Stenogramă plen

V„ rog s„-mi permite˛i s„ deschid prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi, dedicat„ interven˛iilor deputa˛ilor.

Dau cuv‚ntul domnului Florin Iordache, va urma domnul Gheorghe Ro∫cule˛, iar domnul Timi∫ depune interven˛ia la secretariat. Avem 41 de Ónscri∫i, record absolut.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ î15 septembrie — prima zi de ∫coal„“.

Œn via˛a fiec„ruia dintre noi, data de 15 septembrie a reprezentat un moment de referin˛„, ziua c‚nd am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 deschis ochii spre lume, ziua c‚nd am v„zut-o prima dat„ pe doamna Ónv„˛„toare, am f„cut cuno∫tin˛„ cu Abecedarul ∫i tabla Ónmul˛irii.

Prin tot ceea ce a Óntreprins Guvernul Adrian N„stase din anul 2000 Óncoace, s-a v„zut grija pentru genera˛ia de m‚ine, aceasta reprezent‚nd o prioritate.

™colile Ón acest an ∫i-au Ónt‚mpinat micu˛ii oaspe˛i Ón straie de s„rb„toare, cu clase frumos aranjate, cu ateliere bine dotate, cu terenuri de sport gata de start.

La toate acestea se adaug„ programul deja cunoscut îCornul ∫i laptele“, care va fi extins Óncep‚nd din aceast„ toamn„ ∫i Ón gr„dini˛e.

Mai ad„ug„m ∫i faptul c„ elevii vor beneficia de manuale ∫i rechizite gratuite, dotarea unui num„r mare de ∫coli ∫i licee cu calculatoare, pentru ca elevii s„ poat„ deprinde c‚t mai bine tainele informaticii.

Œn urma perioadei de trist„ amintire 1996 — 2000 a trebuit s„ vin„ un Guvern cu adev„rat responsabil, pentru c„ Guvernul Adrian N„stase, prin tot ceea ce a f„cut p‚n„ acum, ne d„ garan˛ia c„ soarta genera˛iei de m‚ine este pe m‚ini bune, fiind singurul capabil pentru aceasta.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul deputat Gheorghe Ro∫cule˛. Va urma domnul Dan Bruda∫cu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Deschiderea anului ∫colar 2003 — 2004 a readus Ón aten˛ia opiniei publice starea Ón care se prezint„, la Óntrunirea cu elevii, unit„˛ile ∫colare. De altfel, acest lucru se discut„ la fiecare Ónceput de toamn„.

Nici acest an nu a f„cut excep˛ie, unele voci din opozi˛ie relu‚nd aceea∫i tem„: î™colile se afl„ Óntr-o stare jalnic„“.

Orice om de bun„-credin˛„ poate constata c„ Ón cei doi ani ∫i jum„tate de c‚nd gestioneaz„ treburile ˛„rii Guvernul Adrian N„stase a demonstrat o constant„ preocupare Ón asigurarea condi˛iilor fire∫ti de desf„∫urare a procesului educa˛ional.

Pentru prima dat„ Ón anii care au trecut de la Revolu˛ie ∫i p‚n„ Ón prezent exist„ o strategie clar„ pentru aceast„ problem„. Este vorba despre programul de reabilitare a ∫colilor, program cofinan˛at de Guvernul Rom‚niei, organisme interna˛ionale ∫i autorit„˛ile locale.

Sintetic, Ón cadrul Programului îReabilitare ∫coli“, cu termen de finalizare 2004, au fost reabilitate ∫i date Ón folosin˛„ Ón 2001 270 de ∫coli, Ón care Ónva˛„ peste 65.000 de elevi, Ón 2002, 551 de ∫coli, Ón care Ónva˛„ peste 114.000 de elevi, iar Ón anul 2003 urmeaz„ s„ fie date la sf‚r∫itul anului 412 ∫coli, cu 92.000 de beneficiari.

Se estimeaz„ c„ p‚n„ la finalizarea programului vor fi reabilitate ∫i date Ón folosin˛„ 1.253 de ∫coli, pentru un num„r total de aproximativ 271.000 de beneficiari.

Este mult? Este pu˛in? Este enorm, Ón compara˛ie cu ceea ce s-a f„cut anterior, dar suntem con∫tien˛i c„ acest program trebuie s„ continue cu aceea∫i for˛„ ∫i Ón anii viitori.

Legat de acest program ∫i de temele care s-au pus Ón discu˛ie Ón s„pt„m‚na care a trecut sunt problemele legate de Ónv„˛„m‚ntul rural ∫i de atribuirea de rechizite ∫colare.

A∫ vrea s„ men˛ionez c„, Ón scopul asigur„rii accesului echitabil la educa˛ie pentru copiii ∫i tinerii din mediul rural, au fost create Ón 2001 189 ∫coli centre de zon„, Ón 2002, 210 ∫coli centre de zon„.

Pentru rezolvarea transportului de la domiciliul elevilor la ∫coal„, au fost achizi˛ionate 195 de microbuze Ón 2001, 224 Ón 2002, iar Ón acest an sunt programate pentru achizi˛ionare 295 de microbuze.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul Dan Bruda∫cu. Va urma doamna Liana Naum.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Poate c„ ar fi trebuit s„ m„ refer ∫i eu la situa˛ia, cu adev„rat dezastruoas„, nu poleit„, a Ónv„˛„m‚ntului la Ónceputul noului an ∫colar sau despre cea mai recent„ dovad„ de intransigen˛„, intoleran˛„ ∫i totalitarism, dovedit„ de partidul de guvern„m‚nt, prin organizarea manifest„rilor de la fiebea, unde au ajuns s„ se amestece p‚n„ ∫i Ón repertoriul celor care au c‚ntat pe scen„.

Œns„ voi Óncerca ast„zi s„ adresez o scrisoare deschis„ ∫efilor de state ∫i guverne ai ˛„rilor Uniunii Europene.

Excelen˛e ∫i Maiest„˛ile voastre,

M„ v„d nevoit, Ón calitate de parlamentar rom‚n, s„ v„ adresez aceast„ scrisoare deschis„ ca form„ de protest Ómpotriva procesului de restaura˛ie a partidului unic ∫i totalitar, proces care, dup„ preluarea puterii de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 P.S.D., cunoa∫te o intensificare f„r„ precedent. At‚t pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, c‚t ∫i primulministru, domnul Adrian N„stase, ∫i al˛i demnitari rom‚ni au un limbaj duplicitar, pe partenerii occidentali l„s‚ndu-i s„ Ón˛eleag„ c„ ac˛ioneaz„ pentru economia de pia˛„ ∫i statul de drept, Ón vreme ce, pe plan intern, fac tot ce le st„ Ón putin˛„ s„ nu realizeze acest program ∫i Ón plus s„ marginalizeze ∫i s„ compromit„ partidele din opozi˛ie ∫i s„ submineze principiile democra˛iei, func˛ionalitatea ∫i credibilitatea institu˛iilor statului de drept. Pentru a-∫i atinge aceste scopuri, reprezentan˛ii actualei puteri nu s-au dat ∫i nu se dau Ón l„turi inclusiv de la folosirea banilor publici Ón interes personal sau de partid, fiind tot mai frecvente ∫i mai grave cazurile de Ónal˛i demnitari corup˛i. Cele mai recente cazuri Ói vizeaz„ pe primulministru Adrian N„stase, ministrul integr„rii europene, Hildegard Puwak, ministrul administra˛iei ∫i internelor, Ioan Rus, ∫i ministrul s„n„t„˛ii, Mircea Beuran.

Un alt aspect grav pe care vi-l supun aten˛iei este cel al P.S.D.-iz„rii prin obligarea func˛ionarilor ∫i conduc„torilor de institu˛ii de a deveni obligatoriu membri ai partidului de guvern„m‚nt. Acestui proces nu i-au sc„pat, din p„cate, nici institu˛iile care, potrivit Constitu˛iei, trebuie s„ fie apolitice ∫i echidistante. M„ refer la Armat„, Poli˛ie, Justi˛ie ∫i serviciile secrete. La fel ca Ón timpul vechii dictaturi, reprezentan˛ii P.S.D. intervin grosolan Ón activitatea institu˛iilor men˛ionate, fie prin numirea Ón posturile de decizie a unor activi∫ti proprii, fie prin exercitarea de presiuni ∫i ∫antaje sau aplicarea, dup„ ureche ∫i bunul-plac, a legilor ˛„rii. Ca urmare, constat„m vicierea activit„˛ilor acestor institu˛ii transformate Ón unelte de r„zbunare Ómpotriva adversarilor politici, indiferent de partidul din care ace∫tia fac parte.

## Mul˛umesc.

O invit pe doamna deputat Liana Naum. Va urma domnul deputat Iulian Mincu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Afirma˛ia lui Tudor Arghezi, precum c„ îTinere˛ea e un capital de investit f„r„ codire, riscat viteje∫te“, se integreaz„ pe deplin Ón actualitate, drept care grija pentru tineri, copii ∫i Ón special elevi face parte din strategia ∫i noua ofensiv„ politic„ a Partidului Social Democrat.

Organiza˛ia de femei a Partidului Social Democrat a lansat Ón acest scop o serie de programe na˛ionale: îD„ruie∫te ∫i fii fericit“, îŒnva˛„ pentru viitorul t„u“ ∫i altele, prin care va fi acordat„ o aten˛ie sporit„ Ónv„˛„m‚ntului ∫i ∫colilor, Ón general.

Grija pe care trebuie s„ o acord„m viitorului, ∫tiut fiind faptul c„ un viitor se creeaz„ ∫i se Ónt„re∫te numai prin educa˛ie, trebuie de cele mai multe ori materializat„, exprimat„ nu numai Ón cuvinte, ci ∫i prin fapte concrete, directe ∫i folositoare, c„ci de la inten˛ie la realizare e de parcurs obstacolul imens al posibilit„˛ii ∫i voin˛ei.

Programul educa˛ional îŒnva˛„ pentru viitorul t„u“ se va lansa Ón data de 19 septembrie 2003 Ón 130 de ∫coli din toat„ ˛ara, se va derula pe tot parcursul anului ∫colar ∫i va consta Ón dona˛ii de accesorii ∫colare, c„r˛i pentru bibliotecile ∫colare ∫i excursii tematice.

Aceast„ strategie de Óndreptare a aten˛iei c„tre ∫coal„, prin Ómbog„˛irea bibliotecilor cu manuale ∫i c„r˛i, precum ∫i acordarea unei aten˛ii speciale copiilor dota˛i, este bine venit„ Óntr-o perioad„ de reform„ a Ónv„˛„m‚ntului,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 num„r‚ndu-se printre necesit„˛ile de baz„ ale oric„rei societ„˛ii.

îCopii s„n„to∫i Óntr-un mediu s„n„tos“ — un alt proiect pe care l-a lansat Organiza˛ia de femei a Partidului Social Democrat — reprezint„ interesul deosebit pe care aceasta Ól acord„ problemelor ecologice. Programul const„ Ón lansarea de materiale informative ∫i realizarea de Ónt‚lniri cu elevi din clasele primare ∫i gimnaziale, pe tematica protec˛iei mediului Ónconjur„tor.

Omului nu-i este de ajutor dec‚t voin˛a sa, este destul s„ vrei hot„r‚t un lucru pentru ca evolu˛ia s„ se petreac„. G‚ndurile noastre trebuie s„ se Óndrepte nu numai c„tre cineva anume, ele trebuie s„ vizeze Óntreaga societate rom‚neasc„, iar copiii ocup„ un loc extrem de sensibil ∫i de aparte Ón aceast„ societate. Voin˛a omului este capabil„ s„ domine nu numai destinul unei singure persoane, ci ∫i destinele multora.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Iulian Mincu. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îStarea s„n„t„˛ii poporului rom‚n, Ón continu„ deteriorare“.

1) Analiz‚nd cauzele de deces Ón anul 2002, observ„m c„ acestea sunt Ón cre∫tere: 12,4 ‰, fa˛„ de 11,6 ‰ Ón 2001, 11,4 ‰ Ón anul 2000.

Mortalitatea cre∫te, Óns„ ceea ce e grav, la popula˛ia Óntre 10 ∫i 54 de ani. Pentru compara˛ie, vreau s„ v„ spun c„ mortalitatea dep„∫e∫te aproape de dou„ ori mortalitatea din Uniunea European„.

2) Pe cauze de mortalitate, asist„m la una dintre cele mai mari valori din istoria noastr„, prin boli cardiovasculare: 771,30 la 100.000, cea mai mare din Europa. Œn 2001, aceast„ mortalitate era de 110,63 la 100.000, iar Ón 2000, 701,79 la 100.000.

Pentru exemplificare, a∫ men˛iona c„ mortalitatea prin aceea∫i cauz„ este Ón Fran˛a de 195 la 100.000 ∫i variaz„ Ón 300 ∫i 500 la 100.000 Ón restul lumii.

3) Mortalitatea prin tumori a fost de 199,05 la 100.000, Ón cre∫tere fa˛„ de 2001, 190,78 la 100.000 ∫i Ón anul 2000, 184,04 la 100.000.

4) Natalitatea este Ón continu„ sc„dere: 9,7 ‰, fa˛„ de 9,8 ‰ Ón 2001 ∫i fa˛„ de 10,2 Ón 2000. Iar mortalitatea infantil„ este Ón anul 2002 de 17,3 ‰.

5) Sporul natural este Ón anul 2002 de minus 2,7 ‰, Ón anul 2001 de minus 1,8 ‰ ∫i Ón anul 2000, de 0,9 ‰. V„ men˛ionez c„ Ón anul 1990 sporul natural era de plus 2,9 ‰.

Dac„ se continu„ Ón acest ritm, conform prognozei Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii, prognoz„ recent„ ∫i a

Societ„˛ii de Cercetare a Academiei Rom‚ne, Rom‚nia va avea Ón anul 2050 o popula˛ie de sub 17 milioane de locuitori.

6) Desfiin˛area a peste 22.000 de paturi de spital este bun„ Ón Occident, Ón Uniunea European„, unde medicul de familie ∫i cel de asisten˛„ ambulatorie ∫i din policlinici au preluat aproape Ón Óntregime Óngrijirea bolnavului ∫i a omului s„n„tos, preventiv, 24 de ore din 24.

