ deseori, at‚t Ón presa local„, c‚t ∫i Ón cea central„, dar nimeni nu a dat, p‚n„ acum, un r„spuns clar la aceast„ chestiune.
Cer, cu aceast„ ocazie, A.V.A.S.-ului s„ r„spund„, mai Ónt‚i, la aceast„ Óntrebare.
Dac„ r„spunsul nu va fi Ón favoarea privatiz„rii, atunci apar probleme noi. Pentru mine este clar c„, dac„ privatizarea a fost ∫i este necesar„, ea nu s-a realizat p‚n„ acum din cauza unor jocuri de interese ale unor grupuri care se anihileaz„ reciproc. Este o concuren˛„ malefic„, pentru c„, Ón loc s„ duc„ la cre∫terea pre˛ului Óntreprinderii, duce la blocarea privatiz„rii ∫i la men˛inerea unei st„ri de nesiguran˛„ care afecteaz„ at‚t func˛ionarea societ„˛ii, c‚t ∫i starea psihic„ a angaja˛ilor. Ia∫iul este locul bine cunoscut al unor privatiz„ri ratate, Óntreprinderi de tradi˛ie ca: îNicolina“, îFortus“, îMoldoplast“ sau îTerom“, care au fost privatizate dup„ interesul diver∫ilor clien˛i, Ón scurt timp revenind la portofoliul A.V.A.S., cu toate problemele corespunz„toare, Ón special mii de ∫omeri.
Ioan Dumitru Puchianu
#156562
îProgramul «Fermierul» — un mecanism birocratic cu final a∫teptat“
Lansat cu surle ∫i tr‚mbi˛e, Ón 2005, de c„tre Ónsu∫i ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, Programul îFermierul“ a Óncins Ónc„ de la Ónceput min˛ile ˛„ranilor, care, paradoxal pentru unii, dar chiar vor s„ fac„ agricultur„ la nivel european. Acest program a fost anun˛at ca fiind un sprijin acordat gospod„riilor ˛„r„ne∫ti actuale Ón vederea transform„rii lor Ón asocia˛ii familiale ∫i microferme, dar programul-pilot al Ministerului Agriculturii nu arat„, p‚n„ Ón prezent, nici o schimbare la fa˛„ a agriculturii rom‚ne∫ti.
Œn esen˛„, scopul acestui program este de a da credite de cofinan˛are — 50% din valoarea proiectului —, cu o dob‚nd„ de 5%, pentru proiectele SAPARD sau pentru dezvoltarea unei afaceri Ón mediul rural. Dob‚nda este foarte atractiv„, dac„ ˛inem cont de rata dob‚nzilor practicate Ón mod curent pe pia˛a creditelor, a∫a c„ mul˛i ˛„rani s-au ar„tat interesa˛i ∫i au Ónceput s„ viseze la noi afaceri Ón domeniul agrozootehnic. ™i a∫a ar ∫i trebui s„ fie, dac„ st„m ∫i ne g‚ndim c„ numai Ón 2006 Rom‚nia urmeaz„ s„ primeasc„ de la Uniunea European„, gratuit, circa 400 milioane de euro. Asta, teoretic vorbind, pentru c„ prime∫te ace∫ti bani numai dac„ are proiecte specifice, de la crearea de ferme de vaci pentru lapte, p‚n„ la fabrici de conserve, de la ateliere me∫te∫ug„re∫ti locale ∫i p‚n„ la sere pentru cultura legumelor. Nimeni nu-˛i d„ bani f„r„ un scop precis!
Bani a mai primit Rom‚nia ∫i Ón 2005 ∫i tot pentru astfel de proiecte, dar problema este c„ fondurile au fost cheltuite foarte Óncet sau chiar au r„mas neutilizate. Œntre timp, comisarii europeni ne tot trimit semnale Óngrijor„toare c„ Rom‚nia nu va fi capabil„ s„ absoarb„ nici Ón 2006 fondurile oferite de Uniunea European„. Mai mult dec‚t at‚t, ei avertizeaz„ c„, dup„ aderare, vom primi fonduri de 5—6 ori mai mari dec‚t Ón prezent ∫i, pe bun„ dreptate, speciali∫tii europeni Óncep s„-∫i pun„ Óntreb„ri asupra credibilit„˛ii programelor rom‚ne∫ti.
Trebuie s„ recunoa∫tem c„ chiar ∫i pentru noi, rom‚nii, Ónv„˛a˛i cu birocra˛ia local„ ∫i cu iner˛ia care Ónso˛e∫te invariabil demararea oric„rui nou proiect economic, situa˛ia este de-a dreptul paradoxal„: p‚n„ la finele acestui an, adic„ Ón 8 luni de zile, trebuie s„ absorbim prin proiecte viabile circa 600—650 de milioane euro, adic„ circa tot at‚t c‚t abia s-a cheltuit Ón 4 ani, de c‚nd a demarat Programul SAPARD. Ce pot s„ Ón˛eleag„ atunci observatorii europeni?!
Florin Iordache
#160757
îAvem strategie, dar f„r„ eficien˛„“
Dup„ inunda˛iile de anul trecut, Guvernul a promis o strategie prin care s„ fie diminuate urm„rile acestora. Aceast„ strategie s-a concretizat prin tip„rirea unor ghiduri, care s„ Óndrume reprezentan˛ii autorit„˛ilor locale ca, Ón caz de inunda˛ii, s„ ac˛ioneze pentru regularizarea cursurilor de ap„ ∫i s„ intervin„ pentru a mic∫ora efectele dezastruoase ale rev„rs„rii apelor.
™i Ón jude˛ul Olt, de la Ianca ∫i p‚n„ la G‚rcov, ca de altfel pe Óntreg cursul Dun„rii, de la intrarea Ón ˛ar„ ∫i p‚n„ la Sulina sau Sf‚ntu Gheorghe, tragedia are cote inimaginabile.
A fost ref„cut lacul Potelu, la mai bine de 30 de ani de la desecare, dup„ rev„rsarea acumul„rii de ap„ produs„ de ruperea digului de la D„buleni. Astfel, a fost compromis sistemul de iriga˛ii Sadova—Corabia, de care depind 75.000 hectare de p„m‚nt.
Strategia Guvernului ar trebui s„ aib„ o solu˛ie pentru irigarea culturilor r„mase pe terasa Dun„rii, dar ∫i pentru evacuarea urgent„ a apelor. Locuitorii din Ianca, Gura Padinii, Grojdibodu, Orlea, Corabia nu mai au unde s„-∫i duc„ animalele la p„∫unat, iar terenurile I.A.S. Corabia sunt Ón totalitate sub ap„.
Tragedia este evident„ ∫i dureroas„ pentru zeci de mii de oameni, eforturile ∫i strategiile trebuie direc˛ionate corect ∫i eficient, astfel Ónc‚t, p‚n„ la urm„, s„ fie readus„ speran˛a Ón ochii oamenilor care a∫teapt„ de la autorit„˛i sprijin pentru revenirea la normal.
Claudius Mihail Zaharia
#162229
Œnceputul lunii mai a f„cut posibil„ o evaluare oficial„, bazat„ pe cifre, a politicii fiscale promovate de Guvernul T„riceanu, raportat„ la politica sus˛inut„ de P.S.D. Astfel, men˛in‚nd ritmul imprimat imediat dup„ preluarea guvern„rii, pentru perioada 1 ianuarie—16 aprilie, comparativ pentru anii 2005—2006, situa˛ia colect„rii veniturilor la buget indic„ faptul c„ veniturile la buget au crescut, procentul din P.I.B. colectat la buget este
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 acela∫i, toate acestea Ón condi˛iile Ón care nivelul impozitelor a sc„zut, iar contribuabilii au r„mas cu mai mul˛i bani Ón buzunare.
Aceste cifre nu fac altceva dec‚t s„ contracareze spectacolul mediatic lansat de membrii marcan˛i ai fostului Guvern P.S.D. Ómpotriva unei m„suri care a adus bani Ón plus Ón buzunarul rom‚nilor care muncesc, reu∫ind totodat„ s„ men˛in„ nivelul Óncas„rilor la bugetul de stat, chiar ∫i numai dup„ un an de la aplicare.
S„ ne amintim faptul c„ Ón primul trimestru al anului 2005, imediat dup„ implementarea reformei fiscale, cre∫terea veniturilor la buget a fost pus„ de îspeciali∫ti“ pe seama impozitelor din 2004, perioada anterioar„ reformei, achitate cu decalaje de timp. Iat„ c„ anul acesta performan˛ele repetate ale Guvernului Ón domeniul fiscal, prezentate de date exacte, ∫i nu de predic˛ii, pun serios la Óndoial„ toate p„rerile celor care criticau cota unic„ de impozitare ∫i ne fac s„ ne g‚ndim dac„ nu cumva cre∫terile veniturilor la buget din 2005 au alte motive dec‚t cele tr‚mbi˛ate de P.S.D.
Toate aceste date nu fac altceva dec‚t s„ Ónt„reasc„ declara˛iile celor care au promovat acest set de m„suri ∫i dovedesc Ónc„ o dat„ c„ Guvernul Ó∫i Óndepline∫te programul pentru care a fost mandatat ∫i c„ merit„ Óntreaga sus˛inere Ón men˛inerea actualei politici fiscale.
