Stenogramă plen

Bun„ diminea˛a!

Œncepem prima parte a ∫edin˛ei cu interven˛iile deputa˛ilor.

Dau cuv‚ntul domnului Dan Mihai Marian ∫i urmeaz„ domnul Miron Ignat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îP.S.D., fa˛„-n fa˛„ cu tsunami-ul politic distrug„tor Traian B„sescu ∫i bilan˛ul Guvernului condus de C„lin PopescuT„riceanu“.

Œncerc‚nd s„ mai c‚∫tige c‚teva puncte la capitolul imagine pe final de sesiune parlamentar„, P.S.D. s-a lansat, prin vocea pre∫edintelui executiv Adrian N„stase, Óntr-o serie de diatribe la adresa pre∫edintelui Traian B„sescu ∫i a Guvernului condus de C„lin PopescuT„riceanu.

Prima parte a raportului, cu titlul îRegimul B„sescu — primele ∫ase luni. Cartea neagr„ a unui guvern neputincios“, prezentat„ ieri Ón mass-media nu este altceva dec‚t o colec˛ie de acuze nefondate la adresa pre∫edintelui Rom‚niei. Se vede treaba c„ domnul Adrian N„stase nu s-a mul˛umit cu lovitura n„ucitoare pe care Domnia sa ∫i P.S.D. au primit-o la aflarea rezultatelor de la alegerile din decembrie 2004.

S-ar putea ca urm„toarea lovitur„ pe care o va primi domnul N„stase de la acest îtsunami politic distrug„tor“, dup„ cum Ól nume∫te Domnia sa pe pre∫edinte, ∫i de la coali˛ia guvernamental„ s„ Ónsemne sf‚r∫itul carierei sale Ón func˛ia de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor ∫i, de ce nu, perspectiva unui sejur Ón Ónchisorile rom‚ne∫ti, al„turi de nume sonore ale corup˛ilor din P.S.D.

P.S.D. acuz„ guvernarea T„riceanu de periclitarea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, uit‚nd c„ datorit„ eforturilor deosebite ale Guvernului N„stase ne-am pricopsit cu clauza de salvgardare.

P.S.D. nu a f„cut nimic concret pentru combaterea corup˛iei, reforma justi˛iei ∫i asigurarea concuren˛ei. Dimpotriv„, cu numai un an Ón urm„, cet„˛enii acestei ˛„ri asistau stupefia˛i la dezm„˛ul baronilor P.S.D. ∫i clientelei acestora, pe banii publici. Corup˛ii P.S.D. vor trebui s„ r„spund„ pentru deteriorarea imaginii Rom‚niei din cauza stigmatului corup˛iei generalizate.

Œn raportul prezentat de pre∫edintele N„stase suntem acuza˛i c„ am pierdut contactul cu realitatea ∫i cu oamenii obi∫nui˛i, c„ avem alte priorit„˛i dec‚t agenda cet„˛enilor. Din p„cate, principala problem„ identificat„ de cet„˛eni Ón toate barometrele de opinie public„ este corup˛ia, acest flagel care efectiv a g„urit bugetul ˛„rii. Domnilor de la P.S.D., c‚t timp v-a˛i aflat dumneavoastr„ la putere v-a˛i comportat Óntocmai ca termitele!

Guvernul T„riceanu a luat m„suri ferme Ómpotriva corup˛iei: ridicarea imunit„˛ii fo∫tilor mini∫tri, instituirea noilor formulare pentru declara˛ia de avere, anularea e∫alon„rii de la plata datoriilor la buget.

Conform zicalei îho˛ul strig„: «ho˛ii!»“, tot a∫a ∫i Adrian N„stase acuz„ actuala guvernare de lipsa de responsabilitate Ón gestionarea crizei inunda˛iilor. Œns„, dac„ Guvernul P.S.D. condus de Adrian N„stase nu ar fi alocat pe criterii clientelare contractele pentru lucr„rile de reabilitare hidrografic„ Ón Banat nu ar fi suferit at‚tea mii de familii c„rora le pl‚nge de mil„ Domnia sa Ón momentul de fa˛„.

Guvernul T„riceanu s-a angajat s„ refac„ gratuit casele sinistra˛ilor din Banat, a acordat ajutoare sub form„ de cazarmament, hran„, Ómbr„c„minte, vaccinuri. P‚n„ Ón prezent s-au alocat peste 2.500 de miliarde de lei, iar Ón urma rectific„rii bugetare se vor mai aloca Ónc„ 4.000 de miliarde pentru a rezolva situa˛ia acelor persoane aflate Ón nevoie, din zonele sinistrate.

Opozan˛ii P.S.D. ne mai acuz„ de faptul c„ agricultura rom‚neasc„ este Óntr-o criz„ profund„, de parc„ s-ar fi aflat altfel de la instalarea comunismului ∫i p‚n„ ∫i-a Óncheiat Guvernul Adrian N„stase mandatul.

Domnilor de la P.S.D., a˛i condus ˛ara aceasta mai bine de un deceniu! Prin urmare, este realmente scandalos s„ acuza˛i Guvernul T„riceanu, dup„ doar ∫ase luni de guvernare, de dezastrul din agricultur„. Dac„ ne aducem bine aminte, P.S.D. a permis clien˛ilor s„i politici s„ devin„ mari latifundiari ∫i s„ exploateze ilegal terenuri agricole precum cele din Insula Mare a Br„ilei.

Prin legile pe care tot dumneavoastr„ le-a˛i promovat a˛i contribuit din plin la f„r‚mi˛area propriet„˛ii agricole.

Œn schimb, pentru a dep„∫i faza agriculturii de subzisten˛„, ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, a definitivat strategia pentru crearea de microferme agricole conforme politicii agricole europene. Prin m„suri ca renta viager„ de 50—100 de euro pentru arendarea sau v‚nzarea terenurilor aflate Ón proprietatea celor Ón v‚rst„ de peste 62 de ani vom contribui la stimularea exploata˛iilor agricole pe suprafe˛e din ce Ón ce mai mari de teren agricol.

Cabinetul T„riceanu a redat libertatea presei, a promovat un pachet de legi care reglementeaz„ definitiv proprietatea ∫i a reformat din temelii justi˛ia. Acesta este bilan˛ul celor ∫ase luni de guvernare. ™i este unul pozitiv! V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Miron Ignat. Ave˛i preg„tit„ declara˛ia? Da.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se nume∫te îSoarta unor lipoveni Ón ajunul r„zboiului din iunie 1941“.

Cel de-al Doilea R„zboi Mondial a Ónsemnat pentru Óntreaga omenire cel mai devastator flagel al tuturor timpurilor, prin pierderea a milioane de vie˛i, prin distrugeri materiale ∫i daune morale cauzate Ón timp.

Œn timpul r„zboiului, au fost deporta˛i ∫i evacua˛i din casele lor mii de oameni, trimi∫i Ón lag„rele de concentrare, cu case confiscate ∫i cu vie˛i mistuite. Istoria consemneaz„ deport„rile evreilor ∫i drama trist„ tr„it„ de ace∫tia pe toat„ perioada acestui r„zboi.

Œns„ istoria nu consemneaz„ mai deloc drama etnicilor lipoveni care au suferit, de asemenea, tragedia evacu„rilor ∫i deport„rilor. Cu dou„ s„pt„m‚ni Ónainte de declan∫area r„zboiului cu Uniunea Sovietic„, etnicii ru∫i lipoveni au fost supu∫i unui proces dureros ∫i nemilos al deport„rilor ∫i persecu˛iilor etnice.

Sco∫i din casele lor, unii lua˛i direct de pe strad„, ∫i sub amenin˛area armei, au fost Ómbarca˛i Ón camioane, c„ru˛e ∫i du∫i Ón lag„re de concentrare din interiorul Rom‚niei. Au fost lua˛i ca din oal„, nu numai b„rba˛i, ci familii Óntregi, cu copii ∫i b„tr‚ni. Cei din Delta Dun„rii au fost transporta˛i ca ni∫te animale, Ón ∫lepuri mizere, ∫i, dup„ zile Óntregi de chin, au ajuns la Tulcea unde au fost depozita˛i Ón subsolul prefecturii. f nu˛i fl„m‚nzi zile Ón ∫ir, cu o p‚ine de familie, Ón Óntuneric ∫i frig, ace∫ti oameni nu au ∫tiut de ce au fost lua˛i cu for˛a din casele lor ∫i ce li se va Ónt‚mpla.

Mai t‚rziu, au constatat c„ singura lor vin„ a fost aceea c„ erau de etnie slav„. Dup„ zile de chin ∫i foame, au fost l„sa˛i s„ plece. Œns„ unii nu au mai avut puterea de a se Óntoarce la casele lor, care Ón acest timp au fost devastate, distruse, iar lucrurile personale furate.

Trec‚nd prin unele sate, ru∫ii lipoveni au fost umili˛i, jigni˛i, b„tu˛i, din singurul motiv c„ erau etnici slavi.

Lipovenii au avut aproape aceea∫i soart„ ca ∫i b„n„˛enii din Banat, cu o singur„ deosebire, c„ b„n„˛enii au fost str„muta˛i dup„ r„zboi, iar ru∫ii lipoveni au fost str„muta˛i Ónainte de r„zboi.

Ne Óntreb„m acum: care a fost scopul acestor evacu„ri for˛ate? De ce s-a recurs la asemenea m„suri at‚t de inumane ∫i at‚t de brutale? Cine este responsabil pentru aceste atrocit„˛i? Jandarmeria, armata, prefectura, guvernul de atunci? Œnc„ nu avem un r„spuns ∫i dorim un r„spuns scris din partea acestora la problema ridicat„.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Gheorghe Firczak. Va urma domnul Dumitru Bentu.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Declara˛ia mea se intituleaz„ îCongresul Mondial al Rutenilor, Krynica 2005“.

Avem deosebita bucurie ∫i onoare de a prezenta opiniei publice rom‚ne∫ti participarea delega˛iei Uniunii Culturale a Rutenilor din Rom‚nia la al VIII-lea Congres Mondial al Rutenilor de la Krynica, Polonia, Ón perioada 23—26 iunie.

Emo˛ia noastr„ a fost profund„, pentru c„ Ón anul 2002, acolo, la Krynica, am avut prima Ónt‚lnire cu cei din Consiliul Mondial al Rutenilor, marc‚ndu-ne existen˛a ∫i inten˛iile. De atunci, colaborarea cu rutenii din lumea Óntreag„ a devenit ampl„, coordonatele sale eviden˛iind dorin˛a men˛inerii ∫i afirm„rii identit„˛ii rutene prin cultur„.

Bucuria revederii este dovada suprem„ a inten˛iilor constructive ale rutenilor de pretutindeni de a promova colaborarea ca mijloc de perpetuare a identit„˛ii rutene.

S-a men˛ionat din nou c„ rutenii din Rom‚nia sunt singurii ruteni care se bucur„ de reprezentare parlamentar„, c„ ∫i Ón celelalte ˛„ri ale Europei CentralR„s„ritene ar trebui s„ se ajung„ la acest nivel de abordare a problematicii minorit„˛ilor na˛ionale.

Am fost cople∫i˛i atunci c‚nd congresul a votat cu o majoritate cov‚r∫itoare ca viitorul forum mondial s„ se desf„∫oare Ón anul 2007 Ón ˛ara noastr„. Ne bucur„m, pentru c„ este o confirmare a aprecierilor activit„˛ii desf„∫urate de uniunea noastr„.

Œn final, toate delega˛iile ∫i-au manifestat satisfac˛ia c„ Ón anul 2007, c‚nd deja ˛ara noastr„, sper„m, va fi membr„ a Uniunii Europene, vor fi prezente la rutenii din Rom‚nia. Trebuie s„ men˛ion„m c„, Ón continuare, uniunea noastr„ de˛ine pentru Ónc„ doi ani mandatul de vicepre∫edinte al Consiliului Mondial al Rutenilor, tot ca o apreciere a activit„˛ii desf„∫urate p‚n„ Ón prezent.

Un moment de bucurie a fost acceptarea rutenilor din Croa˛ia Ón marea familie rutean„ ∫i alegerea unui reprezentant al lor Ón Consiliul Mondial al Rutenilor, Ón persoana doamnei Liupca Falc.

Suntem bucuro∫i ∫i m‚ndri totodat„ c„ participarea noastr„ la acest congres a fost o reu∫it„, Ón primul r‚nd pentru c„ am promovat dup„ puterile noastre imaginea Rom‚niei printre rutenii de pretutindeni, demonstr‚nd c„ politica rom‚neasc„ Ón domeniul minorit„˛ilor na˛ionale poate fi un model, Ón al doilea r‚nd, pentru c„ prin efortul nostru, afirmarea identit„˛ii rutene se manifest„ cu consisten˛„ la cel mai Ónalt nivel.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul Dumitru Bentu. Va urma domnul Mircea Ciopraga.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Titlul declara˛iei politice de ast„zi este îSamuraii“.

Am urm„rit, cu o curiozitate natural„ ∫i un interes deta∫at, lucr„rile Conven˛iei Na˛ionale a P.D., o Ónt‚lnire cu adev„rat conven˛ional„, Óntruc‚t ea nu a avut alt rol dec‚t acela de a conferi aur„ statutar„ unor decizii deja stabilite Ón Dealul Cotrocenilor.

A fost conven˛ia îtrandafirului derutat“, Óntruc‚t nobila plant„ a r„mas simbolul floral al unui partid care a virat spre centru, centru-dreapta, unghiul dintre cele dou„ pozi˛ii urm‚nd a fi apreciat cu noua unitate de m„sur„ a performan˛ei politice a acestei forma˛iuni — bocul.

Ceea ce a surprins pe toat„ lumea a fost atmosfera mistico-blazat„ adoptat„ volens-nolens de participan˛i, limbajul cvasimetaforic al celor care au îvalorificat microfonul“ Ón contextul sugestiilor discrete venite de la prezidiu — îScurt, dac„ m„ iube∫ti!“

Iat„ c‚teva mostre, selectate aleatoriu din speech-urile vorbitorilor afla˛i Ónc„ Ón siajul euforic al succesului electoral asigurat de Traian B„sescu.

Acesta este, nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t preferatul voin˛ei divine — îDumnezeu l-a ales pe Traian B„sescu“. îDumnezeu a ales drumul popular al partidului“. Absolut halucinant!

Noul pre∫edinte, cunoscut dintotdeauna, este Emil Boc, ˛ine˛i-v„ bine îimaginea lui Napoleon“, fie el ∫i Napoleon de M„n„∫tur.

Un vicepremier vorbea de m‚ndria îde a fi urma∫ul lui Videanu“, de spirit de echip„ ∫i predarea îcinstit„“ a ∫tafetei.

S-a vorbit despre îmarea bucurie“ pentru prezentarea mo˛iunii, la Bucure∫ti, despre îRolls Roys-ul aflat Ón Sala Palatului“, de∫i, Óntre noi fie vorba, avem de-a face cu un Oltcit bricolat.

S-a trecut la alte metafore rulante, trenurile care trebuie prinse pentru a ne duce Ón Europa, despre îmarea provocare“, despre îmarea hot„r‚re“, despre îmarea schimbare“ etc., etc.

A inspirat mil„ ∫i Óngrijorare interven˛ia lacrimogen„ a premierului T„riceanu, care pentru a treia oar„ se ruga de ale∫ii Domnului s„-i accepte oferta de fuziune. P‚n„ la celebrul îa opta oar„“ rostit de inegalabilul Grigore Vasiliu Birlic, nu mai e mult!

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Mircea Ciopraga. Va urma domnul Bonis Istvan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor si domnilor colegi,

Agen˛ia Domeniilor Statului a fost permanent o surs„ inepuizabil„ de scandaluri pe toat„ perioada guvern„rii P.S.D., afl‚ndu-se de nenum„rate ori pe prima pagin„ a ziarelor, din cauza modului abuziv prin care func˛ionarii acestei institu˛ii, subordonat„ politic fostului partid de guvern„m‚nt ∫i aflat„ la discre˛ia acestuia, au sfidat ∫i ignorat legea, spre dispre˛ul cet„˛enilor ∫i al principiilor democratice.

Aceast„ institu˛ie a reu∫it performan˛a de a deveni, Ón cei patru ani de guvernare P.S.D., un cuib de mafio˛i care au Ónc„lcat legea cu neru∫inare, servind ∫i privilegiind clientela politic„ a P.S.D., comport‚ndu-se cu proprietatea public„ ∫i privat„ a statului ca ∫i cum ar fi proprietate personal„, uit‚nd c„ se afl„ Ón slujba unui serviciu public.

Ca s„ m„ exprim mai plastic, dup„ îRomsilva“, A.D.S.-ul a reprezentat a doua îvac„ de muls“ pentru P.S.D. ∫i pentru clientela sa politic„. Gravele abuzuri ∫i abateri ale func˛ionarilor A.D.S. se refer„ la modalit„˛ile dubioase prin care au fost concesionate terenuri, la neÓncasarea redeven˛ei ∫i la neurm„rirea contractelor.

Pentru func˛ionarii A.D.S., guvernarea P.S.D. a fost un adev„rat paradis, motivat fiind de s„v‚r∫irea abuzurilor ∫i ilegalit„˛ilor, de ∫p„gile apetisante oferite de acoli˛ii P.S.D. ∫i Ón dauna intereselor publice, c„rora le-au fost aduse grave prejudicii.

A∫a se face c„, la ora actual„, A.D.S. are de recuperat 3.000 miliarde lei, din care concesiune si arenda, 2.800 miliarde lei, iar pentru contractele de privatizare, 515 miliarde lei. Situa˛ia g„sit„ la A.D.S. de noua conducere, dup„ alegerile din noiembrie 2004, este de domeniul SF pentru b„taia de joc ∫i dispre˛ul Ón care au fost tratate bunurile proprietate public„ ∫i privat„ ale statului. Cel mai scandalos contract este cel privitor la Insula Mare a Br„ilei.

Dup„ ce a jefuit ∫i a f„cut ravagii prin p„durile nem˛ene, baronul îcherestea“ Culi˛„ T„r‚˛„ devine latifundiar prin primirea Ón arend„, Ón noiembrie 2001, cu Óng„duin˛a ex-ministrului Ilie S‚rbu, Insula Mare a Br„ilei, cu o suprafa˛a de 57.000 hectare, Ón condi˛iile Ón care legea nu permite arendarea terenurilor proprietate public„, ci concesionarea acestora.

## Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Bonis Istvan. Va urma doamna Ionela Bruchental-Pop.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Œn declara˛ia mea a∫ dori s„ atrag aten˛ia Ministerului S„n„t„˛ii ∫i C.N.A.S. asupra st„rii de s„n„tate a popula˛iei din jude˛ul Maramure∫, Ón contextul particularit„˛ilor geografice ∫i socioeconomice ale jude˛ului.

Principalii factori de risc care afecteaz„ starea de s„n„tate a popula˛iei se datoreaz„ polu„rii mediului, ∫i anume: poluarea aerului, solului, apei de c„tre marii poluatori industriali amplasa˛i pe raza jude˛ului Maramure∫, a c„rui industrie predominant„ este extragerea ∫i prelucrarea minereurilor feroase ∫i neferoase.

Accidente de acest tip au avut loc Ón cursul anului 2000, ceea ce men˛ine aceast„ problem„ ca prioritate.

De∫eurile provenite din activit„˛i industriale au avut management necorespunz„tor, s-au produs devers„ri ale apei contaminate Ón apele de suprafa˛„ care servesc drept surs„ de ap„ potabil„ (Vi∫eu).

Accidente industriale (elimin„ri Ón atmosfer„ de poluan˛i toxici pentru organism: hidrogen sulfurat, SO2, As, Pb etc.) de c„tre cele dou„ platforme de prelucrare a metalelor neferoase din Baia Mare, devers„ri necontrolate din iazurile de decantare au influen˛at negativ s„n„tatea popula˛iei.

Acest fapt reiese ∫i din îRaportul privind starea de s„n„tate Ón jude˛ul Maramure∫“, prezentat de D.S.P.

Principalele cauze ale mortalit„˛ii din jude˛ sunt reprezentate de afec˛iunile aparatului cardiovascular ∫i pulmonar, urmate de tumori ∫i bolile aparatului digestiv.

Mortalitatea infantil„ se men˛ine cu mult peste valorile medii na˛ionale. Ace∫ti indicatori ne arat„ c„ starea de s„n„tate a popula˛iei din jude˛ul Maramure∫ este mai afectat„ ca Ón alte zone ale ˛„rii ∫i acest lucru se datoreaz„ ∫i poluan˛ilor toxici, care au un efect negativ asupra s„n„t„˛ii organismului.

Œn numele popula˛iei din jude˛ul Maramure∫, solicit insistent organelor abilitate s„ ia Ón considerare aceast„ stare particular„ atunci c‚nd repartizeaz„ aparate medicale ∫i aloc„ fonduri pentru s„n„tate spre jude˛ele ˛„rii.

Men˛ionez c„ la ultima deblocare de 10% (din fondul Casei) spitalele, paraclinicile, Óngrijiri medicale la domiciliu nu au primit nici un ban.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

O invit pe doamna Ionela Bruchental-Pop. Va urma domnul Drago∫ Ujeniuc.

Domnii deputa˛i Mihai Sandu-Capr„, Corneliu Momanu, Petre Popeang„, ™tefan Baban ∫i Vlad Hogea au depus la secretariat declara˛iile.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Prin aceast„ declara˛ie politic„ doresc s„ atrag aten˛ia asupra perpetu„rii efectelor politiz„rii institu˛iilor publice, realizat„ de c„tre guvernarea anterioar„, politizare care are repercusiuni negative asupra programului de guvernare asumat de Alian˛a D.A.

Dac„ exist„ un lucru cu care cei mai mul˛i dintre rom‚ni s„ fie de acord, atunci acesta este faptul c„ Ón societatea rom‚neasc„ rela˛iile Óntre institu˛ii ∫i cet„˛ean sunt marcate mai mult de suspiciune sau ignorare reciproc„ dec‚t de colaborare.

Func˛ionarii sunt Óntotdeauna mai preocupa˛i de obliga˛iile cet„˛enilor dec‚t de drepturile acestora. Acestui lucru i se adaug„ ∫i politizarea administra˛iei, care nu permite ca institu˛iile politico-administrative s„ fie pe de-a Óntregul de partea cet„˛enilor.

Œn fa˛a unor asemenea comportamente rebarbative, cet„˛enii Óncearc„ s„-i Ónduplece pe func˛ionari s„ se arate mai toleran˛i prin stimulente financiare sau de alt„ natur„.

Aceste metode Ói determin„ pe cet„˛eni s„ se g‚ndeasc„ la birocra˛ie ∫i la birocra˛i, indiferent de birourile institu˛iilor respective, ca la ni∫te oameni corup˛i, vicia˛i ∫i insensibili la problemele cu care cet„˛eanul se confrunt„.

Cu acest gen de probleme se confrunt„ pensionarii bihoreni, c„rora le sunt mic∫orate pensiile Ón urma

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 recalcul„rii lor Ón mod nejustificat de la o lun„ la alta, cu toate c„ Ministerul Muncii respect„ principiul conform c„ruia un drept c‚∫tigat, Ón cazul de fa˛„, o pensie, nu poate fi luat sub nici o form„.

Tipologia func˛ionarilor publici politiza˛i expus„ anterior se reg„se∫te ∫i Ón cadrul Casei Jude˛ene de Pensii Bihor ∫i Beiu∫, prin modul Ón care Ón˛eleg s„ condi˛ioneze acest proces de recalculare a pensiilor de propriile simpatii politice.

Edificatoare Ón acest sens sunt r„spunsurile oferite unor pensionari c„rora le-a fost mic∫orat„ Ón mod nejustificat pensia de c„tre ∫efa serviciului Stabiliri pensii a Casei Jude˛ene de Pensii Bihor, doamna Maghiar Cornelia, respectiv ∫ef serviciu la Casa de Pensii Beiu∫, domnul Jula, prin urm„torul citat: îDac„ ai votat cu Alian˛a, atunci s„ te duci s„-˛i rezolve ei problema“.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Petru Andea. Va urma domnul deputat Tiberiu B„rbule˛iu.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Drago∫ Ujeniuc. Va urma domnul Iulian Iancu.

Mi-am intitulat interven˛ia de ast„zi îNemernicia anonimatului“.

Ne amintim, f„r„ Óndoial„, de vremurile Ón care o anonim„ hot„ra destinul cuiva. C„ era adev„rat sau nu ce se spunea despre cineva, avea mai pu˛in„ importan˛„. Important era c„ oricine dorea s„-∫i îlucreze“ adversarul, nu avea dec‚t s„ scrie sau s„ telefoneze unde trebuia, sub identitatea unui îgrup de oameni ai muncii“.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ie mea politic„ este intitulat„ îCaptivitatea consumatorilor“.

Av‚nd Ón vedere nemul˛umirile consumatorilor de gaze naturale, captivi ai Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale, precum ∫i pozi˛iile exprimate de Federa˛ia Asocia˛iilor de Locatari din Timi∫oara ∫i Alian˛a Sindicatelor Libere — Timi∫ (B.N.S.), consider c„ este strict necesar ca Guvernul s„ aib„ urgent Ón vedere urm„toarele:

1. Verificarea la nivelul distribuitorilor a modului Ón care se stabile∫te pre˛ul la gaze, astfel Ónc‚t costurile s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 nu fie supradimensionate ∫i ulterior s„ se reflecte ca atare Ón tarife.

2. Pre˛ul care se pl„te∫te pe metrul cub de gaze naturale s„ acopere doar costurile ∫i un profit rezonabil.

3. Aprobarea pre˛ului s„ se fac„ transparent ∫i s„ fie comunicat„ reprezentan˛ilor consumatorilor, iar m„ririle de pre˛ s„ ˛in„ cont ∫i de m„rimea profitului realizat.

4. Anularea grupelor de consum ∫i tot ce ˛ine de ele, iar Ón cazurile sociale s„ se aplice m„surile de protec˛ie corespunz„toare.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Tiberiu B„rbule˛iu. Va urma domni∫oara deputat Roberta Alma Anastase.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ vizeaz„ interven˛ia public„ de ieri a fostului pre∫edinte al Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, care refuz„ ideea de a fi inculpat Ón dosarul mineriadei, pe motiv c„ ar fi o ru∫ine na˛ional„ pentru o persoan„ care a ocupat cea mai Ónalt„ func˛ie Ón stat.

Declara˛ia domnului Ion Iliescu con˛ine mai multe idei care contrazic valorile democratice at‚t de dragi fostului pre∫edinte ∫i at‚t de invocate Ón discursurile sale politice de dup„ 1989.