Œnfiin˛area a 130 de aziluri pentru b„tr‚ni ∫i asista˛i social, la o ˛ar„ cu peste 80% s„r„cie, nu cred c„ va fi eficient„ ∫i nu va putea st„p‚ni situa˛ia catastrofal„ a st„rii de s„n„tate a popula˛iei. S„r„cia, adic„ nivelul de trai ∫i lipsa de eficien˛„ a asisten˛ei medicale sunt cauzele care duc la aceast„ situa˛ie ∫i aceasta mai ales pentru motivul c„ banii care se g„sesc la dispozi˛ia Ministerului S„n„t„˛ii nu sunt folosi˛i a∫a cum trebuie.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul deputat Virgil Popescu.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultima perioad„ ∫i din partea Guvernului s-a tras semnalul de alarm„ pentru defri∫area Ón mas„ a terenurilor cu vegeta˛ie forestier„. Mai mult chiar, Ón nota de fundamentare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului pentru modificarea art. 31 din Ordonan˛a Guvernului nr. 96 din 1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional se accentueaz„: îpericolul grav pe care Ól prezint„ defri∫„rile pentru fondul forestier na˛ional“.

Œn vederea stop„rii acestui jaf se propune s„ fie m„rit„ pedeapsa pentru infrac˛iunea de defri∫are a vegeta˛iei forestiere de la 2 ani la 10 ani de Ónchisoare ∫i confiscarea materialului lemnos.

Œn ordonan˛a amintit„ sunt pedepsi˛i ∫i cei care favorizeaz„ defri∫„rile masive.

## Domnilor mini∫tri,

Nu Ón˛eleg de ce este nevoie de agravarea pedepselor, c‚nd oamenii din subordinea dumneavoastr„, baronii locali din jude˛e, organele de control ale statului, care r„spund de ordinea public„, Procuratura, Justi˛ia, inginerii, tehnicienii, p„durarii din ocoalele silvice de stat, nu numai c„ nu respect„ legisla˛ia Ón vigoare, dar sunt implica˛i Ón efectuarea acestor defri∫„ri. Legea se aplic„ numai Ómpotriva acelora care fur„ unul sau doi bu∫teni din p„dure, iar cei care defri∫eaz„ p„duri Óntregi scap„ de orice r„spundere penal„ ∫i judiciar„, fiind sus˛inu˛i at‚t de organele de control din jude˛e, c‚t ∫i de cei care ar fi obliga˛i s„ impun„ respectarea legalit„˛ii.

Domnilor mini∫tri,

Fenomenul defri∫„rii Ón mas„ a p„durilor nu va fi stopat c‚t timp corup˛ia va fi sus˛inut„ de direc˛iile ∫i ocoalele silvice de stat din subordinea Regiei Na˛ionale a P„durilor, precum ∫i din partea organelor de control ale statului.

Aceste legi ar trebui s„ fie aplicate Ómpotriva tuturor cet„˛enilor care Óncalc„ prevederile legale, nu numai Ómpotriva celor s„raci ∫i am„r‚˛i.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Virgil Popescu. Va urma domnul Ion Mocioi.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Subiectul declara˛iei politice de ast„zi Ól constituie modalitatea de exprimare a opiniilor politice ale Partidul Na˛ional Liberal Ón leg„tur„ cu Legea privind regimul mormintelor ∫i operelor comemorative de r„zboi.

Istoria Rom‚niei ne-a binecuv‚ntat cu numeroase personalit„˛i ale c„ror g‚nduri ∫i fapte au fost Ónchinate numelui ∫i binelui ˛„rii, au fost d„ruite peste ani genera˛iilor, a c„ror grij„ au purtat-o Ón suflet. Nu pu˛ini au fost cei care ∫i-au dat via˛a Ón toiul luptelor pentru libertatea noastr„, pe care o pre˛uim ast„zi, pentru libertatea altor popoare, iar spre aducerea noastr„ aminte, au r„mas Ón urma acestora nume de eroi, fapte de eroism, pilde istorice.

Cinstirea memoriei eroilor ˛„rii este o datorie asumat„ de noi, to˛i rom‚nii. Œn acest spirit, Óncep‚nd din 1994, Guvernul P.D.S.R. Nicolae V„c„roiu a elaborat un proiect de lege privind regimul mormintelor de r„zboi.

Ini˛iativa studiat„ Ón Guvernul P.N.L., P.D., P.N.fi.C.D. Ón anul 1998 nu a fost, Óns„, avizat„ de c„tre ministrul liberal al finan˛elor.

Œn ianuarie 2001 Guvernul Adrian N„stase a hot„r‚t elaborarea unui nou proiect de lege privind regimul mormintelor ∫i operelor comemorative de r„zboi, care era Ónscris Ón programul legislativ al Guvernului pentru perioada 2001 — 2004, la pagina 66, pozi˛ia 13, program care a fost prezentat ∫i aprobat de Parlament.

Elaborarea acestui proiect a fost f„cut„ cu avizul tuturor ministerelor interesate, inclusiv de Ministerul de Finan˛e, ∫i cu respectarea tuturor prevederilor Conven˛iei de la Geneva din 1949, precum ∫i a protocoalelor adi˛ionale ale acestei conven˛ii. Proiectul a fost depus la Parlament Ón 29 mai 2003, la Senat, ∫i adoptat de Senat Ón 26 iunie 2003.

La doi ani dup„ Óntocmirea proiectului de lege de c„tre Guvernul P.S.D., Ón 7 mai 2003, un distins reprezentant al Partidului Na˛ional Liberal a depus un proiect de lege cu acela∫i domeniu de aplicare, pentru care a primit avizul Consiliului Legislativ favorabil, Ón luna iulie 2003.

La dezbaterea proiectului Ón Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, prea distinsul coleg, constat‚nd c„ proiectul elaborat de Guvern Ón anul 2001 fusese deja dezb„tut Ón Senat ∫i se prezenta Ón aceea∫i procedur„ la Camera Deputa˛ilor, a formulat acuze de plagiat sau chiar fraud„ intelectual„, omi˛‚nd c„ proiectul Guvernului fusese prev„zut ∫i elaborat Ón anul 2001, conform programului de guvernare.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ion Mocioi. Va urma domnul Victor Berc„roiu. Domnii deputa˛i Gheorghe Popescu ∫i Vlad Hogea au depus la secretariat. Reamintesc c„ avem Ónscrieri record — 41, deci concentrat!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Subiectul interven˛iei mele: îElevii mari nu au Óncredere Ón viitorul lor“.

Stima˛i colegi, ieri am participat la deschiderea unui nou an ∫colar, a unei perioade care este a∫teptat„ cu devo˛iune din partea celor mai mul˛i tineri care vor s„-∫i formeze un viitor prosper, bazat pe instruire ∫i cunoa∫tere, pe educa˛ie ∫i respectul vie˛ii fiec„ruia.

Fiind printre tinerii care a∫teptau a∫a-numita deschidere festiv„ a anului ∫colar, preg„ti˛i s„-∫i revad„ colegii ∫i profesorii lor, vedeam Ón atitudinea lor, Ón gestul reÓnt‚lnirii ∫i Ón salutul lor prietenos Óns„∫i comunitatea de idei ∫i aspira˛ii, afinitatea pentru o misiune Ón˛eleas„, virtualitatea pentru un viitor a∫teptat.

O anume bucurie a celor mai mici emana din buche˛elele de flori aduse pentru Ónv„˛„torul sau dirigintele cu care se vor Ónt‚lni Ón clase, Ón s„lile spa˛ioase ∫i bine primitoare, pentru a fi Ómpreun„ pe un drum al spiritului ∫i al Óncrederii reciproce.

Momentele acestea nu l„sau loc fricii, neputin˛ei sau urii, ci bun„t„˛ii umane, Ón˛elegerii ∫i cooper„rii, unei solidarit„˛i f„r„ sustragere.

To˛i tinerii, de la clasele I p‚n„ la cele terminale, p„reau st„p‚ni pe voin˛a lor ∫i a∫teptau un cuv‚nt de bun-venit, de organizare a ordinii necesare, de Ónt„rire a op˛iunii fiec„ruia. To˛i se sim˛eau p„rta∫i la Ónceputul unei opere colective, presim˛eau o victorie durabil„, prin notele bune pe care le vor primi sau sunt a∫teptate ca rezultat al unei munci Ón˛elese.

Erau Ómpreun„, sim˛ind o necesar„ interdependen˛„, c„ sunt uni˛i la bine ∫i la r„u pentru un destin comun, generos ∫i f„r„ orgolii.

Demni, printr-o fraternitate extins„ Ón sufletele lor, f„r„ a-∫i pierde independen˛a, ace∫ti tineri sunt cei care se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 preg„tesc pentru a construi ˛ara de m‚ine ∫i, desigur, Europa de m‚ine.

I-am admirat ∫i le-am urat, Ómpreun„ cu al˛i colegi, un an cu succese deosebite la Ónv„˛„tur„. Dar o anume nemul˛umire am tr„it-o Ómpreun„ cu elevii mai mari, Ónclina˛i spre o viziune mai pesimist„ fa˛„ de viitorul lor, lipsi˛i de aspira˛ii ∫i de sus˛inerea material„, preocupa˛i Ónc„ de acum de nevoia unui loc de munc„ pe care nu Ól g„sesc ∫i nu au convingerea g„sirii unui asemenea mijloc de via˛„ Ón viitor.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Victor Berc„roiu. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Andrei Chiliman ∫i domnul Valeriu Gheorghe ∫i-au depus declara˛iile la secretariat.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îAurel Vlaicu, erou nemuritor“.

Aurel Vlaicu s-a n„scut la 6 noiembrie 1882 Ón satul Bin˛in˛i de l‚ng„ Or„∫tie, primul din cei opt copii ai so˛ilor Ana ∫i Dumitru Vlaicu.

™coala primar„ o Óncepe Ón satul natal, iar liceul la Or„∫tie ∫i Sibiu. Studiile universitare le urmeaz„ la Budapesta ∫i Berlin.

Ideea realiz„rii unei ma∫ini de zburat Óncol˛e∫te Ón mintea lui Aurel Ónc„ din perioada anilor de ∫coal„ de la Or„∫tie, iar geniul s„u creator aducea zi de zi colegilor c‚te o nou„ surpriz„ din n„zdr„v„niile lui de inventator.

Œn anul 1909 realizeaz„ un planor din lemn ∫i p‚nz„ care s-a ridicat, tras de trei cai, la 15 metri Ón„l˛ime. Urmeaz„, Ón anul 1910, aeroplanul îVlaicu I“, Ón anul 1911 aeroplanul îVlaicu II“, apoi, Ón anul 1913, proiecteaz„ ∫i Óncepe s„ lucreze la îVlaicu III“, un aparat complet metalizat.

Chiar dac„ studia cu tenacitate legile fizicii ∫i calculele matematice, inima ∫i con∫tiin˛a sa erau al„turi de obiditul s„u neam rom‚nesc, silit s„ fie desp„r˛it de trupul firesc al Rom‚niei prin arbitrare grani˛e. De aceea, nu a acceptat ca inven˛ia sa s„ fie pus„ Ón oper„ Óntr-o alt„ parte dec‚t Ón Rom‚nia. Numai c„ Rom‚nia era dincolo de Carpa˛i.

Vlaicu se pr„bu∫e∫te la 13 septembrie 1913, zbur‚nd cu îVlaicu II“, Ón Óncercarea de a trece Carpa˛ii pentru a veni la Or„∫tie, la Adunarea general„ a îAstrei“ ∫i, o dat„ cu el, visul s„u drag, acela de a uni, sub vr„jitele-i aripi, Óntregul p„m‚nt rom‚nesc.

Doamnelor ∫i domnilor,

S-au Ómplinit 90 de ani de la tragicul eveniment, prilej cu care, la B„ne∫ti, poarta de intrare spre mun˛ii Carpa˛i, a avut loc, la monumentul ridicat Ón cinstea marelui erou, o evocare omagial„.

Al„turi de oficialit„˛ile politice ∫i militare ale jude˛ului Prahova, a participat ∫i o delega˛ie a ora∫ului Or„∫tie, Ón frunte cu primarul Iosif Blaga, Sfin˛ia sa Protopopul de Or„∫tie ∫i nepotul eroului, Aurel R„dulescu.

Pr„bu∫irea lui Vlaicu s-a transformat Ón jertf„, iar jertfa Ón simbol.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Nicu Spridon.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îDac„ treb’e, oare o fi ∫i musai?“ sau îDe∫teapt„-te rom‚ne!“

— Dac„ treb’e ∫i e musai, atunci treb’e!“ Cam astfel s-ar putea exprima, Óntr-o g‚ndire profund„ de tip P.S.D., rela˛iile protocolare pe care partidul de guvern„m‚nt le are cu Uniunea cultural„ a maghiarilor din Rom‚nia, care, de fapt, numai cultural„ nu este. Fiindc„, dac„ ar fi uniune politic„ sau m„car partid politic, ar fi trebuit ∫i d‚nsa s„ se fi Ónregistrat la tribunal Ón vara acestui an, dup„ cum au procedat toate for˛ele politice rom‚ne∫ti. Doar ne preg„tim pentru alegerile locale, generale ∫i preziden˛iale din vara — toamna anului 2004, c‚nd, probabil, din nou domnul avocat Frunda Gheorghe va candida pentru postul de manager cultural, ca s„ nu spun de pre∫edinte al Rom‚niei, nu?

Problema este c„ U.D.M.R. a sim˛it momentul dificil Ón care se afl„ Partidul Social Democrat ∫i Óncearc„ s„ profite, fiindc„ nu se ∫tie c‚nd va mai avea o asemenea ocazie.

Dup„ diversele declara˛ii ∫i ac˛iuni iredentiste ∫i nesanc˛ionate, de tip îconstituirea f nutului Secuiesc“, modificarea Constitu˛iei pentru introducerea limbii maghiare Ón justi˛ie, form„ mascat„ de transformare a Rom‚niei Ón stat multina˛ional prin oficializarea complet„ a limbii maghiare, a venit ∫i momentul redezvelirii unei statui — îHungaria milenar„“ — la Arad, sub noul nume de îStatuia Libert„˛ii“ , de fapt reinstalarea monumentului celor 13 generali care au ucis mi∫ele∫te 40.000 de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 rom‚ni Ón anii 1848 — 1849, ac˛iune care constituie o imixtiune f„r„ nici un fel de scrupule Ón problemele interne ale statului rom‚n.