Trebuie subliniat ∫i faptul c„ asemenea politici produc efecte considerabile pe perioade mai lungi de timp dec‚t cele care se gr„besc cei de la P.S.D. s„ le delimiteze, ca mai apoi s„ trag„ ∫i concluzii. M„ bucur c„ premierul Rom‚niei are t„ria de a lupta Ómpotriva politicii fiscale sus˛inute de P.S.D. î3 mici ∫i o bere“ ∫i Ól sus˛in Ón continuarea reformei fiscale din ˛ara noastr„.
Rare∫ ™erban M„nescu
#164490
Œnc„ de la preluarea mandatului, Cabinetul T„riceanu a func˛ionat pe baza principiului transparen˛ei, prezent‚nd periodic rapoarte despre activitatea Guvernului.
Acum, P.S.D. vine ∫i cere un raport guvernamental despre inunda˛ii. Astfel, P.N.L. reaminte∫te P.S.D. faptul c„ premierul T„riceanu a prezentat Ón nenum„rate r‚nduri, Ón cursul anului 2005, m„surile pe care administra˛ia le-a Óntreprins pentru diminuarea efectelor calamit„˛ilor.
Cred c„ Ón primul r‚nd P.S.D. trebuia s„-∫i demonstreze grija fa˛„ de cet„˛eni atunci c‚nd acorda lucr„rile de Óndiguire unor acoli˛i ai partidului, prin care s-a adus un prejudiciu enorm Rom‚niei. P.S.D. d„ dovad„ din nou de lips„ de bun-sim˛ politic. Este inacceptabil ca cei care au tocat mii ∫i mii de miliarde de lei pentru diguri ∫i lucr„ri hidrologice inexistente s„ cear„ socoteal„ Guvernului T„riceanu, care a reu∫it s„ gestioneze foarte bine cele mai grave inunda˛ii din ultimul secol. Iar cea mai bun„ dovad„ este faptul c„ Ón acest an nu a existat dec‚t o victim„ uman„ Ón inunda˛iile care afecteaz„ de mai bine de o lun„ sudul ˛„rii.
Totodat„, P.S.D. se face c„ uit„ de dosare Óntocmite membrilor acestui partid care au îacordat“ sume uria∫e de la bugetul de stat c„tre prieteni de partid sau de familie, tocmai pentru a realiza lucr„ri hidrologice, care anul trecut s-a dovedit c„ exist„ doar pe h‚rtie.
P.S.D. se face c„ uit„ c„ a patronat, prin lideri de v‚rf, mafia cherestelei, care a desp„durit mun˛ii din Moldova, determin‚nd inunda˛ii ∫i alunec„ri de p„m‚nt f„r„ precedent. ™i aceste cazuri sunt cercetate de organele Ón drept, iar pe coperta dosarelor se afl„ nume sonore din P.S.D.
Œns„ toate aceste dosare sunt Ón aten˛ia justi˛iei ∫i probabil c„, Ón lunile urm„toare, vom afla numele celor vinova˛i de inunda˛iile din Banat ∫i Moldova.
Minodora Cliveti
#166336
îDe 1 Mai, despre munc„“
Ziua de 1 Mai r„m‚ne, Ón calendarul zilelor notabile, Ziua Interna˛ional„ a Muncii, serbat„ Ón lume din 1889 ∫i Ón Rom‚nia din 1890, comemor‚nd victimele grevei generale a muncitorilor din Chicago.
Pentru rom‚ni ziua de 1 Mai are o semnifica˛ie ancestral„: Armindenii, s„rb„toarea instal„rii prim„verii, a reÓnvierii naturii, a verdelui crud, cum spunea Bacovia, pentru care Ciprian Porumbescu a compus celebrul s„u c‚ntec, preluat apoi ca imn al muncii.
La urma urmei exist„ o leg„tur„ clar„ Óntre Armindeni ∫i ziua muncii: Ónceputul de mai Ónsemna ∫i Ónceputul muncii la c‚mp, Ónsemna na∫terea speran˛ei Óntr-o recolt„ bogat„.
De∫i nu mai m„r∫„luim pe str„zi ∫i serb„m mai ales Armindenii, nu trebuie s„ uit„m c„, Ón cur‚nd, va trebui s„ g‚ndim Ón termenii Uniunii Europene, pentru care munca Ónseamn„ o activitate f„cut„ cu pricepere, tragere de inim„ ∫i profit pentru angajator ∫i angajat, Ón condi˛ii care s„ asigure egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i. Cu alte cuvinte, munca este o modalitate de Ómplinire a personalit„˛ii umane, prilejul manifest„rii unor calit„˛i Ónn„scute ∫i dob‚ndite, un mod de a cheltui 8 ore din via˛a zilnic„ Ón mod profitabil ∫i, uneori, chiar pl„cut, pentru c„ Europa secolului al XXI-lea pune pre˛ pe munca f„cut„ cu interes ori chiar cu pl„cere.
De la 1 mai 2007 rom‚nii vor cunoa∫te aceste principii _propriis sensibus_ , adic„ pe propria piele. Vor descoperi c„ nu orice diplom„ Ó˛i asigur„ automat un loc de munc„, vor vedea c„ este nevoie de m‚n„ de lucru ∫i Ón domenii mai pu˛in spectaculoase dec‚t ∫tiin˛ele politice, de pild„, ori managementul, domenii Ón care se ∫colesc mult prea mul˛i dintre tinerii no∫tri. Vor vedea c„ vechiul proverb rom‚nesc îmeseria este br„˛ar„ de aur“ este extrem de european, de vreme ce Ón Fran˛a, de pild„, e mare nevoie de oameni califica˛i Ón meserii diferite, de la osp„tar p‚n„ la instalator, dar se cere calificare real„.
Vor vedea c„ oamenii se bat pentru meseria lor: pescarii dintr-un mic sat francez, constr‚n∫i s„ pescuiasc„ anumite cantit„˛i de pe∫te ∫i numai Ón anumite perioade ale anului, nu Ó∫i abandoneaz„ calificarea, ci caut„ mijloace decise Ónl„untrul asocia˛iei lor pentru a convinge guvernan˛ii s„ Ói ajute s„ reziste.
Valeriu ™tefan Zgonea
#171556
## îNecesitatea legii lobby-ului“
Clasa politic„ rom‚neasc„ a ajuns Óntr-un important punct de inflexiune. Chestiuni aparent stranii se petrec Óntr-o Óncercare nereu∫it„, Ónc„, a formatorilor de opinie, a liderilor vizibili sau invizibili de a reforma clasa politic„ d‚mbovi˛ean„ ∫i nu numai. Escaladarea presiunii te duce c„tre m„suri extreme, hilare ∫i ridicole (vezi Legea lustra˛iei, condamnarea comunismului, reapari˛ia stafiei Securit„˛ii.)
La 16 ani de la apari˛ia speran˛ei, Óntr-o lume democratic„, bazat„ pe principiile scrise Ón Carta european„ a drepturilor omului, Ónc„ b‚ntuim ame˛i˛i pe culoarele viitorului nostru.
Œn urma introducerii unor principii europene de organizare ∫i func˛ionare, clasa politic„ rom‚neasc„ a reu∫it un salt Ónainte. Obligatoriu, dar nu suficient! Exist„ Ónc„ o mare nebuloas„ cu privire la resursele financiare alocate partidelor politice, candida˛ilor, la presiunea pe care politicul o face asupra economicului (∫i nu viceversa, cum ar trebui). Tot felul de oligarhi n„scu˛i peste noapte Ó∫i fac apari˛ia Ón zona politicului, Ó∫i realizeaz„ propriile interese prin interpu∫i, av‚nd impresia c„ nu exist„ capacitatea (din partea organelor statului) de a descoperi frauda efectuat„. Via˛a public„ din aceste luni este cutremurat„ zilnic de scandaluri referitoare la structuri complexe care au eludat legile pentru c‚∫tiguri imediate.
At‚t societatea civil„, c‚t ∫i clasa politic„ au Óncercat, de-a lungul timpului, s„ asigure o transparen˛„ normal„ fondurilor alocate de afaceri∫ti lumii politice ∫i totu∫i, legisla˛ia rom‚neasc„, a∫a cum recunosc chiar ∫i politicienii, las„ de dorit.
Cu respect, cu hot„r‚re ∫i cu diploma˛ie este momentul s„ constituim un grup de lucru care s„ promoveze o lege a lobby-ului dup„ principiile europene. Nu este posibil ca, Ón anul de gra˛ie 2006, s„ avem Ónc„ firme desprinse din îmisterele comuniste“ ∫i care s„-∫i afle Ónc„ sediul Ón cadrul unor ministere. Mai nou, chiar ∫i firmele de consultan˛„ Ó∫i g„sesc un mic spa˛iu Ón cl„dirile îordonatorilor principali de credite“, motiv‚nd necesitatea unei str‚nse colabor„ri cu beneficiarul.
Oamenii politici taie panglici, doneaz„ obiecte, fac campanii mediatice al c„ror cost se ascunde fie Ón amanetarea viitorului lor politic Óntr-o func˛ie sau demnitate public„, fie a partidului sau chiar a filialei pe care o conduc. Apoi, constat„m c„ anumite contracte îbabane“, anumite ordonan˛e ale Guvernului sau ordonan˛e de urgen˛„ ale Guvernului sunt cu dedica˛ie special„. Transformarea acestor resurse cheltuite ca publicitate de anumite companii Ón ac˛iuni de lobby pentru interesele unor bresle profesionale este obligatorie ∫i urgent necesar„. Ea va avea cel pu˛in trei avantaje:
Aurel Olarean
#175701
îTestele na˛ionale: adev„ratul barometru al nivelului sc„zut din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar rom‚nesc“
Œn ultima lun„, Óntreg Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar din Rom‚nia a fost cuprins, ca Ón fiecare an, de febra examenelor de simulare pentru capacitate ∫i bacalaureat ∫i, tot la fel ca Ón fiecare an, rezultatele au fost mai mult dec‚t dezastruoase.