Œn primul r‚nd, fostul pre∫edinte uit„ c„ o persoan„, fie ea ∫i ∫ef de stat, nu este mai presus de lege. A∫a spune un principiu constitu˛ional, este adev„rat, nu prea respectat Ón Rom‚nia de dup„ revolu˛ie, inclusiv de cei care Ón iunie 1991, instiga˛i ∫i tolera˛i de conducerea de atunci a ˛„rii, au transformat legea Ón îb‚te“, aplic‚nd-o ∫i aplic‚ndu-le dup„ bunul lor plac. Faptul c„ un fost pre∫edinte nu a reu∫it s„ dezlege misterul mineriadelor din Rom‚nia ar trebui, Óntr-adev„r, s„ reprezinte o ru∫ine a celor 11 ani de mandat preziden˛ial, aflat, dup„ interpret„rile unor juri∫ti, la limita Ónc„lc„rii Constitu˛iei.

U∫urin˛a cu care domnul Iliescu face trimitere la îru∫inea na˛ional„“ c‚nd este vorba de o ac˛iune Ón justi˛ie aminte∫te de timpurile pe care le credeam de mult apuse. Dup„ 15 ani, fostul ∫ef al statului dovede∫te c„ nu a Ón˛eles niciodat„ principiul democratic al separa˛iei puterilor Ón stat, dar„mite s„-l aplice sau s„-l respecte. ™i nici nu avea cum, pentru c„ democra˛ia original„ f„urit„

de Ion Iliescu a Ónsemnat Ónc„lcarea legilor, ∫i nu respectarea lor.

Ion Iliescu ofer„ o not„ na˛ional„ ru∫inii care ar trebui s„-l cuprind„ c‚nd este vorba de mineriade, Ón Óncercarea de a legitima ac˛iunea democratic„ din iunie 1991, desf„∫urat„, chipurile, Ón numele poporului ∫i al idealurilor Revolu˛iei.

S„ nu uit„m c„ fostul pre∫edinte a fost implicat activ atunci, dac„ ne g‚ndim numai la declara˛iile prin care asmu˛ea minerii Ón Pia˛a Universit„˛ii, sau la cele de mul˛umire adresate acestora pentru îcur„˛enia“ f„cut„, îcur„˛enie“ care, din p„cate, a l„sat Ón urm„ at‚tea victime. Pentru acele victime, ru∫inea ar trebui s„ apar˛in„ fostului pre∫edinte.

Ca atare, cred c„ era de datoria fostului ∫ef al statului s„ fac„ lumin„ Ón acest caz. Ar fi fost un demers onorabil, o datorie na˛ional„, o repara˛ie moral„ benefic„ pentru Óntreaga societate rom‚neasc„. Ion Iliescu a ratat, Óns„, aceast„ ∫ans„, de fiecare dat„ c‚nd a locuit la Palatul Cotroceni.

Cred c„ a sosit timpul ca fostul pre∫edinte s„ lase justi˛ia s„ fac„ dreptate ∫i s„ scoat„ adev„rul la suprafa˛„ Ón acest caz. Ion Iliescu ar trebui s„ participe la acest proces, dac„ nu are ce s„ ascund„. Altfel, minerii vor fi tot timpul îvinova˛ii f„r„ vin„“ pentru ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón iunie ∫i vor purta acest stigmat f„r„ a ∫ti vreodat„ care au fost jocurile de culise ∫i cine au fost adev„ra˛ii beneficiari.

Cert este c„, Ón urma acestor evenimente, Rom‚nia a avut numai de pierdut.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

O invit pe domni∫oara Roberta Anastase. Va urma doamna deputat Leonida Lari Iorga.

Domnii deputa˛i Nicolae B„d„l„u, T„rniceru, Claudius Zaharia ∫i domnul Liviu Bogdan Ciuc„ au depus la secretariat declara˛iile.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Anul ∫colar care tocmai s-a Óncheiat a scos la iveal„ un lucru foarte Óngrijor„tor, ∫i anume accentuarea abandonului ∫colar Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar rom‚nesc.

Acest fenomen, al„turi de continua sc„dere a popula˛iei tinere Ón Rom‚nia, trebuie s„ ne dea de g‚ndit. ™tim cu to˛ii c„ ast„zi bog„˛ia unui stat const„ Ón nivelul de educa˛ie al popula˛iei sale. Acesta este ∫i motivul pentru care OECD anticipeaz„ societatea cunoa∫terii, Ón care cel pu˛in 50% dintre cet„˛enii angaja˛i s„ fie licen˛ia˛i.

Œn ultimii ani, sistemul educa˛iei preuniversitare din Rom‚nia a tot c„utat solu˛ii provizorii la provoc„rile postrevolu˛ionare. Ast„zi, mai mult ca oric‚nd, Ónv„˛„m‚ntul are nevoie de o viziune pe termen lung, coerent„ ∫i f„r„ ezit„ri. Trebuie s„ cre„m un parteneriat puternic Óntre ∫coal„, p„rin˛i, elevi ∫i autorit„˛ile locale, pentru a reconstrui dialogul firesc la nivelul comunit„˛ilor locale.

Ele, comunit„˛ile locale, Ó∫i cunosc ∫i Ó∫i definesc cel mai bine nevoile ∫i pot repune valorile ∫i exigen˛ele ∫colii rom‚ne∫ti pe f„ga∫ul lor normal. Comunit„˛ile locale pot

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 crea, de asemenea, cadrul preÓnt‚mpin„rii abandonului nu numai al elevilor, ci ∫i chiar al profesorilor.

Educa˛ia reprezint„ ∫i va reprezenta motorul dezvolt„rii oric„rei societ„˛i care-i va Ón˛elege importan˛a ∫i o va trata corespunz„tor.

Doamnelor ∫i domnilor,

PreÓnt‚mpinarea abandonului ∫colar, eradicarea analfabetismului Ón Rom‚nia, cre∫terea nivelului de preg„tire profesional„ ∫i a calit„˛ii educa˛iei rom‚ne∫ti, Ón general, trebuie s„ reprezinte obiectivele noastre, ale tuturor, ∫i s„ transform„m educa˛ia Ón realitate, nu numai Ón vorbe, Óntr-o prioritate na˛ional„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, ∫i pentru concizie. Dau cuv‚ntul doamnei deputat Leonida Lari-Iorga. Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezso˝-Kálmán.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Azi se Ómplinesc 65 de ani de la ocuparea Basarabiei de c„tre Uniunea Sovietic„.

Domnule pre∫edinte, v„ rog foarte mult s„ m„ ierta˛i c„ am o cuv‚ntare un pic mai lung„, dar domnul ™tefan Baban mi-a acordat ∫i minutele sale.

Da, am re˛inut. Nici o problem„.

Declara˛ie politic„: îPrezentul lucreaz„ Ón favoarea viitorului“

De∫i memoria colectiv„ este etern„, din c‚nd Ón c‚nd trebuie s„ o retrezim Ón actualitate, la momente care ˛in de via˛a noastr„ de toate zilele, ca s„ vedem dac„ nu am uitat, cumva, lucruri importante, lucruri pe care nu avem dreptul s„ le uit„m...

Acum ∫i aici a∫ voi s„ Ómprosp„tez memoria noastr„ cu privire la evenimentele care ne-au marcat destinul ca popor pe Terra.

A∫adar, 28 iunie 1940, dat„ fatidic„ pentru poporul rom‚n, scris„ cu litere de s‚nge Ón istoria Rom‚niei, dat„ la care au nimerit pe m‚na Rusiei ∫i a Ucrainei p„m‚nturile rom‚ne∫ti: Basarabia, Nordul Bucovinei, f nutul Her˛a ∫i Insula ™erpilor.

Spuneam c‚ndva, Ón Parlamentul U.R.S.S., c„ nici constitu˛ia stalinist„ cea mai reac˛ionar„, din 1936, nu admitea rapturile teritoriale ∫i fondarea unor state pe teritoriul statelor cotropite, am spus-o ∫i Ón Parlamentul Republicii Moldova, dar faptu-i Ómplinit. Rom‚nia a recunoscut Republica Moldova Ón 1991, ceea ce consolideaz„ ∫i mai mult statu-quo-ul nelegiuirii din 1940.

S„ ne punem o simpl„ Óntrebare: s-a schimbat oare Ón bine situa˛ia rom‚nilor dintre Prut ∫i Nistru, o dat„ cu declararea pompoas„ a suveranit„˛ii? Faptele dovedesc altceva, c„ unica deosebire Óntre Republica Sovietic„ de ieri ∫i cea suveran„ de azi const„ Ón absen˛a a dou„ litere: îS“ ∫i îS“. Œn loc de R.S.S.M., e Republica Moldova.

Cu o asemenea clas„ politic„ mioap„, ca s„ nu spunem tr„d„toare de na˛iune, ne-am pomenit cu dou„ state Óntr-un singur stat, cu ambasade ∫i consulate Ón diferite capitale ale lumii, dar, cel mai grav, cu o sciziune Ón propriul neam, sciziune care dureaz„ de 65 de ani.

Biata Basarabie, care se zbate s„-∫i p„streze identitatea rom‚neasc„, a fost p„r„sit„ din nou, o dat„ cu recunoa∫terea de c„tre Rom‚nia a Republicii Moldova, ∫i a pornit iar„∫i t„v„lugul coloniz„rii ruse∫ti.

Œn 1991 a fost Ón„bu∫it„ Mi∫carea de Eliberare ∫i ReÓntregire Na˛ional„, iar Ón 1992 a fost declan∫at conflictul din Transnistria, un r„zboi s‚ngeros Óntre un st„tule˛ a∫a-zis suveran, Republica Moldova (cu armata a 14-a Ón coast„) ∫i un mastodont imperialist uria∫, care este Federa˛ia Rus„. Jertfele au fost imense, au murit mii de tineri pentru acela∫i ideal: eliberarea de sub ocupa˛ia str„in„. Iar unii de˛inu˛i politici din grupul Ila∫cu zac ∫i acum Ón pu∫c„riile din Transnistria, a c„rei administra˛ie sfideaz„ nu doar legile ∫i institu˛iile Republicii Moldova, dar ∫i pe cele europene, ∫i pe cele interna˛ionale. Republica Moldova versus colosul din Est e o zbatere Óntre a fi ∫i a nu fi.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Va urma doamna deputat Gra˛iela Iordache.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

A trecut peste o jum„tate de an de c‚nd are o nou„ conducere at‚t Departamentul de P„duri Ón cadrul Ministerului Agriculturii, c‚t ∫i Regia Na˛ional„ a P„durilor îRomsilva“.

Am sperat Ón corectitudinea conducerii institu˛iilor amintite. M-am Ón∫elat Óns„ amarnic. Titularii func˛iilor sus-men˛ionate au continuat vechea tradi˛ie, a mu∫amaliz„rii furturilor din fondul forestier na˛ional ∫i a falsific„rii actelor tehnico-economice din fondul forestier, Ón vederea sus˛inerii mafiotismului exercitat de c„tre inginerii silvici de la ocoalele de stat ∫i Direc˛ia Silvic„ Harghita, care se pare c„ reprezint„ clientela oric„rei puteri, indiferent de culoare politic„.

S-a depus o pl‚ngere la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, cu nr. 92 din 14 ianuarie 2005, privind furtul de mas„ lemnoas„ de c„tre ∫eful de district, Incze József, inginerii silvici Melles Elöd, Mih„il„ Florin ∫i subinginerul Gyórfi Dénes, din p„durea Composesoratului Ditr„u, cu care aveau contract de administrare.

Cu ocazia controlului efectuat de c„tre comisia de cenzori a composesoratului s-a g„sit o lips„ de 249 metri cubi de material lemnos din partizile nr.146 ∫i 156. Acest abuz a fost raportat la Camera Deputa˛ilor, dup„ care, pentru clarificarea aspectelor sesizate, din partea Regiei Na˛ionale a P„durilor s-au deplasat doi delega˛i la fa˛a locului. Œns„ a fost nevoie ca Comisia pentru cercetarea abuzurilor s„ revin„ prin mai multe adrese pentru a fi luat„ Ón seam„ de c„tre func˛ionarii îRomsilvei“.

Cu toate c„ controlorii regiei constatau lipsurile amintite, Ón r„spunsul semnat de domnul director general Simion Maftei s-a Óncercat inducerea Ón eroare a comisiei, prin neurm„rirea actelor doveditoare anexate la raport, trimi˛‚nd acte falsificate de la contabilitatea Ocolului Silvic Gheorgheni, pentru acoperirea ho˛iei.

Domnule director general Simion Maftei,

De ce n-a˛i urm„rit Ón mod am„nun˛it obiectul raportului Ónaintat? Ce m„suri a˛i luat fa˛„ de adresa nr. 2.998 din 18 noiembrie 2003, trimis„ de c„tre fostul ∫ef de ocol Melles Elo˝d, pe care o sus˛ine˛i, pentru contestarea actului de control nr. 2.406 din 5 octombrie 2003, pentru lipsa de 104.083 metri cubi de material lemnos, lips„ nejustificat„, c‚nd regulamentul de func˛ionare a îRomsilvei“ prevede clar: îŒn cel mult 5 zile de la data Óncheierii inspec˛iei, actul de control se Ónregistreaz„ la ocolul silvic. ™eful de ocol analizeaz„ ∫i aprob„ actul de inspec˛ie Ón 4 zile de la depunere ∫i asigur„ aplicarea m„surilor ce se impun, Ón termen legal“.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei deputat Gra˛iela Iordache. Va urma domnul deputat Alexandru Cioc‚lteu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Asist„m Ón ultima perioad„ la o adev„rat„ efervescen˛„ de declara˛ii ∫i comentarii viz‚nd pia˛a de capital.

Timp de 10 ani, uitat„ de unii, tolerat„ de al˛ii, ajutat„ de nimeni, industria valorilor mobiliare s-a dezvoltat timid, aproape cu fric„, s„ nu supere pe cineva, poate pe cei care preferau metoda privatiz„rii prin negociere direct„, Ón locul celei transparente, pe burs„.

™i iat„ c„ aproape pe nea∫teptate, pe fondul Ómbun„t„˛irii indicatorilor macroeconomici, al perspectivei ader„rii la Uniunea European„, al unor schimb„ri legislative viz‚nd protec˛ia investitorilor, bursa de valori devine vedet„. Capitalizarea, lichiditatea, pre˛ul ac˛iunilor cresc, f„c‚nd din pia˛a de capital o alternativ„ investi˛ional„ real„.

Reac˛ia fireasc„ a oric„ror politicieni ar fi fost aceea de Óncurajare. Din p„cate, cu ocazia dezbaterilor pe marginea mo˛iunii de cenzur„ de s„pt„m‚na trecut„, s-a demonstrat faptul c„ pia˛a de capital r„m‚ne o mare necunoscut„ pentru noi, politicienii, ba chiar o amenin˛are. Din lu„rile de cuv‚nt s-a desprins o imagine sumbr„ a Bursei de Valori Bucure∫ti, ce Óngroze∫te: loc al c‚∫tigurilor speculative, nemuncite.

Domnilor ∫i doamnelor,

A investi pe termen scurt, ceea ce numim ast„zi îspeculan˛i“, este o necesitate ∫i o regul„ a oric„rei pie˛e de capital. Pentru a fi investitori pe termen scurt Óntr-o pia˛„ de capital Ó˛i trebuie inteligen˛„, curaj ∫i cuno∫tin˛e, lucruri pe care le Ónt‚lnim foarte pu˛in. Bursa nu este un joc de noroc, bursa este o alternativ„ investi˛ional„.

Ca membru al unui partid ce sus˛ine cu consecven˛„ industria valorilor mobiliare, m„ simt datoare s„ aduc aminte c„ pia˛a de capital este o ∫ans„. Este o ∫ans„, nu o amenin˛are! Ea este expresia cea mai Ónalt„ a democra˛iei economice, este acel mecanism de finan˛are eficient, facil ∫i transparent al dezvolt„rii companiilor. Ea este cheia succesului unei economii de pia˛„ func˛ionale. F„r„ ea nu poate exista nici sistem de pensii private ∫i nici un sector puternic al Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii. Mai mult, f„r„ o pia˛„ de capital puternic„ nu exist„ nici acea Rom‚nia european„ pe care to˛i o dorim.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Alexandru Cioc‚lteu, va urma domnul Emil Radu Moldovan.

Domnul deputat Eugen Nicol„escu a depus declara˛ia la secretariat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc colegilor care sunt Ón sal„.

Cumva, la sf‚r∫itul acestei legislaturi, m-am sim˛it dator s„ discut despre ceea ce ∫tiu mai bine, adic„ despre problemele sanitare. Chiar dac„ la un moment dat o ziarist„ mi-a repro∫at c„ nu iau prea des cuv‚ntul, este anormal s„ vorbe∫ti p‚n„ nu vezi ce se Ónt‚mpl„, p‚n„ nu trec acele 6 luni Ón care a∫tep˛i s„ se Ónt‚mple ceva Ón lumea medical„, cea de care m„ ocup.

Œmi amintesc de o Ónt‚lnire cu domnul Adrian N„stase, unde se afla ∫i ministrul de finan˛e, se afla ∫i ministrul s„n„t„˛ii ∫i Ón care, Ón acea vreme, nu eram nici deputat, nu aveam dec‚t o func˛ie Ón cadrul unui spital ∫i at‚t, ∫i unde am dat ni∫te solu˛ii pentru rezolvarea problemei sanitare. Nu s-a rezolvat nimic nici atunci, nici m„car Ón timpul domnului prim-ministru Radu Vasile, cu care am stat destul de mult, pentru c„ a f„cut infarct de miocard, ∫i v„d c„ nici acum nu se face nimic.

Totul se arunc„ ba pe îmo∫tenirea de la vechea guvernare“, ba pe îsitua˛ia social„“.

Despre medicin„ se anun˛„ doar c„ este o prioritate, problemele medicale ale popula˛iei, de fapt, nef„c‚nd parte dintre problemele acelea ale Comunit„˛ii Europene, au fost l„sate mai la o parte, ele sunt folosite doar de mass-media. Atunci c‚nd nu are subiecte, mai g„se∫te: ce s-a Ónt‚mplat cu doctorul Ciomu, ce s-a Ónt‚mplat cu bolnavii de la Spitalul de Boli Psihice, cronicii de la Poiana Mare ∫.a.m.d.

Se vorbe∫te despre îmo∫tenirea de la vechea guvernare“. A∫ vrea s„ amintesc c„ Ón 1999 banii pe care Ói avea sistemul sanitar erau de 0,8 miliarde dolari. Asta Ónsemna salarii, medicamente gratuite, compensate ∫.a.m.d. Œn 2004, fondurile au fost de 2,1 miliarde de euro, deci aproape de patru ori mai multe, ∫i, cu toate astea, practic, s-a intrat Óntr-un fel de crah al sistemului sanitar.

Bugetul sigur c„ era redus, doar 3,6% din P.I.B., adic„ 60—70/cap de locuitor. ™ti˛i prea bine c„ Ón alte ˛„ri se trece de 1.200 de euro/cap de locuitor. Dar, Ón aceste condi˛ii, de bani pu˛ini, partidul care a fost la guvernare a f„cut, Ón 2004, o licita˛ie na˛ional„ de 6.500 de miliarde de lei, la care, spre exemplu: ampicilinei i-a crescut pre˛ul de cinci ori; m„nu∫ile chirurgicale, trebuie s„ folose∫ti 10 ca s„ po˛i s„ spui c„ pot fi folosite, totul a devenit mult mai scump. Iar Ónainte de alegeri s-au m„rit veniturile corpului medical cu 42%,

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Emil Radu Moldovan, va urma domnul Tiberiu Toró.

Domnii deputa˛i Grigore Cr„ciunescu, Ion Dumitru, C„t„lin Matei, Dumitru Avram au depus la secretariat declara˛iile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îJusti˛ia subordonat„ politic“.

Este o vorb„ care spune c„ îatunci c‚nd omul nu are de lucru, Ó∫i face“ ∫i se pare c„, din aceast„ dorin˛„, de a ar„ta ˛„rii Óntregi c‚t este de hot„r‚t„ s„ munceasc„, doamna ministru Macovei s-a apucat de munc„ de dragul muncii. Probabil d‚nsa nu e la curent cu numeroasele probleme din domeniul judiciar ∫i, crez‚nd c„ nu e prea mare lucru de f„cut Ón fruntea acestui minister, s-a g‚ndit s„ distrug„ ∫i s„ recl„deasc„ totul din nou, de dragul muncii cu orice pre˛.

Sunt numero∫i cei care nu Ón˛eleg necesitatea impunerii unui nou pachet de legi de organizare a sistemului judiciar. Rom‚nia are deja un pachet legislativ extrem de bun, l„sat mo∫tenire de fosta guvernare, ∫i care a dus la Óncheierea Capitolului 24 — Justi˛ie ∫i Afaceri Interne —, capitol de negociere cu Uniunea European„. A∫ dori s„ v„ amintesc c„ Ón guvernarea 2000—2004 au fost adoptate acte normative care asigur„ democratizarea justi˛iei, ridicarea acesteia la nivel european. Aici a∫ aminti: Legea nr. 303 privind Statutul magistra˛ilor, Legea nr. 304 privind organizarea judec„toreasc„ ∫i Legea nr. 317 privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Toate aceste legi au fost preg„tite cu sprijinul unor exper˛i francezi, germani, spanioli ∫i italieni, con˛inutul lor a fost avizat de Uniunea European„, de c„tre Consiliul Europei ∫i de c„tre Comisia de la Vene˛ia ∫i pe baza acestui pachet de legi a fost Ónchis capitolul 24, cum v„ spuneam mai devreme. Œn lumina acestor dovezi, sunt convins c„ legile r„spund nevoilor de progres Ón justi˛ia rom‚neasc„, standardelor spre care tindem ∫i nu era necesar„ schimbarea, ci aplicarea lor c‚t mai corect„.

Œn acest context, pe bun„ dreptate, m„ Óntreb ce o motiveaz„ s„ impun„ asemenea modific„ri? Ascult„ oare de dorin˛a unor lideri politici care simt c„ nu au suficient„ putere s„ controleze ∫i s„ comande anumite arest„ri sau urm„riri penale? Œntr-adev„r, aceasta e ∫ansa perfect„ pentru actualii guvernan˛i s„ taie ∫i s„ sp‚nzure, dup„ bunul-plac, av‚nd subordonat„ institu˛ia care p„ze∫te aplicarea legilor.

Mul˛umesc frumos.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Tiberiu Toró, va urma domnul Mircia Giurgiu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îCum poate deveni un model de normalitate Ón rela˛iile majoritate — minoritate sau Óntre stat ∫i cet„˛ean un posibil conflict interetnic ∫i interconfesional?“

Aceast„ Óntrebare din titlu se poate pune Ón contextul mult mediatizatului caz al unui teren de sport din Oradea, care, aparent, este un conflict local minor, dar tinde s„ devin„ unul major, cu repercusiuni asupra imaginii Rom‚niei ∫i asupra procesului de integrare Ón Uniunea European„.

Cum s-a ajuns, deci, la aceast„ situa˛ie ca, dintr-un caz care pe drept a fost considerat ca un model de normalitate Ón rela˛iile majoritate — minoritate s„ fie un caz de conflict, care chiar c„ amenin˛„ cu escaladarea? Merit„ de analizat pe scurt, de la acest microfon, acest caz.

Poate trebuie s„ Óncepem cu data de 1995, c‚nd Consiliul Local din Oradea atribuie Ón folosin˛„ Grupului ™colar îAndrei ™aguna“ un teren din proprietatea statului rom‚n, pentru a fi amenajat ca teren de sport al acestui liceu. Œn urma Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/1999, respectiv a Hot„r‚rii de Guvern nr. 1334/2000, cl„direa grupului ∫colar a fost retrocedat„ proprietarului de drept, ∫i anume Eparhiei Reformate din Oradea, care inten˛ioneaz„ ∫i reu∫e∫te amenajarea Ón aceast„ cl„dire a Liceului Reformat. Œn protocolul de predare-primire Óntre cele dou„ unit„˛i de educa˛ie, ca o continuare fireasc„ a lucrurilor, terenul de sport este preluat Ón folosin˛„ de Liceul Reformat.

P‚n„ aici totul a decurs Ón absolut„ normalitate, cum se face Óntr-un stat de drept ∫i la sf‚r∫itul secolului al XX-lea. Totu∫i, unde s-au Óncurcat lucrurile?

Œn 27 mai 2004, Consiliul Local Oradea, Ón ultima ∫edin˛„ festiv„, cu ∫ampania pe mas„, voteaz„ o hot„r‚re, citez textual titlul acesteia: îRaport de specialitate Ónregistrat sub nr. cutare/17 mai 2004 privind planul de amplasament ∫i delimitare a corpului de proprietate cu num„r cadastral 55/73 Ón anumit„ suprafa˛„, reprezent‚nd teren intravilan, situat Ón Oradea, str. Parcul Traian, teren aflat Ón proprietatea statului rom‚n. Acest teren este ocupat de construc˛ii care asigur„ func˛ionarea Bisericii Ortodoxe Sf‚nta Treime“. Acest raport a devenit ulterior, prin votul consilierilor, Hot„r‚rea Consiliului Local nr. 588/2004.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Mircia Giurgiu, va urma domnul Vasile Soporan.

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îDou„zeci de zile de grev„ Ón C.F.R.“

Iat„, a∫adar, cu toate c„ sunt aproape 3 s„pt„m‚ni de c‚nd a fost declan∫at„ greva Ón C.F.R., nici administra˛ia, nici Ministerul Transporturilor, nici conducerea companiilor na˛ionale din C.F.R. nu au reu∫it s„ rezolve aceast„ situa˛ie, cu toate c„ este un serviciu public de interes na˛ional, cu toate c„ angaja˛ii de acolo erau dispu∫i la o negociere ∫i la a ceda c‚te ceva din ceea ce au solicitat ∫i cu toate c„ popula˛ia sufer„.

Ne punem firesc Óntrebarea, pe m„sur„ ce se vor scumpi majoritatea serviciilor, pre˛urile la utilit„˛i urc„, cu siguran˛„ c„ o s„ fie ∫i alte nemul˛umiri ∫i risc„m s„ ajungem Ón situa˛ia ca, pe de o parte, o parte din salaria˛i s„ fie Ón grev„, Guvernul... nu-l intereseaz„, ∫i economia s„ sufere, s„ fie blocat„. Dac„ guvernan˛ii nu Óncearc„ s„ rezolve legal conflictele care apar Ónseamn„ c„ cei care vor suferi nu vor fi numai salaria˛ii, ci majoritatea popula˛iei din Rom‚nia ∫i inclusiv economia.

A∫adar, fac un apel at‚t la conducerea ministerului, c‚t ∫i la conducerea Guvernului ∫i la conducerea companiilor din C.F.R. s„ Óncerce s„ rezolve c‚t mai urgent aceast„ situa˛ie ∫i s„ fie preg„ti˛i ∫i pentru alte mi∫c„ri sindicale, fiindc„, a∫a cum am spus, urmeaz„ cre∫teri de pre˛uri, care, cu siguran˛„, vor st‚rni nemul˛umiri Ón r‚ndurile popula˛iei.