Citind scrisoarea de r„spuns a premierului Adrian N„stase, adresat„ omologului s„u maghiar zilele trecute, nu po˛i s„ nu observi tonul conciliant pe care Ól folose∫te, c‚t ∫i motiva˛iile penibile de tipul îEu a∫ fi de acord, dar opinia public„ din Rom‚nia are o sensibilitate foarte pronun˛at„ legat„ de mesajul pe care acest monument Ól poart„“. Ca urmare, propune Ónfiin˛area unui Parc al reconcilierii, tot la Arad, ∫i, cu fric„, pentru a nu sup„ra, aminte∫te cu o îvoce mic„“ de propunerile rom‚ne∫ti legate de Funda˛ia îGojdu“, de liceul bilingv, muzeul memorial ∫i biblioteca îEmanoil Gojdu“. E jalnic! Sau, mai exact, sunte˛i jalnic, domnule prim-ministru, prin modul Ón care pune˛i problemele de reciprocitate ∫i, mai ales, prin tonul de domni∫oar„ smiorc„it„ care st„ cu m‚na Óntins„ — îDa’ dac„ va primi ceva...“ Dar, mai ales, v„ juca˛i Ón mod foarte periculos cu focul.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Nicu Spiridon. Va urma domnul ™tefan Baban.

Domnii deputa˛i Nicolae Vasilescu ∫i Eugen Nicol„escu au depus declara˛iile la secretariat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea se refer„ la sus˛inerea Programului lansat de Executiv — îS„n„tate prin mi∫care“, precum ∫i a proiectului privind construirea a patru sute de s„li de sport.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Vreau s„ Óncep prin a saluta ideea exprimat„ de primul-ministru al Guvernului, domnul Adrian N„stase, at‚t la Piatra-Neam˛, c‚t ∫i la Bac„u, Ón leg„tur„ cu necesitatea ca tinerii s„ fac„ mi∫care, s„ Ónve˛e sport de diferite feluri, pentru p„strarea s„n„t„˛ii.

Programul lansat de Executiv — îS„n„tate prin mi∫care, s„n„tate prin sport“ — este valabil ∫i pentru copii, iar pentru realizarea acestuia, pe l‚ng„ baze sportive, este nevoie ∫i de o nou„ g‚ndire a modului cum se face ast„zi educa˛ie fizic„ Ón ∫coal„.

Din discu˛iile pe care le-am avut cu profesorii care predau acest obiect, a reie∫it o problem„ de maxim„ urgen˛„, pe care sunt convins c„ mul˛i dintre dumneavoastr„ o ave˛i Ón aten˛ie, ∫i anume cre∫terea num„rului de ore pentru toate clasele — de la primare la liceu. Œn acest sens, exist„ o propunere a conducerii Agen˛iei Na˛ionale pentru Sport, care trebuie Ónsu∫it„ ∫i de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, astfel Ónc‚t, Óncep‚nd cu acest an de Ónv„˛„m‚nt, Ón fiecare ∫coal„ mi∫carea sportiv„ de mas„ s„ ia amploare.

Trebuie stimulat„, la nivelul fiec„rei unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, competi˛ia sportiv„, Óntrecerea la sporturile de echip„ Óntre clase, singura care poate men˛ine viu interesul pentru practicarea sportului respectiv.

La fiecare sf‚r∫it de s„pt„m‚n„, Ón ∫coli s„ aib„ loc asemenea Óntreceri la care s„ nu se pun„ problema performan˛ei, ci doar a atragerii unui num„r c‚t mai mare de participan˛i din r‚ndul elevilor, care s„ fac„ mi∫care.

Totodat„, trebuie ca fiecare dintre noi, Ón circumscrip˛iile electorale pe care le reprezent„m, s„ urm„rim ca proiectul pe care l-am anun˛at Ón campania electoral„, privind construirea celor 400 de s„li de sport, s„ se Ónf„ptuiasc„ p‚n„ la finele anului viitor, a∫a dup„ cum prevede programul de guvernare.

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, Ómpreun„ cu ministrul delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul, domnul deputat Acsinte Gaspar, am fost pe ∫antierele celor 12 s„li de sport, c‚te se construiesc Ón jude˛ul nostru. Stadiul lucr„rilor este Ón termen, iar constructorii ne-au asigurat c„ p‚n„ Ón luna martie 2004 s„lile vor fi date la cheie.

Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban. Va urma domnul deputat Petre Posea.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea este intitulat„ îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc — din nou la start“.

15 septembrie 2003, data c‚nd clopo˛elul a sunat pentru un nou an ∫colar. Mii de elevi ∫i dasc„li s-au adunat Ón ∫coli cu speran˛e, visuri ∫i idealuri pe care sper„ s„ le poat„ Ómplini Ón acest an ∫colar.

Ce i-a a∫teptat dup„ dou„ luni de vacan˛„? Pentru cei mai noroco∫i ∫i cu p„rin˛i destul de Ónst„ri˛i, ∫colile pe care le frecventeaz„ sunt curate, spa˛ioase, cu numeroase Ómbun„t„˛iri ∫i cu o baz„ tehnico-material„ demn„ de invidiat. Manualele ∫i rechizitele, indiferent de pre˛ul lor, nu constituie o problem„, acolo unde sunt bani.

Pentru marea majoritate a elevilor ∫i profesorilor, ∫colile pe care le frecventeaz„ i-au Ónt‚mpinat ∫i Ón acest an cu schele ∫i var, cu clase nev„ruite sau cur„˛ite par˛ial, cu b„nci rupte ∫i vechi, cu manuale incomplete, cu grupuri sociale rudimentare ∫i neigienizate. Ambele p„r˛i trebuie Óns„ s„ desf„∫oare un proces educa˛ional Ón care calitatea trebuie s„ primeze.

Iar dac„ vre˛i s„ ave˛i tabloul complet al ∫colilor din mediul rural, multiplica˛i cu 10 sau cu 100 imaginea pe care v-am prezentat-o mai sus.

Rareori g„se∫ti Óntr-un jude˛ al ˛„rii, indiferent c‚t de mare este sau ce tradi˛ii culturale Ól definesc, mai mult de zece ∫coli noi, dotate ultramodern. ™i, dac„ trebuie s„ spunem adev„rul, meritul nu este al nostru Ón principal, ci al organiza˛iilor nonguvernamentale ∫i al asocia˛iilor ∫i funda˛iilor str„ine.

Ambele categorii — elevi ∫i profesori — au Ónceput un nou an ∫colar Ón speran˛a c„ reforma Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc nu va mai provoca at‚ta haos, nu se va mai concretiza Ón at‚tea umilin˛e Óndurate de ambele p„r˛i, Óncep‚nd de la examenele de titularizare ∫i termin‚nd cu experimente ∫i experien˛e de modernizare a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc Ón cursul anului ∫colar.

De 13 ani, ∫coala rom‚neasc„, recunoscut„ ∫i apreciat„ Ón lume pentru valoarea ∫i preg„tirea profesional„ a speciali∫tilor pe care i-a dat at‚t societ„˛ii rom‚ne∫ti, c‚t ∫i lumii Óntregi, nu Ó∫i reg„se∫te ritmul ∫i clarviziunea, av‚nd toate ∫ansele s„ devin„ o amintire pentru cei din exterior.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ion Bozg„. Va urma domnul ™tefan P„∫cu˛.

Domnii deputa˛i Nichifor Cristea, Petre Posea, Ion Sonea, Puiu Ha∫otti ∫i Mircea Costache au depus declara˛iile la secretariat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îEfortul pe care Ól face Guvernul Rom‚niei, prin Ministerul Agriculturii, de a asigura s„n„tatea popula˛iei, asigur‚nd, Ón acela∫i timp, s„n„tatea animalelor“.

Un mare savant, Louis Pasteur, spunea: îMedicul uman salveaz„ omul, iar medicul veterinar salveaz„ omenirea“, aceasta av‚nd Ón vedere diversitatea problematicii de care se ocup„ medicul veterinar ∫i modul de rezolvare a acestor probleme.

Constat‚nd greut„˛ile foarte mari cu care se confrunt„ cresc„torii de animale de la sate, Guvernul Rom‚niei, pentru a men˛ine s„n„tatea animalelor ∫i, indirect, pentru a asigura s„n„tatea popula˛iei, a dispus Ón anul 2003 gratuitatea tuturor ac˛iunilor sanitar-veterinare obligatorii efectuate de personalul sanitar veterinar local, prev„zute Ón planul strategic na˛ional.

Nu pot s„ nu amintesc, printre acestea, c‚teva ac˛iuni de interes deosebit din punctul nostru de vedere: vaccinarea contra rabiei la animalele care fac aceast„ boal„, vaccinarea contra c„rbunelui emfizematos la toate speciile de animale, testul de depistare a tuberculozei ∫i a leucozei la bovine, boli extrem de periculoase pentru om, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, gratuitatea examenului trichineloscopic pentru to˛i porcii sacrifica˛i Ón gospod„riile popula˛iei, ∫tiind c‚te milioane de porci se sacrific„ mai ales Ón preajma s„rb„torilor de iarn„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 Aceste eforturi, Ón anul 2003, Ónsumeaz„ aproximativ 1000 de miliarde de lei, bani aloca˛i de c„tre Guvernul Rom‚niei prin Ministerul Agriculturii, efort f„r„ precedent p‚n„ Ón prezent.

Este prima dat„ dup„ 1989 c‚nd acest tip de activitate sanitar-veterinar„ este subven˛ionat„ de statul rom‚n.

Pentru aceste lucruri mul˛umesc Guvernului Rom‚niei pentru strategia pe care a adoptat-o pentru domeniul sanitar-veterinar ∫i pentru efortul f„cut.

V„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat ™tefan P„∫cu˛. Va urma domnul deputat Traian Dobre.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Duminic„, 14 septembrie, Consiliul Jude˛ean ∫i Prefectura Hunedoara au organizat S„rb„torile na˛ionale de la fiebea.

La umbra gorunului lui Horea, acolo unde, acum 131 de ani, s-a a∫ezat s„-∫i doarm„ somnul de veci eroul na˛ional Avram Iancu, s-au adunat ∫i Ón acest an mii de rom‚ni pentru a-i cinsti memoria printr-o pioas„ aducereaminte. Nu i-a speriat nici vremea rea, nici drumul lung, ∫i au venit la fiebea rom‚ni din Hunedoara, Alba, Cluj, Bihor, Arad, Timi∫, Cara∫-Severin ∫i nu numai, iar vremea rea ∫i norii grei s-au risipit, l„s‚nd soarele s„ Ónc„lzeasc„ ∫i s„ bucure inimile celor prezen˛i.

Printre ace∫ti numero∫i participan˛i s-au aflat ∫i foarte mul˛i oameni politici, reprezentan˛i de marc„ ai partidelor politice parlamentare ∫i neparlamentare, printre care: secretarul general al Partidului Rom‚nia Mare, Gheorghe Funar, pre∫edintele P.D., Traian B„sescu, pre∫edintele P.N.fi.C.D., Victor Ciorbea, vicepre∫edin˛ii P.N.L., Theodor Stolojan ∫i Dan Radu Ru∫anu, mul˛i senatori ∫i deputa˛i. Numai de la Partidul Rom‚nia Mare au fost nou„ parlamentari.

To˛i ace∫tia au dorit s„ cinsteasc„ acest moment cu prezen˛a lor, ∫i poate c„ unii chiar ar fi dorit s„ se exprime public atunci c‚nd s-a evocat via˛a ∫i personalitatea lui Avram Iancu, dar organizatorii au hot„r‚t s„ nu dea voie s„ ia cuv‚ntul nici un reprezentant al partidelor politice prezente la fiebea, motiv‚nd c„ nu se dore∫te s„ se politizeze acest eveniment. De la vorb„ p‚n„ la fapt„, Óns„, cale lung„ pentru P.S.D.

Œn realitate, nu au dorit s„ lase pe nimeni s„ ia cuv‚ntul, Ón afara reprezentan˛ilor partidului de guvern„m‚nt. Motiv‚nd c„ transmit mesaje din partea Pre∫edin˛iei, a Guvernului, au luat cuv‚ntul senatorul Adrian P„unescu, ministrul Ilie S‚rbu, iar din partea pre∫edin˛ilor Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor au rostit mesaje senatorul Ion Iliescu ∫i deputatul Ioan Timi∫. Oare ace∫tia nu sunt politicieni? Oare ace∫tia nu au transformat momentul fiebea Óntr-o campanie electoral„ la care numai ei s„ aib„ acces?

™i pentru ca boicotul s„ fie complet, organizatorii au modificat programul Ón ultimul moment ∫i au ˛inut Ón mare secret ceremonia de inaugurare a Casei memoriale — muzeu îAvram Iancu“ de la Baia de Cri∫, ceremonie ce era programat„ pentru ora 12,00, dar s-a ˛inut la ora 9,15, Ón a∫a fel Ónc‚t nici unul dintre reprezentan˛ii

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Traian Dobre. Va urma domnul deputat Nicolae Leon„chescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cu certitudine, pentru to˛i cei prezen˛i aici, 15 septembrie r„m‚ne o zi ce face parte din arsenalul amintirilor din copil„rie, Óns„ pentru marea majoritate a genera˛iilor de copii ∫i tineri aceast„ zi este o poart„ prin care lumea se deschide c„tre viitor prin intermediul ∫colii.

Fie c„ este vorba de bobocii claselor I, de elevii ultimului an de gimnaziu sau de cei din ultimul an de liceu, debutul unui nou an ∫colar vine cu dorin˛a ∫i speran˛a c„, prin prisma preg„tirii, fiecare dintre ace∫ti copii trebuie s„-∫i ocupe locul pe care Ól merit„ Ón societate. Iar dac„ voin˛a copiilor ∫i tinerilor este sus˛inut„ ∫i de voin˛a politic„, putem anticipa deja o evolu˛ie favorabil„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Mai trebuie spus c„ efortul ∫i interesul elevilor, precum ∫i al dasc„lilor sunt ∫i vor fi Ón continuare secondate de o politic„ capabil„ s„ aduc„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc la standardele Uniunii Europene.

Adesea am auzit acuze aduse Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc ∫i, mai ales, managementului din domeniu.

Consider c„ Ón aceast„ perioad„ de a∫ezare Ón normalitate o parte dintre acuze, de ce s„ nu recunoa∫tem, sunt justificate, Óns„ s„ nu uit„m c„ sistemul de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia este foarte conservativ ∫i din cauza faptului c„ mul˛i profesori se opun schimb„rilor, de teama de a nu fi elimina˛i din sistem.

Except‚nd greut„˛ile prin care provizoriu trecem cu to˛ii, nu pot fi neglijate lucrurile palpabile petrecute Ón domeniul educa˛iei ∫i Ónv„˛„m‚ntului, at‚t Ón planul form„rii, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te baza tehnico-material„ din ∫colile noastre.