Datele centralizate din Óntreg teritoriul arat„ clar nivelul educa˛ional extrem de sc„zut al tinerilor din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar. Œngrijor„tor este mai ales faptul c„, de∫i situa˛ia se repet„ constant Ón ultimii ani, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii nu are preg„tit„ o strategie clar„, cu m„suri pe termen lung, care s„ redreseze Ónv„˛„m‚ntul primar ∫i preuniversitar.
Tinerii de ast„zi sunt genera˛iile viitorului rom‚nesc, ei sunt cei care vor duce mai departe ce am Ónceput noi, mai mult chiar, vor fi cet„˛eni ai Europei ∫i vor reprezenta Rom‚nia Ón lume. Faptul c„ rezultatele testelor din acest an nu sunt un exemplu singular sau accidental m„ face s„ cred c„ fenomenul de regres educa˛ional din Rom‚nia a devenit cronic.
Mai mult chiar, Ón contextul actual nu pot s„ aprob sau s„ Ón˛eleg m„sura luat„ de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ca Ón anul ∫colar 2006—2007 s„ desfiin˛eze unele unit„˛i ∫colare. Sunt jude˛e unde se preconizeaz„ desfiin˛area a 40—50% din ∫colile existente, f„r„ nici un fundament economic sau social. Cui folose∫te aceast„ m„sur„?
Dac„ aceast„ m„sur„ face parte dintr-o strategie a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii de redresare a Ónv„˛„m‚ntului, atunci m„sura este de neÓn˛eles, iar repercusiunile asupra genera˛iilor viitoare vor fi imprevizibile.
Gheorghe Chiper
#177378
îRolul nefast al reconcilierii ∫i monumentele sale“
Œncep declara˛ia politic„ m„rturisind c„ am fost de acord cu amenajarea, la Arad, a unui a∫a-zis parc al reconcilierii, Ón care s„ fie amplasat„ mult contestata statuie (sau grup statuar) a Ungariei Mari (sau a celor 13 generali), al„turi de un monument care s„ evoce ∫i lupta rom‚nilor pa∫opti∫ti pentru acelea∫i n„zuin˛e de dreptate social„ ∫i eliberare na˛ional„.
Desigur, am acceptat aceasta nu f„r„ mari remu∫c„ri, ∫tiind c„ semnifica˛ia grupului statuar nu ne este favorabil„ nou„, rom‚nilor, dar, repet, am fost de acord cu readucerea Ón peisajul Aradului a unui simbol al unit„˛ii Ungariei tocmai pentru func˛ia lui reconciliant„, pentru a se demonstra Ónc„ o dat„, dac„ mai era cazul, c„ nu avem resentimente, nu suntem revan∫arzi ∫i nici intoleran˛i.
Trebuie s„ spun, totu∫i, c„ am fost pe deplin convins, Ónc„ de la Ónceput, c„ nu asta era cheia care deschidea
por˛ile reconcilierii, nu era suficient un asemenea gest de bun„voin˛„ pentru tot ceea ce se circumscrie revendic„rilor de aceast„ natur„. Nici nu ∫tiu, de altfel, dac„ Ón aceast„ problem„ exist„ limite, exist„ ra˛iune sau principii decente. Cred c„ nu! ™i o dovad„ Ón acest sens este o alt„ Óncercare de reconciliere, tot pe seama monumentelor, cu precizarea c„ de data aceasta se dore∫te punerea Óntr-o stare de umilin˛„ a monumentului de la P„uli∫, ∫tergerea simbolisticii sale Ón leg„tur„ cu faptele de arme ale Ónainta∫ilor no∫tri pentru ap„rarea patriei Ón fa˛a vr„jma∫ilor, indiferent cum se numesc ei.
Concret, Ón aceste zile, un num„r de patru asocia˛ii cu nume maghiare, care au ca obiect drepturile minorit„˛ilor, s-au Óntrunit la ceas de tain„ s„ formuleze o scrisoare c„tre Guvernul Rom‚niei prin care se solicit„ ca, Ón locul Ón care se afl„ amplasat monumentul de la P„uli∫, s„ fie ridicat ∫i un monument Ón memoria solda˛ilor maghiari care au murit acolo. Ca s„ fie mai mare impertinen˛a acestei cereri, la scrisoare s-a ata∫at ∫i un document scris de Ministerul Culturii din Ungaria, care emite acelea∫i idei n„stru∫nice, pe aceea∫i tem„, la fel de neÓn˛eles.
M„ g‚ndesc Óns„, cu destul„ team„, cum primesc veteranii care au luptat la P„uli∫ aceast„ nerozie. Pentru c„ unii mai sunt Ónc„ Ón via˛„ ∫i vin, an de an, s„-∫i comemoreze camarazii care ∫i-au dat via˛a atunci, Ón septembrie ’44, pentru oprirea agresorului ∫i st„vilirea poftelor sale teritoriale. De ce acum acestea ar trebui s„ stea al„turi de victime, Ón numele unei a∫a-zise reconcilieri? De ce trebuie s„ ridic„m statui celor care ne-au r„pit atunci Ardealul de Nord, ne-au ocupat satele ∫i ora∫ele ∫i au comis fapte primitive de r„zbunare?
Costic„ Macale˛i
#180680
îŒnv„˛„m‚ntul superior rom‚nesc e Ón colaps financiar“ Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la situa˛ia deosebit de grea Ón care se g„se∫te Ónv„˛„m‚ntul superior rom‚nesc. Mai exact, pentru a respecta litera legii ∫i a pl„ti personalul didactic, didactic auxiliar ∫i nedidactic, m„ririle de salariu ob˛inute Ón urma grevei din toamna trecut„, precum ∫i al treisprezecelea salariu ∫i alte restan˛e, institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior au nevoie de aproximativ 3.000 de miliarde de lei vechi.
Profesorii ∫i personalul auxiliar sunt du∫i cu vorba de la o zi la alta, Ón timp ce nu se g„sesc solu˛ii nici m„car pentru a fi pl„tite datoriile c„tre diferi˛i furnizori de servicii. Exist„ chiar universit„˛i care au recurs la solu˛ii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 drastice de a reduce salariile pentru a reu∫i m„car s„ nu Ónchid„ por˛ile universit„˛ilor, ce s„ mai vorbim despre drepturile salaria˛ilor!
Aceast„ situa˛ie este mai mult dec‚t Óngrijor„toare. Nu este de Ón˛eles cum se face c„ dup„ greva de anul trecut, c‚nd personalul din Ónv„˛„m‚nt a ie∫it Ón strad„ pentru a fi oferite, Ón fond, condi˛ii mai bune pentru Ónv„˛„m‚nt, asigur‚ndu-se chiar cadrul legal suplimentar pentru a fi aduse venituri Ón plus Ón acest domeniu, asist„m acum la exact situa˛ia contrar„, c‚nd este nevoie de reduceri de cheltuieli pentru a supravie˛ui.
Domnilor guvernan˛i, c‚nd un ultim sondaj arat„ c„ 77% din tinerii rom‚ni doresc s„ plece din Rom‚nia, cum este posibil s„ v„ comporta˛i astfel cu un domeniu vital cum este Ónv„˛„m‚ntul? Ce Ónseamn„ pentru dumneavoastr„ statutul de dasc„l? Dar cel de elev sau student? Cine r„spunde pentru viitorul acestei ˛„ri? Sau poate c„ e mai bine s„ ne trimitem to˛i tinerii Ón Spania, la cules de c„p∫uni, c„ci ∫i a∫a nu au ce face cu ∫coala pe care o fac aici?
Adresez un apel primului-ministru C„lin Popescu T„riceanu s„ ia serios Ón considerare problemele cu care se confrunt„ Ónv„˛„m‚ntul superior rom‚nesc ∫i tot Ónv„˛„m‚ntul, Ón general. C‚t trebuie oare s„ le mai amintim guvernan˛ilor c„ legea este suveran„ ∫i trebuie respectat„ Óntr-un stat de drept?
Gabriel Sandu
#182886
îNecesitatea elabor„rii unui plan na˛ional de prevenire ∫i combatere a inunda˛iilor“
Inunda˛iile cu care Rom‚nia s-a confruntat at‚t Ón acest an, c‚t ∫i anul trecut ne-au ar„tat, dac„ mai era nevoie, c„ elaborarea unui plan na˛ional de combatere a inunda˛iilor este absolut necesar„.
Dac„ vorbim Ón termeni financiari, numai Ón 2005 pagubele imediate cauzate de inunda˛ii, secete, furtuni violente etc. au dus la pierderi de peste 10 miliarde de lei, adic„ 300 milioane de dolari.
Ca de fiecare dat„, realiz„m abia atunci c‚nd este prea t‚rziu c„ ar fi fost mai u∫or, mai ieftin ∫i mai eficient s„ prevenim dec‚t s„ fim nevoi˛i s„ pl„tim costurile unor astfel de catastrofe.