## V„ mul˛umesc.

##

Conflictul de munc„ al angaja˛ilor C.F.R. s-a declan∫at Ón luna aprilie, intr‚nd Óntr-o nou„ faz„ Ón data de 8 iunie, c‚nd a Ónceput greva general„. Mecanicilor de locomotiv„ li s-au al„turat ∫i angaja˛ii din depouri. Revendic„rile protestatarilor sunt: transpunerea salariului minim pe economie Ón grila de salarizare de la C.F.R., ceea ce Ónseamn„ o cre∫tere a salariilor cu un procent de 10,7%, acordarea de tichete de mas„ pentru fiecare zi, Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de munc„.

Cu toate c„ grevi∫tii asigur„ Ón continuare o treime din servicii, impactul grevei este deosebit de grav at‚t Ón ceea ce prive∫te transportul popula˛iei (transporturile rutiere nereu∫ind s„ suplineasc„ transportul feroviar dec‚t Ón mic„ m„sur„), c‚t ∫i transportul de m„rfuri, cu r„sfr‚ngere asupra a multiple ramuri din economie. Se estimeaz„ c„ pierderile Ónregistrate zilnic sunt de 35—40 de miliarde de lei.

Ast„zi, greva angaja˛ilor din C.F.R. a ajuns Ón cea de a dou„zecea zi, ultima din punct de vedere legal. Oferta administra˛iei, derizorie, a r„mas aceea∫i de la 8 iunie: acordarea a cinci tichete de mas„ Óncep‚nd cu 1 iulie, urm‚nd ca de la 1 octombrie s„ se mai adauge Ónc„ cinci.

Ce este de f„cut? Pe de o parte, revendic„rile angaja˛ilor sunt absolut Óndrept„˛ite ∫i rezonabile. Pe de alt„ parte, Ón contextul grevei, popula˛ia sufer„, iar economia Ónregistreaz„ pierderi uria∫e. Nimeni nu se mai poate ascunde dup„ deget sau dup„ declara˛ii lini∫titoare sau apeluri la calm.

Œntrebarea este: ce Óntreprinde Guvernul pentru dep„∫irea situa˛iei, c‚nd, cu fiecare or„ care trece f„r„ solu˛ii concrete, nimeni nu c‚∫tig„, dar to˛i pierdem?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Vasile Soporan, va urma domnul Gheorghe S‚rb, dup„ care o s„ mai avem o singur„ interven˛ie ∫i finaliz„m ∫edin˛a de diminea˛„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

La 6 luni de la preluarea puterii de c„tre coali˛ia aflat„ la guvernare, constat„m cu regret c„ Guvernul T„riceanu nu este altceva dec‚t un guvern de carton al pre∫edintelui B„sescu: mini∫trii execut„ orbe∫te ordinele venite de la Cotroceni, iar cuv‚ntul pre∫edintelui B„sescu este lege pentru d‚n∫ii.

Constat c„ voin˛a politic„ a actualei puteri este de fapt voin˛a unui singur om, a pre∫edintelui. Ne Óndrept„m tot mai mult spre un sistem dictatorial al pre∫edintelui, de∫i sistemul politic stipulat de Constitu˛ie este unul semipreziden˛ial.

Ne amintim cu to˛ii de guvernarea dezastruoas„ din anii 1997—2000.

V„ pun urm„toarea Óntrebare: unde sunt cei 15 mii de speciali∫ti cu care a˛i guvernat Ón perioada 1997—2000? Timp de 6 luni Guvernul a fost incapabil s„ g„seasc„ oameni competen˛i pentru a-i aduce Ón ministere. V-au trebuit luni de zile s„ numi˛i secretarii de stat ∫i directorii din ministere, iar consilierii pre∫edintelui lipsesc cu des„v‚r∫ire.

Œmi pun Óntrebarea, cu cine ve˛i face politici publice ∫i ve˛i duce programul electoral la Óndeplinire? Administra˛ia public„ local„ are, Ón fruntea sa, oameni care au experien˛„ Ón administra˛ie ∫i nu ∫tiu s„ gestioneze problemele din acest sector. Œn schimb, ∫tiu s„ ∫antajeze ∫i s„ fac„ presiuni politice asupra primarilor, viceprimarilor, consilierilor ∫i directorilor serviciilor publice deconcentrate.

Œn jude˛ul Cluj a˛i numit la drumuri na˛ionale un inginer specializat Ón celuloz„ ∫i h‚rtie, iar Administra˛ia Domeniului Public din Prim„ria Cluj-Napoca este condus„ de un medic veterinar. Probabil c„, Ón scurt timp, drumurile vor fi asfaltate cu h‚rtie, iar pe spa˛iile verzi vor ie∫i la p„scut vacile.

Schimba˛i ilegal oameni din func˛ii doar pentru c„ sunt membri de partid ai opozi˛iei sau c„ au avut un mandat Ón timpul guvern„rii P.S.D., ∫i nu pentru c„ sunt slabi speciali∫ti.

Introducerea cotei unice a bulversat Óntregul sistem fiscal. Pe construc˛ia unui buget pentru anul 2005 care avea o alt„ filosofie, a˛i introdus cota unic„, care v-a l„sat Ón buget o gaur„ de mii de miliarde. V-a˛i sabotat propriul program de guvernare prin aceast„ cot„ unic„.

Dau cuv‚ntul domnului Gheorghe S‚rb ∫i, ultimul vorbitor, Anghel Stanciu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la reforma justi˛iei Rom‚niei, care trebuie s„ aib„ Ón vedere ∫i condi˛iile Ón care se desf„∫oar„ actul de justi˛ie.

Œn ultima vreme s-a discutat foarte mult despre reforma sistemului de justi˛ie din Rom‚nia, punctul maxim constituindu-l asumarea r„spunderii Guvernului ∫i pe pachetul de legi privind reforma sistemului judiciar.

Nu doresc s„ m„ refer Ón acest moment la acest pachet de legi, ci vreau s„ aduc la cuno∫tin˛a dumneavoastr„ ∫i s„ trag un semnal de alarm„ Ón leg„tur„ cu dotarea material„ a instan˛elor de judecat„ ∫i a parchetelor, precum ∫i starea sediilor Ón care acestea Ó∫i desf„∫oar„ activitatea.

Consider c„ reforma Ón justi˛ie ∫i preg„tirea acestui sistem de o importan˛„ crucial„ Ón vederea ader„rii nu trebuie s„ presupun„ numai modificarea cadrului legislativ, ci ∫i crearea condi˛iilor pentru desf„∫urarea Ón bune condi˛ii a actului de justi˛ie.

Un exemplu negativ Ón acest sens Ól constituie Palatul de Justi˛ie din municipiul Oradea, jude˛ul Bihor, o cl„dire veche de peste 100 de ani, Ón care-∫i desf„∫oar„ activitatea patru institu˛ii: Tribunalul Bihor, Judec„toria Oradea, Curtea de Apel ∫i Parchetul de pe l‚ng„ Curtea de Apel Oradea. Datorit„ spa˛iului insuficient pentru cele patru institu˛ii ∫i a compartiment„rii acestuia, cl„direa Palatului de Justi˛ie este improprie activit„˛ii instan˛elor de judecat„.

Mai mult de at‚t, Ón cazul unor intemperii, s„lile de judecat„ au probleme, iar dot„rile s„lilor cu aparatur„ modern„ este un vechi plan de viitor, frumos, dar care nu reu∫e∫te s„ prind„ contur.

V„ Óntreb, cum ne putem g‚ndi, cum putem pretinde c„ avem un sistem ce se apropie de standarde europene at‚t timp c‚t magistra˛ii no∫tri Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón s„lile de judecat„ ∫i birouri mici, dotate necorespunz„tor? Cum pot ace∫ti oameni s„ reprezinte statul rom‚n ∫i cum poate acesta s„ manifeste lips„ de respect fa˛„ de magistra˛i, care sunt obliga˛i s„ lucreze Ón aceste condi˛ii?

Chiar dac„ ar fi s„ facem abstrac˛ie de importan˛a institu˛iilor g„zduite de aceast„ cl„dire, consider c„ merit„ s„ i se acorde o mai mare aten˛ie din partea autorit„˛ilor, deoarece reprezint„ un punct de referin˛„ Ón arhitectura municipiului Oradea ∫i Ón patrimoniul arhitectural transilv„nean.

Mul˛umesc. Ultimul vorbitor, domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnilor colegi,

De la aceast„ Ónalt„ tribun„ ∫i Ón virtutea prevederilor regulamentare, respectiv art. 31 alin. b), Ón care se precizeaz„ c„ pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor conduce lucr„rile Camerei ∫i asigur„ respectarea regulamentului, Ómi permit s„ m„ adresez, cu tot respectul cuvenit, domnului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, domnul profesor universitar dr. Adrian N„stase.

Domnule pre∫edinte,

Œn conformitate cu prevederile art. 44 alin. a) ∫i d) din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Biroul Comisiei de Ónv„˛„m‚nt a stabilit ieri, cu trei voturi pentru ∫i unul Ómpotriv„, urm„toarea ordine de zi: mar˛i, 28 iunie, Óncep‚nd cu ora 14,00, studiul subcomisiei de lucru, constituit pe niveluri, a legisla˛iei privind Ónv„˛„m‚ntul, Ón vederea restructur„rii acestuia, ∫i elaborarea unui pachet de legi armonizate cu declara˛ia de la Bologna, Dublin ∫i Bergen, 19—20 mai 2005; joi, 30 iunie 2005, deplasarea membrilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 Comisiei de Ónv„˛„m‚nt Ón Turcia, Ón baza aprob„rii Hot„r‚rii Biroului permanent nr. 7/20.06.2005. Œnlocuirea pre∫edintelui comisiei, profesor universitar dr. Anghel Stanciu, din func˛ia de pre∫edinte, cu doamna ∫i distinsa noastr„ coleg„, doamna deputat Lia Olgu˛a Vasilescu, s-a hot„r‚t s„ fie analizat„ Ón sesiunea din toamn„.

Sub proprie semn„tur„, colegii no∫tri Asztalos Ferenc, vicepre∫edinte, Radan Mihai, secretar, Nicolae B„nicioiu, secretar, Adomni˛ei Cristian, absent, Anastase Roberta Alma, profesor universitar Andronescu Ecaterina, Apostolache Mihai Cristian, B‚rsan Iulian, Florea Damian, Gan˛ Ovidiu, G„leteanu Monalisa, Iacob Ridzi Monica, Király Andrei-Gheorghe, Magheru Paul, Manta Pantelimon, Moisoiu Adrian, Preda Ion, Pu∫c„ Mircea Valer, Romanescu Marcel Lauren˛iu, Sóki Béla, ™tiuc„ Alexandru, Toma Horia-Victor, Buh„ianu C„t„lin, Ón total 23 de membri din 28 ∫i un vot contra, domnul F‚r∫irotu, au aprobat aceast„ ordine de zi.

Domnule pre∫edinte, ast„zi, printr-o Ón˛elegere bizar„ a Regulamentului Camerei, liderul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare din Camera Deputa˛ilor pune la cale o Ónc„lcare grav„ a regulamentului acesteia, respectiv a art. 44 alin. 1, Ón spe˛„ dreptul biroului de a propune ordinea de zi ∫i de a hot„rÓ, ∫i alin. d) ∫i, ceea ce este ∫i mai grav, art. 48: îConvocarea ∫edin˛elor se face cu cel pu˛in 24 de ore Ónainte, de c„tre pre∫edintele acesteia sau, Ón lipsa lui, de c„tre un vicepre∫edinte.“ Ca atare, Domnia sa, Ónc„lc‚nd ideea de mandat reprezentativ prev„zut Ón Constitu˛ie, i-a obligat pe doi distin∫i membri ai comisiei, profesorul universitar doctor, prorector al unei institu˛ii de prestigiu, este vorba de Paul Magheru, ∫i profesorul doctor Moisoiu Adrian s„-∫i retrag„ semn„turile Ón scris ∫i face presiuni ∫i asupra altor membri, se pare, dup„ unele informa˛ii, cu ajutorul liderului Grupului P.S.D.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc ∫i eu.

Cu speran˛a c„, din toamn„, aceast„ important„ institu˛ie parlamentar„ a declara˛iilor politice va beneficia de un alt spa˛iu de timp, respectiv exist„ o propunere pentru luni dup„-amiaz„, ∫i de mai mult timp, o or„ ∫i jum„tate, cel pu˛in, asta va depinde de colegii no∫tri din Comisia de regulament care, Ón aceast„ var„, au ceva de lucrat ∫i s„ vin„ cu asemenea propuneri, v„ mul˛umesc pentru participare ∫i v„ doresc o zi deosebit„.

îBac achizi˛ionat din Germania Ón drum spre Turnu M„gurele“

Zilele trecute a fost Ónc„rcat ∫i sigilat la Bremenhamer (Germania) bacul rom‚nesc care va asigura, Óncep‚nd cu anul viitor, traversarea Dun„rii Ón cadrul importantului proiect Turnu M„gurele—Nicopole. Bacul are o greutate de 320 tone, cu capacitate portant„ de 234 tone, o lungime total„ de 60 metri, o l„˛ime de 14,15 metri ∫i o Ón„l˛ime de 2,71 metri. Bacul dispune de 4 motoare diesel ce asigur„ o manevrare u∫oar„ Ón toate direc˛iile. El va traversa Dun„rea Ón 5—6 minute, put‚nd transporta 20 de camioane sau 10 tiruri.

Proiectul este aprobat prin Memorandumul de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ prin Programul PHARE 2002, ratificat prin Ordonan˛a nr. 52/22 august 2003 a Guvernului Rom‚niei. Amplasamentul, aflat Ón zona municipiului Turnu M„gurele, va cuprinde o suprafa˛„ de 5,2 hectare, pe malul fluviului Dun„rea. Este un proiect de cooperare transfrontalier„ dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, realizat Ón oglind„ cu partea bulgar„; termen de realizare: 18 luni; termen de punere Ón func˛iune: august 2006.

Proiectul, Ón valoare de 4,5 milioane euro, din care fonduri PHARE 3,2 milioane euro ∫i cofinan˛are (C.J.T. Teleroman ∫i C.I. Turnu M„gurele) 1,2 milioane euro, va cuprinde o cl„dire multifunc˛ional„, peron ∫i copertina de control, grupuri sanitare, magazie de m„rfuri, cl„dire control autovehicule, utilit„˛i, platforme, parcaje, trotuare, drum de acces, zone verzi ∫i rampa de acostare a feribotului.

Un rol determinant Ón materializarea acestei ac˛iuni l-a avut Consiliul Jude˛ean Teleorman, care a prezentat un proiect fezabil ∫i o strategie Ón contextul exigen˛elor U.E. Prin realizarea acestui proiect, se urm„re∫te fluidizarea traficului Ón zona de sud a ˛„rii ∫i trecerea mijloacelor grele de transport marf„ (TIR) prin Bulgaria c„tre zona Turcia, Grecia. Vor fi asigurate locuri de munc„ pentru 120 de persoane. Œn cadrul cofinan˛„rii, beneficiarii locali, respectiv Consiliul Jude˛ean Teleorman ∫i Consiliul Local Turnu M„gurele, s-au preocupat de Óntocmirea proiectului ∫i achizi˛ia vasului de transport pentru traversarea Dun„rii (feribot).

Comisia condus„ de vicepre∫edintele Consiliului Jude˛ean Teleorman, prof. Ion Putineanu, s-a deplasat Ón cursul lunii mai 2005 Ón Germania unde a identificat vasul de transport, a negociat pre˛ul ∫i s-a Óntocmit contractul de v‚nzare-cump„rare a vasului îStadland“ DB 3678, cu firma VBW Nordeham. Œn perioada 20—25 iunie 2005, comisia, format„ din consilieri jude˛eni ∫i membri ai unit„˛ii de implementare, s-a deplasat din nou Ón

îLec˛ie de polite˛e“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Parlamentul Rom‚niei, at‚t ca institu˛ie, c‚t ∫i ca putere, are o importan˛„ deosebit„ Ón via˛a acestei ˛„ri. Cei 15 ani de democra˛ie, mai mult sau mai pu˛in european„, au demonstrat c„ pe zi ce trece Óncrederea Ón puterea legislativ„ scade v„z‚nd cu ochii, c„ aceasta nu reprezint„ Ón ochii cet„˛eanului de r‚nd dec‚t un motiv pentru cronicile de umor ∫i mai ales pentru cre∫terea neÓncrederii fa˛„ de comportamentul persoanelor alese ∫i desemnate s„ ne reprezinte chiar ∫i Ón Europa.

De foarte multe ori mass-media, alt„ putere a statului democratic, a atras aten˛ia at‚t opiniei publice, c‚t ∫i ale∫ilor c„ cei care au acces Ón aceast„ structur„ nu sunt Óntotdeauna preg„ti˛i pentru a face fa˛„ responsabilit„˛ilor ∫i cerin˛elor stipulate de aceast„ institu˛ie. Nu putem da vina nici pe cultura general„ a fiec„ruia dintre noi, nici pe cei 7 ani de acas„, nici pe experien˛a politic„ mai mult„ sau mai pu˛in„.

De g‚ndit mi-au dat, de fiecare dat„, certurile ∫i mai ales bufoneriile pe care unii dintre colegii no∫tri le prezint„ la ∫edin˛ele comune ale celor dou„ Camere. Indiferent de culoarea politic„, de principiile ∫i afinit„˛ile spectrului politic, cred c„ este bine ca, de fiecare dat„, s„ d„m dovad„ de bun-sim˛ ∫i respect, pentru c„, Óndeplinind cele dou„ condi˛ii, d„m dovad„ ∫i de respect fa˛„ de noi ∫i fa˛„ de cet„˛enii acestei ˛„ri.

Ultima reuniune a parlamentarilor rom‚ni, cea de s„pt„m‚na trecut„, la dezbaterea mo˛iunii de cenzur„, a l„sat un gust amar tuturor celor care au fost de fa˛„, a∫a sper, dar mai ales celor care au privit. Persoane importante, care au guvernat ∫i care guverneaz„ destinele acestei ˛„ri, din cauza ambi˛iei ∫i orgoliilor personale, au l„sat la o parte buna cre∫tere ∫i educa˛ia, ca s„ nu mai vorbim de civiliza˛ie, ∫i s-au comportat ca Ón mahalalele renumite ale acestei ˛„ri. Œn aceste condi˛ii, ce s„ mai ceri omului de r‚nd, tinerei genera˛ii sau celor cu un nivel precar de preg„tire, dac„ tu, persoan„ desemnat„ s„ reprezin˛i, Ón str„in„tate, aceast„ ˛ar„, te pretezi la invective ∫i mojicii, ∫i asta Ón fa˛a unei na˛iuni Óntregi.

Patima politic„ ∫i orgoliul personal tind s„ devin„ tr„s„turile generale ale clasei politice rom‚ne∫ti. ŒncetÓncet ele vor fi transferate ∫i asupra celorlalte domenii ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, pentru c„ r„ul tinde s„ acapareze totul Ón aceast„ ˛ar„. Ne l„s„m orbi˛i, noi, clasa politic„ ∫i conduc„toare, de cele mai mici cuvinte, le d„m interpret„ri tenden˛ioase, f„r„ s„ ne g‚ndim c„ mai potrivite Ón aceste momente ar fi buna Ón˛elegere, colaborarea ∫i colegialitatea.

Declara˛ie politic„ privind adoptarea de c„tre Partidul Democrat a doctrinei populare.

Adoptarea unei doctrine populare de c„tre Partidul Democrat reprezint„ Ón mod cert cea mai radical„ reform„ a unui partid rom‚nesc din ultimii ani. Doctrina popular„ corespunde ∫i acoper„ nevoile acute ale unei societ„˛i rom‚ne∫ti care, Ón sf‚r∫it, dup„ 15 ani, se afl„ Ón proces de consolidare a structurii sale democratice ∫i de afirmare pe scena politic„ european„.

Preeminen˛a legii, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, respectarea valorilor comunit„˛ilor etnice ∫i religioase, promovarea ideii de unitate ∫i respect Ón diversitate ∫i a principiilor dezvolt„rii durabile, a unei politici externe ∫i de securitate coerente ∫i comune — iat„ coordonatele noii abord„ri doctrinare, care, Ón mod cert, va da semnalul revenirii la via˛„ a electoratului din Rom‚nia.

Reforma care va avea loc at‚t la nivel structural, c‚t ∫i la nivel doctrinar va oglindi aceast„ schimbare de orientare radical„ ∫i se va materializa prin dezvoltarea unor programe ∫i politici care s„ vin„ Ón Ónt‚mpinarea unui electorat obosit de demagogie ∫i contrareforme.

Partidul Democrat demonstreaz„ astfel c„ este un partid receptiv la reformele profunde ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, adapt‚ndu-∫i scopul Ón raport cu tendin˛ele, evolu˛iile ∫i necesit„˛ile societ„˛ii rom‚ne∫ti. Prin aceast„ decizie se acoper„ un segment doctrinar absent pe scena noastr„ politic„, rezolv‚ndu-se vidul politic care amenin˛„ inclusiv aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ Ón 2007.

Afilierea Partidului Democrat la structurile Partidului Popular European va reprezenta un pas imens Ónainte pentru promovarea intereselor Rom‚niei Ón perspectiva ader„rii la Uniunea European„. Partidul Popular European are nu numai cel mai important grup politic, dar este totodat„ ∫i singurul partid cu reprezentare la nivelul tuturor ˛„rilor Uniunii Europene.

Partidul Democrat, Ón condi˛iile admiterii sale Ón Partidul Popular European, Ó∫i va asuma sarcina promov„rii intereselor Rom‚niei Ón scopul integr„rii Ón Uniunea European„. Prezen˛a secretarului general al Partidului Popular European, domnul Antonio Lopez Isturiz, la lucr„rile Conven˛iei Na˛ionale Extraordinare a Partidului Democrat reprezint„ Ón acest sens un semnal pozitiv dat Rom‚niei ∫i, mai ales, o dovad„ a credibilit„˛ii

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Doresc ast„zi s„ v„ readuc Ón prim plan o categorie de concet„˛eni pe care, prin natura slujbei actuale, este practic imposibil s„ nu o fi Ónt‚lnit. Este compus„, Ón general, din oameni mode∫ti, pu˛in speria˛i de contactul cu autorit„˛ile statului ∫i care, de obicei, pot fi Ónt‚lni˛i pe holurile ∫i Ón s„lile instan˛elor de judecat„ sau Ón anticamerele unor oficialit„˛i: primari, prefec˛i, mini∫tri, parlamentari etc., a∫tept‚nd r„bd„tori s„ Ónceap„ Ónf„˛i∫area Óntr-un proces sau s„ fie primi˛i Ón audien˛„.

Str‚ng Ón bra˛e saco∫e de plastic doldora de h‚rtii ce con˛in tot zbuciumul lor sufletesc acumulat Ón decursul ultimilor ani, de c‚nd Óncearc„, Ón zadar, s„-∫i recupereze bunurile confiscate de regimul comunist. Unii sunt Ónver∫una˛i, al˛ii, din contr„, aproape resemna˛i, mul˛i atin∫i de nevroze sau chiar Ón pragul depresiei.

Vorbesc cu oricine este dispus s„-i asculte ∫i Ó˛i dai seama c„ au ajuns s„ cunoasc„ legile mai bine dec‚t mul˛i dintre avoca˛i. Scot din acele saco∫e certificate de mo∫tenitor, extrase de carte funciar„ sau de la Arhivele Na˛ionale, adrese de la diferite institu˛ii, copii dup„ sentin˛e judec„tore∫ti etc.

Nu trebuie s„ fii mare specialist pentru a-˛i da seama c„, Ón majoritatea cazurilor, dreptatea, de∫i nu au reu∫it s„ ∫i-o g„seasc„ p‚n„ acum, este de partea lor. Œn plus, mai afli ∫i fel de fel de groz„vii: primari care, Ón dispre˛ul legii, s-au Ómpropriet„rit pe ei ∫i pe rudele lor p‚n„ la a zecea spi˛„, l„s‚ndu-i deoparte exact pe cei care aveau cele mai multe drepturi; imobile v‚ndute chiria∫ilor, de∫i exista sentin˛„ de retrocedare ∫i statul nu a fost niciodat„ proprietar; terenuri concesionate sau v‚ndute, de∫i existau cereri de retrocedare depuse de fo∫tii proprietari sau mo∫tenitorii acestora ∫i c‚te ∫i mai c‚te.

Ei sunt, doamnelor ∫i domnilor, cei pe care, dup„ regimul comunist, indiferen˛a autorit„˛ilor ∫i a justi˛iei i-a r„stignit a doua oar„. ™i, pentru ei, Guvernul ∫i-a asuma r„spunderea privind pachetele de legi ale propriet„˛ii ∫i justi˛iei, iar noi am respins mo˛iunea de cenzur„ a opozi˛iei.

Dar acest lucru nu este suficient. Trebuie s„ veghem ca responsabilii cu aplicarea legilor, primari, prefec˛i, judec„tori etc., s„-∫i fac„ datoria, altfel, asumarea responsabilit„˛ii va c„dea Ón desuetudine, ca orice form„ f„r„ fond.

## Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se vrea a fi un g‚nd sincer, adresat, cu prietenie, tuturor colegilor mei, indiferent de culoarea politic„, indiferent de limba matern„ ∫i indiferent de simpatia sau antipatia pe care mi-o poart„.

Ne afl„m la finalul primei noastre sesiuni ∫i cred c„ este momentul ca, de la acest microfon, s„ se aud„ ∫i astfel de cuvinte...

Cu numai un an ∫i jum„tate Ónainte de 1 ianuarie 2007 ∫i cu numai c‚teva luni Ónainte de raportul de ˛ar„, Guvernul T„riceanu a apreciat, asum‚ndu-∫i r„spunderea, c„ reforma Ón justi˛ie ∫i garantarea propriet„˛ii prin legi specifice reprezint„, Ón mod real, o urgen˛„. Œnsu∫i domnul Jonathan Scheele afirma, Ón leg„tur„ cu aceasta, c„: îAr fi p„cat dac„ Parlamentul ar respinge acest pachet de legi. Cred c„ ar afecta perspectivele ader„rii Rom‚niei ∫i ar ridica semne de Óntrebare asupra suportului dat de Parlament procesului de integrare“.

Dar ast„zi nu vreau s„ dezvolt, cu argumente, necesitatea acestor legi, ci numai s„ punctez dezbaterea ∫i votul mo˛iunii de cenzur„ ini˛iate de Partidul Social Democrat, din perspectiva reflect„rii acestora Ón mass-media: îcirc“, îstadion“, îfluier„turi“, îhuiduieli“, îreplici acide“ sunt cuvintele numitor comun al majorit„˛ii articolelor dedicate poate celui mai important eveniment al primei noastre sesiuni parlamentare, de traversarea c„ruia puteau depinde inclusiv aplicarea sau nu a clauzei de salvgardare ∫i organizarea de alegeri anticipate.