Œncep‚nd cu programul comun al Ministerului Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei ∫i Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii, Tineretului ∫i Sportului de informatizare a ∫colilor, continu‚nd cu finan˛area, construc˛ia ∫i darea deja Ón folosin˛„ a unor s„li de sport moderne, programul îCornul ∫i laptele“, care din acest an este extins ∫i pentru pre∫colarii din gr„dini˛ele cu program normal, sau acordarea de rechizite gratuite copiilor din familiile f„r„ posibilit„˛i financiare, iat„, acestea sunt doar c‚teva aspecte ce denot„ interesul actualului Guvern pentru formarea, preg„tirea ∫i perfec˛ionarea genera˛iilor fragede.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Nicolae Leon„chescu. Va urma domnul Dumitru Bentu.

Domnii deputa˛i Ioan Onisei ∫i Valeriu Zgonea au depus la secretariat declara˛iile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

Œn zilele de 10 ∫i 11 iunie 2003 a avut loc la Bruxelles cea de-a XV-a Reuniune a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea European„ — Rom‚nia. Din partea ˛„rii noastre au participat la lucr„ri 4 senatori ∫i 11 deputa˛i, care au onorat o tematic„ specific„ bogat„.

Ne-a sensibilizat interesul Uniunii Europene fa˛„ de reformele noastre din domeniul administra˛iei publice. Mai bine zis, inexisten˛a acestor reforme! Günter Verheugen a subliniat, cu Óng„duin˛„, progresul îdezam„gitor de lent“ Ón procesul de reform„! S-a ∫i precizat înecesitatea unei puternice angaj„ri politice“ Ón reformarea administra˛iei publice.

Europarlamentarul Jo Leinen, pe care am avut ∫ansa de a-l cunoa∫te personal, a îaccentuat necesitatea asigur„rii neutralit„˛ii administra˛iei din punct de vedere politic“.

Iat„ deci o coordonat„ esen˛ial„ a reformelor din domeniul administra˛iei publice: îneutralitatea politic„“. Este evident c„, dac„ de la nivelul Uniunii Europene s-a impus o asemenea recomandare, realit„˛ile rom‚ne∫ti sunt foarte grave.

Jocul politic Ón administra˛ia public„ rom‚neasc„ a mers foarte departe, Ón dispre˛ul repetatelor mesaje ale electoratului.

Popula˛ia este sacrificat„ pe altarul politicii d‚mbovi˛ene, orgoliile unor oameni politici sunt mai puternice dec‚t mesajele aleg„torilor ∫i de aici tr„darea ∫i suferin˛ele acestora.

Primari care se lupt„ cu membrii consiliilor comunale, or„∫ene∫ti sau jude˛ene — sabot‚ndu-se reciproc — numai pentru faptul c„, aparent, au culori politice diferite. Œn realitate, omul simplu este sacrificat pe altarul intereselor personale ∫i de grup! Œn loc de îcapitalism de cumetrie“ a ap„rut îadministra˛ia de cumetrie“ ∫i lupta Óntre clanuri.

Primarul Capitalei se lupt„ de ani de zile cu Consiliul municipal ∫i cu primarii de sectoare cum s„ fie folosite fondurile! Re˛eaua stradal„ arat„ mizerabil, iar la prima ploaie serioas„, Capitala Rom‚niei devine o Vene˛ie suigeneris, Ón timp ce pe sticla televizorului oamenii publici se acuz„ unii pe al˛ii de incompeten˛„. Nimeni nu Ónva˛„ c„ este nevoie s„ construiasc„ pun˛i ale dialogului.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Dumitru Bentu. Va urma domnul Gheorghe Pribeanu.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mi-am intitulat declara˛ia simplu: îAlexandru Vlahu˛„“. Pe 5 septembrie s-au Ómplinit 145 de ani de la na∫terea lui Alexandru Vlahu˛„, scriitorul care s-a impus pregnant Ón istoria culturii ∫i literaturii rom‚ne. ™i dac„ Ón spa˛iul tutovean manifest„rile omagiale au avut anvergura impus„ de eveniment, Ón lumea de dincolo de origine s-a dovedit, Ónc„ o dat„, c„ raporturile dintre uitare ∫i aducere-aminte sunt debalansate de numitorul lor comun — timpul.

De aceea, strict constatativ ∫i deci f„r„ a repro∫a ceva ∫i cuiva anume, v„ rog s„-mi permite˛i, s„ accepta˛i sugestia de a redescoperi Ómpreun„ c‚teva elemente definitorii din existen˛a celui despre care Br„tescuVoine∫ti spunea c„ îa fost a unui suflet mare, senin ∫i modest“.

A v„zut lumina zilei la 5 septembrie 1858 Ón comuna Ple∫e∫ti, Ón fostul jude˛ Tutova, l‚ng„ B‚rlad. Spa˛iul afectiv al primei copil„rii era traversat de Valea Similei, acolo unde bucuriile erau s„race, iar bariera bolii Ól priva de tr„irea lor plenar„. Nici ∫coala nu a Ónsemnat o mare bucurie pentru viitorul scriitor. Din ace∫ti ani dateaz„ Ónt‚mpl„ri care au stat la baza uneia dintre cele mai cunoscute povestiri ale sale, îMog‚ldea“. Œn mediul ∫colar de la liceul îGheorghe Ro∫ca Codreanu“ din B‚rlad a Ónt‚lnit viitoare personalit„˛i care au ilustrat cultura rom‚neasc„: Paul Bujor, Alexandru Philippide, tat„l pictorului Tonitza. O oarecare importan˛„ pentru formarea sa ∫i ca viitor ziarist pare s„ fi avut periodicul local îSem„n„torul“, ∫i nu este exclus ca numele cunoscutei reviste de mai t‚rziu s„ se fi datorat lui Vlahu˛„, Ón amintirea anilor de liceu de la B‚rlad. Momentul crucial pentru evolu˛ia cultural„ ∫i literar„ a adolescentului a fost impactul cu crea˛ia eminescian„ care, de∫i se afla atunci la Ónceputurile sale, Ó∫i manifesta deja Óntreaga vigoare estetic„. Primele crea˛ii le-a trimis îConvorbirilor literare“, apreciindu-se versifica˛ia ∫i limba folosit„.

Dup„ terminarea liceului Óncearc„ s„ urmeze Facultatea de Drept la Bucure∫ti, dar probabil din cauze de ordin material nu o va termina. Œn leg„tur„ cu acela∫i tip de studii se stabile∫te la T‚rgovi∫te, unde va intra suplinitor Ón Ónv„˛„m‚nt, ini˛ial ca institutor, apoi pred„ ore de limba rom‚n„ ∫i limba francez„ la Gimnaziul îIen„chi˛„ V„c„rescu“, pentru ca Ón final s„ fie numit profesor la prestigioasa ™coal„ militar„ de la M‚n„stirea îDealul“ . Ob˛ine diploma Ón avocatur„, dar nu str„luce∫te deloc Ón procese, astfel c„ din 1883 ∫i p‚n„ Ón 1893 revine Ón Ónv„˛„m‚nt, inclusiv Ón Bucure∫ti, unde a predat la ™coala normal„ pentru Ónv„˛„tura poporului rom‚n, Azilul îElena Doamna“ ∫i Liceul îSf‚ntul Gheorghe“. Peste tot s-a sim˛it str„in ∫i era firesc s„ fie a∫a, deoarece Vlahu˛„ nu era sortit s„ fie nici avocat, nici profesor, ci scriitor ∫i glas al con∫tiin˛ei publice.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul Gheorghe Pribeanu ∫i urmeaz„ doamna deputat Maria Laz„r.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i parlamentari,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îAccentuarea diversiunilor partidului-stat“.

Tr„im vremuri Ón care evenimentele se succed cu o repeziciune uluitoare. Nici via˛a politic„ nu este scutit„ de fr„m‚nt„rile preelectorale, care se accentueaz„ tot mai mult cu c‚t se apropie anul 2004.

Animat de dorin˛a de a domni Ónc„ 4 ani, P.S.D. se zbate, prin toate mijloacele posibile, aplic‚nd strategii mai mult sau mai pu˛in ortodoxe, uit‚nd componentele de baz„ ale democra˛iei.

Crearea unor condi˛ii de via˛„ mai bune pentru cet„˛eni este un obiectiv nelipsit din programele tuturor partidelor. Numai c„, actuala putere, a∫a cum ne-a obi∫nuit, una spune ∫i alta face, astfel Ónc‚t contribuabilul nu mai ∫tie ce s„ cread„. Activitatea dirijat„ Ón folosul partidului-stat, pentru a-∫i construi cu orice pre˛ o imagine favorabil„ Ón fa˛a electoratului, dep„∫e∫te orice limit„ a bunului-sim˛.

Œn toate domeniile se ac˛ioneaz„ Ón defavoarea majorit„˛ii. ™omajul este Ón sc„dere numai declarativ, de fapt continu‚ndu-se cursa desfiin˛„rii locurilor de munc„, Óncheierea activit„˛ii Ón multe unit„˛i economice, motiv‚ndu-se c„ acestea sunt solicit„rile Uniunii Europene ∫i ale Fondului Monetar Interna˛ional. Infla˛ia este st„p‚nit„ artificial, pentru a da o not„ de stabilitate ∫i pentru a men˛ine lini∫tea social„.

Incompeten˛a Executivului de a lua m„suri realiste, care s„ duc„ la bun„starea cet„˛enilor, ne-a demonstrat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 c„, Ón realitate, aceste m„suri benefice favorizeaz„ numai anumi˛i cet„˛eni din sfera clientelei politice, uit‚nd de cei mul˛i ∫i nevoia∫i.

Manevrarea banilor publici ∫i dijmuirea celor veni˛i prin programe europene Ón alt„ direc˛ie dec‚t cea dorit„ a constituit preocuparea permanent„ a guvern„rilor postdecembriste din Rom‚nia.

Banii publici, ∫i a∫a pu˛ini cum sunt, sunt folosi˛i de Executiv pentru realizarea unor ac˛iuni mai mult propagandistice, cu scopul de a mai Ón∫ela, Ónc„ o dat„, electoratul.

V„ prezent„m c‚teva din ac˛iunile preg„titoare ce preocup„ puterea, Ón vederea realiz„rii cu succes deplin a unei fraude electorale: pesederizarea unit„˛ilor administrativ-teritoriale, prin racolarea de primari, viceprimari ∫i consilieri locali de la alte partide; tatonarea ∫i condi˛ionarea men˛inerii pe func˛ii a directorilor de unit„˛i economicosociale ∫i regii na˛ionale de a se Ónscrie Ón P.S.D. ∫i concertarea activit„˛ii acestora pentru alimentarea pu∫culi˛ei partidului-stat; crearea de noi centre administrativ-teritoriale, Ón vederea ob˛inerii controlului, prin noi primari P.S.D.; sprijinirea ini˛iativelor parlamentarilor puterii ∫i ai partenerilor s„i de guvernare, Ón defavoarea parlamentarilor opozi˛iei, ale c„ror propuneri sunt, f„r„ excep˛ie, tenden˛ios am‚nate sau respinse; folosirea embargoului informatic aplicat de mass-media, at‚t la nivel central, c‚t ∫i local; prezentarea tenden˛ios negativ„ a opozi˛iei, a activit„˛ii P.R.M. ∫i Ón special a pre∫edintelui s„u; tehnica sondajelor trucate, Ón scopul v„dit de a influen˛a psihologic aleg„torii, este folosit„ tot mai des, cheltuindu-se sume importante de la buget pentru dezinformarea sistematic„ ∫i manipularea cet„˛enilor; reorganizarea ministerelor are la baz„ crearea unui mediu de control asupra electoratului, spre exemplu trecerea administra˛iei publice Ón subordinea ∫i sub cupola Ministerului de Interne este o cras„ demonstra˛ie de antidemocra˛ie. Prin aceast„ opera˛ie, Guvernul N„stase Ó∫i preg„te∫te din timp controlul asupra alegerilor, cre‚nd premeditat teren fertil fraudei electorale.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei deputat Maria Laz„r ∫i va urma Ioan Miclea.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Prin interven˛ia, declara˛ia mea de ast„zi, vreau s„ aduc, Óntr-un fel, de la tribuna Parlamentului, mul˛umirile celor care tr„iesc Ón agricultur„, pentru sprijinul efectiv pe care Ól primesc din partea Guvernului at‚t Ón ce prive∫te situa˛ia lor de zi cu zi, c‚t ∫i mai ales pentru posibilitatea de a-∫i cultiva p„m‚ntul. M„surile luate de Guvern pentru sprijinirea agriculturii ∫i a celor care lucreaz„ la sate au fost foarte bine primite de c„tre locuitorii satelor ∫i ei Ó∫i exprim„, desigur, satisfac˛ia pentru c„ puterea actual„ se preocup„ de acest sector at‚t de important, Ón care munce∫te ∫i tr„ie∫te aproape jum„tate din popula˛ia ˛„rii.

O m„sur„ luat„ de Guvern, foarte bine apreciat„, este cea cu privire la dublarea pensiilor, care va fi de natur„ s„ sprijine locuitorii satelor ∫i mai ales ˛„ranii care au muncit ani mul˛i pe ogoarele ˛„rii, pentru ca ei s„ aib„ un sprijin efectiv ca s„ duc„ o existen˛„ mai bun„, ei ∫i familiile lor.

De asemenea, m„surile care au fost luate anul acesta ∫i Ón anii preceden˛i, cu privire la creditele care au fost acordate cu o dob‚nd„ foarte avantajoas„ pentru procurarea uneltelor agricole, c‚t ∫i m„surile ∫i efortul financiar deosebit pe care Guvernul a Ónceput s„-l fac„ de anul acesta cu privire la irigarea culturilor Ón perioadele secetoase, c‚nd produc˛iile sunt foarte mult afectate, de asemenea sunt de natur„ s„ Óncurajeze ˛„ranii ∫i s„ fie mai optimi∫ti Ón ceea ce prive∫te posibilitatea de a lucra p„m‚ntul ∫i, de asemenea, de a ob˛ine, totu∫i, produse c‚t de c‚t corespunz„toare.

Ultima m„sur„ care a fost luat„ de Guvern, privind acordarea celor 2 milioane pentru fiecare hectar cultivat tuturor ˛„ranilor care nu sunt Ón asocia˛ii cu caracter juridic ∫i care au p‚n„ la 5 hectare, chiar dac„ a nemul˛umit, s„ zicem, pe o parte dintre cei care au p„m‚ntul Ón asocia˛ii juridice, are un rol deosebit de important, ˛„ranii apreciaz„ foarte mult acest lucru, pentru c„ mul˛i ani Ón ∫ir cei care Ó∫i cultivau p„m‚ntul individual nu au beneficiat de ni∫te avantaje substan˛iale din partea statului.