Consider c„ aceast„ abordare trebuie s„ Ónceteze. Trebuie s„ ne adapt„m, Ón sf‚r∫it, realit„˛ilor climaterice existente ast„zi Ón lume. Œnc„lzirea global„ ∫i modificarea climei nu sunt concepte abstracte ∫i ne pot afecta Ón orice moment.
Organiza˛ia Na˛iunilor Unite a Ónceput s„ studieze problema schimb„rii climatologice Ónc„ din anii ’80. Strategia Rom‚niei Ón ceea ce prive∫te problemele legate de inunda˛ii se situeaz„ la nivelul anilor ’60. Acest fapt, coroborat cu construc˛iile realizate Óntr-un mod absolut haotic Ón zone cu risc mare de inunda˛ii, a dus la pierderile cu care ne-am confruntat Ón ultimul timp.
Œn concluzie, consider c„ realizarea unui plan de combatere a inunda˛iilor ar trebui s„ fie prioritate de grad zero pentru guvernan˛ii Rom‚niei, oricine ar fi ace∫tia. Acest plan trebuie realizat pe urm„torii 12 ani, astfel Ónc‚t efectele urm„toarelor eventuale inunda˛ii s„ poat„ fi minimalizate.
De asemenea, trebuie s„ se prevad„ foarte clar atribu˛ii ∫i responsabilit„˛i clare ∫i detaliate pentru fiecare institu˛ie a administra˛iei publice care particip„ la gestionarea situa˛iilor de inunda˛ii.
Œn acest moment, Ón contextul viitor al integr„rii, trebuie s„ realiz„m foarte clar c„ amatorismul ∫i solu˛iile de ultim moment trebuie s„ dispar„ ∫i c„ trebuie ac˛ionat eficient ∫i coerent, Ón sensul prevenirii acestor situa˛ii.
De asemenea, este foarte important ca opozi˛ia, precum ∫i societatea civil„ s„ fie cooptate Ón realizarea acestui proiect, pentru c„ acesta nu serve∫te unui interes politic ci, Ón primul r‚nd, cet„˛eanului.
Viorel Oancea
#185159
îIon Iliescu ∫i «Legea frustr„rii»“
Senatorul Ion Iliescu s-a lansat, nu de mult, Óntr-o serie de critici dure la adresa Legii lustra˛iei.
Domnul Iliescu, folosind o limb„ de lemn cu care ne-a obi∫nuit de 16 ani Óncoace, a calificat Legea lustra˛iei ca fiind una antidemocratic„, anticonstitu˛ional„, antieuropean„, anti... orice.
Cu o m‚ndrie proletar„, fostul secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Rom‚n a comparat Óntr-un mod aberant Legea lustra˛iei cu legile staliniste din anii ’40, c‚nd membrii fostelor partide burghezo-mo∫iere∫ti nu numai c„ au fost Óndep„rta˛i din via˛a public„, dar mul˛i au fost executa˛i.
Pentru domnul Ion Iliescu, Legea lustra˛iei nu este dec‚t un stalinism Óntors pe dos. Nu cred c„ are rost s„-i mai explic„m senatorului Iliescu faptul c„ Stalin f„cea lustra˛ie cu pu∫ca, ∫i nu cu stiloul.
De asemenea, nu cred c„ mai are nici un rost s„-i explic„m care este diferen˛a dintre o lege democratic„, adoptat„ Ón majoritatea statelor ce au apar˛inut polului sovietic, ∫i o lege prin care erau extermina˛i du∫manii lui Stalin. Oricum, domnul Ion Iliescu nu ar Ón˛elege ∫i nici nu ar dori s„ Ón˛eleag„, tocmai pentru c„ prin Legea lustra˛iei scaunul Ón care s-a a∫ezat at‚t de confortabil Ói este pus Ón pericol.
Dup„ ce a condus Rom‚nia timp de 16 ani ∫i a v„zut cum Ónfloresc, sub aripa-i protectoare, cei mai mari corup˛i ai ˛„rii, Domnia sa nu se poate obi∫nui cu g‚ndul c„ e timpul s„ plece.
Ceea ce oprima˛ii regimului comunist au a∫teptat de zeci de ani s„ se Ómplineasc„, pentru Ion Iliescu este, de fapt, o ru∫ine na˛ional„. Cred Óns„ c„ o ru∫ine este faptul c„ Legea lustra˛iei nu s-a adoptat imediat dup„ revolu˛ie, a∫a cum am Óncercat noi, cei din Societatea îTimi∫oara“, s„ realiz„m. Dac„ acest lucru s-ar fi Ónt‚mplat, fo∫tii nomenclaturi∫ti nu ar mai fi fost ∫i ast„zi la putere.
Ion Iliescu Ó∫i continu„ cu non∫alan˛„ expunerea lamentabil„, povestindu-ne c‚t a avut de suferit Ón perioada comunist„ c‚nd a fost trimis la reeducare ∫i a fost lustrat de at‚tea ori. Declara˛ia senatorului P.S.D.-ist este cel pu˛in hilar„, av‚nd Ón vedere faptul c„ a ocupat func˛ii deosebit de importante Ón regimul comunist, precum cea de secretar Ón Comitetul Central al P.C.R.
Nicolae B„nicioiu
#187817
## Domnule prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu,
Av‚nd Ón vedere cre∫terile salariale ale magistra˛ilor ∫i noua politic„ salarial„ derulat„ de Guvern T„riceanu, solicit„m majorarea burselor studen˛e∫ti astfel Ónc‚t s„ acopere cheltuielile de cazare ∫i mas„ ale unui student, c‚t ∫i reg‚ndirea salariz„rii personalului didactic preuniversitar ∫i universitar.
Totodat„, Ói aducem aminte domnului T„riceanu c„ Ón Programul de guvernare al Alian˛ei D.A. tineretul, c‚t ∫i personalul didactic erau considera˛i priorit„˛i ale guvern„rii portocalii.
Din aceast„ cauz„ Ói propunem primului-ministru s„ reciteasc„ Programul de guvernare sau s„ renun˛e la retribu˛ia sa de premier (men˛in‚ndu-∫i totu∫i p„r˛ile sociale din firmele la care este ac˛ionar) ∫i s„ primeasc„ lunar cuantumul salariului unui profesor debutant sau medic rezident.
Pe aceast„ cale Ól invit„m pe domnul T„riceanu ∫i pe domnul H„rd„u la o dezbatere cu tinerii parlamentari, c‚t ∫i cu reprezentan˛ii studen˛ilor ∫i ai sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt pentru a g„si rapid o rezolvare a situa˛iei tragice Ón care se afl„ cadrele didactice ∫i studen˛ii.
Valeriu Alexandru Ungureanu
#188965
## îEroarea guverneaz„ Rom‚nia!“
Dac„ noi am cunoa∫te situa˛ia financiar„ a fiec„ruia dintre oamenii politici care ne conduc poate c„ am fi Ón stare s„ indic„m mai Ónainte, cu precizie, linia evenimentelor.
Vom fi Óntotdeauna surprin∫i c„ Ón politica actualilor guvernan˛i nu mai lucreaz„ nici chiar adev„rurile evidente. Ne Ónchipuim anume c„ pentru actuala putere exist„ realit„˛i ∫i probleme obiective c„tre care se Óndreapt„ ∫i dup„ care se diriguie∫te efortul lor creator.
Nu e, totu∫i, a∫a.
Cu c‚teva zile Ón urm„, prim-ministrul T„riceanu a aprobat acordarea retroactiv„ a indemniza˛iilor membrilor Guvernului care fac parte din comisiile pentru privatizarea îRomtelecom“, a S.N.R. ∫i a îPo∫tei Rom‚ne“. Deranjeaz„ nu doar imoralitatea acestui demers al premierului, dar ∫i faptul c„ demnitarii actualului Guvern care au ca sarcin„ de serviciu reprezentarea intereselor statului Ón aceste comisii sunt retribui˛i cu sume enorme ∫i, mai ales, retroactiv, Ónc„lc‚ndu-se flagrant legile statului. Oare ace∫ti bani nu erau mai folositori sinistra˛ilor din jude˛ele riverane Dun„rii?
Anul acesta, spre deosebire de anul trecut, au existat avertiz„ri repetate ∫i s-a ∫tiut din timp despre viitura de la Dun„re. Cu toate acestea, Guvernul Rom‚niei nu a reu∫it altceva dec‚t s„-∫i demonstreze pentru a nu se ∫tie c‚ta oar„ incompeten˛a ∫i iresponsabilitatea. Nici de aceast„ dat„ guvernan˛ii nu au fost preg„ti˛i pentru a lua m„suri eficiente care s„-i ajute, realmente, pe cei afla˛i Ón pericol.
Numirea pe algoritm politic a exper˛ilor din sistemul de specialitate ∫i-a ar„tat efectele, provoc‚nd din nou daune
importante cet„˛enilor ∫i intereselor generale ale Rom‚niei.
O asemenea metod„ nu putea duce dec‚t la dezastre. Era de la sine Ón˛eles. ™i evenimentele au confirmat ∫i au dovedit insensibilit„˛ile fa˛„ de realit„˛i ale actualilor guvernan˛i. ™i atunci ne punem Óntrebarea: politica actualului Guvern nu este plin„ de riscuri?