Vreau s„ precizez c„, din punctul meu de vedere, presa nu are nici o vin„: a reflectat ceea ce a v„zut c„ s-a petrecut aici, neinvent‚nd nimic! Presa este liber„ ∫i a avut dreptul s„ aplece balan˛a Óntre a relata ce s-a dezb„tut ∫i cum s-a dezb„tut.

Adev„ratul efect l-am putut constata vineri, c‚nd m-am Ónt‚lnit cu cet„˛enii din circumscrip˛ia mea electoral„: comentariile ∫i opiniile lor mi-au p„rut, unele, av‚nd leg„tur„ mai degrab„ cu un meci de fotbal dec‚t cu o decizie politic„ luat„ Ón forul legislativ al Rom‚niei. Rezum‚nd, de miercuri Óncoace, Ón opinia rom‚nilor, parlamentarii nu numai c„ dorm ∫i nu numai c„ absenteaz„ nemotivat, ci ∫i fluier„, se ceart„ ∫i se jignesc Ón timpul ∫edin˛elor. Cu alte cuvinte, am mai adunat c‚teva procente la îlipsa de Óncredere“, de care chiar c„ nu aveam nevoie!

îMinistrul Cintez„ se pl‚nge c„ nu are bani, dar cre∫te costul medicamentelor“

La ora actual„, nici 10% din farmacii nu mai elibereaz„ medicamente gratuite ∫i compensate, din lips„ de fonduri. Œn loc s„ rezolve problema finan˛„rii, ministrul Cintez„ d„ vina pe fo∫tii guvernan˛i, dar g„se∫te ∫i solu˛ii pentru a ajuta firmele care l-au sponsorizat.

Un ordin recent al ministrului s„n„t„˛ii scoate dintr-un foc aproape 500 de medicamente rom‚ne∫ti de pe lista celor compensate. Este o lovitur„ sub centur„ dat„ industriei farmaceutice rom‚ne∫ti, care abia reu∫ise s„ se alinieze la standardele interna˛ionale. Motivul invocat de domnul Cintez„, ∫i anume lipsa studiilor de bioechivalen˛„, nu st„ Ón picioare, pentru c„ ele nu sunt obligatorii niciunde Ón Uniunea European„.

Cauza real„ a acestei m„suri aberante este favorizarea importatorilor care aduc acelea∫i medicamente la pre˛uri de c‚teva ori mai mari. Statul pl„te∫te,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 importatorii c‚∫tig„ ∫i au bani s„ Ól sponsorizeze Ón continuare pe Cintez„.

Œn acest timp, comisioanele curg, industria rom‚neasc„ de medicamente e pus„ pe butuci, iar pensionarilor li se spune cu cinism c„ nu sunt destui bani ∫i c„ trebuie s„ aleag„ Óntre a muri de foame sau de boal„.

Nu Ón˛elegem lipsa de responsabilitate cu care ministrul s„n„t„˛ii Ó∫i bate joc de banul public ∫i de s„n„tatea bolnavilor, dar mai ales ne surprinde lipsa de reac˛ie a premierului T„riceanu care, Ón mod evident, a pierdut controlul Ón domeniul s„n„t„˛ii.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn urm„ cu un an de zile, foarte mult„ lume a salutat inten˛iile partidului de guvern„m‚nt de atunci, P.S.D., de a trece pe listele electorale un num„r Ónsemnat de tineri. F„c‚nd parte dintr-un partid aflat pe pozi˛ii opuse P.S.D., am avut o serie de reticen˛e privind preconizata infuzie de tineret pe listele electorale. Aceste reticen˛e se refereau nu la inten˛iile Ón sine de promovare, ci la calit„˛ile garniturii de tineret a P.S.D.

Din p„cate, reticen˛ele mele s-au adeverit. Dar nu mi-am Ónchipuit c„ tinerii deputa˛i din P.S.D. sunt deficitari la capitolul celor 7 ani de acas„. Pentru c„ numai a∫a se poate explica atitudinea lor de acum o s„pt„m‚n„ fa˛„ de ministrul justi˛iei, doamna Monica Macovei. Nu a∫ fi avut nimic de obiectat dac„ tinerii din P.S.D. aveau o pozi˛ie critic„ fa˛„ de activitatea propriuzis„ a ministrului Ón cauz„. Era dreptul dumnealor s„-∫i exprime o pozi˛ie politic„ critic„. Dar s„ recurgi la o mojicie de genul aceleia la care s-au pretat cei din T.S.D., prin asocierea numelui ministrului justi˛iei cu o reclam„ la b„uturi alcoolice, profit‚nd de un atac murdar ∫i nefondat din pres„, Óntrece orice m„sur„. ™i dac„ ne g‚ndim c„ gestul celor din T.S.D. a fost f„cut Ón Parlamentul Rom‚niei, el poate fi socotit ∫i mai descalificant.

Iat„ deci, cine mai avea cumva speran˛e Óntr-o primenire a unuia dintre principalele partide ale ˛„rii, a fost acum definitiv Ón∫elat. Exist„ oare vreo diferen˛„ Óntre trop„iturile ∫i urletele parlamentarilor F.S.N. — F.D.S.N., precursorii P.S.D. din anii 1990—1996, ∫i apuc„turile celor din T.S.D.? Nu. La ce ne putem deci a∫tepta? Poate mai repede dec‚t am crezut, tinerii din P.S.D. vor c„lca pe urmele seniorilor. M„ refer la acei seniori care ˛in prima pagin„ a ziarelor la capitolul acuza˛ii privind acte de corup˛ie. Œn cur‚nd, Ói vom vedea aici pe un Ponta, Buh„ianu ∫i ceilal˛i. V„ asigur c„ vor fi mult mai periculo∫i dec‚t profesorii lor.

P.S. Liderul T.S.D., Victor Ponta, a recidivat Ón acest week-end la Ia∫i. El a declarat c„ ministrul justi˛iei emite legi de parc„ acestea ar fi f„cute la be˛ie. Ziarul care a publicat acel articol murdar a fost ˛inta a sute de mesaje de dezavuare pe internet. Domnul Ponta nu va primi mesaje de dezavuare. Dac„ se va ajunge la sistemul de vot uninominal, nu va mai primi sufragii, ∫i nu numai pentru faptul c„ nu ∫tie ce comportament trebuie s„ aib„ Ón societate fa˛„ de o femeie.

îRetrocedarea terenurilor forestiere“

Audien˛ele au scos la lumin„ multitudinea de probleme cu care se confrunt„ oamenii de ani ∫i ani de zile, f„r„ ca cineva s„ fac„ ceva pentru ei.

Astfel, pe raza jude˛ului Suceava, mai exact in comunele Izvoarele Sucevei, Fundul Moldovei, MoldovaSuli˛a am Ónt‚mpinat o serie de probleme deosebit de grave.

Zeci de oameni au f„cut, Ón repetate r‚nduri, pl‚ngeri la institu˛iile de stat relat‚nd situa˛ia Ón care se afl„, dar nimeni nu i-a luat Ón seam„.

Una dintre cele mai controversate probleme este a retroced„rii terenurilor forestiere.

Dorin˛a oamenilor este de a rec„p„ta drepturile confiscate Ón trecut, iar Ón perioada P.S.D.-ist„ s-au lovit numai de birocra˛ie ∫i indiferen˛„.

Cu toate c„ majoritatea proprietarilor demonstreaz„ cu acte Ón regul„, nu au fost asculta˛i, nici lua˛i in seam„.

Œn aceste zone, primarii din perioada anterioar„, Ómpreun„ cu comisiile de fond funciar local, au atribuit sute de titluri de proprietate celor care nu aveau dreptul, au defri∫at zeci de hectare de p„dure, bine-n˛eles c„ Ón complicitate cu cei de la silvic, au modificat registrele agricole, au deturnat fonduri si au Ómpropriet„rit rudele.

O alt„ problem„ deosebit„ este starea drumurilor din zon„. Ne confrunt„m cu solicit„ri ale locuitorilor din comunele ∫i satele care au drumuri neasfaltate. Din nefericire, unele sunt drumuri care nu au fost asfaltate niciodat„ ∫i, totu∫i, au r„mas la acest stadiu at‚˛ia ani.

O alta solicitare const„ Ón electrificarea unor zone din aceste comune. Este incredibil, dar suntem Ón anul 2005 ∫i Ónc„ se mai folose∫te lampa cu gaz, din cauza lipsei curentului electric.

Abuzurile f„cute de administra˛ia P.S.D.-ist„ din aceste zone au adus oamenii Ón pragul disper„rii. Proprietarii de p„duri dispun de dosare complete, dar nici m„car nu au fost discutate Ón comisiile de fond funciar ale comunelor, s„ fie pu∫i Ón posesie, nici g‚nd!

Defri∫„ri masive s-au efectuat pe terenurile oamenilor care nu au ajuns Ónc„ Ón posesia unui act de proprietate, iar acum e prea t‚rziu.

Œn speran˛a c„ cineva le va face dreptate, oamenii Ónc„ mai apeleaz„ la Ón˛elegere, dreptate ∫i adev„r.

Prezenta declara˛ie politic„ este dedicat„ unor parlamentari P.S.D. Suceava, dintre ace∫tia deputatul Tudor Mohora f„c‚nd referire Óntr-o interven˛ie avut„ Ón cursul s„pt„m‚nii trecute la postul de televiziune Antena 1 Suceava, la îcircul din Parlamentul Rom‚niei datorat presta˛iei parlamentarilor Alian˛ei“, Ón timpul dezbaterii mo˛iunii introduse chiar de c„tre P.S.D.

Fa˛„ de aceste afirma˛ii, m„ simt nevoit s„ iau atitudine cu c‚t mai mult cu c‚t reprezint jude˛ul Suceava Ón calitate de deputat P.D., acesta fiind jude˛ul Ón care m-am n„scut ∫i locuiesc, spre deosebire de unii parlamentari ai P.S.D.-ului de Suceava, veni˛i din alte zone ale ˛„rii ∫i nevoi˛i, realmente, s„ reprezinte acest jude˛ Ón Parlamentul Rom‚niei, f„r„ s„-l cunoasc„ foarte bine ∫i, mai ales, electoratul ∫i aspira˛iile sucevenilor.

M„ Óntreb, a∫adar, cum poate un om dintr-un alt jude˛ al ˛„rii (Teleorman ∫i Boto∫ani) s„ devin„ brusc parlamentar de Suceava (bineÓn˛eles, pe lista P.S.D.)?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 Pe cine mai reprezint„ ace∫ti parlamentari, mai ales c„ sucevenii nici nu prea au habar de persoanele lor? Este adev„rat, legea electoral„ din Rom‚nia permite acest lucru, Óns„ respectul fa˛„ de cet„˛eni ∫i interesul fa˛„ de nevoile lor — sursa puterii oric„rui parlamentar — m„ Óndeamn„ s„ dezaprob acest gen de îtraseism“ geografic, s„-l numesc, Ón care un candidat dintr-o anumit„ zon„ geografic„ a Rom‚niei poate deveni, teoretic — Ón varianta P.S.D. — parlamentar al altui jude˛. Œn Ónt‚lnirile cu aleg„torii, la Biroul parlamentar din municipiul R„d„u˛i (Suceava), cet„˛enii vin ∫i ne reclam„ diverse abuzuri datorate guvern„rii P.S.D. ∫i atunci, m„ Óntreb, pe bun„ dreptate: despre care îcirc“ vorbesc parlamentarii P.S.D. de Suceava? Nu cumva despre legile adoptate Ón timpul c‚t s-au aflat la putere, iar acum, tocmai din aceste motive, oamenii cu venituri modeste sunt pu∫i pe drumuri pentru a-∫i c„uta dreptatea?

Dar asta se datoreaz„ numai îcircului“ din timpul guvern„rii P.S.D. Jocul democratic al alternan˛ei la putere este greu, se pare, de priceput de unii parlamentari P.S.D. (cei de Suceava, Ón special), Óntruc‚t neput‚nd s„-∫i prezinte punctul de vedere Ón Parlament, recurg la varianta îintoxic„rii“ locuitorilor jude˛ului Suceava cu astfel este declara˛ii, precum aceea amintit„ mai sus.

## Stima˛i colegi,

Vin ast„zi, Ón fa˛a dumneavoastr„, pentru a v„ supune aten˛iei o serie de aspecte specifice a ceea ce deja putem numi îVrancea — regatul mafiei P.S.D.“.

Mul˛i dintre cet„˛enii jude˛ului Vrancea se Óntrebau, Ón permanen˛„, cum este posibil ca liderii locali ai P.S.D. s„ cheltuiasc„ sume uria∫e pe diferite activit„˛i a∫a-numite culturale, organizate pentru a pream„ri partidul condus de Adrian N„stase, Miron Mitrea ∫i Mircea Geoan„. Mirarea era cu at‚t mai mare cu c‚t, din raportul Ónaintat Cur˛ii de Conturi, reie∫ea clar c„ Uniunea P.S.D.+P.U.R. a cheltuit Ón campania electoral„ o sum„ infim„: 106 milioane de lei. Œn mod logic, atunci ne Óntrebam cu to˛ii de unde au fost achitate sumele imense pentru festivit„˛ile amintite anterior. Discut„m aici despre invitarea unor arti∫ti destul de costisitori, de realizarea unor focuri de artificii, de transportul simpatizan˛ilor la sute de kilometri distan˛„.

Iat„ c„ ast„zi, la o jum„tate de an de la schimbarea politic„ din Rom‚nia, cei implica˛i atunci Óncep s„ rup„ legea t„cerii impus„ de liderii locali ai P.S.D. ∫i ne dau indicii clare Ón leg„tur„ cu modul de func˛ionare a sistemului mafiot de eludare a legii, ridicat la rang de politic„ de partid, al P.S.D. Vrancea.

Cu aceast„ ocazie, afl„m c„, Óntre cele dou„ tururi de scrutin, dup„ deconspirarea opera˛iunii îAutobuzul“, liderii P.S.D. Vrancea au Óncercat s„-∫i ∫tearg„ urmele ∫i au promis transportatorilor locali c„ li se va pl„ti dublu costul motorinei, pentru a mai face c‚teva curse cu îturi∫tii electorali“. Pentru ca la o eventual„ verificare s„ nu poat„ fi verifica˛i, ei au apelat la un truc. Astfel, cursele respective au fost comandate ∫i, ulterior, ar fi trebuit pl„tite de c„tre o societate al c„rui ac˛ionar era Camera de Comer˛, Industrie ∫i Agricultur„ Vrancea. Cursele respective, Óns„, nu au fost pl„tite niciodat„, ba, mai mult, respectivii transportatori au trebuit s„ pl„teasc„ T.V.A.-ul, deoarece facturile fuseser„ deja eliberate.

Mai important de subliniat este faptul c„ liderii locali ai P.S.D. au eludat astfel legea, prin folosirea Camerei de Comer˛, Industrie ∫i Agricultur„ Vrancea ca paravan s-a ocolit Curtea de Conturi, unde trebuiau declarate cele aproximativ 500 de milioane de lei.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cu ocazia dezbaterii mo˛iunii de cenzur„ ini˛iate de P.S.D., doi dintre liderii de marc„ ai P.N.L. au ar„tat, prin interven˛iile lor, c„ vor face tot ce le st„ Ón putin˛„ pentru schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere, respectiv Nicolae V„c„roiu ∫i Adrian N„stase.

Acum trebuie s„ le amintesc onorabililor liberali c„, la alegerile din anul trecut, la Senat, Uniunea P.S.D.+P.U.R.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 a ob˛inut 57 de mandate, iar Alian˛a P.N.L.-P.D. doar 49 de mandate. Pentru Camera Deputa˛ilor, Uniunea P.S.D.+P.U.R. a c‚∫tigat 132 de mandate, Ón timp ce Alian˛a P.N.L.-P.D. a Ónregistrat 112 mandate.

Conform regulamentului, at‚t la Senat, c‚t ∫i la Camera Deputa˛ilor au fost ale∫i pre∫edin˛i din partea Uniunii P.S.D.+P.U.R. Toate bune, numai c„ P.N.L.-i∫tii, Ómpreun„ cu P.D.-i∫tii Óncearc„, pe toate c„ile, s„ modifice regulamentele, astfel Ónc‚t s„-i poat„ schimba pe cei doi pre∫edin˛i. Œncotro se Óndreapt„ lucrurile vom vedea la toamn„, c‚nd se va Óncerca schimbarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor.

Se pare c„, at‚t la nivel central, c‚t ∫i Ón teritoriu, de mai bine de ∫ase luni, actuala putere are ca principal„ preocupare schimbarea oamenilor angaja˛i Ón diferite structuri Ón timpul guvern„rii P.S.D. Ca deputat de Arge∫, am consemnat numeroase schimb„ri ale unor angaja˛i din institu˛iile jude˛ene, oameni bine preg„ti˛i profesional, dar av‚nd îp„catul“ de a fi simpli membri P.S.D. Toate schimb„rile sunt operate Ón urma unor decizii bizare, care amintesc de primii ani ai comunismului.

A∫a se face c„ ∫i filiala teritorial„ Arge∫ a Partidului Na˛ional Liberal a dat o decizie Ón data de 24 martie 2005, Ón care se prevede expres: îSe interzice tuturor reprezentan˛ilor Alian˛ei, afla˛i Ón posturi de conducere, nominalizarea de pesedi∫ti sau de fo∫ti pesedi∫ti care au devenit membri ai Coali˛iei dup„ 2004 pentru func˛ii Ón structurile pe care le conduc.“ Deci, un director de spital, de exemplu, nu are voie s„ numeasc„ un ∫ef de sec˛ie, fie ea ∫i chirurgie, numai dac„ medicul chirurg provine din Alian˛„. Nu se mai ia Ón discu˛ie profesionalismul medicului Ón cauz„. Dup„ p„rerea mea, cred c„ asist„m nu numai Ón jude˛ul Arge∫, ci ∫i Ón toat„ ˛ara, la o form„ radical„ de epurare politic„.

M„ adresez ast„zi plenului Camerei Deputa˛ilor pentru a eviden˛ia atitudinea total ipocrit„ ∫i neserioas„ a fostului partid de guvern„m‚nt.

S„pt„m‚na care a trecut, P.S.D.-ul a introdus Ón Parlament o mo˛iune de cenzur„ care a fost respins„ de o mare majoritate a parlamentarilor, ceea ce a demonstrat totala neseriozitate a respectivului document, dar ∫i faptul c„ fostul partid de guvern„m‚nt face politic„ de dragul de a face ceva, ∫i nu Ón interesul cet„˛enilor.

Neav‚nd succes Ón Parlament ∫i neput‚nd bloca pachetul de legi absolut necesar pentru demersul de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„, P.S.D.-ul a g„sit o alt„ modalitate de a ataca Guvernul T„riceanu.

Astfel, utiliz‚nd acela∫i stil cu care ne-a obi∫nuit, P.S.D. a sesizat Curtea Constitu˛ional„ Ón leg„tur„ cu neconstitu˛ionalitatea asum„rii r„spunderii Guvernului asupra unui pachet de legi, Ónc„lc‚ndu-se astfel, Ón viziunea parlamentarilor P.S.D., articolul 114 din Constitu˛ia Rom‚niei.

Œn aceste condi˛ii, nu Ómi r„m‚ne dec‚t s„ m„ Óntreb dac„ cumva respectivii semnatari ai sesiz„rii au cea mai mic„ leg„tur„ cu realitatea. O astfel de Óntrebare este absolut normal„, ˛in‚nd cont de armata de juri∫ti Ónregimentat„ la P.S.D., mul˛i dintre ace∫tia av‚nd preten˛ia de a fi printre cei mai buni pe care Ói are ˛ara.

Ne Óntreb„m cu to˛ii ce au g‚ndit ace∫tia c‚nd ∫i-au pus semn„tura pe un astfel este document. O prim„ variant„ ar fi aceea c„ nu sunt chiar at‚t de buni Ón tainele justi˛iei, ori sunt orbi˛i de ipocrizie.

Personal, Ónclin s„ cred Ón a doua variant„ ∫i asta pentru c„, dac„ ne Óntoarcem cu numai doi ani Ón urm„, descoperim lucruri interesante. Astfel, Ón prim„vara anului 2003, Guvernul baronilor, condus la acele vremuri de ∫eful acestora, Adrian N„stase, ∫i-a asumat r„spunderea Ón Parlament pentru un pachet legislativ alc„tuit din 17 acte normative. Œn data de 3 aprilie 2003, Grupul parlamentar al P.R.M. din Camera Deputa˛ilor invoca neconstitu˛ionalitatea asum„rii r„spunderii, iar Curtea Constitu˛ional„ se pronun˛a, consider‚nd, la acea vreme, c„ demersul fostului partid de guvern„m‚nt este constitu˛ional.

De ce acum, dup„ doi ani, cei ce atunci au folosit aceast„ metod„, de a trece prin Parlament o serie de acte normative, consider„ c„ decizia actualului Guvernul este neconstitu˛ional„? Exist„ cumva pentru P.S.D. o alt„ Constitu˛ie? Exist„ alte reguli aplicabile Ón cazul P.S.D.? Din atitudinea celor care au guvernat ˛ara Ón perioada 2000—2004 se pare c„ da.

Care sunt elementele esen˛iale ale unei ˛„ri? Limba, cultura, personalit„˛ile ∫i, bineÓn˛eles, drapelul.

Drapelul na˛ional al Rom‚niei este legat de Revolu˛ia de la 1848, culorile alese atunci reprezent‚nd fiecare un element important.

Introducerea celor trei culori — ro∫u, galben ∫i albastru — pe drapelul rom‚nesc s-a Ónf„ptuit la 14 octombrie 1834, cu aprobarea Œnaltei Por˛i, de c„tre Alexandru Dimitrie Ghica (1834—1842), domnitorul T„rii Rom‚ne∫ti. La cererea domnului muntean, sultanul a Óncuviin˛at printr-un hati∫erif Ónf„˛i∫area steagurilor pentru navele comerciale rom‚ne∫ti ∫i unit„˛ile o∫tirii p„m‚ntene. Pentru cor„biile negustore∫ti se prevedea îsteag cu fa˛a galben„ ∫i ro∫ie, av‚nd pe d‚nsul stele ∫i la mijloc pas„re albastr„ cu cap“, iar pentru armat„, îsteag cu fa˛a ro∫ie, albastr„ ∫i galben„, av‚nd ∫i acesta stele ∫i pas„re cu cap Ón mijloc.“

Œnl„turat o dat„ cu interven˛ia str„in„ din toamna anului 1848, tricolorul va fi reintrodus ca drapel na˛ional la 1 septembrie 1863, de c„tre Alexandru Ioan Cuza. El avea Óns„ culorile dispuse orizontal, redate ro∫u, galben, albastru, ∫i s-a men˛inut Ón aceast„ alc„tuire p‚n„ Ón anul 1867, c‚nd, pun‚ndu-se din nou problema Ónsemnului nostru na˛ional, comisia Óns„rcinat„ cu stabilirea drapelului ˛„rii ∫i-a Ónsu∫it propunerea lui N. Golescu, fostul pa∫optist, aceea potrivit c„reia culorile îs„ fie a∫ezate cum era la 1848“, adic„ vertical, Ón ordinea albastru, galben, ro∫u, care s-a p„strat p‚n„ azi.

Albastrul (sau azur) reprezint„ aerul, cel mai nobil element dup„ foc, ∫i simbolizeaz„ bl‚nde˛ea, frumuse˛ea, noble˛ea ∫i buna-credin˛„.

Galbenul (sau aur) este un simbol al m„ririi, for˛ei, bog„˛iei ∫i purit„˛ii, precum ∫i al holdelor aurii de gr‚u din timpul verii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 Ro∫ul reprezint„ un simbol al m„ririi, bravurii, Óndr„znelii ∫i generozit„˛ii, precum ∫i al s‚ngelui v„rsat Ón lupte, al puterii de via˛„ ∫i al energiei str„mo∫e∫ti.

Simbol de m‚ndrie suprem„ al unui popor, drapelul a fost unul dintre cei mai importan˛i actori Ón evenimentele din decembrie 1989. Cine poate uita drapelul tricolor lipsit de stema socialist„? Din p„cate, de ziua na˛ional„ Ól putem vedea destul de rar la ferestrele sau la por˛ile rom‚nilor.

îMoment de r„scruce Ón silvicultura rom‚neasc„“

Obiectivul central al actualei puteri Ón domeniul silviculturii a fost privatizarea cu orice pre˛, Ón mod obligatoriu.

Œn realizarea acestui obiectiv, puterea nu a ˛inut cont nici de experien˛a european„ Ón domeniu, nici de 50 de ani de realiz„ri rom‚ne∫ti Ón conservarea ∫i dezvoltarea p„durilor. Punctul de vedere al B„ncii Mondiale, invocat ca argument suprem c‚nd este vorba despre p„reri autorizate pentru realizarea privatiz„rii Ón economie, a fost ferm ∫i f„r„ echivoc: îNu privatiza˛i p„durile Ón Rom‚nia“. ™i au prezentat argumente: nivelul sc„zut al con∫tiin˛ei forestiere, determinat de standardul de via˛„ sc„zut al poten˛ialilor proprietari particulari, inexisten˛a unui agent alternativ pentru stat, care s„ poat„ formula ∫i asigura o administra˛ie ra˛ional„, pe baze riguros ∫tiin˛ifice, a fondului forestier na˛ional.

fi„rile europene cu silvicultur„ avansat„ au apreciat Ón termeni elogio∫i biodiversitatea p„durilor rom‚ne∫ti, unice Ón Europa, concep˛ia eminamente ecologic„ a managementului statului Ón domeniul p„durilor.

Aceste puncte de vedere nu au prezentat nici o importan˛„ Ón fa˛a obiectivului actualei puteri de a manipula popula˛ia cre‚ndu-i o fals„ senza˛ie: proprietatea asupra p„durii semnific„ un trai mai bun, realizarea unei dorin˛e mai vechi.

Ca s„ fie ∫i mai conving„toare, puterea ∫i-a luat m„surile necesare pentru a falimenta singurul agent economic rentabil din toate punctele de vedere. Cum? Pe dou„ c„i importante: mai Ónt‚i s-au mobilizat s„ creeze opinia c„ speciali∫tii regiei au comis numai fraude. Pentru c„ era la mod„ teza cu corup˛ia, ideea a prins. Pentru rom‚nii simpli, care nu au timp de cercet„ri, este mai u∫or s„ spui îa∫a o fi“, dec‚t s„ analizezi Ón profunzime problema.

Œn al doilea r‚nd, s-a ac˛ionat asupra speciali∫tilor, care fie au fost Ónl„tura˛i, fie au fost trecu˛i Ón etajul dominat, lipsit de lumin„. Au fost inventa˛i peste noapte manageri, in∫i necunoscu˛i, oameni din afara sectorului, cu antecedente dubioase, ∫antajabili, care nu au Óntrunit dec‚t un singur obiectiv: realizarea algoritmului politic de la p„durar la ministru.