Am venit — ∫i vreau, cu acest lucru, s„ Ónchei — s„ aduc aici, Ón fa˛a dumneavoastr„, cuv‚ntul de apreciere ∫i mul˛umirile celor care beneficiaz„, din partea Guvernului ∫i a statului rom‚n, pentru o existen˛„ mai bun„ ∫i pentru a putea, Óntr-adev„r, s„ ob˛in„ ni∫te rezultate mai bune, dup„ o munc„, uneori istovitoare, pe care o depun.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Miclea ∫i va urma domnul deputat Alexandru Raj Tunaru, ultimul vorbitor Ónscris ∫i prezent Ón sal„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la ingerin˛a politicului Ón autonomia universitar„.

Autonomia universitar„ este unul dintre elementele esen˛iale ale reformei Ónv„˛„m‚ntului din Rom‚nia. Ea este legiferat„, Óns„ aplicarea ei se face dup„ cum vrea Partidul Social Democrat. Mai mult nu se respect„.

La Universitatea îBabe∫-Bolyai“ din Cluj-Napoca Senatul este supus unei presiuni f„r„ precedent din partea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, personal a domnului ministru Athanasiu, pentru a fi de acord cu crearea unei linii de studii autonom„ Ón limba maghiar„ ∫i Ónfiin˛area a dou„ facult„˛i Ón aceast„ limb„.

Dup„ cum bine se ∫tie, universitatea clujean„ are statut de multiculturalitate, statut unanim recunoscut Ón ˛ar„ ∫i Ón str„in„tate. Aici se Ónva˛„ Ón limbile rom‚n„, maghiar„ ∫i german„, este catedr„ de studiu a limbii ∫i istoriei iudaice, se asigur„ locuri speciale pentru toate minorit„˛ile din ˛ar„.

Tot a∫a de bine se cunoa∫te c„ U.D.M.R., Ón cadrul planului s„u de cucerire a c‚t mai multe favoruri, Ómi pare r„u c„ nu pot s„ le numesc drepturi, a solicitat ∫i solicit„, cu o str„danie demn„ de o cauz„ mai bun„, Ónfiin˛area unei universit„˛i maghiare de stat la ClujNapoca, prin divizarea patrimoniului actualei Universit„˛i îBabe∫-Bolyai“. Legat de acest lucru este demn de amintit, ca o perl„ a absurdului, ∫i anume aser˛iunea senatorului Frunda György, cum c„ etnia maghiar„ are dreptul îmoral“ asupra unei p„r˛i din patrimoniul Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“. Am spus-o ∫i o repet: toate cl„dirile ∫i alte edificii publice f„cute pe vremea dualismului Ón Transilvania au fost finan˛ate din bani publici, proveni˛i din impozite ∫i taxe pl„tite de c„tre contribuabili rom‚ni, maghiari, evrei, germani, ˛igani, s‚rbi etc., dar dintre care rom‚nii erau majoritari. Prin actul din 1920, statul rom‚n, urmare a Marii Uniri de la 1918, a trecut, pe bun„ dreptate ∫i Ón conformitate cu prevederile dreptului interna˛ional, Ón patrimoniul s„u toate imobilele preluate de la fostul imperiu.

Œn aceste condi˛ii, imobilele au devenit proprietate a statului rom‚n, component„ a patrimoniului na˛ional. Œn consecin˛„, este cel pu˛in absurd, dac„ nu lipsit de bunsim˛, s„ pretinzi c„ o anume etnie, Ón spe˛„ cea maghiar„, are dreptul moral asupra unei anume p„r˛i din patrimoniul na˛ional. Patrimoniul na˛ional este unul indivizibil, at‚t timp c‚t statul este na˛ional ∫i independent, situa˛ie Ón care patrimoniul s„u apar˛ine, deopotriv„, tuturor cet„˛enilor, f„r„ nici un fel de discriminare.

V„ mul˛umesc.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Alexandru Raj Tunaru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003

## **Domnul Raj-Alexandru Tunaru:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îAm fost fura˛i!“ ∫i face referire la meciul de fotbal Danemarca — Rom‚nia.

Am fost fura˛i! Foarte mul˛i rom‚ni, dintre care mul˛i tineri, m-au sunat ∫i m-au Óntrebat: de ce am fost fura˛i, domnule deputat, pentru c„ nu suntem boga˛i, ca Danemarca ∫i Norvegia, pentru c„ nu avem loc la masa boga˛ilor? Ce speran˛e mai avem noi? Vom avea, Ón viitor, acelea∫i ∫anse cu cele ale tinerilor din ˛„rile bogate?

Acest lucru se Ónt‚mpla pe data de 10 septembrie 2003, imediat dup„ fluierul final al arbitrului elve˛ian Urs Meier, Ónt‚rziat cu aproximativ dou„ minute, un urs—uz care a spulberat visul a milioane de rom‚ni ∫i speran˛a c„ Rom‚nia este tratat„, dup„ decembrie 1989, de la egal la egal cu oricare din ˛„rile Occidentului. Œn acel moment nu am avut cuvinte ∫i chiar dac„ le aveam nu le puteam rosti, deoarece gura mi-era amor˛it„, ochii plini de lacrimi ∫i inima sf‚∫iat„ de durere. A fost o sear„ neagr„ a vie˛ii mele, c‚nd, Ón numai 95 minute, am fost Ón iad, am trecut poarta raiului ∫i am revenit din nou Ón iad.

Œn avion nu am putut vorbi cu nimeni, nici m„car cu eroii no∫tri Chivu, Mutu, Pancu, Lobon˛ ∫i ceilal˛i coechipieri care trebuiau felicita˛i pentru lupta lor eroic„ sub tricolorul ˛„rii noastre. Le-o spun acum: Bravo, b„ie˛i, sunte˛i ni∫te eroi!

Poate nici acum nu f„ceam aceast„ declara˛ie, pentru a nu amesteca fotbalul, care este mesagerul prieteniei ∫i al fair play-ului, cu politica, p‚n„ c‚nd nu am citit Ón mass-media o declara˛ie a par∫ivului Urs Meier, care, din c„l„u ∫i din acuzat, a devenit acuzator, jignind, dup„ trei zile, pentru a doua oar„, milioane de rom‚ni, spun‚ndu-ne franc Ón fa˛„: îRom‚nii sunt, cu to˛ii, ni∫te nesim˛i˛i!“ Nesim˛it e∫ti tu ∫i cu familia ta, care nu a ∫tiut s„ te educe, lipsindu-˛i cu des„v‚r∫ire cei 17 ani de acas„!

Prin aceast„ declara˛ie a mea, solicit conducerii UEFA ca acest individ, Ómi scap„ numele lui, s„ fie sanc˛ionat pe linie de conduit„ sportiv„ ∫i moral„, nu pentru c„ ne-a furat pe fa˛„ la meciul de fotbal Danemarca — Rom‚nia, ci pentru exprimarea lui de golan, jignind o na˛iune Óntreag„, catalog‚ndu-ne nesim˛i˛i. De asemenea, solicit ca acest nesim˛it s„ nu mai fie delegat niciodat„ la meciurile de fotbal Ón care joac„ echipele rom‚ne∫ti sau na˛ionala Rom‚niei.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Supun din nou aten˛iei dumneavoastr„ o problem„ care iat„ c„ nu mai suport„ nici o am‚nare Ón solu˛ionarea ei: Uzina Mecanic„ Cugir.

Este o realitate incontestabil„ faptul c„ pia˛a rom‚neasc„ se afl„ Óntr-o constant„ ∫i permanent„ mi∫care, acest considerent reprezent‚nd, de fapt, una din premisele economiei de pia˛„ func˛ionale, eficiente. De aceea este fireasc„ ∫i adaptarea, Ón noul mediu competitiv, a obiectului de activitate constituit de Uzina Cugir, printr-o organizare modern„, eficace, produc˛ii noi, atr„g„toare prin ofert„, structurate la standarde interna˛ionale ∫i capabile s„ concureze cu cele din afara grani˛ei.

Œn acest context, sprijinirea uzinei de c„tre to˛i cei Ón drept ∫i abilita˛i s„ o fac„ este o condi˛ie de baz„ pentru relansarea economic„ ∫i a∫ezarea acesteia pe f„ga∫ul normal, de recunoa∫tere pe plan mondial, de care a beneficiat p‚n„ nu demult.

Deschiderea unor reprezentan˛e Ón ˛ar„, prezen˛a Ón marile centre expozi˛ionale ∫i Ón t‚rguri, utilizarea unor mijloace moderne de v‚nzare, precum cele Ón leasing sau Ón rate, cu avans 0%, reprezint„ doar c‚teva din solu˛iile care conduc la reabilitarea sigur„, Óntr-un termen relativ scurt, a uzinei.

Realizarea unor produse de calitate, precum ∫i dirijarea obiectului de activitate spre noi domenii, cum ar fi produc˛ia de obiecte pentru industria hotelier„ ∫i turism sau cea de Ónalt„ calificare, prin fabricarea armelor de epoc„ de decor, constituie surse de redresare economic„, prin oferirea unei game noi de produse, competitive ∫i aduc„toare de profit.

Stima˛i colegi, ∫i m„ adresez Ón primul r‚nd celor din opozi˛ie, este p„cat s„ irosim o for˛„ de munc„ calificat„ la cel mai Ónalt nivel, cu o conducere pe m„sur„, Ón persoana domnului director Cornel D‚rjan, care face tot posibilul Ón atragerea de noi investitori serio∫i ∫i mai ales capabili s„ fac„ din Uzina Cugir o adev„rat„ for˛„ a industriei rom‚ne∫ti.

Nu trebuie s„ facem economie Ón a ajuta pe toate planurile aceast„ uzin„. Mai ales pe plan local este imperios necesar s„ con∫tientiz„m faptul c„ aceast„ min„ de aur a industriei rom‚ne∫ti, dac„ nu este sus˛inut„, se poate transforma Óntr-o balt„ de noroi, imposibil de recuperat mai t‚rziu.

îBCR este instrumentul P.S.D.“

Banca Comercial„ Rom‚n„ este cea mai mare banc„ comercial„ din Rom‚nia.

Totodat„, ea reprezint„, al„turi de C.E.C., sectorul bancar de stat Óntr-o ˛ar„ care dore∫te integrarea Ón Uniunea European„ ∫i alinierea la marile democra˛ii occidentale. De prea mul˛i ani se Óncearc„ privatizarea acestui colos financiar, ∫i cerin˛ele Fondul Monetar Interna˛ional ∫i ale B„ncii Mondiale de gr„bire a acestui proces nu au scos din iner˛ie oficialit„˛ile. Mai mult, procesul de privatizare al b„ncii se desf„∫oar„ departe de v„zul lumii, al media ∫i chiar al oficialit„˛ilor (fire∫te, cu excep˛ia c‚torva aviza˛i), ridic‚ndu-se mari semne de Óntrebare Ón ce prive∫te Óncheierea prea cur‚nd a transferului B.C.R. din m‚inile statului Ón cele ale vreunui investitor strategic. De aproape trei s„pt„m‚ni, am c„p„tat Óns„ ∫i explica˛ia acestei mo∫mondeli guvernamentale Ón privin˛a privatiz„rii B.C.R., c‚nd, la îsugestia“ domnului guvernator Mugur Is„rescu, oficialii B.C.R. s-au conformat ca ni∫te solda˛i disciplina˛i, ridic‚nd cu 1,5 p‚n„ la 2 procente dob‚nzile la creditele Ón valut„, contrar mersului pie˛ei ∫i evolu˛iilor interna˛ionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 Œn contextul relans„rii insuficiente a economiei americane, domnul Alan Greenspan, pre∫edintele Federal Reserve, a luat Ón considerare chiar continuarea reducerii dob‚nzii rezervelor federale cu 0,25%, a∫adar p‚n„ la numai 0,75%! Œn aceste condi˛ii, cu un nivel de referin˛„ al dob‚nzilor la nivel interna˛ional care a ajuns la un minim istoric, B.C.R. Ó∫i bate joc de clientela sa, lu‚nd cu japca din buzunarul acesteia pentru a servi statul rom‚n. Ce se va Ónt‚mpla Óns„ c‚nd tendin˛a dob‚nzilor pe pie˛ele interna˛ionale va fi ascendent„? Probabil c„ b„taia de joc va continua Ón acela∫i sens.

Banca Comercial„ Rom‚n„ a devenit un instrument esen˛ial al politicilor bugetare ∫i fiscale ale B.N.R. ∫i, prin aceasta, ale Cabinetului N„stase, care Óncearc„ s„ Ó∫i rezolve astfel, pe spatele cet„˛enilor simpli ∫i al agen˛ilor priva˛i, problemele contului curent. Banca Comercial„ Rom‚n„ a instituit, datorit„ for˛ei sale financiare, un semimonopol pe pia˛a bancar„ ∫i interbancar„ Ón domeniul dob‚nzilor ∫i al creditelor. Conform periodicului îCapital“ din 4 septembrie 2003, peste o treime din totalul creditelor din sistemul bancar rom‚nesc au fost acordate de B.C.R., ceea ce constituie un important instrument de control al banilor afla˛i pe pia˛„, al dob‚nzilor, ca ∫i un factor de presiune asupra pie˛ei bancare rom‚ne∫ti. Œn acest fel, Guvernul P.S.D., Óngrijorat de cre∫terea importurilor ∫i a deficitului balan˛ei comerciale, va fi lini∫tit de deciziile B„ncii Na˛ionale ∫i, mai ales, ale B„ncii Comerciale, care vor lua mai mul˛i bani din nevoia de credite a popula˛iei ∫i a agen˛ilor priva˛i pentru a-i transfera Ón buzunarul bugetului statului. Conform aceleia∫i surse, îmarja de profit a persoanelor juridice va sc„dea Ón medie cu o treime“ Ón beneficiul statului! Œn plus, nu s-au luat deloc Ón calcul de c„tre domnii îstrategi“ ai Guvernului, B.N.R. ∫i B.C.R., alte urm„ri nefaste ale acestei decizii contra naturii: cre∫terea riscului de nerambursare a creditelor, datorit„ cre∫terii sumelor datorate, ∫i reducerea clientelei B.C.R., dac„ celelalte b„nci nu vor urma aceast„ decizie stupid„. Ambele m„suri vor afecta sigur B.C.R., lucru nedorit (oare!?), care Ói poate aduce prejudicii Ón perspectiva procesului de privatizare, dar ∫i sistemul bancar ∫i economia rom‚neasc„, put‚nd fi afectate chiar ∫i cele mai pesimiste prognoze ale cre∫terii economice din acest an. Investitorii priva˛i, rom‚ni ∫i str„ini, care s-au Ómprumutat Ón scopul dezvolt„rii afacerilor lor, vor fi cei mai afecta˛i, ei fiind de fapt motorul economiei rom‚ne∫ti, peste care Cabinetul N„stase mai arunc„ o lopat„ de p„m‚nt.