S„ distrugem Ónainte de a se cl„di. S„ distrugem tot ∫i s„ g„sim vinova˛i desemna˛i de premierul T„riceanu ∫i ministrul Sulfina Barbu. Obi∫nuin˛a, lenea de g‚ndire ∫i, mai ales, actualul aparat al puterii, care consfin˛e∫te starea de lucruri de ast„zi.
Daniel Buda
#191837
## **Domnul Daniel Buda:**
## Stima˛i colegi,
Anul trecut, pe vremea asta, Rom‚nia semna la Luxembourg Tratatul de aderare la Uniunea European„, urm‚nd ca aderarea efectiv„ s„ se realizeze la 1 ianuarie 2007, Ón cazul Ón care Bucure∫tiul Ó∫i face temele la c‚teva capitole considerate problematice, Óntre care ∫i justi˛ia ∫i afacerile interne. Œn acel moment al semn„rii Tratatului, toate for˛ele politice din Rom‚nia, la unison, ∫i-au manifestat voin˛a politic„ de a face reformele ∫i a adopta m„surile necesare, pentru a ne asigura pa∫aportul spre Uniunea European„. Unele voci erau Óns„ sceptice, fiind neÓncrez„toare Ón capacitatea unui ministru-femeie, f„r„ culoare politic„, de a lua taurul justi˛iei de coarne ∫i de a face schimb„rile care nu fuseser„ f„cute timp de 16 ani.
Timpul scurs de la semnarea Tratatului de aderare a fost unul contra cronometru, marcat de lupta cu iner˛ia, cu mentalit„˛ile dep„∫ite, cu interesele Ónguste de partid sau de grup. Ministrul justi˛iei a avut de luptat pe r‚nd cu fostul procuror-∫ef al Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, Ioan Am„rie, cu fostul pre∫edinte al Consiliul Superior al Magistraturii, Dan Lupa∫cu, cu judec„torii de la Curtea Constitu˛ional„, cu birocra˛ia ∫i Óncetineala adopt„rii legilor. Miza acestei b„t„lii nu a fost ∫i nu este una personal„, menit„ a satisface orgoliul personal al unei persoane aflate vremelnic Ón scaunul de ministru, miza acestei b„t„lii o constituie un lucru c‚t se poate de concret: pericolul activ„rii clauzei de salvgardare de c„tre Comisia european„ ∫i am‚narea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.
Rezisten˛ele au venit din toate p„r˛ile. Œn primul r‚nd, pachetul legilor reformei Ón domeniul justi˛iei a periclitat interesele materiale directe ale unor persoane din sistemul judiciar. Am fost cu to˛ii martorii situa˛iei Ón care so˛ia-judec„tor a atacat pachetul acestor legi la Curtea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 DUP√ PAUZ√
Constitu˛ional„, iar so˛ul-judec„tor la aceast„ Curte i-a admis excep˛ia de neconstitu˛ionalitate.
Efortul de Ómprosp„tare ∫i Óntinerire a clasei magistra˛ilor a fost ∫i el, de multe ori, z„d„rnicit de diverse tertipuri procedurale, astfel Ónc‚t Ón prezent exist„ destui magistra˛i care-∫i datoreaz„ func˛iile Ón sistem unor merite de dinainte de 1989.
Lucian Augustin Bolca∫
#197093
Stima˛i colegi,
Relu„m dezbaterile din plen de ast„zi, 2 mai 2006, cu partea din ∫edin˛„ destinat„ r„spunsurilor orale la interpel„ri.
Da, domnule deputat Merce, procedur„?
Ilie Merce
#197308
Da, o problem„ de procedur„.
Lucian Augustin Bolca∫
#197365
V„ rog.
Ilie Merce
#197413
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Vreau s„ supun aten˛iei conducerii Camerei urm„toarea problem„.
Œn luna februarie am adresat dou„ interpel„ri domnului prim-ministru al Rom‚niei, C„lin Popescu-T„riceanu, iar Ón luna martie Ónc„ o interpelare, Ón care am cerut explica˛ii asupra politicii Guvernului Ón probleme importante privind activitatea sa intern„ ∫i extern„.
Potrivit regulamentului, Guvernul, primul-ministru ∫i mini∫trii sunt obliga˛i ca Ón cel mult dou„ s„pt„m‚ni s„ r„spund„ la aceste interpel„ri. Prelungirea r„spunsului se aprob„ doar de c„tre conducerea Camerei.
Cu toate c„ a trecut at‚ta timp, nici p‚n„ ast„zi nu am primit un r„spuns privind problemele ridicate Ón aceste interpel„ri de la domnul prim-ministru. M„ refer la un r„spuns competent ∫i Ón timpul prev„zut de Regulamentului Camerei.
Vreau s„ atrag aten˛ia sau s„ reamintesc c„, Ón repetate r‚nduri, domnul prim-ministru a afirmat c„ respect„ Parlamentul, c„ vrea s„ aib„ cele mai bune rela˛ii cu Parlamentul, dar declara˛iile acestea nu au fost urmate ∫i de fapte concrete, a∫a dup„ cum nu ∫i-a onorat Guvernul condus de domnul prim-ministru T„riceanu nici celelalte promisiuni electorale.
Rog conducerea Camerei s„ intervin„ ferm ∫i s„ pun„ ordine Ón aplicarea ∫i respectarea Regulamentului Camerei, nu cer nimic mai mult.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#198761
Ierta˛i-m„, domnule deputat C„lian!
Ca s„ rezolv„m aceast„ problem„ v-a∫ ruga ca aceast„ interven˛ie a domnului deputat s„ fie transmis„ Biroului permanent, pentru a hot„rÓ.
V„ rog, tot o problem„ de procedur„? V„ rog, domnule deputat.
Petru C„lian
#199039
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
De∫i este vorba de aceea∫i problem„, ˛in s„ Ónt„resc afirma˛iile domnului deputat Merce ∫i rog s„ se consemneze Ón stenograma ∫edin˛ei faptul c„ nici eu,
PAUZ√
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 Petru C„lian, deputat P.C., nu am primit r„spunsuri la interpel„rile adresate domnului prim-ministru, au fost dou„. Probabil c„ dac„ Ól interpelam Óntr-o chestiune legat„ de reducerea T.V.A. la alimente, cu siguran˛„ c„, prin mesagerii s„i, Ómi r„spundea Óntr-un fel, a∫a cum au f„cut-o ∫i ast„zi.
Sunt indignat de acest lucru ∫i rog respectuos conducerea Camerei s„ trimit„ o adres„ oficial„ primuluiministru, prin care s„-l oblige s„ vin„ Ón fa˛a deputa˛ilor care au depus interpel„ri ∫i s„ r„spund„.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#199863
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
™i aceast„ parte din stenogram„ rog s„ fie transmis„ Biroului permanent, pentru a fi trecut„ rezolvarea ei pe ordinea de zi.
Tot procedur„, domnule deputat? V„ rog.
Iulian Iancu
#200101
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Observ„m ∫i din interven˛iile de ast„zi, ∫i din interven˛ia de s„pt„m‚na trecut„ a unui coleg de la Partidul Conservator, absolut nemul˛umit de r„spunsurile la interpel„ri, consider„m c„, ∫i a∫ vrea s„ subliniez acest aspect, decizia luat„ Ón Biroul permanent ca, Óncep‚nd de la 1 mai, s„ se dea r„spuns doar la doi deputa˛i, pe grupuri parlamentare, c‚nd acest gen de r„spuns este singura posibilitate de dezbatere Ón plen Óntre Executiv ∫i Parlament. Noi f„c‚nd interven˛iile strict pe problemele ridicate de electorat, consider„m c„, pe l‚ng„ r„spunsurile... absolut, unele dintre ele, pe l‚ng„ subiect, prezentate incorect sau cu un dezinteres total, unele chiar f„r„ a mai ajunge la noi ∫i chiar ned‚ndu-ne r„spuns, consider„m c„ aceast„ decizie a Biroului permanent ar trebui reluat„ ∫i, totodat„, ar impune Executivului s„-∫i Óndeplineasc„ rolul pe care ∫i l-a asumat Ónc„ din prima zi, atunci c‚nd a fost votat de Parlament, de a veni Ón sprijinul Parlamentului pe problemele esen˛iale ridicate de electorat.
Mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#201200
Domnule deputat, regret, dar trebuie s„ fac trimitere la art. 174 din Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, care prevede Ón mod expres: îŒn ∫edin˛a consacrat„ dezbaterii interpel„rilor, un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare“.
Nu coment„m ∫i nu deducem Biroului permanent textele din regulament.
V„ mul˛umesc.
S„ continu„m ∫edin˛a.
Da, domnule deputat.
Nicolae Popa
#201620
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Sigur c„ aceast„ chestiune mai trebuie analizat„, pentru c„ este un prilej de a comunica direct cu Executivul. Deci mie mi se pare totu∫i c„ este un pic
for˛at„ toat„ chestiunea aceasta. Dar, dac„ tot s-a ajuns aici, trebuie ca din partea Executivului s„ se manifeste o oarecare consecven˛„ ∫i seriozitate.
Ast„zi, eu trebuia s„ intervin oral, s„ sus˛in o interpelare din partea Grupului Partidului Conservator la o interpelare adresat„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Iat„ c„ ni se comunic„ un r„spuns prin care se solicit„ am‚narea r„spunsului, pentru c„ nu s-au preg„tit pentru treaba aceasta.
