Petre Posea

Declara˛ie politic„ privind condi˛iile de munc„ ∫i de via˛„ ale muncitorilor rom‚ni din Israel.

Dac„ mijloacele mass-media n-ar fi titrat cu majuscule o stare de lucruri despre a c„rei existen˛„ aveam oarece indicii ∫i semnale, dar nu credeam c„ a c„p„tat asemenea propor˛ii, poate n-a∫ fi luat niciodat„ o pozi˛ie vizavi de aceasta.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 Chestiunea la care fac referire prin intermediul prezentei declara˛ii este legat„ de via˛a ∫i condi˛iile de munc„ pe care sunt nevoi˛i s„ le suporte muncitorii rom‚ni care lucreaz„ Ón Israel.

Ironia sor˛ii face ca, de∫i este un or„∫el mic de munte, Nehoiu, comunitatea mea natal„, s„ furnizeze o considerabil„ for˛„ de munc„ pentru str„in„tate, implicit ∫i pentru Israel, meseriile fiind diversificate, de la constructori civili ∫i industriali la lucr„tori Ón domeniul forestier ∫i altele.

Din discu˛iile purtate cu o mare parte dintre ace∫tia reie∫eau o serie de greut„˛i cu care se confruntau acolo at‚t ca mod de via˛„, cum sunt trata˛i str„inii, salarii acordate, c‚t ∫i ca volum sau condi˛ii de munc„.

P‚n„ nu de mult eram tentat s„ cred c„ ei exagereaz„, c„ denatureaz„ adev„rul, mai ales c„ eram sub imperiul unei declara˛ii pompoase a unui Ónalt oficial israelian, din care reie∫ea c„ îIsraelul, fiind o ˛ar„ democrat„, aici totul se desf„∫oar„ dup„ litera legii, iar oamenii, fie ei israelieni, turi∫ti sau muncitori str„ini, se bucur„ de toate drepturile ∫i libert„˛ile“.

Paradoxal, dup„ amintita mediatizare a fenomenului, ∫i mai ales c„ m-au sunat c‚˛iva cunoscu˛i de acolo care m-au asigurat c„ ce spune presa este purul adev„r, mi-am schimbat radical p„rerea despre îraiul“ de peste ocean.

Am aflat c„, Óntr-adev„r, legea israelian„ protejeaz„ to˛i muncitorii legali sau ilegali, angajatorii fiind obliga˛i s„ pl„teasc„ un salariu minim ∫i o asigurare medical„, dar patronii Óncalc„ voit drepturile muncitorilor str„ini, Ón special ale rom‚nilor ∫i chinezilor, care sunt trata˛i ca ∫i cum ar fi proprietatea acestora.

Motiva˛ia este c„ din cei peste 100.000 de muncitori din Rom‚nia mai mult de jum„tate nu au acte Ón regul„ ∫i prefer„ s„ nu sufle o vorb„ despre abuzurile pe care le Óndur„, pentru a nu fi trimi∫i Ónapoi Ón ˛ar„.

O alt„ g„selni˛„ a patronilor, Ón detrimentul muncitorului str„in, este c„, dup„ o anumit„ perioad„, falimenteaz„ firma, motiv pentru a nu mai returna lucr„torului garan˛ia oprit„ anticipat, sume ce trec lejer de 5.000 dolari. Este bine ∫tiut c„ ac˛iunile Ón justi˛ie se desf„∫oar„ greoi, dureaz„ enorm de mult, pentru ca, Óntr-un final, tot muncitorul str„in s„ aib„ de pierdut.

Sunt numai c‚teva din episoadele aventurii îLa munc„ Ón Israel“, care m-au convins c„ declara˛ia Ónaltului oficial israelian contrazice trista realitate. Œn plus, acela∫i lucru Ól Ónt„re∫te ∫i raportul federa˛iei interna˛ionale pentru drepturile omului (FIDH) de la Paris, care precizeaz„ c„ muncitorii str„ini sunt pl„ti˛i mai prost dec‚t erau pl„ti˛i palestinienii, fiind deseori b„tu˛i ∫i tr„ind Óntr-un regim de fric„, intimidare ∫i violen˛„.