Conform Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 72/2003, intrat„ Ón vigoare la data de 28 august 2003, fermierii rom‚ni nu mai primesc sprijinul de 3.600 lei pentru litrul de motorin„ folosit„ Ón agricultur„.

P‚n„ la momentul respectiv, agricultorii achizi˛ionau motorina, apoi prezentau factura la Direc˛ia Agricol„ Jude˛ean„, dup„ care li se returnau cheltuielile pentru combustibilul consumat cu efectuarea lucr„rilor agricole.

Asocia˛iile de profil ale agricultorilor constat„ cre∫terea cheltuielilor cu carburan˛ii cu 18%, respectiv de la 16.400 lei la 20.000 lei.

Œn acest timp, Ministerul Agriculturii sus˛ine c„ dispari˛ia subven˛iei pe motorin„ este compensat„ de acordarea celor 2 milioane de lei la hectar, potrivit aceleia∫i Ordonan˛e de urgen˛„ nr. 72/2003.

Ini˛ial, fermierii au fost scuti˛i de plata taxei de drum, inclus„ Ón pre˛ul carburan˛ilor, conform art. 8 al Ordonan˛ei Guvernului nr. 3/2003, pe considerentul c„ nu este normal s„ pl„teasc„ accize instituite pentru drumuri, din moment ce ma∫inile agricole nu folosesc ∫oselele.

Cre∫terea cu 18% a cheltuielilor pentru efectuarea lucr„rilor agricole se Ónregistreaz„ chiar Ónainte de Ónceperea aratului ∫i sem„natului.

Prin art. 14 al Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003 a fost abrogat art. 8 din Ordonan˛a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul taxelor ∫i pentru instituirea unor m„suri de Ómbun„t„˛ire a colect„rii unor venituri bugetare.

Articolul abrogat prevedea: îPentru sprijinirea produc„torilor agricoli Ón vederea achizi˛ion„rii de motorin„ pentru agricultur„, prin hot„r‚rea Guvernului se vor aproba noi forme de sprijin care vor Ónlocui actualele facilit„˛i ce se anuleaz„ prin abrogarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea ∫i utilizarea Fondului special al drumurilor publice, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare“.

Deja la lucr„rile din cadrul comisiei de specialitate din Camera Deputa˛ilor am depus ∫i sus˛inut un amendament care face referire la aceast„ problem„.

Cum va proteja M.A.A.P. Ón continuare fermierii rom‚ni, Ón condi˛iile Ón care toat„ vara a fost secet„, acum sufer„ de pe urma inunda˛iilor, iar lucr„rile de toamn„ sunt din ce Ón ce mai scumpe, gra˛ie sus-numitului minister?

## Stima˛i colegi,

Om al performan˛elor rarisime, domnul senator Corneliu Vadim Tudor reu∫e∫te s„ uimeasc„ ∫i s„ exceleze nu numai Ón via˛a politic„, unde ∫i-a creat de mult un loc aparte, rezervat pu˛inilor b„rba˛i de stat pe care fiara i-a avut ∫i-i are, ci ∫i Ón lumea academic„, a realiz„rilor ∫tiin˛ifice riguroase, prin recenta cotare cu calificativul îSumma Cum Laude“ a lucr„rii de doctorat Ón istorie pe care Domnia sa a realizat-o. Totul reprezint„ o surpriz„ pl„cut„ pentru cititorii de istorie, pentru simpatizan˛ii mai vechi ai autorului, dar ∫i pentru cei care abia acum iau contact cu o carte scris„ de c„tre cea mai marcant„ personalitate a ultimului deceniu rom‚nesc; de la tem„ (îF„urirea Rom‚niei Mari Ón 100 de autografe celebre“) ∫i p‚n„ la modul Ón care domnul Corneliu Vadim Tudor ne introduce Ón universul fascinant al personalit„˛ilor care semneaz„ Ón îCondica de drum“ a ˛„ranului Vasile Popa — totul e inedit ∫i pl„cut sufletului. Prin cuvintele c„rturarului (at‚t de bun cunosc„tor al acelei epoci cum pu˛ini mai sunt!), parc„ p„trundem ∫i noi, spiritual, cu ochii min˛ii, Ón acel concert fabulos de inteligen˛e valahe la care genul proxim al rom‚nit„˛ii a fost mai important dec‚t diferen˛a specific„ a orgoliilor personale.

Acei oameni care au f„cut o ˛ar„ ca o p‚ine-n ˛est, rotund„ ∫i spornic„, meritau din plin aten˛ia genera˛iilor urm„toare, dar (vai!) gestul Istoricului Corneliu Vadim Tudor e aproape singular Ón peisajul contemporan. Intuirea genial„ a valorii inestimabile a c„r˛oiului pr„fuit al lui Vasile Popa a fost dublat„, Ón cazul Domniei sale, de meticulozitatea uimitoare a identific„rii pe text a semn„turilor care conteaz„ cu adev„rat, dintre miile incluse, de-a valma, Óntre coper˛ile Condicii. Eforturile cercet„torului au fost Óncununate de succes, pleiada de intelectuali descoperi˛i acoperind, practic, tot spectrul culturii ∫i civiliza˛iei noastre din primele decenii ale veacului trecut. Spectaculos, salutar, unic este ∫i felul Ón care autorul Ói descrie, prin fi∫e bibliografice memorabile, pe eroii acelei epoci. Pe acest fond, lucrarea de doctorat se transform„, de fapt, Óntr-o fresc„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón ajunul, Ón timpul ∫i dup„ Ónt‚ia conflagra˛ie mondial„. Œnvie, dintr-o dat„, chipuri, locuri ∫i fapte dragi, din vremea c‚nd Unitatea ∫i Demnitatea Na˛ional„ erau realit„˛i palpabile, concrete, nu principii seci ∫i abstracte de drept constitu˛ional.

S-au Ómplinit doi ani de c‚nd Statele Unite ale Americii, dar ∫i Óntreaga lume au fost zguduite de atacurile teroriste de la World Trade Center. Acest moment nu ne permite s„ trecem indiferen˛i pe l‚ng„ data de 11 septembrie. Este o zi de doliu... Toat„ lumea civilizat„ a plecat capetele Ón memoria celor care ∫i-au pierdut via˛a Ón acea zi cumplit„, sute ∫i chiar mii de mesaje de solidaritate au fost trimise poporului american.

Ceea ce s-a Ónt‚mplat la 11 septembrie a determinat o schimbare Ón lume. S-au schimbat foarte multe lucruri Ón ceea ce prive∫te abordarea unora dintre zonele de conflict. F„r„ 11 septembrie nu am fi avut probabil criza irakian„, lucrurile ar fi continuat s„ mearg„ Ón tensiunile, nemul˛umirile ∫i discu˛iile pe care le ∫tiam.

Œn tot acest timp, Rom‚nia a contribuit eficient, prin toate mijloacele, pentru combaterea terorismului interna˛ional. Œn asemenea momente fiecare gest conteaz„, iar inten˛ia este cea care ar trebui s„ fie apreciat„.

Terorismul este un flagel care trebuie Ómpiedicat s„ se dezvolte ∫i aceasta se poate realiza numai prin solidaritate, îSolidaritatea Ónsemn‚nd mai Ónt‚i recunoa∫terea necesit„˛ii unor scopuri c„rora oricine trebuie s„ le Ónchine credin˛a ∫i munca sa, gata s„ Ónfrunte orice primejdie ∫i s„ primeasc„ asupra-∫i orice suferin˛„“, afirma ilustrul Nicolae Iorga. Œntr-adev„r, numai al„tur‚ndu-ne luptei contra terorismului vom putea demonstra, al„turi de alia˛i, inten˛iile noastre fire∫ti de a p„stra pacea ∫i prosperitatea Ón lume.

Prin mesajele ∫i ac˛iunile sale, P.S.D. ∫i-a exprimat Ón nenum„rate r‚nduri deplina solidaritate cu poporul american, sus˛in‚nd, al„turi de alte state, interven˛iile antiteroriste din Afganistan ∫i Irak.

Via˛a noastr„ st„ Ón fiecare moment sub influen˛a a tot ceea ce se petrece Ón lume... De aceast„ influen˛„ nu poate sc„pa nici un om, oric‚t ar tr„i de izolat... Via˛a fiec„ruia dintre noi st„ sub ap„sarea de fiecare moment a Óntregului trecut al omenirii, de care suntem lega˛i prin mii de fire invizibile.

Momentul de la 11 septembrie a marcat Óntregul viitor: al Americii, dar ∫i al tuturor. De acum Ónainte, fiecare are de ales Óntre pro ∫i contra unei lumi civilizate ∫i pacificatoare. Œn asemenea momente de r„scruce ale vie˛ii omenirii, oric‚t de largi ar fi perspectivele, oricum, p‚n„ la cap„t, nu r„ul, ci binele Ónvinge.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Declara˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îfiebea 2003“ Duminic„, 14 septembrie, la fiebea, s-au comemorat 131 ani de la moartea tribunului Avram Iancu.

Rom‚nii din Ardeal vin Ón fiecare toamn„ la fiebea pentru a se Ónt‚lni cu Iancu ∫i a prelua de la el f„clia de eternitate. Ei cred c„ Rom‚nia poate deveni etern„ numai dac„ Ó∫i pre˛uie∫te Ónainta∫ii, respect„ contemporanii ∫i-∫i preg„te∫te genera˛iile care vin Ón spiritul unit„˛ii na˛ionale a poporului rom‚n.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 Venim Ón fiecare toamn„ la fiebea pentru a sorbi cu nesa˛ apa pur„ ∫i vie a spiritului nostru na˛ional.

Rom‚nii vin la fiebea, vin Ón Apuseni, vin la ob‚r∫ii ∫i izvoare, vin s„ se Ónt‚lneasc„ cu istoria ∫i viitorul deopotriv„.

Œn Apuseni, glasurile tulnicelor ne amintesc de eroii no∫tri na˛ionali, lini∫tea serii, a nop˛ilor ∫i a dimine˛ilor ne cheam„ pe to˛i Ón ∫uvoiul unic ∫i inconfundabil al spiritualit„˛ii noastre na˛ionale.

Tr„ind, acolo la fiebea, o clip„ cu Avram Iancu, ai senza˛ia c„ te-ai cufundat Ón ve∫nicie, Ón Óns„∫i inima poporului rom‚n.

Fiecare dintre noi a fost la fiebea ∫i va mai veni, pentru c„ fiebea este o chemare tainic„ ∫i singura noastr„ leg„tur„ cu eternitatea.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

La 16 septembrie 1996, acum ∫apte ani, Rom‚nia ∫i Ungaria semnau la Timi∫oara Tratatul de Ón˛elegere, cooperare ∫i bun„ vecin„tate. Documentul a fost parafat Ón prezen˛a pre∫edintelui Rom‚niei, Ion Iliescu, de premierii de atunci ai celor dou„ ˛„ri, Nicolae V„c„roiu ∫i Gyula Horn. Dou„ s„pt„m‚ni mai t‚rziu, la 3 octombrie, Camera Deputa˛ilor a ratificat tratatul.

Am urm„rit cu interes dezbaterile din pres„ ∫i am citit Ón Óntregime, preg„tindu-mi textul declara˛iei politice, stenograma ∫edin˛ei din 3 octombrie 1996. C‚teva din mesajele exprimate atunci Ón aula Camerei Deputa˛ilor, de c„tre anumite partide politice — unele nici nu mai sunt reprezentate ast„zi Ón Parlament —, Ónc„ mai provoac„ mirare. Chiar ∫i acum, dup„ ∫apte ani, e greu de Ón˛eles de ce reprezentan˛ii anumitor partide, clam‚nd ap„rarea intereselor na˛ionale, erau cu totul Ómpotriva semn„rii tratatului. Timpul a demonstrat c„ pasul f„cut atunci a fost unul corect.

Nu eram pe vremea aceea deputat, dar am crezut ∫i atunci, dup„ cum cred ∫i acum, c„ documentul semnat la Timi∫oara reprezint„ mai mult dec‚t un text a∫ternut pe o h‚rtie. El este expresia dep„∫irii unui anumit prag psihologic, Óntre˛inut de cantonarea primordial„ Ón trecut ∫i de subaprecierea unor poten˛ialit„˛i noi, pe care le oferea momentul, Ón contextul marilor schimb„ri de pe continent.

Œn pofida acelora care i-au minimalizat sau i-au exagerat impactul, se poate spune ast„zi c„ Tratatul rom‚no-ungar nu are nici Ónving„tori ∫i nici Ónvin∫i. El s-a n„scut ∫i s-a finalizat Ón spiritul egalit„˛ii ∫i al cooper„rii Óntre parteneri. Cei care au Óncercat s„ foloseasc„ atunci semnarea documentului ca prilej pentru noi tensiuni Óntre rom‚ni ∫i maghiari — ∫i n-au fost pu˛ini, dar istoria i-a redus la t„cere — au uitat Ón mod voit esen˛ialul: principiile politicii deschise, lipsite de prejudec„˛i, adeziunea la valorile democra˛iei ∫i civiliza˛iei moderne europene, pe care era edificat tratatul. Aceste valori nu puteau fi sub nici o form„ desconsiderate.

De∫i ast„zi asemenea documente sunt oarecum caduce, Tratatul cu Ungaria are conota˛ii aparte. El constituie m„rturia voin˛ei politice de a recl„di pe principii ∫i valori noi colaborarea cu ˛„rile vecine. A∫a cum a fost g‚ndit ∫i redactat, tratatul a avut marele merit de a materializa eforturile de surmontare a divergen˛elor istorice ∫i

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îEchipa N„stase“.

Da, stima˛i colegi, cabinetul N„stase se prezint„ ca o adev„rat„ echip„, a∫a cum Ói place premierului s-o afirme Ón nenum„ratele ocazii Ón care apare Ón fa˛a camerelor de televiziune, gratificate copios, probabil, din fondurile puse la dispozi˛ia Guvernului.

