C„t„lin Lucian Matei

Declara˛ie politic„ intitulat„ îTransfer de proprietate, dar nu ∫i de responsabilitate“

Modificarea celor trei legi care reglementeaz„ restituirile ∫i desp„gubirile din domeniul funciar repune Ón drept regula restituirii Ón natur„ îpe vechiul amplasament“.

De asemenea, persoanele care fie nu au depus cererile de reconstituire a propriet„˛ii, fie le-au fost respinse, sunt repuse Ón termen. De ce oare aceast„ m„sur„? De ce persoanele respective nu au depus cereri timp de 14 ani? R„spunsul cel mai plauzibil este c„ nu au avut documente Ón baza c„rora s„ cear„ reconstituirea dreptului de proprietate. Au timp ca Ón 60 de zile s„-∫i falsifice documentele sau s„-∫i tocmeasc„ martori. De ce au timp? Pentru c„ aceia care au fost obliga˛i s„ judece corect acum sunt obliga˛i s„ judece repede. Repede ∫i sub presiunea sanc˛iunilor drastice care Ói a∫teapt„, dac„ Ón 15 zile nu rezolv„ problema. Oricum, numai s„ transfere proprietatea. Regula nescris„ a acestei m„suri este ca p„durea, pentru c„ la ea doresc s„ m„ refer, s„ treac„ de la stat la particulari. Oricum, numai s„ treac„.

Realitatea european„, realitatea rom‚neasc„ a ultimilor 50 de ani dovede∫te c„ statul a fost cel mai bun gospodar al p„durilor.

Silvicultorii europeni, Banca Mondial„, to˛i cei care ne-au v„zut ∫i analizat p„durile, ne-au recomandat s„ nu le privatiz„m. P„durea nu poate fi administrat„ pe suprafe˛e mici, nu poate fi gospod„rit„ dec‚t Ón contextul general al gospod„ririi mediului, al apelor, a c„ror cas„ o constituie. Apoi, admi˛‚nd ideea c„ statul, Ón mod gre∫it va fi vitregit de acest bun na˛ional, din p„cate mare capital politic, cine Ól poate substitui?

Œn nici un caz proprietarii unor suprafe˛e mici de p„dure. Ei nu au bani, ei nu pot conduce un proces de produc˛ie. Va fi nevoie de proprietari cu bani. Experien˛a vast„ a ultimilor ani a dovedit-o clar c„ nici un proprietar nu urm„re∫te altceva dec‚t efectul economic imediat, mas„ lemnoas„ de bun„ calitate, exploatat„ Ón dispre˛ul oric„ror legi ale men˛inerii echilibrului ecologic.

Cine va fi proprietarul care va construi drumuri forestiere? Cine va fi proprietarul care va fi dispus s„ investeasc„ 50 de ani Óntr-o p„dure, pentru ca abia apoi s„ Ónceap„ s„ c‚∫tige din capitalul investit?

Dar, p‚n„ la acest nivel, s„ r„m‚nem la îtehnologia“ privatiz„rii p„durilor.

Afl„m din actul normativ propus c„ cel ce va lua de la stat p„durea pentru a o Ómp„r˛i este prim„ria, prim„ria condus„ de primarul ales pe 4 ani, nu mereu de cei mai gospodari cet„˛eni.

Cu cine s„ fac„ opera˛iunea ∫i a∫a de repede? Este o alt„ mare g„selni˛„ de reprobabile gre∫eli, ticluite de putere pentru a-∫i adjudeca p„durile.

Este o imens„ eroare na˛ional„. P„durile ˛„rii, administrate de stat, nu sunt cu nimic mai prejos dec‚t ale Europei. Un kilometru de drum forestier cost„ Óntre 3 ∫i 5 miliarde lei. Cine poate face o asemenea investi˛ie? Cine poate face lucr„ri de corectare a toren˛ilor, lucr„ri absolut necesare drumurilor ∫i localit„˛ilor, obiectivelor industriale ∫i agricole? Dac„ Rom‚nia are acum 33.000 kilometri drumuri forestiere, adic„ 6,2 m/ha, Elve˛ia, Fran˛a, Germania au de 7—8 ori mai mult. Este mare nevoie de drumuri forestiere. Situa˛ia este ∫i mai grea Ón privin˛a lucr„rilor de corectare a toren˛ilor, 1 kilometru de albie toren˛ial„