Or, nu mai putem permite, dac„ pe noi ne Ómpinge˛i Óntr-o oarecare faz„ de seriozitate ∫i de a nu prelungi aceste r„spunsuri cu privire la interpel„ri, nu ∫tiu de ce nu se procedeaz„ Ón acela∫i fel ∫i cu reprezentan˛ii Executivului, s„ fie aten˛iona˛i la modul cel mai serios s„ ne trateze cu respect ∫i considera˛ie, nu ca p‚n„ acum. Domnule, vin sau nu vin, d„m r„spunsuri sau nu d„m r„spunsuri, dup„ ureche, a∫a, c‚nd vrem noi ∫i c‚nd nu vrem noi!
Deci trebuie s„ existe o rela˛ie destul de consecvent„ ∫i de serioas„ de ambele p„r˛i. De aceea, domnule pre∫edinte, rog s„ se men˛ioneze la procesul-verbal c„ noi nu vom mai permite s„ mai fim am‚na˛i la nesf‚r∫it cu aceste r„spunsuri, pentru c„ ei, Ón 15 zile, aveau tot timpul la dispozi˛ie s„ se preg„teasc„ ∫i s„ vin„ ∫i s„ dea r„spunsul cuvenit.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#203138
Da, domnule deputat. V„ reamintesc c„ Regulamentul Camerei Deputa˛ilor permite celor care sunt obliga˛i s„ dea r„spunsurile s„ solicite am‚narea o singur„ dat„, pentru proxima ∫edin˛„.
Œn aceste condi˛ii, toate dezbaterile v„ rog s„ fie deduse Biroului permanent, pentru c„, Ón raporturile cu celelalte organe ale statului, Camera Deputa˛ilor este reprezentat„ numai de pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, ∫i nu de pre∫edintele de ∫edin˛„ sau de un vicepre∫edinte. Domnule deputat, a˛i vorbit.
Nicolae Popa
#203671
Domnule pre∫edinte, m„ ierta˛i c„ intervin, dac„ s-a luat aceast„ m„sur„ ∫i aceast„ hot„r‚re Ón Biroul permanent ca noi, Parlamentul, s„ intervenim din partea grupurilor parlamentare o singur„ dat„, tot Ón Biroul permanent s„ se ia aceast„ hot„r‚re ∫i decizie s„ nu mai permitem am‚n„ri la r„spunsurile pe care trebuie s„ le dea Executivul.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#204057
V„ repet, nu s-a luat aceast„ hot„r‚re Ón Biroul permanent, ci dumneavoastr„, personal, a˛i votat art. 174 din Regulamentului Camerei Deputa˛ilor. Deci este hot„r‚rea dumneavoastr„, a deputa˛ilor care a˛i votat acest regulament. Biroul permanent nu a f„cut dec‚t s„ aplice acest text de regulament.
Œn ceea ce prive∫te celelalte sesiz„ri, evident, vor fi pe ordinea de zi a discu˛iilor din prima ∫edin˛„ a Biroului permanent.
Conform hot„r‚rilor Biroului permanent, care a selec˛ionat r„spunsurile orale la interpel„ri... A∫ vrea s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 fac o precizare, nu se Óngr„de∫te dreptul de a se face interpel„ri, nu se Óngr„de∫te dreptul de a se cere r„spunsuri orale. Interpel„rile la care nu se dau r„spunsuri orale primesc r„spunsuri scrise. Grupurile parlamentare sunt cele chemate s„ gestioneze, conform regulamentului, aceast„ procedur„, aleg‚nd la care dintre interpel„ri trebuie s„ se primeasc„ un r„spuns oral, iar Departamentul pentru rela˛ia cu Parlamentul va trebui s„ stabileasc„ totdeauna numele persoanelor din cadrul ministerelor care s„ se prezinte s„ r„spund„.
Domnul deputat Drago∫ Dimitriu, P.R.M.
V„ rog, domnule deputat, dezvoltarea interpel„rii pe scurt.
Drago∫ Petre Dumitriu
#205337
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor colegi,
## Domnilor mini∫tri,
Prin intermediul Biroului parlamentar din Arge∫, am primit mai multe informa˛ii cu privire la firme care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea pe l‚ng„ aproape defuncta Óntreprindere ARO C‚mpulung ∫i am dorit s„ aflu informa˛ii c‚t mai exacte cu privire la efectele negative pe care activitatea acestor firme le-a provocat Óntreprinderii ARO.
Interpelarea am adresat-o mai multor ministere, ∫i anume: Ministerului Justi˛iei, Ministerul de Interne ∫i, Ón primul r‚nd, A.V.A.S. V„d c„ ast„zi mi se r„spunde din partea Ministerului de Interne, sper ca Ón s„pt„m‚nile urm„toare s„ mi se r„spund„ Ón primul r‚nd din partea A.V.A.S.-ului, institu˛ia care avea obliga˛ia de a asista ∫i Ón faza de postprivatizare evolu˛ia acestui fenomen de privatizare.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#206200
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Domnule secretar de stat, v„ rog s„ r„spunde˛i.
## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
## Stimate domnule deputat,
Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i informa˛ii cu privire la stadiul anchetei desf„∫urate Ón dosarul Ónregistrat la Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul Arge∫ cu nr. 466/2004 privind v‚nzarea unor active ale S.C. ARO — S.A. C‚mpulung, v„ comunic„m urm„toarele.
Dosarul penal privind v‚nzarea unor active ale S.C. ARO — S.A. a fost Ónregistrat la Direc˛ia de investigare a infrac˛iunilor de criminalitate organizat„ ∫i terorism din cadrul Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie cu nr. 466D/P/2005. La data de 25.04.2005, direc˛ia respectiv„ din cadrul Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a delegat Direc˛ia de investigare a fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poli˛iei Rom‚ne s„ efectueze verific„ri Ón dosarul penal Ón discu˛ie, verific„ri dispuse de c„tre procuror.
Dup„ efectuarea verific„rilor dispuse de procuror, la data de 31 mai 2005, Direc˛ia de investigare a fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poli˛iei Rom‚ne a Ónaintat dosarul la Direc˛ia de investigare a infrac˛iunilor de criminalitate organizat„ ∫i terorism, deci la Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Ómpreun„ cu Óntreg materialul rezultat Ón urma activit„˛ilor desf„∫urate, pentru continuarea ∫i definitivarea cercet„rilor, urm‚nd ca procurorul s„ dispun„ solu˛ia legal„ Ón cauza respectiv„.
Œn context, eviden˛iem faptul c„ de la acea dat„, respectiv 31 mai 2005, Direc˛ia de investigare a infrac˛iunilor de criminalitate organizat„ ∫i terorism din cadrul Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie este structura c„reia Ói revine Óntreaga r„spundere Ón ceea ce prive∫te perioada Ón care dosarul Ón discu˛ie va fi solu˛ionat.
Men˛ion„m, de asemenea, c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu are competen˛a de a dispune solu˛ii penale Ón acest caz ∫i nici de a se pronun˛a asupra legalit„˛ii m„surilor adoptate de c„tre procurorul care instrumenteaz„ dosarul respectiv.
Lucian Augustin Bolca∫
#208489
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Domnule deputat, ave˛i dou„ minute pentru a formula observa˛ii.
Drago∫ Petre Dumitriu
#208634
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Era vorba, Óntr-adev„r, ∫i de acest Dosar nr. 466, uitat prin arhivele sau prin labirinturile procuraturii ∫i ale justi˛iei, Ón general.
Œi mul˛umesc domnului secretar de stat pentru c„ este primul din sistem care Ómi d„ o l„murire cu privire la acest dosar.
Interpel„rile, cele dou„ pe care le-am adresat, con˛ineau mult mai multe cereri, dar este un prim pas ∫i, repet, Ónc„ o dat„ Ói mul˛umesc domnului secretar de stat.
™tiam, c„ ∫i cunosc competen˛ele poli˛iei, eu nu am cerut dec‚t s„ fiu informat cu privire la soarta acestui dosar, nu am cerut s„ se dea solu˛ii sau s„ se Ónceap„ ceva Ón baza celor descoperite Ón acest dosar, este de datoria celor din justi˛ie s„ fac„ aceste lucruri.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#209417
Da, domnule deputat.
Domnule secretar de stat, dac„ mai ave˛i de comentat? Nu. V„ mul˛umesc.
Domnule deputat Florin Iordache, v„ rog s„ sus˛ine˛i interpelarea pe scurt, dou„ minute, conform regulamentului.
Florin Iordache
#209665
Am mai prezentat-o pe scurt acum dou„ s„pt„m‚ni, domnule pre∫edinte. V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Obiectul interpel„rii viza sumele pe care Ministerul Finan˛elor le va aloca elimin„rii situa˛iei de criz„ prin care trece ∫i jude˛ul Olt. Œn urma inunda˛iilor, Dun„rea a venit ∫i a afectat partea de sud a jude˛ului Olt, o serie de comune ∫i de localit„˛i au avut de suferit. ™i prin interpelarea mea solicitam Ministerului de Finan˛e s„-mi precizeze ce anume preconizeaz„ s„ Óntreprind„ Ministerul de Finan˛e pentru a diminua efectul inunda˛iilor.
™i eu a∫tept, prin r„spunsul pe care Ól va prezenta Ministerul de Finan˛e, s„ v„d grija Guvernului pentru a elimina efectul inunda˛iilor.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#210491
V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnule secretar de stat, v„ rog s„ r„spunde˛i.