™i ca orice echip„ atac„, atac„ veniturile din ce Ón ce mai fragile ale rom‚nului cu scumpiri la gaze, energie electric„, transport, ∫.a., face _pressing_ asupra vie˛ii de zi cu zi prin mecanisme care tulbur„ starea de normalitate ∫i a∫a destul de precar„, vezi nebunia declan∫at„ de repartizarea computerizat„ a elevilor ∫i a cadrelor didactice, ac˛ioneaz„ prin Ónv„luire cu ordonan˛e de urgen˛„ ∫i ordonan˛e simple, care mai de care mai îsubtil„“, dar cu o ˛int„ precis„ a politicii de acaparare a tuturor p‚rghiilor economice ∫i ale administra˛iei, Ónc‚t nou„ nu ne r„m‚ne altceva de f„cut dec‚t s„ asist„m la modific„ri ∫i paramodific„ri ale actelor normative emise de îgenera˛ia de fier“ a echipei N„stase.

Cel pu˛in un singur lucru nu ∫tiu s„ fac„ coechipierii primului-ministru: s„ stopeze. N-a reu∫it s„ stopeze corup˛ia, nu s-o elimine, lipsit de coeren˛a ∫i fermitatea ac˛iunilor, n-a putut s„ reduc„ criminalitatea str„zii ∫i Óndeosebi pe cea infantil„, n-a reu∫it prin nici o îfigur„ cu cap“ s„ opreasc„ migra˛ia tinerilor no∫tri cu calit„˛i de excep˛ie, pentru c„, trebuie s„ recunoa∫te˛i, domnilor guvernan˛i, c„ o simpl„ premiere a olimpicilor cu c‚teva zeci de milioane de lei este jenant„ ∫i total nesemnificativ„ fa˛„ de munca ∫i talentul acestor copii care-∫i v„d realizarea vie˛ii oriunde, ∫i nu Ón Rom‚nia.

La aceasta trebuie s„ adaug ∫i momente de degringolad„ ale echipei, produs„ de haosul din justi˛ie. M„ refer la ultima îisprav„“, care Ól are drept protagonist pe fostul ∫ef al G„rzii Financiare — Mure∫, Gheorghe Hu˛anu, arestat acum 6 luni pentru luare de mit„ ∫i care, spune presa, a fost transferat printr-un ordin semnat de ministrul Mihai T„n„sescu la Garda Financiar„ Bucure∫ti, deci avansat. Iat„ c„ se produc ∫i miracole Ón lumea noastr„.

™i ca el sunt foarte mul˛i, adic„ aresta˛i ∫i apoi elibera˛i din lips„ de probe. Dac„ acestea nu exist„, atunci pe ce baz„ au fost aresta˛i? Sau la fiecare caz se a∫teapt„ binecuv‚ntarea ∫efului de echip„ ∫i a antrenorului de la Cotroceni?

Domnii Iliescu ∫i N„stase Ó∫i exprim„ îdeplina Óncredere“ ; mini∫trii Hildegard Puwak ∫i Mircea Beuran au îspatele asigurat“.

La data de 31 martie 2003, c‚nd angaja, Ón fa˛a Parlamentului ˛„rii, r„spunderea Executivului pentru a∫azisul îpachet de legi anticorup˛ie“, domnul Adrian N„stase sublinia (Óntr-un discurs bombastic — editat tot pe banii publici furniza˛i de Secretariatul General al Guvernului —, Ón bra∫oava intitulat„ pompos îPozi˛ia Guvernului Rom‚niei fa˛„ de mo˛iunea de cenzur„ depus„ de grupurile parlamentare ale P.R.M., P.N.L. ∫i P.D.“) c„ un sondaj INSOMAR, special comandat de cabinet, relev„ faptul c„ 96% dintre rom‚ni consider„ c„ problema corup˛iei este foarte important„, 60% apreciind c„ responsabilitatea pentru eradicarea fenomenului revine Guvernului.

De altfel, me∫teri mari Ón materie de propagand„ politicianist„ ∫i demagogie g„unoas„, P.S.D. ∫i Guvernul N„stase d„deau publicit„˛ii, Ónc„ din noiembrie 2001, îProgramul na˛ional pentru prevenirea corup˛iei“ ∫i îPlanul na˛ional de ac˛iune Ómpotriva corup˛iei“.

Realitatea acestor zile pune Ón lumin„, Ónc„ o dat„, crud ∫i dureros, minciuna ∫i ipocrizia regimului Iliescu, a P.S.D.-ului ∫i a lui Adrian N„stase.

îProgramul na˛ional pentru prevenirea corup˛iei“ nu a reu∫it s„ stopeze ascensiunea domnului doctor Mircea Beuran, pe care mass-media Ól acuz„ de plagiat, iar îPlanul na˛ional de ac˛iune Ómpotriva corup˛iei“ se dovede∫te neputincios fa˛„ de doamna ministru Puwak, care ∫i-a ajutat familia cu bani frumo∫i, proveni˛i din programe externe, ob˛inu˛i pe veresie.

Deasupra planurilor ∫i programelor troneaz„ Ion Iliescu ∫i Adrian N„stase, care ∫i-au exprimat îdeplina Óncredere Ón mini∫trii Hildegard Puwak ∫i Mircea Beuran“.

Œn timp ce instrumenteaz„ dosare politice Ómpotriva unor lideri ai opozi˛iei, Ion Iliescu ∫i Adrian N„stase Ó∫i ap„r„, cu stupid„ Ónd‚rjire, prozeli˛ii, Ón ciuda tuturor eviden˛elor, a tuturor dovezilor oferite de mass-media cet„˛enilor rom‚ni ∫i publicului european.

C‚t Ói prive∫te pe ceilal˛i doi demnitari — ∫i ei lipsi˛i de demnitate — îcu spatele asigurat“, mini∫trii Puwak ∫i Beuran, nici vorb„ s„ g‚ndeasc„ la demisie. Iar îorganele statului“, corpurile de control ∫i parchetele, nici vorb„ s„ se g‚ndeasc„ la vreo anchet„. Cum s„ porne∫ti o anchet„ Óntr-un caz ce pare flagrant de plagiat, c‚nd domnii Iliescu ∫i N„stase Ó∫i exprim„ manifest Óncrederea nu fa˛„ de oameni, nu fa˛„ de cet„˛enii Puwak ∫i Beuran, ci fa˛„ de mini∫trii cu acela∫i nume. Pentru c„, nu-i a∫a, dac„ despre un om ai putea s„ spui c„ este corupt, atunci c‚nd se v„de∫te c„ el se abate de la moralitate, de la cinste, de la datorie, Ón cazul mini∫trilor P.S.D. probabil c„ numai un flagrant delict ar putea duce la o demisie sau la o demitere.

Legea tichetului de carte, respins„ de majoritate Turma de rinoceri a P.S.D. calc„ totul Ón picioare (istoria unei ini˛iative legislative respins„ prin vot de majoritatea parlamentar„ Ón ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor din 10 iunie 2003)

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 Pe scurt, v„z‚nd eu c„ reprezentan˛ii sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt sunt sistematic dribla˛i de reprezentan˛ii patronatului, onor Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, c„ li se spulber„ treptat-treptat orice speran˛„ de a ob˛ine tichetele de mas„ pentru personalul din Ónv„˛„m‚nt, m-am g‚ndit c„ se are probabil Ón vedere faptul c„ intelectualii dau prioritate hranei spirituale. Atunci am ini˛iat Legea pentru acordarea tichetului de carte personalului didactic, Ón valoare de 500.000 de lei pe lun„. Cu tichetul de carte (ori cu mai multe tichete cumulate) intelectualii ar fi reintrat Ón libr„rie pentru procurarea c„r˛ii de specialitate, a dic˛ionarelor, enciclopediilor, lucr„rilor editate de Academia Rom‚n„, de universit„˛i, institute de cercetare etc. Astfel s-ar fi revigorat ∫i activitatea editurilor ∫tiin˛ifice, f„c‚nd s„ mai ajung„ banii ∫i la autorii de carte tehnico-∫tiin˛ific„ ∫i beletristic„ afla˛i acum Ón mare suferin˛„ material„.

Supus dezbaterii Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt a Camerei Deputa˛ilor, proiectul a fost aprobat prin vot de deputa˛ii P.R.M. ∫i ai minorit„˛ilor na˛ionale ∫i respins de deputa˛ii P.S.D. ∫i P.U.R. Œn final, Ón Comisia de Ónv„˛„m‚nt, cercetare, tineret ∫i sport, Legea tichetului de carte a fost respins„ cu 7 voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Œn cuv‚ntul lor, P.S.D.-i∫tii ∫i P.U.R.-i∫tii au motivat votul contra Óntr-un mod c‚t se poate de ciudat: îCine mai cite∫te azi?“, îAvem biblioteci Ón care s-a pus praful pe c„r˛i pentru c„ nu le mai mi∫c„ nimeni“ (Napoleon Antonescu — deputat P.S.D. de Prahova, Petre Andea — deputat P.S.D. de Timi∫), îAvem biblioteci virtuale, doritorii navigheaz„ pe internet“ (Ion Petru∫ — deputat P.U.R. de Ia∫i), opinii de universitari-politruci, c„rora le pute tot ce vine dinspre opozi˛ie. Œn zadar am Óncercat s„ conving plenul Camerei de viabilitatea acestei legi (pentru edificare — vezi stenograma ∫edin˛ei Camerei Deputa˛ilor din 10 iunie 2003), turma de rinoceri dirijat„ de Hrebenciuc ∫i Dorneanu calc„ totul Ón picioare.

Declara˛ie politic„: îCraiova — apa potabil„“

Apa este un constituent fundamental ∫i indispensabil al organismului uman. Mici modific„ri ale cantit„˛ii de ap„ produc tulbur„ri grave, iar insuficien˛a aportului de ap„ este mult mai pu˛in tolerat„ de organismul uman dec‚t caren˛a Ón alte elemente.

Apa poate avea o mare influen˛„ asupra st„rii de s„n„tate a organismului uman. Sunt teorii care afirm„ chiar c„ succesul civiliza˛iei moderne nu se trage Ón principal din revolu˛ia industrial„, ci mai mult din redescoperirea igienei.

Am Ónceput astfel discursul meu de ast„zi nu pentru c„ a∫ crede c„ nu se cunoa∫te importan˛a deosebit„ pe care apa o are Ón via˛a omului, ci pentru c„, prin intermediul acestei declara˛ii politice, vreau s„ atrag aten˛ia asupra unei probleme cu care Craiova, municipiu re∫edin˛„ de jude˛, a∫ezare cu peste 350.000 de locuitori, se confrunt„ de foarte mult„ vreme: lipsa apei.

Este o situa˛ie disperat„ care, Ón mod normal, av‚nd Ón vedere c„ tr„im Ón secolul XXI, nu ar trebui Ónt‚lnit„ Ón absolut nici o a∫ezare uman„, ∫i cu at‚t mai pu˛in Óntr-un ora∫ de m„rimea ∫i importan˛a Craiovei.

Œn vederea ader„rii la Ónaltele organisme euroatlantice este cu at‚t mai imperios necesar„ reabilitarea, modernizarea ∫i l„rgirea sistemului de alimentare cu ap„ potabil„ a acestui ora∫, cu c‚t nu putem avea preten˛ii s„ fim printre membrii îclubului celor puternici“, at‚t timp c‚t Ón marile zone urbane ale ˛„rii popula˛ia se confrunt„ Ónc„ cu astfel de probleme ca lipsa apei potabile.

Œntregul proiect necesit„ foarte, foarte mult„ munc„, bun„voin˛„, dar mai ales resurse financiare, care nu sunt tocmai de neglijat. ™i, totu∫i, cred c„ printr-o str‚ns„ colaborare a autorit„˛ilor locale cu cele centrale ∫i cu un sprijin extern se pot g„si ∫i trebuie g„site resursele financiare capabile s„ aduc„ aprovizionarea cu ap„ a municipiului Craiova Ón limitele parametrilor normali.

A∫a cum numeroase personalit„˛i ale vie˛ii politice locale ∫i centrale (mini∫tri, secretari de stat, primari, prefec˛i, senatori ∫i deputa˛i, ministrul de externe) au afirmat Ón repetate r‚nduri, apa potabil„ nu mai este ast„zi doar o simpl„ necesitate, este, dimpotriv„, un lucru absolut indispensabil, un lucru normal, un atribut al evolu˛iei speciei umane ∫i este cu at‚t mai regretabil faptul c„ Ón ˛ara noastr„ mai exist„ Ónc„ localit„˛i Ón care popula˛ia se vede nevoit„ s„ recurg„ la vechile obiceiuri de a opri ap„ Ón c„zi pentru a o putea apoi folosi la uzul menajer. ™i, din p„cate, locuitorii Craiovei sunt ast„zi Ón aceast„ situa˛ie.

Declara˛ie politic„ privind condi˛iile de munc„ ∫i de via˛„ ale muncitorilor rom‚ni din Israel.

Dac„ mijloacele mass-media n-ar fi titrat cu majuscule o stare de lucruri despre a c„rei existen˛„ aveam oarece indicii ∫i semnale, dar nu credeam c„ a c„p„tat asemenea propor˛ii, poate n-a∫ fi luat niciodat„ o pozi˛ie vizavi de aceasta.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 Chestiunea la care fac referire prin intermediul prezentei declara˛ii este legat„ de via˛a ∫i condi˛iile de munc„ pe care sunt nevoi˛i s„ le suporte muncitorii rom‚ni care lucreaz„ Ón Israel.

Ironia sor˛ii face ca, de∫i este un or„∫el mic de munte, Nehoiu, comunitatea mea natal„, s„ furnizeze o considerabil„ for˛„ de munc„ pentru str„in„tate, implicit ∫i pentru Israel, meseriile fiind diversificate, de la constructori civili ∫i industriali la lucr„tori Ón domeniul forestier ∫i altele.

Din discu˛iile purtate cu o mare parte dintre ace∫tia reie∫eau o serie de greut„˛i cu care se confruntau acolo at‚t ca mod de via˛„, cum sunt trata˛i str„inii, salarii acordate, c‚t ∫i ca volum sau condi˛ii de munc„.

P‚n„ nu de mult eram tentat s„ cred c„ ei exagereaz„, c„ denatureaz„ adev„rul, mai ales c„ eram sub imperiul unei declara˛ii pompoase a unui Ónalt oficial israelian, din care reie∫ea c„ îIsraelul, fiind o ˛ar„ democrat„, aici totul se desf„∫oar„ dup„ litera legii, iar oamenii, fie ei israelieni, turi∫ti sau muncitori str„ini, se bucur„ de toate drepturile ∫i libert„˛ile“.