Obiectul: proiectul de Lege privind controlul provenien˛elor averilor care nu pot fi justificate din venituri legale

Proiectul de Lege privind controlul provenien˛elor averilor care nu pot fi justificate din venituri legale urm„re∫te adaptarea legisla˛iei rom‚ne∫ti Ón domeniul ilicitului la acquis-ul comunitar, l„rgind sfera persoanelor care pot fi controlate.

Dup„ 1989, Ón Rom‚nia, cet„˛enii rom‚ni, dar ∫i cet„˛enii str„ini au f„cut averi considerabile, unele dintre acestea fiind create prin Ónc„lcarea dispozi˛iilor legale, iar altele prin specularea unei pretins sau real vid legislativ.

Nevoia acestei legi rezid„ din faptul c„ Ón ultima perioad„ tot mai multe persoane s-au Ómbog„˛it cre‚nd averi considerabile prin eludarea dispozi˛iilor legale.

Prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, noi, reprezentan˛ii P.C., dorim s„ oferim justi˛iei p‚rghiile necesare tragerii la r„spundere a unor persoane care nu pot justifica

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 provenien˛a unor averi, ele dep„∫ind puterea legal„ de acumulare a subiec˛ilor viza˛i. Plec„m de la premisa c„ tot ceea ce este imposibil de dovedit este ilicit ∫i Óncerc„m s„ combatem corup˛ia, evaziunea fiscal„, practicile contrare economiei de pia˛„, asigur‚nd protec˛ia rela˛iilor patrimoniale corecte dintre cet„˛eni, dintre ace∫tia ∫i institu˛iile statului din care fac parte.

Vrem ca justi˛ia Ón Rom‚nia s„ func˛ioneze ∫i marii corup˛i ∫i evazioni∫ti s„ fie prin∫i, dar, pentru aceasta, justi˛ia trebuie ajutat„. Asta dorim ∫i noi s„ facem prin acest proiect de lege. El vizeaz„ controlul averilor semnificative Ón leg„tur„ cu care exist„ indicii c„ dep„∫esc veniturile legal ob˛inute de c„tre posesorii acestora.

Acest proiect de lege vizeaz„ persoanele fizice, cu excep˛ia demnitarilor, a magistra˛ilor, a func˛ionarilor publici ∫i a unor persoane cu func˛ii de conducere din sistemul bugetar, pentru care exist„ deja un cadru normativ corespunz„tor Ón privin˛a averilor.

Antren„m Ón acest proiect normativ cet„˛eni ∫i institu˛ii publice (precum administra˛iile financiare, oficiile registrului comer˛ului ∫i Agen˛ia pentru Valorificarea Activelor Bancare) c„rora li se d„ posibilitatea s„ sesizeze sec˛iile teritoriale ale P.N.A., urm‚nd ca procurorii din aceste structuri s„ efectueze o activitate de verificare prealabil„ care se va finaliza prin ordonan˛a de admitere sau respingere a sesiz„rii. Œn cazul Ón care ca urmare a verific„rii prealabile se constat„ diferen˛ele certe Óntre nivelul probat al valorii averii ∫i valoarea real„ a acesteia, averea este supus„ controlului. Pe l‚ng„ fiecare Curte de Apel va func˛iona o comisie de cercetare a modului de dob‚ndire a averilor, format„ din doi judec„tori de la Curtea de Apel ∫i un procuror de la Parchetul care func˛ioneaz„ pe l‚ng„ Curtea de Apel.

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Un mare semnal de alarm„ trebuie tras Ón aten˛ia factorilor de decizie pentru a se lua de urgen˛„ m„suri Ón vederea remedierii c‚torva aspecte cu care se confrunt„ Ón prezent economia ∫i societatea rom‚neasc„, probleme cu care se confrunt„ ∫i 57.000 de cooperatori me∫te∫ug„re∫ti din partea c„rora am primit sesiz„ri.

Œn primul r‚nd, organiza˛iile cooperatiste sunt supuse concuren˛ei neloiale din partea produc„torilor de m„rfuri ieftine care nu ofer„ nici un fel de garan˛ie, dar sunt de cele mai multe ori alese de largi categorii de consumatori din cauza veniturilor reduse ale acestora, dar ∫i a lipsei de informa˛ii.

O situa˛ie similar„ se Ónregistreaz„ Ón ceea ce prive∫te anumite tipuri de prest„ri de servicii pentru popula˛ie, av‚nd Ón vedere existen˛a atelierelor care func˛ioneaz„ Ón bar„ci de metal, pe trotuare, spa˛ii verzi sau Ón sc„ri de bloc, lipsite de condi˛iile elementare de igien„ ∫i reprezent‚nd un real pericol social.

Aceste activit„˛i constituie o concuren˛„ neloial„ pentru organiza˛iile cooperatiste ∫i pun Ón pericol stabilitatea locurilor de munc„ din coopera˛ia me∫te∫ug„reasc„.

O alt„ problem„ ar fi perpetuarea evaziunii fiscale ∫i a muncii îla negru“. Organiza˛iile cooperatiste me∫te∫ug„re∫ti sunt afectate de func˛ionarea unui num„r important de agen˛i economici care utilizeaz„ for˛a de munc„ îla negru“, practic‚nd pre˛uri ∫i tarife inferioare celor reale. Organiza˛iile cooperatiste aplic„ Ón integralitatea ei legisla˛ia fiscal„, concuren˛a neloial„ fiind sim˛it„ mai ales Ón domenii tradi˛ionale din sfera repara˛iilor de articole personale, gospod„re∫ti ∫i bunuri de folosin˛„ Óndelungat„, a construc˛iilor ∫i instala˛iilor, serviciilor de igien„ personal„, prelucrarea lemnului etc.

De asemenea, fiscalitatea asupra locului de munc„ se men˛ine ridicat„, acest factor afect‚nd serios disponibilitatea oric„rui angajator din ramurile produc„toare de valoare ad„ugat„ de a m„ri salariul, cel pu˛in Ón zona vizibil„ a economiei, Ón pofida aplic„rii cotei unice de impozitare a veniturilor. Fiscalitatea se men˛ine ridicat„ ∫i ca urmare a iert„rii de datorii a marilor datornici ∫i a ree∫alon„rii de care au beneficiat mul˛i dintre ace∫tia Ón anii tranzi˛iei. S-a observat un mare decalaj la nivelul economiei na˛ionale, pe linia c‚∫tigurilor ob˛inute, Óntre salariile din ramurile economiei na˛ionale generatoare de valoare ad„ugat„, care ac˛ioneaz„ Óntr-un mediu concuren˛ial real, ∫i cele din regiile autonome, companiile na˛ionale, sistemul bancar. Aceste diferen˛e au o consecin˛„ grav„, ∫i anume faptul c„ Óns„∫i munca se devalorizeaz„, iar tinerii aplican˛i devin din ce Ón ce mai dezinteresa˛i.

## Noi mergem cu Vadim!

Slugoii lui Anghel Stanciu fac presiuni infernale asupra pre∫edin˛ilor organiza˛iilor locale ale Partidului Rom‚nia Mare de pe raza jude˛ului Ia∫i, spre a-i convinge s„ str‚ng„ semn„turi pentru Ónscrierea la tribunal a fantomaticului Partid Popular, n„scut mort.

Din p„cate pentru Stanciu, care a condus Partidul Rom‚nia Mare Ia∫i vreme de aproape 14 ani, demersul s„u este sortit e∫ecului. Nu numai c„ oamenii nu-l urmeaz„ pe drumul lui de sinuciga∫ politic (∫i-a b„tut singur cuiele la sicriu!), dar au Ónt‚mpinat cu satisfac˛ie decizia domnului pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor de a cur„˛a partidul de corup˛i, mafio˛i ∫i lichele. îBine c„ a˛i sc„pat de broscoiul „la!“ mi-a spus unul dintre vechii no∫tri militan˛i din mediul rural, p„rerea lui fiind Ómp„rt„∫it„, de altfel, de marea majoritate a membrilor ∫i simpatizan˛ilor Partidul Rom‚nia Mare.

Chiar dac„ ga∫ca lui Stanciu mizeaz„, Ónc„ vreo c‚teva zile, pe deruta provocat„ de faptul c„ Partidul Rom‚nia Mare Ia∫i a r„mas f„r„ sediu (iar mai-marii Prim„riei Ónt‚rzie, nepermis de mult, rezolvarea situa˛iei!), oamenii valoro∫i, cinsti˛i ∫i patrio˛i ∫i care compun filiala

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 jude˛ean„ a Partidul Rom‚nia Mare nu s-au l„sat p„c„li˛i de chem„rile am„gitoare ale unor politruci ridicoli care s-au m‚njit pe fa˛„ cu vopsea îpopular„“.

Echipele noastre bat jude˛ul de la un cap la altul, iar mesajul pe care Ól auzim de peste tot e unul singur: îNoi mergem cu Vadim!“ C„ or mai fi c‚˛iva fripturi∫ti sau bezmetici (care, de altfel, tr„geau partidul Ón jos), gata s„ se arunce Ón bra˛ele unor tr„d„tori de profesie, care-i vor abandona, oricum, dup„ c‚teva luni, Ón prima gar„, se poate, desigur, dar acestea sunt, evident, pierderi colaterale.

Partidul Rom‚nia Mare a ie∫it Óntreg ∫i mai puternic ca oric‚nd. Tentativa de puci nereu∫it„ (urmat„ de aruncarea peste bord a unor de∫euri care ne-au intoxicat ani de zile) nu ne-a t„iat din elan, ci ne-a dat puteri noi, un suflu proasp„t ∫i imboldul de a merge p‚n„ la cap„t. Rena∫terea Partidului Rom‚nia Mare, marcat„ prin revenirea pre∫edintelui fondator, domnul Corneliu Vadim Tudor, Ón fruntea partidului, dar ∫i prin m„surile ferme, energice, care vizeaz„ Ónt„rirea pe toate planurile forma˛iunii noastre politice, a venit Óntr-un moment c‚t se poate de prielnic, c‚nd Europa se Óntoarce — ∫i bine face! — la valorile tradi˛ionale. Acum, Ón anul de gra˛ie 2005, Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i asum„, o dat„ Ón plus, identitatea sa de partid na˛ionalist, cre∫tin ∫i justi˛iar. Aceasta este calea de urmat.

Declara˛ie politic„

Œn ultima perioad„, prima pagin„ a fiscalit„˛ii ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, a disputelor politice, este ˛inut„ de eventuala majorare a cotei T.V.A. cu 2—3 procente. De∫i ∫ocant„ la prima vedere, aceast„ m„sur„ ar avea, desigur, ∫i dezavantaje, dar mai ales avantaje.

Dup„ cum au relevat ∫i m„surile fiscale adoptate p‚n„ Ón prezent prin modificarea Codului fiscal, ˛inta strategiilor fiscale o reprezint„ mutarea accentului de pe impozitarea direct„ (impozit pe venit ∫i profit) pe impozitarea indirect„ (accize, T.V.A.), m„suri menite s„ stimuleze munca ∫i, Ón acela∫i timp, s„ utilizeze consumul ca o p‚rghie pentru st„p‚nirea infla˛iei.

La baza acestei modific„ri de ordin fiscal st„ necesitatea cre∫terii veniturilor bugetare care, de∫i Ón ultima perioad„ au Ónregistrat o evolu˛ie ascendent„, Ón condi˛iile Ón care Ón anul 2007 Rom‚nia va face parte din marea familie european„, vor trebui s„ se alinieze standardelor Uniunii Europene ∫i s„ asigure finan˛area unor cheltuieli obligatorii.

In vederea integr„rii europene, este absolut necesar„ asigurarea fondurilor pentru proiecte de infrastructur„ ∫i programe de cofinan˛are, precum ∫i a contribu˛iilor obligatorii ale Rom‚niei la bugetul Uniunii Europene.

Posibilele modific„ri ale legisla˛iei fiscale vor avea Ón vedere mai multe ˛inte care s„ fac„ mediul de afaceri rom‚nesc mai atractiv, mai stimulativ ∫i produc„tor de valoare ad„ugat„.

Œn acest sens, pentru anul 2006 sunt vizate:

— Reducerea contribu˛iilor sociale cu circa 5 puncte procentuale, cu implica˛ii mari ∫i efecte deosebite pe mic∫orarea fiscalit„˛ii locului de munc„, a aducerii la lumin„ a noi locuri de munc„, a Óncuraj„rii m„ririi veniturilor.

— Rea∫ezarea unor impozite ∫i taxe astfel Ónc‚t munca s„ fie cea care contribuie la cre∫terea economic„, dar ∫i asigurarea unui echilibru al indicatorilor macroeconomici.

— Orientarea viziunii fiscale c„tre o economie de pia˛„ func˛ional„, a∫ezat„ pe criterii de concuren˛„ ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 competi˛ie, urmare a unei fiscalit„˛i corecte ∫i care nu distorsioneaz„ mediul de afaceri.

îB‚jb‚iala Guvernului Ón domeniul fiscalit„˛ii continu„...“ Modificarea Codului fiscal, am mai spus-o Óntr-o declara˛ie anterioar„, a fost efectuat„ f„r„ o analiz„ ∫tiin˛ific„ a st„rii actuale a economiei rom‚ne∫ti ∫i a posibilelor efecte ale acestei ac˛iuni at‚t asupra mediului de afaceri, cÓt ∫i asupra popula˛iei. Œn plus, ac˛iunea, Ón ansamblul s„u, se afl„ la limita prevederilor Constitu˛iei ∫i ale Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care, la art. 4 alin. (1), Titlul I, Capitolul I — îDispozi˛ii generale“, prevede îPrezentul cod se modific„ ∫i se completeaz„ numai prin lege promovat„, de regul„, cu 6 luni Ónainte de data intr„rii Ón vigoare a acesteia“, ∫i Ón continuare îOrice modificare sau completare la prezentul cod intr„ Ón vigoare cu Óncepere din prima zi a anului urm„tor celui Ón care a fost adoptat„ prin lege“. Or, contrar acestor prevederi legale, majoritatea modific„rilor aduse Codului fiscal au fost operate prin ordonan˛e sau ordonan˛e de urgen˛„ ale Guvernului.

Lipsa de fundamentare a modific„rii Codului fiscal, determinat„, Ón mod evident, de golul de resurse bugetare creat de aplicarea uneia dintre cele mai controversate m„suri, introducerea cotei unice de impozitare, a avut repercusiuni deosebite, Ón primul r‚nd asupra activit„˛ii economice.

S-a creat o stare de instabilitate legislativ„, cu at‚t mai nociv„ cu cÓt ac˛iunea a fost pus„ Ón aplicare Ón momentul Ón care Rom‚nia se str„duie∫te s„ conving„ structurile europene c„ ac˛ioneaz„ pentru Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri.

At‚t societ„˛ile rom‚ne∫ti, cÓt ∫i cele str„ine care realizeaz„ diferite activit„˛i Ón Rom‚nia au fost puse Ón imposibilitatea elabor„rii unui plan de afaceri pentru anul 2005, datorit„ faptului c„ abia la data de 4 iunie a.c. Ministerul Finan˛elor Publice a reu∫it, oarecum, s„ comunice cotele ∫i condi˛iile de aplicare a noilor impozite ∫i taxe. Starea de instabilitate a politicii fiscale promovat„ de Guvernul T„riceanu a influen˛at, de altfel, Óntregul mediu de afaceri din Rom‚nia, Ónregistr‚ndu-se grave perturba˛ii Ón activitatea bursier„, cea a b„ncilor, ∫i afect‚nd ∫i unele interese ale popula˛iei, prin diminuarea semnificativ„ a sumelor cuvenite din dob‚nzile la economiile depuse Ón b„nci.

îP.S.D. ∫i-a ar„tat adev„rata fa˛„“

Cunoa∫tem ast„zi rezultatul votului din Parlament privind mo˛iunea de cenzur„ depus„ de reprezentan˛ii P.S.D.-ului. Dac„ mai era o dat„ nevoie ca acest partid s„-∫i arate adev„rata fa˛„, a f„cut-o din nou, cu acest prilej.

P.S.D. s-a dovedit a fi un partid ancorat Ón vechile mentalit„˛i ale statului totalitar, c‚nd cet„˛eanul ∫i proprietatea nu Ónsemnau nimic altceva dec‚t ni∫te vorbe goale, c‚nd partidul hot„ra totul: c‚t, ce, ∫i cum poate avea un om. Œn acel context, pe primul plan se aflau activi∫tii, care Ón numele poporului muncitor se bucurau de cele mai luxoase ∫i frumoase propriet„˛i, pe care le-au confiscat Ón interes propriu, beau cele mai bune vinuri din podgorii confiscate ∫i trecute Ón proprietatea statului, se foloseau de tot ce avea poporul mai bun ∫i mai valoros, ∫i toate acesta f„r„ nici un drept. Acestor oameni li se pare acum imoral ∫i nu pot Ón˛elege cum de cineva dore∫te ca lucrurile s„ se a∫eze pe f„ga∫ul normal ∫i fiecare s„ fie st„p‚n pe ceea ce a avut sau ce i-au l„sat mo∫tenire p„rin˛ii sau bunicii.

Nu Ón˛elege P.S.D.-ul nici acum, dup„ 15 ani de la revolu˛ie, c„ cel mai important Óntr-o societate este individul, care trebuie respectat ∫i care trebuie s„ se bucure de toate drepturile constitu˛ionale.

Dac„ Constitu˛ia garanteaz„ proprietatea, cred c„ este necesar ca fiecare s„ primeasc„ ceea ce i se cuvine. Exist„ la ora actual„ Ón Rom‚nia oameni cu propriet„˛i Ónsemnate, acumulate Ón cei 15 ani de dup„ revolu˛ie, ∫i multe dintre acestea au fost constituite ∫i datorit„ faptului c„ justi˛ia a Ónchis ochii.

Rezultatele nesatisf„c„toare din activitatea justi˛iei, confirmate prin sondajele de opinie Ón care justi˛ia este cotat„ cu un mare procentaj de neÓncredere, justific„ modific„rile aduse Ón acest domeniu.

Pentru a da doar un singur exemplu de decizii eronate luate la cele mai Ónalte niveluri ale instan˛elor, amintim faptul c„ statul rom‚n pl„te∫te milioane de euro proprietarilor care au c‚∫tigat propriet„˛ile Ón urma proceselor de la CEDO.

Accederea la o func˛ie de conducere Ón cadrul instan˛elor judec„tore∫ti ∫i a parchetelor prin concurs,

Pare-se ca atitudinea perfid„ ∫i lipsit„ de moralitate a P.S.D.-ului nu ocole∫te nici filiala social-democrat„ sucevean„. Ipocrizia conducerii, Ón frunte cu pre∫edintele Gavril MÓrza, precum ∫i dezinteresul fa˛„ de propriii membri au condus, a∫a cum era de a∫teptat, la p„r„sirea corabiei de c„tre unii partizani, plictisi˛i ∫i s„tui de tratamentele ∫i comportamentele social-democrate, cu inflexiuni neocomuniste.

Este ∫i cazul consilierului local sucevean Corneliu Vornicu, care, Óntr-un gest de onoare sau de c„utare a identit„˛ii politice, ∫i-a dat demisia din cadrul structurilor P.S.D.-iste. Acesta nu a suportat dec‚t ∫apte luni maniera st‚ngist„ a conducerii organiza˛iei ∫i a pre∫edintelui MÓrza, care, dup„ cum se ∫tie, urm„re∫te cu abnega˛ie principiile dictatoriale de conducere.

Œn urma demisiei domnului Corneliu Vornicu, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Suceava ∫i al organiza˛iei municipale social-democrate, Gavril MÓrza, a declarat c„ nu este nici o pierdere pentru P.S.D., obi∫nuit fiind probabil cu aceast„ atitudine din partea colegilor s„i de partid.

Nu suntem de acord cu migra˛iile politice, Óns„ nu putem s„ r„m‚nem indiferen˛i la îmi∫c„rile de trupe“ din via˛a politic„ a jude˛ului. Cu siguran˛„ domnul Vornicu Ó∫i va con∫tientiza Ón perioada urm„toare adev„ratul s„u crez politic, orientarea doctrinar„, dar, mai presus de toate acestea, va sprijini Ón consiliul local toate m„surile menite s„ sprijine comunitatea sucevean„, pun‚nd interesele cet„˛enilor Ónaintea oric„ror avantaje de ordin personal.

Sper„m c„ de acum Óncolo, Ón Consiliul Local Suceava, Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ va beneficia ∫i de sus˛inerea domnului Vornicu, Ón toate demersurile necesare dezvolt„rii regionale ∫i Ómbun„t„˛irii condi˛iilor de trai ale cet„˛enilor, c„ci, p‚n„ la urm„, despre acest lucru este vorba.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005

Unele evenimente petrecute s„pt„m‚na trecut„ m„ determin„ s„ cred c„ mul˛i dintre colegii mei nu ar putea trece pragul nici m„car al unei ∫coli de arte ∫i meserii.

Pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase — fost ministru de externe, fost prim-ministru —, ar trebui s„ ∫tie cel mai bine dintre noi care trebuie s„ fie rela˛iile cu oficialit„˛ile organismelor europene, mai ales acum, c‚nd ne afl„m Ón anticamera Uniunii Europene. Ei, bine, se pare c„ experien˛a acumulat„ Ón demnit„˛ile pe care le-a de˛inut nu a l„sat vreo urm„ la pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase. Altfel nu mi-a∫ putea explica deloc acele declara˛ii din pres„, ironice ∫i total deplasate, fa˛„ de o ac˛iune civic„ pe care a Óntreprins-o ∫eful delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti, domnul Jonathan Scheele, participarea la un mar∫ al persoanelor cu dizabilit„˛i fizice. Domnul N„stase, deranjat de o serie de aprecieri ale oficialului european privind mo˛iunea de cenzur„, a afirmat c„ îam v„zut c„ d‚nsul (Jonathan Scheele — n.a.) Ón momentul de fa˛„ urm„re∫te cu foarte mare aten˛ie felul Ón care sunt respectate Ón Rom‚nia standardele, am v„zut c„ a plecat cu c„ruciorul pentru handicapa˛i prin Bucure∫ti, s„ vad„ dac„ trotuarele corespund standardelor europene.“

Nu numai din punctul meu de vedere — exist„ foarte mul˛i sus˛in„tori ai tezei pe care o voi expune —, domnul Jonathan Scheele este oficialul european care nu ar trebui deloc criticat pentru ac˛iunile pe care le Óntreprinde sau pentru declara˛iile sale. Nu pentru c„ ar de˛ine o demnitate european„ de rang Ónalt, la un organism de care depinde enorm integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, ci pentru c„ domnul Jonathan Scheele este unul dintre oficialii europeni cei mai aviza˛i Ón privin˛a realit„˛ilor din Rom‚nia. ™i este normal s„ fie a∫a, din moment ce Domnia sa Ó∫i desf„∫oar„ activitatea exclusiv Ón Rom‚nia. Dac„ nu trebuie s„ ne mir„m de cine ∫tie ce oficial american, care nu a pus piciorul Ón Rom‚nia, dar ∫tie ce se Ónt‚mpl„ aici, Ón ceea ce prive∫te aprecierile — indiferent de natura lor, critice sau pozitive — domnului Jonathan Scheele nu trebuie s„ ne Óndoim, cu excep˛ia domnului Adrian N„stase, pentru care ironia gratuit„ (folosesc eufemistic acest termen) este o arm„ cu care atac„ ∫i reprezentan˛ii opozi˛iei care se afl„ la putere ∫i, Ón ultim„ instan˛„, oficialii europeni care critic„ actuala stare de lucruri din ˛ar„, mai precis urm„rile fostei guvern„ri. Ce crim„ a comis domnul Jonathan Scheele? A apreciat, ∫i v„ asigur c„ un astfel de oficial european nu declar„ ceva f„r„ o riguroas„ documentare ∫i analiz„, c„ legile reformei justi˛iei din pachetul legislativ pentru care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea corespund standardelor cerute de Uniunea European„. Pentru aceast„ declara˛ie a fost taxat cu o ironie ieftin„ de c„tre nimeni altul dec‚t pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor. Avem noroc c„ domnul Jonathan Scheele nu este un tip r„zbun„tor, altfel gestul domnului N„stase ar putea contribui la sc„derea notei pe care U.E. o va da Rom‚niei.

Din tragica postur„ a partidului aflat Ón opozi˛ie, P.S.D. a lansat mo˛iunea îCacealmaua“

Dup„ cum am intuit, am asistat s„pt„m‚na trecut„ la mo˛iunea de cenzur„ depus„ de parlamentarii P.S.D., care s-ar fi putut intitula mult mai simplu, îMo˛iunea Cacealmaua“.

Œn primul r‚nd, colegii de la P.S.D. au transformat Óntregul demers legislativ Óntr-o pledoarie politicianist„, f„r„ s„ se refere la temele legiferate Ón pachetul de legi propus de Guvernul T„riceanu. Mai mult, acuzele P.S.D.-iste au avut de c‚teva ori referiri la situa˛ii inexistente, dovad„ c„ autorii documentului nici m„car nu au lecturat textul legislativ. Be˛ia de cuvinte a politrucilor de la P.S.D. a devenit evident„ o dat„ cu referirea la înecesitatea reglement„rii patrimoniului sindical din perioada 1945—1989 printr-o lege special„“, afirma˛ie f„r„ fundament, sau prin referirile la retrocedarea l„ca∫elor de cult, de∫i trebuia cunoscut faptul c„ aceast„ categorie de imobile nu face obiectul legilor din pachetul prezentat de Guvernul T„riceanu.

Œn al doilea r‚nd, o dovad„ de necontestat a faptului c„ P.S.D. a dorit s„ transforme o dezbatere parlamentar„ Óntr-un circ de prost gust ∫i c„ nu a crezut nici o secund„ Ón finalitatea acestui demers este faptul c„ îoameni de baz„“ ai P.S.D., precum Ion Iliescu, Adrian N„stase, Sorin Oprescu, Rodica St„noiu, Vasile Pu∫ca∫ sau Octav Cozm‚nc„ nu ∫i-au pus semn„tura pe mo˛iunea de cenzur„. Hilar de-a dreptul este faptul c„ domnul senator Dan Mircea Popescu, cel care a citit cu at‚ta patim„ mo˛iunea Ón plenul Parlamentului, nu a semnat-o. Aceast„ dezorganizare tr„deaz„ faptul c„ Ón cadrul Partidului Social Democrat lucrurile Óncep s„ prind„ contur, prin crearea a dou„ noi tabere: tab„ra celor care ∫tiu s„ scrie ∫i tab„ra celor care ∫tiu s„ citeasc„.

Dup„ cum ne-a obi∫nuit Ón ultimii patru ani, P.S.D. a dorit s„ creeze un nou joc de imagine, reu∫ind s„-∫i fure Ón acela∫i timp c„ciula. Pentru c„ a∫a d„ bine la elector, parlamentarii social-democra˛i au lansat Ón cadrul dezbaterilor parlamentare acuze f„r„ fond, atacuri la persoan„ ∫i au creat discu˛ii inutile.