## **Domnul Jakab István** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ dori s„ fac o singur„ rectificare, interpelarea domnului deputat se referea la o situa˛ie exact„ ∫i complet„ a aloc„rii sumelor de la bugetul de stat alocate jude˛ului Olt, iar pentru aceasta eu am venit cu o situa˛ie exact„ a sumelor care, p‚n„ acum, au fost alocate jude˛ului Olt pentru Ónl„turarea efectelor inunda˛iilor, dar a celor din 2005.
Deci, practic, sumele alocate jude˛ului Olt pentru refacerea zonelor afectate de inunda˛ii: din Fondul de interven˛ie la dispozi˛ia Guvernului pentru bugetul de stat pe anul 2005, suma total„ a fost de 12.632.000 RON, deci, practic, 126.320.000 ROL. Aceste sume s-au acordat jude˛ului Olt Ón baza a 5 hot„r‚ri de guvern: Hot„r‚rea Guvernului nr. 821/2005, Ón valoare de 3.921.000 RON; Hot„r‚rea Guvernului nr. 864/2005 — 75.000 RON; Hot„r‚rea Guvernului nr. 904/2005 — 4.000.000 RON; Hot„r‚rea Guvernului nr. nr. 1027/2005 — 4.252.000 RON ∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 1221/2005 — 384.000 RON.
Cu sumele respective s-a suplimentat bugetul propriu al jude˛ului, din care s-au efectuat lucr„ri de Ónl„turare a efectelor calamit„˛ilor naturale, la propunerea Comitetului jude˛ean pentru situa˛ii de urgen˛„ ∫i cu avizul prefecturii. Mul˛umesc foarte mult.
Lucian Augustin Bolca∫
#211934
V„ mul˛umim, domnule secretar de stat. Domnule deputat, observa˛ii, dac„ ave˛i?
Florin Iordache
#212054
Mul˛umesc, domnule secretar de stat, pentru r„spunsul detaliat cu sumele care au fost alocate jude˛ului Olt, aferente inunda˛iilor anului 2005.
Am considerat c„ poate s„-mi precizeze ∫i o prognoz„ pentru sumele care vor fi alocate pentru anul 2006, pentru c„, s„ nu uit„m, jude˛ul Olt ∫i acum are o situa˛ie destul de grea Ón partea de sud, unde Dun„rea a afectat localit„˛i.
Mul˛umesc domnului secretar de stat pentru datele furnizate, aferente anului 2005, dar consideram c„ Ómi poate preciza dac„ Ón bugetul aferent anului 2006, la sumele care sunt la dispozi˛ia primului-ministru pentru a Ónl„tura efectele inunda˛iilor, sunt prev„zute sume ∫i valoarea acestor sume.
Mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#212772
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Domnule secretar de stat, dac„ ave˛i ceva de ad„ugat?
Jakab István
#212898
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O singur„ completare. Œntr-adev„r, inunda˛iile cu care se confrunt„ partea de sud a ˛„rii ∫i anul acesta o s„ necesite sume, dar, precum a˛i observat, la nivelul Guvernului, at‚t prin primul-ministru, c‚t ∫i prin domnul ministru Blaga, s-a precizat foarte clar c„ dup„ trecerea inunda˛iilor o s„ se procedeze la o inventariere foarte clar„ a daunelor ∫.a.m.d. ∫i numai dup„ aceea se va trece la o situa˛ie foarte clar„ a compens„rilor pe care popula˛ia, respectiv jude˛ele o s„ le primeasc„. A fost rectificarea bugetar„ din luna trecut„, o s„ mai fie o rectificare Ón iulie, unde sigur o s„ fie sume alocate jude˛elor afectate de inunda˛ii.
Mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#213614
V„ mul˛umim.
Domnul deputat Iulian Iancu, P.S.D. Pe scurt, v„ rog, interpelarea.
Iulian Iancu
#213736
Interpelarea mea se adreseaz„ situa˛iei absolut speciale Ónregistrate Ón anul 2005 Ón industria gazier„, respectiv: dublarea pre˛ului gazelor naturale Ón doar un an de zile, Óncercarea de introducere, prin interven˛ie direct„ a primului-ministru, a unui abonament la gaze naturale, care ar fi determinat cre∫terea suplimentar„ a pre˛ului gazelor naturale ∫i colectarea a cel pu˛in 500 de miliarde de lei pe lun„ de la agen˛ii economici ∫i popula˛ie; dup„ care a∫ sublinia recordul absolut Ón ob˛inerea celui mai mare pre˛ al gazelor naturale din import, o responsabilitate direct„ a actualului Executiv, ∫i situa˛ia Ón care ne afl„m ast„zi, ∫i anume de introducere a unui nou sistem de m„sur„, respectiv cel prin care se m„soar„ unit„˛i energetice ∫i unit„˛i volumetrice, f„r„ a se aduce la cuno∫tin˛„ popula˛iei care este modalitatea prin care ei pot controla calitatea gazelor, precum ∫i laboratoarele neutre la care se pot adresa pentru a verifica corectitudinea acestor m„sur„ri.
Mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#214762
V„ mul˛umesc. Domnule secretar de stat, v„ rog.
38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006
**Domnul Octavian Nichifor BÓgiu** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate domnule deputat,
Referitor la interpelarea dumneavoastr„ privind posibilitatea verific„rii condi˛iilor de calitate a gazelor naturale ∫i efortul financiar impus de noul sistem de m„sur„ri, v„ comunic„m: Ón 2005, A.N.R.G.N.-ul a revizuit Regulamentul de m„surare a cantit„˛ilor de gaze tranzac˛ionate la consumatorii captivi ∫i Regulamentul de m„surare a cantit„˛ilor de gaze tranzac˛ionate pe pia˛a angro, incluz‚nd Ón aceste reglement„ri prevederi concrete referitoare at‚t la data la care va Óncepe facturarea Ón unit„˛i de energie — 1 septembrie 2007, c‚t ∫i la modalitatea efectiv„ de realizare a m„sur„rii energiei con˛inute de gazele naturale. Modalitatea de solu˛ionare a reclama˛iilor consumatorilor referitoare la calitatea gazelor naturale este precizat„ la art. 7.13 ∫i 7.14 din Regulamentul de m„surare a cantit„˛ilor de gaze tranzac˛ionate pe pia˛a angro.
Astfel, Ón cazul determin„rii puterii calorice superioare cu cromatografe de laborator, operatorii care efectueaz„ determin„ri ale puterii calorifice vor elabora p‚n„ la 1 august 2006 proceduri proprii, avizate de A.N.R.G.N., pentru solu˛ionarea reclama˛iilor beneficiarilor.
Reclama˛iile beneficiarilor cu privire la valoarea puterii calorifice utilizate la facturare se pot face Ón termen de maximum 2 luni de la data primirii facturii. Recalcularea consumului se face numai Ón urm„toarele cazuri: puterea calorific„ superioar„ determinat„ Ón urma verific„rii este mai mic„ dec‚t cea determinat„ ini˛ial ∫i, a doua, puterea calorific„ superioar„ determinat„ Ón urma verific„rii difer„ fa˛„ de determinarea ini˛ial„ cu o valoare mai mare dec‚t cea corespunz„toare incertitudinii asociate determin„rii puterii calorifice superioare.
Men˛ion„m c„, Ón vederea trecerii la m„surarea Ón unit„˛i de energie, Óncep‚nd cu 1 septembrie 2006, furnizorii vor trece pe facturile de gaze naturale, Óntr-o rubric„ separat„, cantitatea de energie livrat„ c„tre beneficiar. Acest lucru va avea numai caracter informativ, neav‚nd implica˛ii din punct de vedere financiar.
Lucian Augustin Bolca∫
#218830
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Domnule deputat, dac„ ave˛i observa˛ii, Ón dou„ minute?
Iulian Iancu
#218967
Da, domnule pre∫edinte.
Constat„m, ca ∫i Ón alte r„spunsuri la interpel„ri, c„ ∫i de aceast„ dat„ ministerul, Ón loc s„ r„spund„ direct la subiectul care face obiectul acestei interpel„ri, ne face referire la Legea gazelor naturale, la reglement„rile autorit„˛ii, dar nu spune, Ón nici un caz, nici reglementatorul, nici ministerul, cu at‚t mai pu˛in operatorii, care sunt modalit„˛ile prin care consumatorul poate fi informat, se poate adresa pentru a se l„muri dac„ el, prin cantit„˛ile pe care le prime∫te ∫i este obligat s„ le pl„teasc„ la pre˛uri tot mai mari, prime∫te calitatea care Ói este comunicat„.
™i din r„spunsul pe care l-am primit ast„zi am putut constata o men˛iune legat„ la operatorul îDistrigaz Sud“, care este doar un operator, Ón ˛ar„, Ón momentul de fa˛„, func˛ion‚nd 49 de operatori priva˛i de distribu˛ie gaze, dintre care unul, cel pu˛in, este de aceea∫i dimensiune cu îDistrigaz Sud“, respectiv îDistrigaz Nord“. Nu se face nici o referire la modul lui de ac˛iune.
Se fac referiri la îputere calorific„“, la îcromatograf“, la îcalorimetre on-line“ ∫i a∫ vrea s„-l rog pe domnul secretar de stat s„ se adreseze colegilor Domniei sale ∫i s„ Óntrebe consumatorii dac„ au auzit despre aceste no˛iuni ∫i modalitatea Ón care ei le-ar putea chiar utiliza Ón a se l„muri care este calitatea gazelor pe care le primesc ∫i sunt obliga˛i s„ le pl„teasc„. O dat„.