Trebuie s„ le amintesc Ón acest sens c„ pachetul de legi ale justi˛iei ∫i propriet„˛ii, pentru care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea, se Ónscrie Ón seria de reforme necesare pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i ar fi trebuit adoptat acum 15 ani, pentru a pune cap„t nedrept„˛ilor de care au suferit rom‚nii Ónainte de 1990 ∫i p‚n„ Ón prezent. Mai mult, acuzele parlamentarilor P.S.D. c„ demersul Guvernului ar semnifica sfidarea Parlamentului este demontat de cifrele care arat„ c„ Guvernul T„riceanu, comparativ cu aceea∫i perioad„ de existen˛„ a Guvernului P.S.D., a redus la jum„tate num„rul ordonan˛elor de urgen˛„ emise ∫i a ales calea ini˛iativelor legislative.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îTransfer de proprietate, dar nu ∫i de responsabilitate“

Modificarea celor trei legi care reglementeaz„ restituirile ∫i desp„gubirile din domeniul funciar repune Ón drept regula restituirii Ón natur„ îpe vechiul amplasament“.

De asemenea, persoanele care fie nu au depus cererile de reconstituire a propriet„˛ii, fie le-au fost respinse, sunt repuse Ón termen. De ce oare aceast„ m„sur„? De ce persoanele respective nu au depus cereri timp de 14 ani? R„spunsul cel mai plauzibil este c„ nu au avut documente Ón baza c„rora s„ cear„ reconstituirea dreptului de proprietate. Au timp ca Ón 60 de zile s„-∫i falsifice documentele sau s„-∫i tocmeasc„ martori. De ce au timp? Pentru c„ aceia care au fost obliga˛i s„ judece corect acum sunt obliga˛i s„ judece repede. Repede ∫i sub presiunea sanc˛iunilor drastice care Ói a∫teapt„, dac„ Ón 15 zile nu rezolv„ problema. Oricum, numai s„ transfere proprietatea. Regula nescris„ a acestei m„suri este ca p„durea, pentru c„ la ea doresc s„ m„ refer, s„ treac„ de la stat la particulari. Oricum, numai s„ treac„.

Realitatea european„, realitatea rom‚neasc„ a ultimilor 50 de ani dovede∫te c„ statul a fost cel mai bun gospodar al p„durilor.

Silvicultorii europeni, Banca Mondial„, to˛i cei care ne-au v„zut ∫i analizat p„durile, ne-au recomandat s„ nu le privatiz„m. P„durea nu poate fi administrat„ pe suprafe˛e mici, nu poate fi gospod„rit„ dec‚t Ón contextul general al gospod„ririi mediului, al apelor, a c„ror cas„ o constituie. Apoi, admi˛‚nd ideea c„ statul, Ón mod gre∫it va fi vitregit de acest bun na˛ional, din p„cate mare capital politic, cine Ól poate substitui?

Œn nici un caz proprietarii unor suprafe˛e mici de p„dure. Ei nu au bani, ei nu pot conduce un proces de produc˛ie. Va fi nevoie de proprietari cu bani. Experien˛a vast„ a ultimilor ani a dovedit-o clar c„ nici un proprietar nu urm„re∫te altceva dec‚t efectul economic imediat, mas„ lemnoas„ de bun„ calitate, exploatat„ Ón dispre˛ul oric„ror legi ale men˛inerii echilibrului ecologic.

Cine va fi proprietarul care va construi drumuri forestiere? Cine va fi proprietarul care va fi dispus s„ investeasc„ 50 de ani Óntr-o p„dure, pentru ca abia apoi s„ Ónceap„ s„ c‚∫tige din capitalul investit?

îPrivatizarea“ I.A.S. Beuca ∫i investitorul îstrategic“ N.D.T.

De c‚˛iva ani buni, Ón Teleorman circul„ zvonul c„ actualul deputat Teodor Ni˛ulescu, uz‚nd de pozi˛ia sa de prefect, a pus m‚na Ón condi˛ii suspecte pe patrimoniul Societ„˛ii Comerciale îAgrozootehnica“ — S.A. (fost I.A.S.) din comuna Beuca. Interes‚ndu-m„, iat„ ce am aflat.

I. Mai Ónt‚i, I.A.S. Beuca a fost deposedat„ de 20,38 hectare teren intravilan. Astfel, Ón baza unui raport de evaluare (Ón fapt, se dovede∫te c„ a fost o... cras„ subevaluare!), firma so˛iei prefectului, îJGV Rocriss“ — S.R.L., cump„r„ de la îAgrozootehnica“ 20,38 hectare teren intravilan, cu contractul nr.6.461/18.01.2003, pentru suma de numai 100 milioane lei, dar — aten˛ie! — pe aceste 20,38 hectare se aflau cl„diri ∫i utilaje apar˛in‚nd Fermei Vegetale ∫i Animale Beuca, Fermei Vegetale ∫i Animale S„ceni, Fermei Vegetale ∫i Animale Z‚mbreasca, precum ∫i sediul I.A.S.-ului din Dr„c∫enei.

II. Apoi, I.A.S. Beuca a fost deposedat ∫i de construc˛iile ∫i utilajele aflate pe aceste terenuri. Exemplu: invoc‚nd ni∫te debite f„cute doar pe h‚rtie, creditoarea îJGV Rocriss“ solicit„ ∫i ob˛ine prin executare silit„ (proces-verbal din 11.11.2004), construc˛iile ∫i utilajele Fermei I.A.S. Beuca, pentru un a∫a-zis debit de 3.410.687.892 lei. ™i aici a fost vorba de subevaluarea activelor debitorului îAgrozootehnica“.

III. Œn urm„toarea faz„, îJGV Rocriss“ Óncepe s„ fac„ dubioase tranzac˛ii cu cele 20,38 hectare teren intravilan, pentru care a pl„tit 100 milioane lei, adic„ 4,9 milioane lei/hectar. Exemplu: prin contractul nr.196/27.01.2005, îJGV Rocriss“ vinde 4,52 hectare (terenul aferent Fermei Vegetale ∫i Animale S„ceni), cu pre˛ul total de 2.649.004.600 lei, Ón condi˛iile Ón care el fusese achizi˛ionat la pre˛ul de numai 4,9 milioane/hectar!

Œn mod firesc se pune Óntrebarea: cine a fost prostul care îa pus botul“, cum se zice, la o a∫a afacere p„guboas„? Ei, bine, surpriz„: cump„r„torul nu este altcineva dec‚t îNDT Security“ — S.R.L., adic„ firma aceluia∫i domn Ni˛ulescu! Dar surprizele nu se opresc aici. Œn aceea∫i zi, c‚teva minute mai t‚rziu, prin contractul nr.197/27.01.2005, proasp„tul proprietar îNDT Security“ vinde acela∫i teren de 4,52 hectare, cu acela∫i pre˛ de 2.649.004.600 lei, firmei — ˛ine˛i-v„ bine! — îSaifcar“ S.A., a aceluia∫i domn Ni˛ulescu! Personal, m„ ab˛in s„ comentez ra˛iunile acestui lan˛ de v‚nz„ricump„r„ri Óntre firmele aceluia∫i proprietar! Œn schimb, sper ca organismele de control fiscal s„ verifice atent toate tranzac˛iile de acest fel ∫i s„ ne spun„ ∫i nou„ ce au g„sit. Œn plus, aceste active au fost ipotecate Ón favoarea sucursalei teleorm„nene a unei b„nci importante, aflate Ón curs de privatizare, pentru ob˛inerea unor credite de peste 100 miliarde lei?!

Atunci c‚nd actuala guvernare a pornit pe drumul acceler„rii procesului de integrare european„, era con∫tient„ de faptul c„ acesta va fi unul lung. Totu∫i, ea nu se a∫tepta s„ constate c‚t„ rezisten˛„ opun acestui demers unii dintre politicienii opozi˛iei. Aceast„ Ómpotrivire Ónd‚rjit„ este cu at‚t mai surprinz„toare cu c‚t vine din partea unor persoane care sus˛ineau sus ∫i tare c„ ac˛iunile lor sunt Óndreptate c„tre scopul integr„rii europene.

Œns„, recent, opozi˛ia a f„cut dovada f„˛„rniciei acestor afirma˛ii, prin depunerea unei mo˛iuni de cenzur„ Ómpotriva unui pachet legislativ de o importan˛„ capital„ pentru ˛elul integr„rii.

Reac˛iile negative la adresa acestei ac˛iuni nu au Ónt‚rziat s„ apar„. ™i ce este mai r„u e c„ ele au venit ∫i din partea unui Ónalt oficial ∫i reprezentant al Uniunii Europene. Domnul Jonathan Scheele a criticat mo˛iunea de cenzur„ ini˛iat„ de Partidul Social Democrat, afirm‚nd c„ îea ar afecta perspectivele ader„rii“. Declara˛ia ar trebui s„ fie un semnal de alarm„ pentru Partidul Social Democrat, din moment ce ea vine din partea unei persoane de ale c„rei opinii trebuie s„ ˛inem cont cu cea mai mare aten˛ie.

Cu toate acestea, r„spunsul Partidului Social Democrat, dat prin vocea pre∫edintelui Adrian N„stase, a

avut un ton persiflant, suger‚ndu-i domnului Scheele s„ fac„ îanalize solide, Ómpreun„ cu exper˛i de la Uniunea European„, pentru a vedea dac„ aceast„ lege — a justi˛iei — corespunde standardelor europene“. Probabil c„, Ónainte s„ afirme acest lucru, domnul N„stase nu s-a g‚ndit c„ ∫eful delega˛iei Comisiei Europene este unul dintre cei mai Ón m„sur„ s„ se pronun˛e asupra îstandardelor europene“.

De asemenea, prin desconsiderarea afirma˛iilor domnului Scheele, pre∫edintele P.S.D. nu numai c„ ∫i-a reiterat opozi˛ia fa˛„ de m„surile care ar facilita integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, dar a manifestat ∫i un comportament nedemn pentru un om politic.

Pe de alt„ parte, consider c„ evaluarea domnului Scheele la adresa pachetului de legi propuse de Guvern este un semnal favorabil. Dumnealui a calificat acest pachet ca fiind un îcompromis rezonabil“ ∫i un pas Ónsemnat pe calea ader„rii. A∫adar, acest semnal ar trebui s„ le inspire ∫i colegilor din opozi˛ie o atitudine mai Ón˛eleapt„. Ar trebui s„ le sugereze s„ nu mai Óncerce z„d„rnicirea demersurilor c„tre realizarea integr„rii europene.

Œn cadrul municipiului Giurgiu se impun urgent lucr„ri privind refacerea ∫i dezvoltarea infrastructurii Ón intravilanul localit„˛ilor rurale, pietruirea drumurilor comunale ∫i alimentarea cu ap„ a satelor.

Acest lucru este practic imposibil Ón condi˛iile Ón care, Ón urma unei ac˛iuni Ón instan˛„, Consiliul Jude˛ean Giurgiu a fost obligat s„ suporte totalul de cheltuieli, adic„ 34,5 miliarde de lei, pentru plata lucr„rilor de bran∫ament alimentare cu ap„ ∫i alte utilit„˛i efectuate la locuin˛ele sociale Ón municipiul Giurgiu, Ón baza Hot„r‚rii Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea ∫i garantarea de c„tre Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale care privesc cele men˛ionate mai sus.

Consiliul Jude˛ean Giurgiu nu dispune de fondurile necesare atingerii acestui obiectiv, impun‚ndu-se Ón consecin˛„ interven˛ia cu suport financiar a Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, pentru a repartiza suma subven˛ionat„, Ón calitatea sa de Ómprumutat al creditului extern de 340 milioane dolari S.U.A. ∫i Ón calitate de coordonator ∫i beneficiar al lucr„rilor efectuate.

Ca reprezentant al locuitorilor acestui jude˛, am obliga˛ia de a insista Ón demararea tuturor ac˛iunilor care ar putea duce la Óncheierea acestui capitol de cheltuieli neacoperite.

Œntrebare: cum se poate solu˛iona aceast„ problem„ pentru ca interven˛ia ministerului pe care Ól conduce˛i s„ fie c‚t mai prompt„?

Declara˛ie politic„ privind unele probleme ale jude˛ului Buz„u

Œn urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, am tras, f„r„ succes, un semnal de alarm„ legat de deblocarea drumului na˛ional DN 10, Ón zona barajului Siriu din jude˛ul Buz„u.

Revin acum ∫i v„ anun˛ c„ situa˛ia este departe de a fi rezolvat„. Locuitorii trebuie s„ ocoleasc„ sute de kilometri, iar societ„˛ile comerciale care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea acolo au pierderi zilnice de miliarde de lei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 Œn ultima perioad„ au fost dezamorsate c‚teva adev„rate revolte ale acestora, dar situa˛ia ar putea s„ scape de sub control Ón orice moment.

Oamenii a∫teapt„, se pare, Ón zadar un r„spuns de la autorit„˛i privind data la care se va relua circula˛ia pe ∫oseaua respectiv„.

Solicit Ónc„ o dat„ Guvernului ∫i reprezentan˛ilor Companiei Na˛ionale de Autostr„zi ∫i Drumuri Rom‚nia s„ ia m„suri astfel Ónc‚t butoiul de pulbere despre care v-am vorbit s„ nu explodeze.

Este o chestiune cu mari implica˛ii Ón plan social ∫i economic, pe care avem datoria s„ o trat„m cu seriozitate ∫i interes maxim.

O alt„ chestiune asupra c„reia a∫ vrea s„ v„ re˛in aten˛ia vizeaz„ situa˛ia Ón care se g„sesc profesorii implica˛i Ón examenul de bacalaureat de anul acesta.

Dup„ cum ∫ti˛i, s„pt„m‚na trecut„, dasc„lii ∫i-au manifestat nemul˛umirea amenin˛‚nd cu mi∫c„ri sindicale de propor˛ii Ón leg„tur„ cu faptul c„, dintr-o eroare de repartizare bugetar„, dac„ se poate spune a∫a, nu ∫i-au primit banii pentru concedii.

Acum ne vedem pu∫i Óntr-o alt„ situa˛ie tensionat„: profesorii din comisiile de la bacalaureat amenin˛„ cu boicotarea examenului pentru c„, sus˛in ei, sunt pl„ti˛i foarte prost pentru presta˛ia lor, o treime din salariul brut.

Prin declara˛ia mea politic„, Óncerc s„ evit o astfel de criz„ care ar afecta, cu siguran˛„, imaginea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc ∫i a celor care Ól conduc.

Consider c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii trebuie s„ g„seasc„ Ón regim de urgen˛„ o solu˛ie de ie∫ire din acest impas de pe urma c„ruia ar avea de suferit, Ón egal„ m„sur„, sute de elevi buzoieni.

Cele 14 zile de grev„ a sindicali∫tilor C.F.R. au provocat pierderi estimate la 560 miliarde lei, sum„ suportat„ de la bugetul de stat.

Este foarte u∫or de intuit Ón aceste condi˛ii c„ principalii beneficiari ai grevei au fost transportatorii priva˛i de persoane, care au ob˛inut Ón aceast„ perioad„ profituri uria∫e.

Astfel, numai patru firme care asigur„ transportul de pasageri pe ruta Bucure∫ti—Mangalia au ob˛inut Ón aceste zile c‚∫tiguri de 4,4 miliarde lei.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ cele mai puternice voci sindicale ale lucr„torilor C.F.R. sunt afilia˛i Blocului C.N.S.L.R. Fr„˛ia, al c„rui pre∫edinte este Marius Petcu, finul lui Miron Mitrea, consider c„ sunt motivat s„ cred c„ aceast„ grev„ a avut puternice coordonate politice ∫i ale afaceri∫tilor din transportul de persoane. ™i m„ refer, Ón primul r‚nd, la Federa˛ia Na˛ional„ Patronal„ a Transportatorilor Rutieri din Rom‚nia, organiza˛ie fondat„ Ón 2003, care are ca membri fondatori, printre al˛ii, pe Ioan Bivolaru (deputat P.S.D.) ∫i Hristache Bogatu (pre∫edinte F.N.S.S.R.).

Concluzionez afirm‚nd faptul c„ asumarea responsabilit„˛ii unei situa˛ii de criz„ dintr-un stat revine de cele mai multe ori Guvernului, f„r„ ca popula˛ia s„ afle vreodat„ adev„ratele ramifica˛ii care treneaz„ de ani de zile Óntr-un sistem ∫i care pot paraliza economia na˛ional„, Ón ciuda guvernan˛ilor ˛„rii.

Œn declara˛ia mea de ast„zi a∫ dori s„ vorbesc despre necesitatea deconspir„rii fostei Securit„˛i, cunoscut„ ∫i sub numele de poli˛ie politic„.

Vreau s„ readuc Ón actualitate unele aspecte referitoare la studierea fostelor arhive ale Securit„˛ii, care Ón ultimii 15 ani a stat la loc ferit de îsoare“. De∫i, Ón 1999, Legea accesului la propriul dosar de securitate a fost adoptat„ de Parlamentul Rom‚niei, neclarit„˛ile textului actului normativ Ón aspectele legate de procedura de accesare a dosarelor au f„cut practic inaplicabil„ legea Ón ultimii 5 ani.

Consiliul Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Statului a fost Ónfiin˛at Ón 7 decembrie 1999 prin Legea nr. 187, cunoscut„ drept Legea îTicu Dumitrescu“, este considerat drept institu˛ie-simbol pentru instaurarea democra˛iei Ón Rom‚nia ∫i a fost a∫teptat de mul˛i rom‚ni, cu at‚t mai mult cu c‚t acesta ∫i-a Ónceput activitatea abia la sf‚r∫itul mandatului 1996—2000 al Conven˛iei Democratice. Conform legii, C.N.S.A.S. este o autoritate public„ central„, sub controlul Parlamentului ∫i finan˛at„ sut„ la sut„ de la bugetul de stat, care are ca scop deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„ Ón perioada comunist„.

Modalit„˛ile prin care C.N.S.A.S. Ó∫i Óndepline∫te menirea sunt: facilitarea accesului la propriul dosar de securitate ∫i comunicarea, fie la cererea societ„˛ii civile, a partidelor politice, a presei sau a unor simple persoane fizice, fie din oficiu, Ón cazul Ónal˛ilor demnitari de stat, a cazurilor de poli˛ie politic„.

Problema cea mare este c„ din 2000 p‚n„ Ón toamna lui 2004 nici Guvernul N„stase, nici majoritatea P.S.D.-ului nu au permis trecerea vreunui amendament la aceast„ lege. Œn momentul de fa˛„, C.N.S.A.S., practic, nu are un obiect al muncii. Astfel, C.N.S.A.S. nu de˛ine Ón custodia sa dec‚t o cantitate foarte mic„ de dosare, deci nu poate r„spunde Ón termen de 60 de zile, conform legii, dec‚t Ón propor˛ie de 10% din cererile depuse. Restul dosarelor se prelungesc Ón func˛ie de institu˛ia care de˛ine aceste dosare, ∫i anume fie S.R.I., fie S.I.E., fie arhivele militare.

Pe aceast„ cale, doresc s„ salut at‚t ini˛iativa Legii lustra˛iei, lege care vine cu o Ónt‚rziere de 15 ani, din motive bine cunoscute de noi to˛i, c‚t ∫i proiectul de modificare a Legii de func˛ionare a C.N.S.A.S., conceput de reprezentan˛ii societ„˛ii civile ∫i, prin statutul dob‚ndit de la cei care m-au votat, s„ m„ al„tur celor care lupt„ pentru aflarea adev„rului.

## **Domnul Tudor Mohora:**

Falimentul politicilor financiare ∫i bugetare de esen˛„ liberal„ ale Guvernului T„riceanu

Œn campania electoral„ pentru alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale, Alian˛a P.N.L. — P.D. a lansat, sub umbrela lozincii îS„ tr„i˛i bine!“, obiectivul introducerii cotei unice de impozitare a veniturilor cu 16%.

Œn prezent, se ∫tie c„, prin legiferarea cotei unice, au avut de c‚∫tigat cei boga˛i, precum ∫i cei cu salarii foarte mari ∫i mari. Pentru marea mas„ a salaria˛ilor, influen˛ele au fost nesemnificative, iar evolu˛ia infla˛iei a lovit ∫i continu„ s„ loveasc„ Ón puterea lor de cump„rare.

Se ∫tie, de asemenea, c„ mult-tr‚mbi˛ata cre∫tere a veniturilor bugetare, prin scoaterea la suprafa˛„ a îeconomiei negre“ nu s-a produs.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 Ca urmare, pentru a acoperi g„urile bugetare produse datorit„ unor calcule ∫i fundament„ri superficiale, Guvernul T„riceanu, lun„ de lun„, a introdus noi accize, taxe ∫i impozite, Ónghea˛„ salariile bugetarilor, cre∫te num„rul minerilor disponibiliza˛i, precum ∫i al disponibiliz„rilor din alte companii na˛ionale, scumpe∫te gazele naturale ∫i energia electric„ cu Ónc„ 20% de la 1 octombrie a.c. f nta oficial„ a infla˛iei, pe acest an, a fost deja ridicat„ la 7,5% fa˛„ de 7%, prev„zut ini˛ial.

Reprezint„ oare aceast„ suit„ de m„suri financiare ∫i bugetare o reflectare a lozincii îS„ tr„im bine“?

De cur‚nd, Guvernul T„riceanu, prin declara˛iile ambigue f„cute de reprezentan˛ii s„i, Óndeosebi de ministrul finan˛elor publice, preconizeaz„, mai mult sau mai pu˛in transparent, majorarea taxei pe valoarea ad„ugat„ (T.V.A.) de la 19% la 22%. Efectele unei astfel de m„suri asupra nivelului de trai, a infla˛iei ∫i a lumii de afaceri ar fi devastatoare.

O astfel de m„sur„ extrem„ confirm„, Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, falimentul politicilor financiare ∫i bugetare promovate de Guvernul T„riceanu ∫i, implicit, lipsa unei fundament„ri serioase a introducerii cotei unice de impozitare de 16%.

Cu o perseveren˛„ demn„ de cauze mai bune, chiar ∫i Ón prezent, Guvernul T„riceanu are Ón vedere c„ abia Ón luna iulie a.c., deci dup„ ∫apte luni de la Ónceputul guvern„rii, s„ elaboreze o strategie financiar„ ∫i bugetar„ pe termen mediu, pe care o va face public„ ulterior. Continu„, Ón felul acesta, lansarea de îbombe financiare“, f„r„ s„ existe, Ón prealabil, o fundamentare c‚t de c‚t serioas„ a consecin˛elor.

Stima˛i colegi,

V„ rog pe cei care nu sunt Ón sal„ s„ Ói pofti˛i la ∫edin˛„.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei. V„ anun˛ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri 263. Sunt absen˛i 68 ∫i particip„ la alte ac˛iuni parlamentare 10 colegi.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i v„ prezint informarea cu privire la ini˛iativele Ónregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie Ónaintate comisiilor permanente pentru examinare ∫i Óntocmirea avizelor sau rapoartelor Ón termenele stabilite.

La Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor au fost Ónregistrate urm„toarele ini˛iative legislative:

1. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 44/2005 privind emisiunea din anul 2005 a municipiului Bucure∫ti de titluri de valoare denominate Ón EUR, adoptat de Senat Ón data de 23 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru avize, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 30 iunie 2005.

Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

2. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 46/2005 privind repartizarea sumelor re˛inute Ón propor˛ie de 10%, potrivit legii, Ón bugetul Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate pe anul 2005, adoptat de Senat Ón data de 23 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 30 iunie 2005.

Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

6. Proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 39/1996 privind Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea Fondului de garantare a depozitelor Ón sistemul bancar, ini˛iat de domnii senatori Varujan Vosganian, Io˛cu Petru Nicolae, Ovidiu R„doi, membri ai Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnii senatori Nicolae V„c„roiu, Viorel ™tefan, Radu-C„t„lin Mardare, Ion Florescu, Viorel Arca∫, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D., doamna senator Silvia Ciornei, membr„ a Grupului parlamentar al P.C., adoptat de Senat Ón data de 23 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru avize, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Termen de depunere a raportului: 14 septembrie 2005. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

7. Proiectul Legii pentru completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ini˛iat de domnul senator Ilie S‚rbu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat Ón data de 23 iunie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 14 septembrie 2005.

Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

8. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoane care ocup„ func˛ii de demnitate public„, ini˛iat„ de domnul senator Gheorghe Funar, doamna senator Verginia Vedina∫, membri ai Grupului parlamentar al P.R.M., respins„ de Senat Ón data de 23 iunie 2005.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 20 septembrie 2005. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

9. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, cu modific„rile ∫i

complet„rile ulterioare, ini˛iat„ de domnii deputa˛i Horea Dorin Uioreanu, Mircea Valer Pu∫c„, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L., respins„ de Senat Ón data de 23 iunie 2005.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 20 septembrie 2005. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

10. Propunerea legislativ„ privind alocarea de la bugetul de stat a sumei de 50 de milioane de euro anual pentru reabilitarea ∫i dotarea c„minelor culturale din mediul rural, ini˛iat„ de domnii senatori Gheorghe Funar, Iorga Nicolae, Verginia Vedina∫, Dan Claudiu T„n„sescu, Onaca Constantin, Dinescu Valentin, Ilie Petrescu, Moisiuc Viorica, Irina Loghin, membri ai Grupului parlamentar al P.R.M., respins„ de Senat Ón data de 23 iunie 2005.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru avize, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 20 septembrie 2005. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Fiind Ón procedur„ de urgen˛„, v„ propun 5 minute pentru dezbateri generale ∫i un minut pentru fiecare interven˛ie individual„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Din partea comisiei?

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia pentru politic„ extern„ a Camerei Deputa˛ilor a fost sesizat„ Ón fond, Ón vederea examin„rii ∫i Óntocmirii raportului Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului adi˛ional la Acordul european instituind o asociere Óntre Rom‚nia, pe de o

parte, ∫i Comunit„˛ile Europene ∫i statele membre ale acestora, pe de alt„ parte, pentru a ˛ine cont de aderarea Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia ∫i Republicii Slovace la Uniunea European„, semnat la Bruxelles la 4 mai 2005.

Proiectul de lege a primit avizul favorabil al Comisiei pentru industrii ∫i servicii, Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice ∫i al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

De asemenea, proiectul de lege a primit ∫i avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu unele observa˛ii ∫i propuneri pertinente, de care ini˛iatorul a ˛inut seama.

A∫a cum am precizat, proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului adi˛ional la Acordul european despre care am f„cut trimitere Ón interven˛ia de mai sus.

Av‚nd Ón vedere con˛inutul s„u, Protocolul adi˛ional face parte din categoria tratatelor care, potrivit art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, se supun Parlamentului spre ratificare prin lege.

Precizez, de asemenea, c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputa˛ilor este prima camer„ sesizat„, potrivit art. 75 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate, cu votul celor 21 de membri ai comisiei.

Œn urma dezbaterii, comisia v„ propune admiterea f„r„ modific„ri a proiectului de lege men˛ionat. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Vreau s„ v„ rog urm„torul lucru: Ón m„sura Ón care nu sunt chestiuni controversate, a∫ vrea ca ∫i prezent„rile din partea comisiei ∫i prezent„rile din partea ini˛iatorilor s„ fie succinte. Avem, p‚n„ la urm„, de decis dac„ reu∫im s„ finaliz„m Ón aceste zile legile care sunt pe ordinea de zi sau organiz„m ∫i o sesiune extraordinar„ pentru a le continua, pentru a continua dezbaterea lor.

De aceea, v„ rog, Ón m„sura Ón care nu este nevoie de comentarii suplimentare, s„ facem economie de vorbe. Da? ™i, s„ fim c‚t mai eficien˛i. Avem ∫i ∫ansa c„ suntem foarte mul˛i ast„zi Ón sal„ ∫i putem s„ ne desf„∫ur„m lucr„rile Óntr-un mod normal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 V„ mul˛umesc foarte mult.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de securitate Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Italiene privind protec˛ia reciproc„ a informa˛iilor clasificate.

Are cuv‚ntul domnul deputat Bejinariu, din partea comisiei.

Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cerem timp de dezbatere, dup„ prezentare de c„tre ini˛iator, 5 minute.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Proiectul de lege prezentat are ca obiect reglementarea ratific„rii Acordului dintre Rom‚nia ∫i Comisia Comunit„˛ilor Europene care modific„ Acordurile anuale de finan˛are 2000, 2001, 2002, 2003 ∫i Acordul multianual de finan˛are semnat la Bruxelles ∫i, respectiv, la Bucure∫ti la 24 decembrie 2004.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate Ón ∫edin˛a din 21 iunie 2005. Œn urma dezbaterii, comisia

propune adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de Guvern.

Camer„ decizional„ este Senatul, a∫ dori s„ mai specific.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale? Nu. V„ mul˛umesc.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru prevenirea ∫i combaterea evaziunii fiscale.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Œl rog pe domnul pre∫edinte Andon s„ fac„ propunerile regulamentare pentru desf„∫urarea dezbaterilor.

Domnule pre∫edinte,

Propunerile comisiei sunt 8 minute pentru dezbateri generale ∫i c‚te un minut pentru fiecare articol. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

## **Domnul Sebastian Bodu** — _pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„_ **:**

Deci Legea evaziunii fiscale introduce ni∫te modific„ri fa˛„ de legisla˛ia existent„ Ón sensul Ón„spririi pedepselor, Ón sensul delimit„rii exacte a faptelor infrac˛ionale. Este o lege la care s-a lucrat destul de mult. Au fost implica˛i mul˛i Ón redactarea acestui text. De altfel, din partea dumneavoastr„ sunt amendamente... ( _Vocifer„ri Ón sal„_ .) Da, eu a∫teptam ni∫te chestiuni de procedur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005

Domnule secretar de stat, nu face˛i conversa˛ie cu colegii din banc„, asta este Ón Parlament, Óntotdeauna a∫a se Ónt‚mpl„, cei din sal„ Óncearc„ s„ deturneze aten˛ia.

Rug„mintea mea este s„ nu comenta˛i articole sau amendamente la articole, ve˛i avea posibilitatea, dac„ nu sunte˛i de acord cu unele dintre amendamentele propuse de comisie, Ón momentul Ón care voi supune votului textele respective, s„ interveni˛i. Deocamdat„, Ón˛eleg c„ vre˛i s„ ne spune˛i c„ e un proiect de lege important ∫i c„ merit„ s„-l examin„m.

Atunci, mi-am terminat expunerea.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dac„ reprezentan˛ii grupurilor parlamentare doresc s„ intervin„? Nu.

Punctul de vedere al comisiei?

Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Obiectul legii, a∫a cum l-a anun˛at ini˛iatorul, este schimbarea, Ón„sprirea regimului de sanc˛ionare, precum ∫i incriminarea unor fapte noi de evaziune fiscal„ ori conexe acestora.

Face parte din categoria legilor organice. Dezbaterea Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost precedat„, bineÓn˛eles, de avizul Consiliului Legislativ.

Am mai dispus de avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Camera Deputa˛ilor este camer„ decizional„.

Dezbaterile Ón comisie s-au soldat cu un num„r de 21 de amendamente cu propunerea de a fi admise ∫i au mai fost discutate alte nou„ amendamente care au fost respinse Ón comisie, toate acestea figur‚nd Ón anexele corespunz„toare.

Propunerea comisiei este de adoptare a legii, cu amendamentele... cele 21 de amendamente admise, hot„r‚re luat„ cu majoritatea voturilor membrilor comisiei. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

## Trecem la dezbaterea pe articole.

Œn ceea ce prive∫te titlul legii, comisia... v„ rog s„ urm„ri˛i raportul comisiei, sunt destul de multe modific„ri propuse de comisie. Am Ón˛eles c„ vor fi ∫i unele observa˛ii la acestea din partea Guvernului, de aceea vreau s„ v„ rog s„ urm„ri˛i cu aten˛ie aceast„ dezbatere. Este ∫i o tem„ mai important„. V„ rog s„ urm„ri˛i dezbaterea ∫i s„ deschide˛i, s„ ave˛i pe mas„ raportul comisiei, pentru c„ sunt trecute acolo modific„rile propuse pentru fiecare dintre texte.

Œncepem cu titlul legii. Text nemodificat. Acesta este comentariul comisiei.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu o ab˛inere, titlul legii a fost aprobat.

Capitolul I, îDispozi˛ii generale“. Œl

EI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005

Unanimitate.

Art. 5, text nemodificat.

a comisiei care solicit„ ca titlul acestui capitol s„ fie îCauze de nepedepsire ∫i cauze de reducere a pedepselor“.

Domnule pre∫edinte, Stimate colege, Stima˛i colegi,

Cu ocazia discu˛iilor Ón cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, deputa˛ii reprezentan˛i ai P.S.D. s-au opus acestui amendament propus de c„tre unii dintre colegii no∫tri, ap„r‚nd spiritul principal al acestei legi, ∫i anume o mai bun„ colectare a veniturilor bugetului de stat ∫i posibilitatea Guvernului actual ∫i a Guvernelor viitoare de a folosi banul public pentru oamenii acestei ˛„ri, de a folosi banul public Ón domeniul protec˛iei sociale ∫i al celorlalte activit„˛i care Ói preocup„ pe rom‚ni. Dar, Ón acela∫i timp, noi ne-am opus unei clauze de nepedepsire pe care au introdus-o colegii no∫tri ∫i care au hot„r‚t, cel pu˛in la nivelul comisiei, c„ Ón cazul Ón care prejudiciul cauzat ∫i recuperat este de p‚n„ la 50 de mii de euro, pentru o fapt„ care este sanc˛ionat„ de aceast„ lege, f„ptuitorul s„ poat„ beneficia de aceast„ clauz„ ∫i s„ nu i se aplice dec‚t o sanc˛iune administrativ„, care s„ se Ónregistreze Ón cazierul judiciar. Asta Ónseamn„ c„ cel care practic ia de la bugetul statului, prin mijloace neortodoxe, ilegale, o sum„ de 50 de mii de euro, dac„ este prins, va putea s„ dea Ónapoi cei 50 de mii de euro p‚n„ la primul termen de judecat„, ∫i, Ón aceste condi˛ii, nu va primi dec‚t o sanc˛iune administrativ„, adic„ o mustrare. Noi consider„m c„ Ón aceast„ perioad„, Ón care lupta anticorup˛ie ∫i alte astfel de obiective ale Guvernului Rom‚niei sunt aduse la rang de prim„ prioritate, nu putem opera cu astfel de m„suri ∫i Ón acest fel s„ slujim interesul public.

De aceea, consider„m c„ este de preferat s„ se mearg„ pe varianta propus„ de ini˛iator, ∫i anume ca aceast„ clauz„ de nepedepsire s„ nu fie validat„ de plenul Parlamentului.

V„ mul˛umesc frumos.

Da. V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Eu am fost autorul acestui amendament Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. A∫ vrea s„-l corectez

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 pe colegul meu. Forma propus„ de c„tre ini˛iator a venit cu acea clauz„ de nepedepsire, deci Ón forma Guvernului era acea clauz„ de nepedepsire, Ón ipoteza Ón care se recupera acest prejudiciu, noi am mers, ∫i a fost modificat„ la Senat. Dar noi am apreciat, domnilor colegi, c„ se impune s„ adopt„m acest text de lege merg‚nd pe varianta c„ este mai bine s„ oferim posibilitatea de se recupera, pe de o parte, banii la bugetul statului ∫i, pe de alt„ parte, statul n-ar mai suferi prejudicii prin Óncarcerarea acelei persoane, astfel Ónc‚t s-ar evita, practic, de dou„ ori pierderea de c„tre stat. O dat„, c„ nu s-ar putea recupera prejudiciul ∫i, a doua oar„, c‚nd persoana respectiv„ ar sta Ón pu∫c„rie, astfel Ónc‚t statul, de asemenea, ar fi s„-l sus˛in„.

Aceasta a fost ra˛iunea pentru care am mers ca p‚n„ la aceast„ limit„ s„ poat„ s„ fie o clauz„ de nepedepsire.

Mai mult, persoanei respective i se va Ónscrie aceast„ fapt„ Ón cazierul judiciar ∫i nu va mai putea beneficia de o astfel de clauz„ de nepedepsire.

Vreau s„ v„ spun c„ acest lucru se Ónt‚mpl„ ∫i Ón alte ˛„ri ∫i Óntr-adev„r este o abordare nou„ Ón politica penal„ rom‚neasc„, Óns„ nu cred c„ trebuie s„ ne fie fric„ de lucrurile noi.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Nu, domnule deputat, n-are rost s„ v„ mai dau cuv‚ntul acum. Eu am s„ Óncerc s„ explic felul Ón care putem vota, c„ fiecare dintre dumneavoastr„ Ón˛elege despre ce este vorba.

Practic, art. 10 alin. (1) are trei teze. ™i o s„ vot„m separat, prima tez„, a doua ∫i a treia. Œn ceea ce prive∫te problema de principiu, avem o solu˛ie general„, Ón sensul c„, Ón m„sura Ón care are loc o infrac˛iune de evaziune fiscal„, dac„ p‚n„ la primul termen de judecat„ se acoper„ integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prev„zute de lege pentru fapta s„v‚r∫it„ se reduc la jum„tate.

De aici solu˛iile se despart Óntre ini˛iator ∫i comisie. Textul ini˛iatorului are doar dou„ teze. ™i teza a doua este o tez„ care stabile∫te, dincolo de regimul general, faptul c„, Ón m„sura Ón care prejudiciul cauzat ∫i recuperat este de p‚n„ la 50.000 de euro, se poate aplica pedeapsa cu amenda, se poate aplica deci, dar r„m‚ne regimul general, Óns„ apare aceast„ alternativ„ Ón ceea ce prive∫te aplicarea pedepsei.

Comisia merge ∫i mai departe ∫i stabile∫te dou„ praguri pentru prejudiciu, ∫i anume dac„ prejudiciul este de p‚n„ la 100.000 de euro, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Deci practic a preluat teza a doua de la ini˛iator, dar a m„rit nivelul de la 50.000 la 100.000.

Œn schimb, ∫i aici este teza a treia, complet nou„, Ón m„sura Ón care prejudiciul este de p‚n„ la 50.000 de euro, se aplic„... deci de data aceasta textul este imperativ, nu îse poate aplica“, se aplic„ o sanc˛iune administrativ„ care se Ónregistreaz„ Ón cazierul judiciar.

Practic, de aici au Ónceput discu˛iile care s-au purtat Ón cadrul plenului. Dac„ aceast„ variant„ nu ar face dec‚t s„ Óncurajeze pe cei care... s„ ob˛in„ mai cur‚nd forme de creditare prin aceast„ modalitate de Ónt‚rziere a pl„˛ii, fiind Óntotdeauna Ón situa˛ia de a pl„ti p‚n„ la primul termen, desigur, cu riscul de a exista Ónscrierea Ón cazierul judiciar, sau varianta cealalt„, cu principiul general.

Am insistat mai mult pe aceste lucruri tocmai pentru a explica felul Ón care vom vota. ™i dumneavoastr„ trebuie s„ decide˛i ceea ce este mai important, dac„ elementul de pedeaps„ sau elementul de recuperare, aceste lucruri sunt cele care p‚n„ la urm„ vor determina, sunt convins, votul pe care-l exprima˛i.

- Cu majoritate de voturi, textul a fost aprobat.

- Punctul 15 din raport, art. 11, cu o modificare lexical„

- din partea comisiei.

-

V„ mul˛umesc.

Propun cinci minute pentru dezbateri, un minut pentru lu„rile de cuv‚nt.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al comisiei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vom fi de acord cu punctul de vedere al Ministerului S„n„t„˛ii, Óns„ subliniind faptul c„ controversa major„ este dat„ de modificarea art. 26 alin. (2). Este vorba de gratuit„˛ile la copii ∫i gravide. A le fixa la pre˛ul de referin˛„ Ónseamn„ a sc„dea foarte mult costurile.

Problema Óns„ poate fi discutat„ ∫i cred c„ suntem de acord s-o rediscut„m Ón comisie, r„m‚n‚nd totu∫i destul de pe pozi˛ie comisia privind medicamentele la copii ∫i la gravide.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Bun. Ve˛i clarifica aceste aspecte Ón cadrul comisiei.

„ privind modificarea limitelor teritoriale ale municipiului Gala˛i ∫i ale comunei Sm‚rdan, jude˛ul Gala˛i.

Propunerea legislativ„ se consider„ adoptat„ potrivit art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie. Termenul maxim de dezbatere, care era 25 iunie 2005, este un termen dep„∫it.

Se consider„ adoptat„.

Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Gura Ialomi˛ei, jude˛ul Ialomi˛a, prin reorganizarea comunei Mihail Kog„lniceanu.

Aceea∫i solu˛ie, propunerea legislativ„ se consider„ adoptat„, potrivit art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie.

Termenul era 25 iunie 2005. Termenul este dep„∫it. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 251/2001, Legea administra˛iei publice locale.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Din partea comisiei sesizate Ón fond, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice. La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 27 de deputa˛i din totalul de 27. Œn urma dezbaterii, comisia propune respingerea ∫i votarea Ómpotriva acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Votul v„ propun s„-l facem la ora 13,00, fiind vorba de o lege organic„, pentru a nu avea nici un fel de surpriz„. Deci o introducem pe zona de voturi de la ora 13,00.

V„ mul˛umesc.

Proiectul de Lege pentru acceptarea Deciziei nr. 1 a Comitetului Mixt Rom‚nia — Statul Israel din

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ cu proiectul de Lege pentru acceptarea Deciziei nr. 1 a Comitetului Mixt Rom‚nia — Statul Israel din 21 februarie 2005 de amendare a Protocolului 3 privind definirea no˛iunii de produse originare ∫i metode de cooperare administrativ„, din Acordul de comer˛ liber dintre Rom‚nia ∫i Statul Israel.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acceptarea deciziei adoptate Ón cadrul Comitetului mixt rom‚no-israelian din 21 februarie 2005 Ón vederea amend„rii Protocolului 3 privind definirea no˛iunii de produse originare ∫i metode de cooperare administrativ„ din cadrul Acordului de comer˛ liber dintre Rom‚nia ∫i Israel.

La lucr„rile comisiei au participat 22 de deputa˛i din totalul de 23 de membri ai comisiei ∫i, dup„ examinarea proiectului de lege, membrii comisiei au hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ Ól supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare.

Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„. Competen˛a decizional„ Ón cazul acestui proiect de lege apar˛ine Senatului.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Stima˛i colegi, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale? Nu.

- Trecem la dezbatere proiectului de lege. Œn leg„tur„

- cu titlul legii dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

## **Domnul Radu Vasile** — _director general Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege are drept obiectiv Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de sprijinire a exporturilor pe categoria programelor de sus˛inere a competitivit„˛ii Ón domeniul industrial.

Sus˛inem adoptarea acestei propuneri.

Din partea Comisiei pentru buget, finan˛e, b„nci are cuv‚ntul domnul deputat Gubandru.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Modificarea se refer„ la acordarea sprijinului financiar de la bugetul de stat Ón propor˛ie de p‚n„ la 75% prin programul de cre∫tere a competitivit„˛ii produselor industriale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i un num„r de 23 de deputa˛i din totalul de 26 de membri ∫i a fost votat cu unanimitate de voturi.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 19 mai 2005, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„.

Œn urma dezbaterii proiectului de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea sistemului de sus˛inere ∫i promovare a exportului cu finan˛are de la bugetul de stat Ón ∫edin˛a din 31 mai 2005, comisia propune supunerea spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor a proiectului de lege, Ón forma adoptat„ de Senat. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbaterile generale.

Da, v„ rog, domnul deputat Popa.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi deputa˛i,

Eu cred c„ acest proiect de lege prin care se modific„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2002 este mai mult dec‚t bine venit, pentru c„ reprezint„ o gur„ de oxigen pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, Óntreprinderi mici ∫i mijlocii care au fost foarte grav afectate din punct de vedere economic, Ón urma liberaliz„rii cursului de schimb cu valutele europene ∫i americane.

Iat„ c„ zeci, sute ∫i mii de Óntreprinderi mici ∫i mijlocii se afl„, Ón momentul de fa˛„, Ón situa˛ie de faliment sau

Óntr-o situa˛ie de echilibru, a∫ putea spune, iar multe dintre ele ∫i-au Ónchis activitatea tocmai pentru c„ aceast„ liberalizare a venit ca un bumerang, ca un tr„snet asupra activit„˛ii lor ∫i n-au avut timp s„ ia m„surile de rigoare pentru a preÓnt‚mpina asemenea situa˛ii nedorite.

Eu a∫ vrea s„ fac un scurt istoric la proiectul de buget pe 2005, Ón care s-au prev„zut 42.000 de lei pentru un euro, sigur c„ trebuiau s„ se calculeze ∫i s„ se evalueze Ón mod corect fluctua˛iile acestea valutare care vor avea loc pe pia˛a noastr„ economic„.

™i iat„ c„ nu am avut Ón vedere acest lucru. Sc„derea drastic„, de la 42.000 lei la 36.000 lei, a afectat Ón mod foarte grav activitatea acestor Óntreprinderi mici ∫i mijlocii.

Un alt element pe care trebuie s„-l avem Ón vedere ∫i pentru care Partidul Conservator sus˛ine acest proiect de lege este c„ trebuie s„ stimul„m, ∫i trebuie s„ fim m‚ndri c„ suntem rom‚ni, trebuie s„ stimul„m exportul, s„ recucerim pie˛ele externe pe care le-am pierdut Ón perioada aceasta, s„ intr„m cu fruntea sus, cu produse competitive pe pia˛a european„ ∫i s„ ne respecte ca parteneri egali.

De aceea, eu cred c„ acest proiect de lege va avea darul s„ stimuleze ∫i s„ revigoreze activitatea de export a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.

Œnchei prin a spune c„ Partidul Conservator va sus˛ine orice demers, orice proiect de lege care vizeaz„ stimularea ∫i Ómbun„t„˛irea activit„˛ilor Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„ mai sunt observa˛ii sau declara˛ii de salut pentru aceast„ lege bine venit„? Nu mai sunt.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru reglementarea situa˛iei juridice a bunurilor care au apar˛inut fostului suveran al Rom‚niei, Mihai I.

Este un text, v„ aduce˛i aminte, care a fost retrimis la comisie pentru unele clarific„ri.

Are cuv‚ntul, din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, domnul deputat ™tirbe˛.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005

## **Domnul Cornel ™tirbe˛:**

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu proiectul de Lege pentru reglementarea situa˛iei juridice a bunurilor care au apar˛inut fostului suveran al Rom‚niei.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale a avizat negativ acest proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul a adoptat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 3 mai 2005.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a dezb„tut acest proiect de lege, Óntr-o prim„ faz„, Ón ∫edin˛a din 25 mai 2005, iar Ón plenul Camerei proiectul a fost retrimis Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i pentru dezbatere ∫i completare.

Œn urma reanaliz„rii, s-a Óntocmit raportul suplimentar. Comisia a men˛inut raportul ini˛ial, cu o singur„ modificare, respectiv modificarea a dou„ pozi˛ii din anexa nr. 2.

Œn aceste condi˛ii, comisia propune ca proiectul de Lege pentru reglementarea situa˛iei juridice a bunurilor care au apar˛inut fostului suveran al Rom‚niei s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, cu amendamentele admise, care sunt redate Ón anexa nr. 1 la prezentul raport; amendamentele respinse sunt redate Ón anexa nr. 2.

Mul˛umesc.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 107 voturi pentru.

Cu majoritate de voturi, titlul legii a fost aprobat. Art. 1 Ón varianta comisiei.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, la art. 2, am depus Ón scris un amendament prin care am cerut ca plata primei tran∫e s„ se efectueze doar dup„ 300 de zile. De ce? R„spunsul este foarte simplu: nu exist„ prevederi bugetare Ón acest sens, iar sumele, respectiv o parte din cele 30 milioane de euro, Ónseamn„ foarte, foarte mult. Or, f„r„ o prevedere bugetar„ clar„, nu ne putem permite ca Ón acest an s„ pl„tim prima tran∫„, neexist‚nd bani pentru multe alte chestiuni importante pentru ˛ar„, totu∫i, uita˛i c„ g„sim bani pentru suveranul Mihai.

Rog s„ supune˛i la vot acest amendament, deoarece Ól sus˛in Ón continuare.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

V„ aduc aminte c„ am Ónceput dezbaterile la acest text. S-a ajuns la formula retrimiterii la comisie. S-a reexaminat textul Ón cadrul comisiei. Practic, s-au f„cut doar ni∫te preciz„ri privind anexele, dar nu sunt modific„ri de esen˛„ fa˛„ de raportul ini˛ial.

De aceea, eu am s„ v„ rog s„ Óncepem deja s„ lucr„m pe text. Œncepem cu titlul legii.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia a discutat acest amendament; el a fost respins. Comisia a modificat, Óns„, textul ini˛ial, ∫i plata primei tran∫e se efectueaz„ Ón termen de 30 zile, Ón loc de termenul de 10 zile, propus ini˛ial de ini˛iator.

Ca urmare, punctul de vedere al comisiei este acela de respingere a amendamentului formulat de colegul nostru, domnul C„lianu.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## V„ mul˛umesc.

Am o rug„minte, dac„ se poate s„ urm„ri˛i dezbaterile! Domnule Stanciu, am o rug„minte, Ón afar„ de Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, mai avem ∫i alte comisii, ∫i mai avem ∫i alte activit„˛i Ón Parlament.

Deci

Stima˛i colegi,

## **Domnul Cornel ™tirbe˛:**

## Domnule pre∫edinte,

Comisia Ó∫i men˛ine, bineÓn˛eles, punctul de vedere de respingere a amendamentului formulat de domnul C„lian. De fapt, amendamentul d‚nsului se refer„ la art. 4. Noi discut„m acum art. 3, care prevede atribuirea Ón folosin˛„ sau trecerea imobilului îVila Cavaleriei“ Ón domeniul public al statului ∫i administrarea Regiei Autonome a Administra˛iei Patrimoniului de Stat, urm‚nd s„ se restituie Ón natur„ c„tre fostul suveran al Rom‚niei.

Deci noi propunem respingerea amendamentului formulat de domnul C„lian.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i.

Stima˛i colegi, am o rug„minte, dac„ se poate, totu∫i, s„ urm„ri˛i voturile. ™tiu c„ sunt ∫i alte activit„˛i importante Ón Parlament care se desf„∫oar„ Ón timpul acesta, dar haide˛i s„ consider„m, m„car pentru c‚teva ore, c„ activitatea legislativ„ face ∫i ea parte din preocup„rile parlamentarilor.

Deci, Ónc„ o dat„,

Œmpotriv„? 11 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Deci, cu 108 voturi pentru, 11 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul a fost aprobat.

Alin. (2) Ól

Œmpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i. 10 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu majoritate de voturi, textul a fost aprobat. Alin. (3). Œl

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu majoritate de voturi, textul a fost aprobat.

Art. 3 alin. (1), text nemodificat.

Exist„ un amendament, care Ón˛eleg c„ este respins de c„tre comisie, dar figureaz„ Ón raport.

V„ rog s„-l sus˛ine˛i, domnule deputat C„lian.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Ini˛iatorul precizeaz„ prin acest proiect de lege faptul c„ s-a ajuns la aceast„ valoare de 30 milioane de euro Ón urma unei evalu„ri stabilite cu mult„ exactitate. Acest evaluator nu a fost cunoscut de c„tre noi ∫i nici nu cunoa∫tem modul Ón care el a fost stabilit. Dar, Ón fine, s-a ajuns la aceast„ valoare ∫i, prin amendamentul pe care l-am ini˛iat, consider c„ este suficient„ suma stabilit„ prin proiectul de lege cu titlu de desp„gubiri, ∫i nu este cazul s„ mai cre„m ∫i alte facilit„˛i fostului suveran. Mul˛umesc.

Punctul de vedere al comisiei.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

Ierta˛i-m„, procedura este foarte clar„, autorii amendamentelor respinse Ó∫i spun argumentele, Ó∫i prezint„ amendamentul; comisia comenteaz„, iar cei care decid sunt colegii din sal„. Exist„ Ón raport, este prezentat„ suplimentar, ra˛iunea pe care dumneavoastr„ a˛i prezentat-o, domnule deputat. Colegii no∫tri ∫tiu s„ citeasc„; au acest exerci˛iu de mult„ vreme.

Deci eu v„ rog acum s„

Œmpotriv„? 10 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu majoritate de voturi, textul a fost aprobat.

Alin. (2) al art. 3, Ón varianta comisiei. Este o redactare considerat„ mai bun„ de c„tre comisie.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 116 voturi pentru.

Œmpotriv„? 12 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu majoritate de voturi, textul a fost aprobat. Art. 4.

V„ rog, domnule deputat C„lian.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn sf‚r∫it, ajungem ∫i la art. 4. Sigur c„ aici am solicitat terminarea acestui articol, deoarece, repet, este suficient„ desp„gubirea Ón bani, dar, mai mult dec‚t at‚t, sper ca de aceast„ dat„ s„ fiu ∫i mai conving„tor, pentru faptul c„ este Ónc„lcat„ inclusiv Constitu˛ia, art. 136 alin. (4), articol care nu permite darea Ón folosin˛„ gratuit„ a bunurilor proprietate public„.

Sigur c„ Legea nr. 406/2001 acord„ drepturi persoanelor care au avut calitatea de ∫ef al statului. Fostul suveran Mihai nu a fost niciodat„ ∫ef al statului, ∫i chiar dac„ vorbim despre o derogare de la Legea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 nr. 406/2001, principesa Margareta ∫i principele Radu chiar nu au nici un drept Ón acest sens, ∫i totu∫i ei au dreptul de a folosi gratuit Palatul Elisabeta. Mul˛umesc.