Doi. Vorbim aici despre laboratoare neutre, care nici Ón ziua de ast„zi nu au fost Ónfiin˛ate.
Nu se poate s„ promov„m un sistem a∫a cum am Óncercat anul trecut s„ promov„m abonamentul gazelor naturale ∫i p‚n„ ce nu au ie∫it oamenii Ón strad„ nu s-a putut opri aceast„ Óncercare, la fel ∫i de aceast„ dat„, observ„m c„ discut„m Óntre operator ∫i reglementator, la care mai intervine ∫i ministerul din c‚nd Ón c‚nd, iar de la masa discu˛iilor lipse∫te consumatorul, cel care este o parte Óndrept„˛it„ Ón aceea∫i m„sur„ ca ∫i operatorii s„ ia parte la acest proces ∫i s„-∫i spun„ punctul de vedere, o
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 dat„ ce se introduce un sistem de m„sur„ absolut nou, cu care nu s-au mai Ónt‚lnit p‚n„ ast„zi consumatorii de gaze din Rom‚nia.
Lucian Augustin Bolca∫
#221428
V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule deputat, a˛i dep„∫it cu mult timpul prev„zut de regulament, ca ∫i con˛inutul observa˛iei ce se poate face.
V„ rog s„ Óncheia˛i.
Iulian Iancu
#221626
O singur„ men˛iune legat„ de acest aspect al cheltuielilor, chiar Ón acest material spune˛i c„, Ón momentul Ón care consumatorul a f„cut o observa˛ie ∫i nu este admis„, va fi obligat s„ pl„teasc„. Mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#221864
V„ mul˛umesc.
Dac„ domnul secretar de stat dore∫te s„ r„spund„? Numai dac„ consider„ necesar. Nu. V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Domnul deputat Petru C„lian. V„ rog s„ dezvolta˛i pe scurt interpelarea dumneavoastr„.
Petru C„lian
#222131
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Interpelarea se refer„ la interven˛ia Guvernului Ón privin˛a sprijinirii produc„torilor de lapte, pentru c„ ei au probleme at‚t cu achizi˛ia laptelui, dar, mai grav, este faptul c„ au probleme deosebite din cauza pre˛ului mic.
Am vrut s„ v„d ∫i s„ cunosc modul Ón care Ministerul Agriculturii, Ón special, poate s„ intervin„ Ón vederea sprijinirii produc„torilor de lapte din Rom‚nia.
Lucian Augustin Bolca∫
#222584
V„ mul˛umesc.
Domnule secretar de stat, v„ rog s„ r„spunde˛i.
**Domnul D„nu˛ Apetrei** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate domnule deputat,
La interpelarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor cu nr. 1428b/2006, v„ comunic„m urm„toarele.
Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale sprijin„ dezvoltarea cre∫terii animalelor Ón exploata˛ii durabile ∫i eficiente. De foarte mult timp a fost promovat„ ideea Óncheierii de contracte ferme Óntre produc„torii ∫i procesatorii de lapte pe baza unor criterii de calitate.
Œn acest sens, a fost Óntocmit un contract-cadru care a fost transmis at‚t asocia˛iilor, c‚t ∫i procesatorilor.
Aspectele privind pre˛ul laptelui, dar ∫i al analizelor ce trebuie realizate la preluarea acestuia au fost discutate de foarte multe ori Ón cadrul consiliului de produs.
Un prim pas care trebuie realizat de produc„torii ∫i cresc„torii de animale este asocierea. Este prioritar„ organizarea unor asocia˛ii puternice, care s„ apere interesele produc„torilor pe care-i reprezint„ ∫i s„-∫i impun„ pre˛ul prin negociere, ˛in‚nd cont de calitatea produsului, ∫i anume a laptelui.
Produc„torii trebuie s„ fie con∫tientiza˛i de importan˛a igienei mulsului ∫i a depozit„rii Ón condi˛ii corespunz„toare a acestui produs numit lapte.
Legea nr. 72/2006 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 48/2005 privind organizarea pie˛ei laptelui de vac„ prevede ca, prin ordin al ministrului agriculturii, s„ se aprobe un sistem unitar de plat„ a laptelui, pe baza unei grile de parametri de calitate stabilite de reprezentan˛ii produc„torilor ∫i ai procesatorilor.
Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 785 ministerul a acordat sprijin at‚t asocia˛iilor de cresc„tori de animale, c‚t ∫i produc„torilor agricoli individuali pentru achizi˛ia de dot„ri ∫i instala˛ii de muls ∫i de r„cire a laptelui ∫i nu numai. Sprijinul acordat reprezint„ 60% din pre˛ul de achizi˛ie, inclusiv T.V.A.-ul. Asocia˛iile au putut achizi˛iona analizoare de lapte, Ón acest fel put‚ndu-se realiza un control al calit„˛ii laptelui, m„sura fiind apreciat„ at‚t de produc„torii individuali, c‚t ∫i de asocia˛iile de produc„tori.
Lucian Augustin Bolca∫
#225027
V„ mul˛umim.
Domnule deputat, dac„ ave˛i o observa˛ie?
Petru C„lian
#225123
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sigur c„ r„spunsul m„ mul˛ume∫te doar par˛ial, pentru c„ Ón aceast„ industrie, de partea procesatorilor, practic, putem vorbi despre monopol.
Nu exist„ concuren˛„ pe aceast„ zon„ a industriei, Ón ghilimele. Mai mult de at‚t, sunt localit„˛i mici unde produc„torii, respectiv cresc„torii de animale sunt foarte pu˛ini, dar, mai mult de at‚t, ei sunt, pur ∫i simplu, descuraja˛i ∫i nu doresc s„ mai creasc„ aceste animale pentru c„ ele nu mai devin rentabile.
Pre˛ul laptelui este at‚t de mic Ónc‚t nu acoper„ cheltuielile pe cap de animal furajat. Mai mult de at‚t, nu se intervine deloc Ón zona acestui monopol despre care vorbeam, astfel Ónc‚t jocul de-a oferta continu„, iar produc„torii, Ón situa˛ia Ón care nu lucreaz„, nu Ó∫i v‚nd produsul lor finit, laptele, acestor procesatori, risc„ s„-l arunce pentru c„, efectiv, nu au pia˛„ de desfacere de∫i, per ansamblu, solicit„ri pentru acest produs alimentar de baz„ exist„. Œns„ p‚n„ nu se rezolv„ problema monopolului pe pia˛a procesatorilor nu v„d nici o ∫ans„ ca pre˛ul oferit produc„torilor de lapte s„ fie cel rentabil
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 pentru produc„tori, astfel Ónc‚t ei s„ nu mai fie descuraja˛i ∫i s„ nu mai creasc„ aceste animale.
V„ mul˛umesc.
Lucian Augustin Bolca∫
#226450
## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Dac„ dori˛i s„ r„spunde˛i? Nu. V„ mul˛umesc.
Urmeaz„ domnul deputat Popa Nicolae, referitor la situa˛ia Ónv„˛„m‚ntului.
Printr-o adres„ a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii — o clip„, domnule deputat, nu ve˛i sus˛ine — c„tre Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul ni se comunic„ o cerere de am‚nare, f„r„ nici un fel de motivare, a r„spunsului la aceast„ interpelare.
V„ rog ca aceast„ parte din stenogram„ s„ fie trimis„ Biroului permanent, cu aten˛ionarea adresat„ Ministerului Educa˛iei care a f„cut o adres„ necuviincioas„ c„tre Camera Deputa˛ilor, Óntruc‚t Ón ea nu se vorbe∫te, nici m„car nu se aminte∫te de situa˛ii justificate, cum prevede regulamentul, care ar permite o asemenea am‚nare.
V„ mul˛umesc.
##
Lucian Augustin Bolca∫
#227290
V„ mul˛umesc, domnule deputat. Am‚narea ca atare se ia Ón considera˛ie, prin echipolen˛„ cu art. 179, o singur„ s„pt„m‚n„.
Nicolae Popa
#227416
Vreau s„ fac...
Lucian Augustin Bolca∫
#227462
V„ rog s„ nu comenta˛i dispozi˛iile mele, domnule deputat.
Nicolae Popa
#227561
Nu, vreau s„ remarc echidistan˛a ∫i obiectivitatea dumneavoastr„ Ón aprecierea problemelor acestea.
Lucian Augustin Bolca∫
#227691
Domnul deputat Mircia Giurgiu, o interpelare adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii. Œi mul˛umesc domnului secretar de stat prezent.
V„ rog s„ transmite˛i domnului deputat Mircia Giurgiu c„ dac„ nu-∫i justific„ absen˛a Ól sanc˛ionez, ca pre∫edinte de ∫edin˛„, cu observa˛ie pentru lips„ nejustificat„ Ón fa˛a reprezentantului Guvernului care a venit s„-i r„spund„. Este o lips„ de polite˛e.
Cu aceasta, Óncheiem ∫edin˛a de ast„zi, 2 mai 2006.
## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 18,50._
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#228210
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|123786]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 69/12.V.2006 con˛ine 40 de pagini.**
Pre˛ul: 8,40 lei noi/84.000 lei vechi

Cuprins

Stenograma

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputa˛ilor, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat

Primirea de r„spunsuri la interpel„rile adresate primului-ministru ∫i membrilor Guvernului