Iar cei care vor decide dac„ argumentele, Óntr-un sens sau altul, sunt hot„r‚toare, vor fi colegii din sal„, ∫i eu v„ rog s„ ave˛i Óncredere Ón ei.

Punctul de vedere al comisiei.

Comisia men˛ine punctul de vedere formulat, respectiv de respingere a acestui amendament. Œn art. 4 se prevede c„: îFostul suveran al Rom‚niei beneficiaz„ pe durata vie˛ii de folosin˛a gratuit„ a urm„toarelor imobile…“

Noi consider„m c„ este o lege special„ ∫i nu se Óncalc„ reglement„rile constitu˛ionale. Ca urmare, sus˛inem varianta propus„ de comisie pentru art. 4, toate alineatele: a) ∫i b).

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Procedur„? Da, v„ rog, domnule deputat Marcu.

## Domnule pre∫edinte,

Da˛i-mi voie s„-mi exprim pu˛in indignarea fa˛„ de îhazul“ Ón care se exprim„ comisia, reprezentat„ de un singur om, care vorbe∫te de parc„ ar fi fostul suveran al Rom‚niei. Noi vorbim Ón numele mai multor persoane, pe c‚nd Domnia sa este unul singur.

Eu v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ face˛i astfel Ónc‚t comisia s„ fie reprezentat„, Óntr-adev„r, demn Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei, ∫i nu printr-un singur om care, practic, joac„ pe cartea partidului pe care Ól reprezint„, Ón numele comisiei. Ori este comisie, ∫i se sf„tuiesc acolo unii cu al˛ii asupra unui punct de vedere comun, ori este un singur om, care nu mai este comisie, ci este reprezentantul unui partid.

V„ rog s„ intra˛i Ón legalitate ∫i s„ face˛i astfel demersurile necesare pentru ca comisia s„ intre Ón drepturi, dac„ nu, v„ rog s„ anula˛i acest punct de pe ordinea de zi, deoarece nu este reprezentativ pentru procedura corect„ ∫i regulamentar„ legal„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Sunte˛i Óntr-o grav„ eroare. Œn primul r‚nd c„ ceea ce a˛i prezentat dumneavoastr„ acolo, Ón regulament este prev„zut c„, Óntr-adev„r, un membru al comisiei desemnat Ón acest scop — eu m„ Óndoiesc c„ s-a adunat toat„ comisia ∫i l-a desemnat pe Domnia sa, dar hai s„ zic c„ a f„cut-o! — prezint„ numai raportul. Dar, at‚t timp c‚t nu se poart„ discu˛ii Ón continuare de c„tre comisie, ∫i nu de reprezentantul ei, care are un singur atribut: s„ prezinte raportul, conform regulamentului, c„-l am Ón fa˛„, Domnia sa nu se poate erija Óntr-o comisie. Œmi replica˛i faptul c„ cite∫te motiva˛ia respingerii. Dar nu avem nevoie de a∫a ceva. To˛i avem rapoartele Ón fa˛„. Citim ∫i noi cu ochii no∫tri. ™tim carte.

Problema este alta: c‚nd se aduce un argument de c„tre cel care a f„cut amendamentul, comisia este Ón m„sur„ s„ ia Ón discu˛ie argumentele cu care se aduce aici, Ón fa˛„, motiva˛ia sus˛inerii amendamentului, ∫i s„ decid„. Nu s„-mi citeasc„ ce au decis aceia acolo, c„ altfel este o procedur„ f„r„ sens!

Deci dumneavoastr„ ave˛i o eroare de interpretare a regulamentului. ™i, de aceea, eu v„ rog, Ón˛elege˛i-ne ∫i pe noi, avem suficient„ carte s„ nu fim p„c„li˛i, a∫a, cu vorbe Ón doi peri, ∫i s„ face˛i astfel Ónc‚t interpretarea dat„ de c„tre comisie, ∫i nu cititul motiva˛iei respingerii amendamentului, argumentelor de sus˛inere a amendamentului s„ fie dat„ Óntr-un vot sau Óntr-o discu˛ie Ón comun a membrilor comisiei, ∫i citit„ aici, nu motiva˛ia, pe care o citim ∫i noi, care este cu totul ∫i cu totul altceva. Nici nu aveam nevoie de a∫a comisie, aici, Ón fa˛„, dac„ noi citeam argumentele alea. Nici nu ne mai prezentam. Erau gata, puneam la vot.

## Domnule deputat,

Eu v„ ascult cu aten˛ie, dar nu sunt de acord cu modul Ón care v„ adresa˛i pre∫edintelui de ∫edin˛„.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat, dar nu pot s„ fiu de acord cu dumneavoastr„. Vreau s„ v„ spun c„ domnul vicepre∫edinte nu face aici dec‚t s„ prezinte sensul discu˛iilor din comisie ∫i ra˛iunile pentru care amendamentul respectiv a fost respins. De altfel, aceste elemente apar ∫i Ón raportul comisiei. Deci, din acest punct de vedere, nu pot s„ v„ dau dreptate. D‚nsul aici nu expune un punct de vedere personal, ci, a∫a cum domnul deputat C„lian ∫i-a reiterat Ón fa˛a plenului ra˛iunile pentru care a depus amendamentul respectiv ∫i a avut aceast„ posibilitate, la fel, noi trebuie s„ ascult„m din partea reprezentantului comisiei, ∫i nu putem noi s„ stabilim cine s„ fie reprezentantul sau s„ fie mai mul˛i, este suficient unul singur, ∫i acesta Ón˛eleg c„ a fost desemnat vicepre∫edintele comisiei, care ne-a relatat ra˛iunile pentru care comisia a respins amendamentul.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Dac„ nu sunte˛i de acord, lua˛i cuv‚ntul de acolo, de jos, ∫i replica˛i-mi de acolo!

## **Domnul Adrian N„stase:**

Nu, nu, eu v„ r„spund de aici, ca pre∫edinte de ∫edin˛„. Ca pre∫edinte de ∫edin˛„ v„ r„spund de aici, nu trebuie s„ merg acolo!

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Dumneavoastr„ conduce˛i ∫edin˛a...

## **Domnul Adrian N„stase:**

Exact, asta ∫i fac!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 ## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

... nu mai da˛i replic„! Replica se d„ de aici!

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ rog foarte mult s„ merge˛i Ón banc„ ∫i s„ nu vorbi˛i de acolo!

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Domnule pre∫edinte, Nu v„ certa˛i cu mine, c„ nu ave˛i dreptate!

## **Domnul Adrian N„stase:**

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Asta nu Ónseamn„ c„ am fost de acord!

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Poate c„ v„ convenea acea solu˛ie, acum nu v„ convine sus˛inerea ideii comisiei. Eu cred c„ doar atunci, Óntr-adev„r, trebuie s„ fie pus„ aceast„ problem„ ∫i o s„ o ∫i pun Ón discu˛ie c‚nd se schimb„ punctul de vedere al comisiei printr-un singur deputat prezent Ón sal„.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

™i aia e adev„rat!

Nu m„ cert cu dumneavoastr„.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul!

## **Domnul Adrian N„stase:**

Nu v„ dau cuv‚ntul, Ói dau cuv‚ntul domnului Márton Arpád, care mi l-a cerut Ónainte! Domnule deputat Márton Árpád, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Œmi da˛i cuv‚ntul sau nu?

## **Domnul Adrian N„stase:**

Nu vi-l dau!

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Am replic„ pe text! Replica pe text o fac acum!

## **Domnul Adrian N„stase:**

Nu, domnule deputat! Merge˛i Ón banc„ ∫i c‚nd o s„ v„ dau cuv‚ntul din nou o s„ pute˛i vorbi la microfon!

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Vorbesc suficient de tare s„ m„ asculte toat„ lumea! Replica pe text se face aici! ( _Proteste, b„t„i Ón pupitre._ )

## **Domnul Adrian N„stase:**

Nu, acesta nu este drept la replic„! V-am dat cuv‚ntul, v„ rog s„ merge˛i Ón banc„, o s„ v„ dau cuv‚ntul dup„ aceea.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Vorbi˛i de deasupra mea ∫i ave˛i impresia c„ ave˛i dreptate, iar eu, mai jos, c„ n-am dreptate! ™i nu e corect! ( _Proteste._ )

Domnul deputat Márton Árpád.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

M„ mir„ c‚t de inconsecvent este antevorbitorul meu. Joia trecut„ a fost de acord ca un singur reprezentant (∫i nu st„teau doi oameni acolo) al aceleia∫i comisii s„ fie de acord cu modificarea punctului de vedere al comisiei ∫i nu a avut nici o obiec˛ie. Nu ∫tiu dac„ v„ aduce˛i aminte?!

Deci din punctul meu de vedere procedura s-a desf„∫urat corect. I-am dat cuv‚ntul celui care a f„cut un amendament, chiar dac„ el a fost respins la comisie, pentru a-∫i prezenta din nou amendamentul Ón plen.

Pentru ra˛iune de simetrie trebuia s„ dau cuv‚ntul reprezentantului comisiei, indiferent cine este, pentru c„ nu pot s„ vorbeasc„ 30 de oameni Ón acela∫i timp la microfon ∫i trebuie s„ vorbeasc„ unul singur, pentru a prezenta argumentele pentru care amendamentul respectiv a fost respins, ceea ce am ∫i f„cut, urm‚nd ca, dup„ aceea, dumneavoastr„, prin vot, s„ decide˛i care este cea mai Ón˛eleapt„ solu˛ie.

De aceea v„ rog, Ón acest moment, s„ ne concentr„m asupra substan˛ei hot„r‚rilor pe care le lu„m. Nu are rost s„ discut„m Ón contradictoriu, s-ar putea s„ existe p„reri diferite, dar ceea ce va conta va fi, p‚n„ la urm„, votul plenului Ón leg„tur„ cu o solu˛ie sau alta. Poate c„ solu˛iile noastre sunt bune sau proaste, ale unora sunt mai Ón˛elepte dec‚t ale altora, dar nu cred c„ putem s„ Ónlocuim cu altceva dec‚t cu votul majorit„˛ii, ceea ce reprezint„, poate, puncte de vedere care pot s„ aib„ un anumit temei.

De aceea,

Voturi Ómpotriv„? V„ rog s„ le num„ra˛i. 11 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu majoritate de voturi, art. 4 a fost aprobat. Art. 5.

Este o interven˛ie a comisiei pentru corectitudine gramatical„.

Dac„ sunt observa˛ii? Dac„ nu,

Œmpotriv„? 11 Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu majoritate de voturi, art. 5 a fost aprobat. Art. 6.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 Aici sunt dou„ interven˛ii pe care trebuie s„ le oper„m, de la anexele din raportul suplimentar. Deci, v„ rog, Ón ceea ce prive∫te anexele, s„ ˛inem seama de anexa la raportul suplimentar, unde sunt dou„ corec˛ii care sunt f„cute de c„tre comisie.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu majoritate de voturi, textul a fost aprobat.

Stima˛i colegi,

Este o lege organic„, o vom

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor v„ propune ca timpi 10 minute pentru dezbateri generale ∫i dou„ minute pentru fiecare dezbatere Ón parte.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceste propuneri? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu. Invit grupurile parlamentare, dac„ doresc. Dac„ nu, dau cuv‚ntul reprezentantului comisiei.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare societ„˛ile de microfinan˛are, ca solu˛ie prin care se asigur„ furnizarea de Ómprumuturi ∫i alte servicii financiare de baz„ persoanelor fizice ∫i juridice cu acces limitat la sistemul bancar, Ómprumuturi ce permit acestora s„-∫i conduc„ ∫i s„-∫i dezvolte activit„˛ile economice, s„ dob‚ndeasc„ bunuri, s„-∫i solu˛ioneze problemele de natur„ imediat„ sau s„-∫i achite obliga˛iile sociale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„rile comisiei noastre au participat 20 de deputa˛i, din num„rul total de 26 de membri ai comisiei. Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 25 mai 2005, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 86 din Regulamentul

Camerei Deputa˛ilor, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterii propunerii legislative privind societ„˛ile de microfinan˛are Ón ∫edin˛a din 15 iunie 2005, comisia propune supunerea spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului Camerei Deputa˛ilor a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate Ón anex„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, Œncepem dezbaterea asupra acestei legi. Titlul legii, mai Ónt‚i. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

s„ p„trund„ foarte repede Ón bran∫a respectiv„.

Œn aceste condi˛ii — ∫i cu asta Ónchei —, mi se pare normal ∫i Ón interesul presupus al legii ca dob‚nzile pe care beneficiarii acestor microcredite s„ le pl„teasc„ s„ fie reduse substan˛ial fa˛„ de ceea ce se practic„ pe pia˛a bancar„ Ón mod obi∫nuit.

Mul˛umesc. Punctul de vedere al comisiei? Doamn„ deputat, v„ rog s„ lua˛i loc Ón banc„.

Œmi pare r„u, mai am un amendament la acela∫i articol.

Lua˛i loc Ón banc„ ∫i v„ chem din nou.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor, Amendamentul propus implic„ interven˛ia statului pentru subven˛ionarea dob‚nzii, deci se Óncalc„ prevederile cu privire la ajutorul de stat. De aceea, comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Stima˛i colegi, A˛i auzit argumentele Ón favoare ∫i Ómpotriv„.

Œmpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i. 80 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Deci amendamentul nu a fost acceptat. Urm„torul amendament, doamn„ deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. La art. 20 punctul 2 lit. a), am un amendament care a fost respins. Œmi permite˛i s„-l sus˛in?

Da, da, sigur. V„ rog.

Deci propun ca dob‚nda perceput„ de societatea de microfinan˛are s„ fie maximum 50% din dob‚nda care se practic„ pe pia˛a bancar„. Explica˛ia pentru care a∫ dori s„ v„ rog, stima˛i colegi, s„ vota˛i acest amendament

Domnule pre∫edinte,

Al doilea amendament. La lit. d) a aceluia∫i articol propun ca textul s„ sune astfel: î... costul serviciilor conexe oferite de societatea de microfinan˛are, cu excep˛ia celor de consultan˛„ pentru fundamentarea creditului“, aceasta Ónsemn‚nd ca aceste societ„˛i de microfinan˛are s„ ofere gratuit consultan˛a pentru fundamentarea creditului, av‚nd Ón vedere acelea∫i argumente pe care le-am invocat, de sus˛inere a persoanelor cu posibilit„˛i materiale reduse ∫i care nu pot s„ fac„ apel la un specialist pentru a-∫i fundamenta creditul solicitat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005

Mul˛umesc. Punctul de vedere al comisiei?

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Amendamentul presupune interven˛ia prin lege asupra contractului de finan˛are, care este un act de voin˛„ a p„r˛ilor. Excep˛ia introdus„ conduce la diminuarea ∫anselor de utilizare eficient„ a microcredit„rii. Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere ini˛ial.

Mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Voi supune votului dumneavoastr„ acest amendament al doamnei deputat Minodora Cliveti, amendament respins Ón cadrul comisiei.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 43 de voturi pentru.

Œmpotriv„? 76 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 8 ab˛ineri.

Amendamentul nu a primit suficiente voturi.

Mai ave˛i un amendament? V„ rog s„ ni-l prezenta˛i ∫i pe acesta.

## Ultimul amendament, stima˛i colegi.

Ce propun prin acest amendament este ca pentru astfel de microcredite garan˛iile care se iau — m„ refer la cele reale — s„ fie Ón principal mobiliare, cele imobiliare fiind o excep˛ie absolut„.

Explica˛ia este foarte simpl„ ∫i pentru toat„ lumea care cunoa∫te c‚t de c‚t aceste mecanisme cred c„ va fi foarte clar, se poate Ómprumuta Ón baza acestei legi o sum„ de, s„ zicem, 20 de mii de euro, dar pentru aceasta va trebui s„ garant„m inclusiv cu o proprietate imobiliar„, a∫a cum ∫tim foarte bine c„ se Ónt‚mpl„ Ón marea majoritate a situa˛iilor. Pentru ca s„ Óncuraj„m totu∫i oamenii cu venituri modeste care vor s„ p„∫easc„ Ón aceast„ lume a microafacerilor, eu a∫ propune ca aceste garan˛ii imobiliare s„ fie o excep˛ie absolut„ ∫i bancherul, deci respectiva societate, s„ fie obligat„ s„ respecte o regul„ preferen˛ial„, s„ se Ónceap„, deci, cu alte tipuri de garan˛ii dec‚t aceasta.

Pentru c„ altfel, dup„ c‚teva luni Ón care persoana respectiv„ nu-∫i va putea rambursa dob‚nzile (care a˛i votat cu to˛ii s„ fie la fel de mari ca ∫i celelalte dob‚nzi pe pia˛a bancar„), va ajunge practic s„ fie deposedat„ de bunul s„u cel mai de pre˛, care este un imobil.

Punctul de vedere al comisiei?

Din punct de vedere personal, ∫i v-o spun dup„ o Óndelungat„ practic„, Ón general, beneficiarii de credite care au ipotec„ asupra unui imobil sunt mult mai pu˛in restan˛ieri la plata datoriilor c„tre o banc„ dec‚t cei care au gaj mobiliar constituit drept garan˛ie. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

A˛i ascultat argumentele. V„ rog s„ v„ exprima˛i Ón leg„tur„ cu amendamentul doamnei deputat Minodora Cliveti.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 45 de voturi pentru. Œmpotriv„? 67 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Amendamentul nu a fost acceptat.

Ne reÓntoarcem la art. 20, Ón varianta ini˛ial„.

Cu majoritate de voturi, art. 20 a fost aprobat. Art. 21 Ól

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Elementele de limitare introduse au drept consecin˛„ excluderea de la finan˛are a tuturor poten˛ialilor beneficiari de microcredite care nu au astfel de garan˛ii. Aceasta, din punct de vedere al comisiei.

Este o lege ordinar„, v„ propun totu∫i s„ o vot„m la ora 13,00, Ómpreun„ cu celelalte proiecte de lege.

Stima˛i colegi, v„ propun s„ facem o pauz„ de un sfert de or„, p‚n„ la ora 13,00. V„ rog, Óntre timp...

S„ mai continu„m, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005

S„ mai facem ∫i urm„torul text? Bine. Atunci v„ propun s„ mai facem discu˛ia Ón leg„tur„ cu urm„torul proiect de lege. Rog liderii de grup s„ invite colegii pentru ora 13,00, pentru voturile finale.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu ™i∫e∫ti“.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Domnule pre∫edinte Kelemen, ave˛i cuv‚ntul. Propunerile regulamentare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Pentru discu˛ia legii propun 10 minute, iar pe articole c‚te un minut.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege vizeaz„, Ón principal, reglementarea situa˛iei financiare a unit„˛ilor de cercetare din re˛eaua Academiei Agricole ∫i Silvice care beneficiau, conform Legii nr. 147, de scutiri la plata unor datorii fa˛„ de stat. Acesta este obiectul principal al legii pe care noi o sus˛inem spre promovare, a∫a cum a fost amendat„ Ón comisiile reunite de agricultur„ ∫i Ónv„˛„m‚nt ale Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Dac„ la dezbaterile generale dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Grupul P.S.D. din Comisia de agricultur„ consider„ c„ cercetarea ∫tiin˛ific„ reprezint„ v‚rful de lance al progresului Ón agricultur„, de aceea noi vom sus˛ine acest act normativ, cu toate c„, prin asumarea responsabilit„˛ii Guvernului privind legile retroced„rii propriet„˛ii, principalul mijloc de produc˛ie de la aceste sta˛iuni de cercetare este pus Ón pericol ∫i, Óntr-un timp foarte scurt, foarte multe sta˛iuni de cercetare Ó∫i vor Óntrerupe obiectul de activitate.

De asemenea, suntem de acord cu trecerea Sta˛iunii de Cercetare ∫i Reproduc˛ie pentru Animale de Blan„ de la T‚rgu-Mure∫, din subordinea Regiei Na˛ionale a

P„durilor Ón structura Regiei Na˛ionale a P„durilor, fiind unica sta˛iune de acest gen din ˛ara rom‚neasc„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Popa.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Prezentul proiect de lege pe care-l dezbatem ast„zi vine s„ reglementeze activitatea organizatoric„, nu numai financiar„, a acestor institu˛ii de cercet„ri ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice, pentru c„ este grav ce se Ónt‚mpl„ Ón momentul de fa˛„. Œntr-adev„r, ne confrunt„m cu o situa˛ie de haos ∫i dezorganizare. Aceasta, pe fondul neglijen˛ei dar, Ón acela∫i timp, ∫i a vidului legislativ.

Iat„ c„ am ajuns ast„zi s„ ne Ónt‚lnim cu o situa˛ie extrem de delicat„, ∫i anume c„ mai multe institu˛ii din acestea, unit„˛i de cercetare ∫i dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii ∫i industriei alimentare nu au un statut juridic clar ∫i doar prin acest proiect de lege, printr-o hot„r‚re de guvern s„ se reglementeze statutul juridic al foarte multor unit„˛i de cercetare. ™i este grav, pentru c„ peste 50% din aceste unit„˛i, poate mai pu˛in, dar aproximativ, nu au clarificat acest statut juridic. Ele au ajuns Ón stare de faliment ∫i Óntr-o situa˛ie economic„ precar„ pentru c„ nu au avut acces la credite, n-au avut acces la programe de finan˛are, n-au avut acces la programe europene. ™i iat„ c„ le-am adus Ón situa˛ia aceasta din cauza neglijen˛ei ∫i vidului legislativ pe care le-am manifestat p‚n„ Ón momentul de fa˛„.

Sigur c„, Óntr-o declara˛ie politic„, dar ∫i ast„zi, reiterez rug„mintea ∫i domnului ministru Flutur, ministrul agriculturii, fiindc„ este aici ∫i domnul secretar de stat Lazin, acest vid ∫i acest haos s-a r„sfr‚nt ∫i se r„sfr‚nge ∫i asupra situa˛iei terenurilor din unit„˛ile de cercetare.

S-au f„cut prea multe lucruri suspecte: transferuri de terenuri, s-a schimbat regimul juridic al terenurilor, s-au trecut din domeniul public Ón domeniul privat. De aceea, Ól rog pe domnul secretar de stat Lazin s„ re˛in„ rug„mintea noastr„, s„ fac„ o inventariere serioas„ ∫i am„nun˛it„ asupra modului Ón care s-au f„cut aceste transferuri. Pentru c„ avem semnale de la mai multe unit„˛i de cercetare ∫i institute Ón care clientela politic„ ∫i foarte mul˛i acoli˛i ai acestora s-au Ónfruptat din aceste terenuri ∫i trebuie s„ facem ordine ∫i disciplin„ ∫i aceste inventarieri s„ ne fie aduse la cuno∫tin˛„ de Ministerul Agriculturii.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat Popa. Ne-a˛i ajutat s„ trecem de Óndat„ la dezbaterile care s„ ne ajute s„ realiz„m statutul juridic. Minutele Ón care ne-a˛i Óndemnat ne vor folosi foarte mult.

Œncepem cu titlul legii. Textul nemodificat fa˛„ de textul de la Senat.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 Unanimitate.

Art. I, care devine articolul unic, nemodificat. Voi face urm„torul lucru. V„ voi citi num„rul de ordine de la raport ∫i v„ voi cere p„rerea Ón leg„tur„ cu propunerile comisiei de la punctul respectiv din raport. Punctul 2 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia de buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor v„ propune pentru dezbateri generale 10 minute, dou„ minute pentru fiecare interven˛ie Ón parte. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Deci sunte˛i de acord cu amendamentele comisiei, da? Bine, Œnseamn„ c„ le lu„m pe r‚nd, atunci. Domnul vicepre∫edinte Gubandru.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La dezbaterea proiectului au participat, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, doamna Mara R‚mniceanu, secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice, ∫i Ana Maria Lupulescu, director la A.V.A.S. La lucr„rile comisiei au participat 23 de deputa˛i din totalul de 26 de membri ai comisiei.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 23 mai 2005. Este de competen˛a decizional„ a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 96/5.VII.2005 Camerei Deputa˛ilor, iar Ón ∫edin˛a din 31 mai 2005, comisia propune supunerea spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului Camerei a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate Ón anex„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al ini˛iatorului este c„ eliminarea punctului 11, respectiv acordarea facilit„˛ilor fiscale pentru un fond de investi˛ie este anticonstitu˛ional„, distorsioneaz„ competi˛ia ∫i, Ón acest sens, exist„ ∫i punctul de vedere al Consiliului Concuren˛ei.

Mul˛umesc.

Bun. Deci acesta este singurul. V„ rog, domnule Nicol„escu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Cred c„ punctul de vedere al ini˛iatorului, al Guvernului, este corect. Atunci c‚nd s-a dezb„tut acest proiect de lege Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci nu aveam un punct de vedere al Consiliului Concuren˛ei. Œntre timp acesta a venit ∫i ne spune destul de limpede c„ o asemenea facilitate acordat„ ar Ónsemna, Óntr-adev„r, o abatere de la normele de concuren˛„.

Ca atare, v„ propun s„ respingem acest amendament.

Punctul de vedere al comisiei?

Punctul de vedere al comisiei este s„ revenim la respingerea acestui amendament.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Deci accepta˛i obiec˛iile din partea ini˛iatorului ∫i sunte˛i de acord ca aceast„ solu˛ie s„ fie acceptat„ Ón cadrul textului final. Bine, v„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, Ón condi˛iile acestea, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentele admise. Practic, textele sunt sugerate de c„tre comisie la Camera Deputa˛ilor fa˛„ de textul adoptat de Senat ∫i textul ordonan˛ei de urgen˛„. Mai sunt unele corec˛ii? Nu.

Deci

Stima˛i colegi, m-am consultat cu secretarii de ∫edin˛„, am num„rat cu aten˛ie c‚˛i parlamentari sunt Ón sal„ ∫i am stabilit ∫i v„ rog s„ fi˛i de acord ca voturile finale s„ le d„m m‚ine, la ora 12,00.

V„ reamintesc c„ m‚ine vom lucra, de asemenea, intens ∫i vom Óncerca s„ finaliz„m punctele care sunt pe ordinea de zi ∫i, Ón felul acesta, la ora 12,00, poate putem s„ facem un vot final pentru toate proiectele de lege.

Dar... rug„mintea la liderii de grupuri s„ cheme to˛i colegii pentru ∫edin˛a de m‚ine, din plen, ∫i pentru votul de la ora 12,00.

V„ mul˛umesc.

Cu aceasta, ∫edin˛a se Óncheie ast„zi, ∫edin˛a Ón plen. Dup„-amiaz„, conform programului, ∫edin˛„ de comisie.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007932]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 96/5.VII.2005 con˛ine 52 de pagini.** Pre˛ul: 10,01 lei noi/100.100 lei vechi