Paradoxal, dup„ amintita mediatizare a fenomenului, ∫i mai ales c„ m-au sunat c‚˛iva cunoscu˛i de acolo care m-au asigurat c„ ce spune presa este purul adev„r, mi-am schimbat radical p„rerea despre îraiul“ de peste ocean.

Am aflat c„, Óntr-adev„r, legea israelian„ protejeaz„ to˛i muncitorii legali sau ilegali, angajatorii fiind obliga˛i s„ pl„teasc„ un salariu minim ∫i o asigurare medical„, dar patronii Óncalc„ voit drepturile muncitorilor str„ini, Ón special ale rom‚nilor ∫i chinezilor, care sunt trata˛i ca ∫i cum ar fi proprietatea acestora.

Motiva˛ia este c„ din cei peste 100.000 de muncitori din Rom‚nia mai mult de jum„tate nu au acte Ón regul„ ∫i prefer„ s„ nu sufle o vorb„ despre abuzurile pe care le Óndur„, pentru a nu fi trimi∫i Ónapoi Ón ˛ar„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Subiectul pe care a∫ vrea s„-l abordez ast„zi a fost Óntors pe toate p„r˛ile Ón ultimele zile ∫i s-ar p„rea c„ nu

mai este nimic de spus Ón aceast„ privin˛„. E vorba despre ultimul meci al echipei na˛ionale de fotbal, meci care a Óntristat milioane de rom‚ni ∫i le-a trezit suporterilor o revolt„ justificat„, legat„ de maniera dubioas„ Ón care au fost arbitra˛i juc„torii no∫tri.

A∫a este, arbitrajul elve˛ian ne-a furat Ón mod clar. Œns„ de aici ∫i p‚n„ la instiga˛iile antieuropene care s-au auzit dup„ meci e o cale lung„ ∫i incorect„. A∫a cum Rom‚nia nu e doar ˛ara cer∫etorilor care irit„ capitalele europene, nici Elve˛ia nu cred c„ e doar ˛ara lui Urs Meier. Ca orice organism viu, ∫i familia european„ are usc„turile ei, dar a generaliza astfel de exemple este incorect ∫i contraproductiv.

Iat„ de ce cred c„ aceia care au vrut s„ ob˛in„ capital politic prin atitudini antieuropene, dup„ meciul na˛ionalei, fac un deserviciu Rom‚niei. Asemenea abord„ri populiste, de tip Haider sau Le Pen, nu Ó∫i mai au locul Óntr-o Europ„ unit„, civilizat„ ∫i reconstruit„. Sportul trebuie s„-i apropie pe oameni, nu s„-i despart„, indiferent de accidentele inerente ale oric„rei competi˛ii.

Declara˛ie politic„: îVizit„ la Budapesta“.

La îchemarea s‚ngelui“, parlamentari de na˛ionalitate maghiar„ din Bazinul Carpatic erau invita˛i la Budapesta, Ón Parlamentul ungar, la 12 septembrie fiind prima Ónt‚lnire la v‚rf a deputa˛ilor parlamentari de na˛ionalitate maghiar„ din ˛„ri vecine Ungariei. Gazd„, premierul Medgyessy Peter. Teme pentru dezbatere: îSarcinile Adun„rii de Stat Ungare Ón procesul de integrare Ón Uniunea European„ (conferen˛iar Szili Katalin, pre∫edintele Parlamentului); îEfectele probabile ale calit„˛ii noastre de membru al Uniunii Europene asupra colabor„rii cu ˛„rile vecine, Óndeosebi cu privire la domeniile politic, de securitate ∫i cultural“ (conferen˛iar Kovács László, ministru de externe); îŒnf„ptuirea programului ungar ∫i situa˛ia comunit„˛ilor maghiare de peste hotare“ (conferen˛iar Kiss Peter, ministru coordonator la Oficiul primului-ministru); îRela˛iile Ungariei, ca viitor membru al Uniunii Europene, cu maghiarii de peste hotare“ (conferen˛iari Szabo Vilmos, secretar de stat cu probleme politice, ∫i Balint Pataki Jozsef, pre∫edintele Oficiului pentru Maghiarii de Peste Hotare). Pentru aspecte practice — schimburi de experien˛„ informale ∫i convorbiri cu Comisia pentru politic„ extern„ a Parlamentului, precum ∫i cu membrii Comisiei pentru Problemele Integr„rii Europene ∫i ai Comisiei Economice. Œn acest timp, conduc„torii Universit„˛ii Maghiare din Transilvania îSapientia“ sperau c„ Guvernul ungar va aloca anual 2 miliarde de forin˛i. Universitatea ar avea nevoie de un buget de 2,5 miliarde forin˛i, Ón anul universitar 2004-2005 de 3,1 miliarde, iar Ón anul universitar 2005-2006 de 3,6 miliarde forin˛i, deoarece universitatea are Ón vedere cump„rarea unor noi cl„diri at‚t la Cluj, c‚t ∫i la Miercurea-Ciuc. La T‚rgu Mure∫ au Ónceput lucr„rile de construc˛ie ale campusului universitar pe o suprafa˛„ de 10.000 de metri p„tra˛i, Ónsemn‚nd Ón total 4,8 milioane euro. Œn prezent, la Universitatea Maghiar„ din Transilvania îSapientia“ beneficiaz„ de aloca˛ii 1.500 de studen˛i ∫i 300 de profesori. Dup„ examenele de admitere din acest an num„rul lor va cre∫te. Amintim c„ s-au primit 100.000 de dolari din partea Funda˛iei Maghiare pentru Drepturile Omului, cu sediul la New York.

Declara˛ie politic„: îCiocoii vechi ∫i noi“.

De fiecare dat„ c‚nd psihologii, sociologii sau antropologii Óncearc„ s„ identifice tr„s„turi comune ale poporului rom‚n, apare ideea resemn„rii, a unui anumit tip de fatalism. Poate resemnarea Ói face pe at‚t de mul˛i dintre noi s„ treac„, zilnic, lini∫ti˛i ∫i din ce Ón ce mai pu˛in indigna˛i, peste relat„rile din pres„ privind abuzurile ∫i actele de corup˛ie ale acestei îfamilii“ numite P.S.D.

Dac„ Óntr-adev„r resemnarea este o tr„s„tur„ de caracter definitorie pentru un rom‚n, atunci eu vreau s„ fiu un rom‚n atipic. Nu pot accepta resemnat ca o structur„ mafiot„ s„ st„p‚neasc„ aceast„ ˛ar„, trat‚nd-o ca pe o mo∫ie personal„.

Un exemplu edificator pentru ceea ce Ónseamn„ ciocoismul de tip nou, pesedist, este cazul senatorului Sergiu Nicolaescu. Ac˛ion‚nd Óntr-un stil tipic pesedist, acesta a ob˛inut nu mai pu˛in de 5 ha Ón comuna Limanu, satul 2 Mai, din jude˛ul Constan˛a. De ce 2 Mai? Pentru c„, asemenea unui alt sat al comunei Limanu, Vama Veche, a devenit o îvac„ de muls“. De ce Sergiu Nicolaescu? Simplu. Pentru c„ este senator P.S.D.

Astfel, scenariul este deja tipic. Ministerul Ap„r„rii de˛inea un teren Ón satul 2 Mai, Ón vecin„tatea vilei senatorului-regizor. Acesta a pus ochii pe terenul respectiv. Printr-o minunat„ serie de coinciden˛e, terenul respectiv a ajuns printr-o ordonan˛„ (instrument folosit cu m„iestrie

de Guvernul-societate comercial„) Ón proprietatea Ministerului Culturii, iar de acolo la Sergiu Nicolaescu, Ón vederea amenaj„rii unui îstudio cinematografic“. 5 hectare de teren, Óntr-o zon„ unde metrul p„trat se vinde cu c‚teva zeci de dolari.

Nu a mai contat c„ acel teren era dorit de prim„ria din Limanu. Poate c„ o tab„r„ de copii ar fi fost mai util„, dar nu pentru domnul regizor-senator. Iar amenajarea unui studio cinematografic la 2 Mai este, nu-i a∫a?, esen˛ial„ pentru dezvoltarea cinematografiei ∫i culturii rom‚ne∫ti Ón general.

Œn calitate de reprezentant ∫i al cet„˛enilor comunei Limanu Ón Parlamentul Rom‚niei solicit explica˛ii publice Ministerului Culturii ∫i Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale. Cum se justific„ necesitatea amenaj„rii unui studio cinematografic la 2 Mai? Cum a fost evaluat„ aceast„ necesitate?

Declara˛ie politic„: î™coala rom‚neasc„ — incognito!“ Programul de guvernare 2001-2004, la capitolul VI, îEduca˛ia, cercetarea ∫i cultura, factori strategici ai dezvolt„rii“, Ó∫i impune cu prioritate educa˛ia, obiectiv ce trebuie s„ se bucure de o aten˛ie special„ Ón politica de dezvoltare a ˛„rii pe termen lung. Guvernul afirm„ propagandistic c„, pentru domeniul educa˛iei ∫i cercet„rii ∫tiin˛ifice, Rom‚nia trebuie s„ se angajeze hot„r‚t pe direc˛ia aleas„ de ˛„rile dezvoltate. Unul din domeniile de importan˛„ major„ ale reformei Ónv„˛„m‚ntului este reforma Ónv„˛„m‚ntului rural, ce are urm„toarele obiective specifice: ∫coal„ Ón fiecare comunitate, construc˛ii de ∫coli ∫i repararea cl„dirilor existente; echiparea ∫colilor rurale cu bibliotec„, laborator, mijloace de transport ∫colar etc., stabilizarea personalului didactic ∫.a.

Din p„cate, ∫colile din mediul rural sunt finan˛ate Ón func˛ie de apartenen˛a politic„ a primarilor. Dac„ ace∫tia sunt de la P.S.D. primesc finan˛„ri de la Guvern, dac„ nu, ei primesc îbe˛e-n roate“ sau presiuni pentru a trece la partidul de guvern„m‚nt.

Œn 3 ani de la guvernare, P.S.D. a ajuns s„ de˛in„ 80% din totalul primarilor din Rom‚nia, av‚nd loc un adev„rat exod al primarilor spre partidul de guvern„m‚nt. Contrar programului de guvernare promis, acum se desfiin˛eaz„ ∫coli Ón satele unde exist„ pu˛ini elevi sau cadre didactice necalificate sau se am‚n„ construirea lor din lips„ de fonduri, copiii fiind trimi∫i la cules fructe sau alte munci extra∫colare. Aceast„ situa˛ie deriv„ din situa˛ia financiar„ dezastruoas„ a comunit„˛ilor conduse de primari din afara P.S.D.-ului. Probabil num„rul de analfabe˛i va cre∫te propor˛ional cu num„rul ∫colilor desfiin˛ate. La nivel mondial, num„rul analfabe˛ilor a crescut Ón ultimul deceniu de la 25 la 30 de milioane de persoane, Ón fiecare an Ón Rom‚nia Ónregistr‚ndu-se o rat„ foarte ridicat„ a abandonului ∫colar. Œn scurt timp o s„ devenim ∫i noi campioni la ceva — la analfabetizare!

Programul de guvernare Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului enumer„, printre altele, ca important„ direc˛ie de ac˛iune, educa˛ia de baz„ pentru to˛i. Conform principiului de baz„ pentru to˛i, fiecare persoan„ (copil, t‚n„r sau adult) ar trebui s„ beneficieze de o instruire adecvat„ nevoilor sale fundamentale de Ónv„˛are (scriere, exprimare uzual„,

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## V„ mul˛umesc.

Cu aceasta, timpul dedicat declara˛iilor politice s-a Óncheiat.

## V„ urez tuturor o zi bun„.

## Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„ din cei 344 de deputa˛i sunt Ónregistra˛i prezen˛i 283 de colegi, 61 absen˛i, 18 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare. Œnainte de a intra Ón parcurgerea proiectelor Ónscrise de Biroul permanent ∫i de Comitetul ordinii de zi pe ordinea de zi de ast„zi, da˛i-mi voie s„ v„ prezint o not„, Ón conformi-

tate cu prevederile alin. 2 ∫i 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, care cuprinde legile depuse la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor Ón vederea exercit„rii de c„tre dumneavoastr„ a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale. Este vorba de urm„toarele legi:

— Legea privind regimul mormintelor ∫i operelor comemorative de r„zboi;

— Legea pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 63/1998 privind energia electric„ ∫i termic„;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea art. 41 din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice;

— Legea pentru stabilirea parit„˛ii Óntre dolarul cliring ∫i dolarul S.U.A., cu scopul stingerii obliga˛iilor ce deriv„ din scrisorile de contragaran˛ie, exprimate Ón dolari cliring, pe rela˛ia Republica Islamic„ Iran;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 42/2003 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare a crean˛elor statului provenite din executarea garan˛iei emise pentru Ómprumutul extern, acordat Societ„˛ii Na˛ionale îŒmbun„t„˛iri Funciare“ — S.A.;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 37/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantit„˛i de combustibili pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., Societatea Comercial„ îElectrocentrale“ Deva — S.A. ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 44/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea cantit„˛ii de 3 milioane tone de c„rbune energetic de c„tre Administra˛ia na˛ional„ a Rezervelor de Stat Ón anul 2001;

Din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Pofti˛i, domnule deputat!

Mul˛umesc domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 50/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul na˛ional PHARE 2002, semnat la Bucure∫ti la 11 decembrie 2002, Ón ∫edin˛a din 10 septembrie 2003 comisia a hot„r‚t cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor Ón forma prezentat„ de Guvern.

La lucr„rile comisiei au participat ca invita˛i, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, reprezentan˛ii Ministerului Integr„rii Europene, care au sus˛inut forma rezultat„ din prezentul raport.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„ la dezbateri generale? Domnul Bolca∫, pofti˛i!

™i la acest memorandum, ca ∫i la celelalte, la art. 4 se vorbe∫te despre coresponden˛a de executare a m„surilor. Din partea rom‚n„ este nominalizat„ doamna Hildegard Puwak — ministrul integr„rii europene. Av‚nd

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 Ón vedere neclaritatea situa˛iei doamnei Hildegard Puwak Ón ceea ce prive∫te administrarea fondurilor europene, noi consider„m c„ la aceast„ or„ nu putem s„-i acord„m nici un fel de mandat, a∫a c„ v„ propun ori restituirea acestui proiect de lege pentru Ónlocuirea numelui corespondentului, iar Ón caz contrar, ca expresie a neÓncrederii ce o avem Ón doamna ministru Puwak, vom vota Ómpotriv„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? S-a propus am‚narea discut„rii acestui proiect. Cine este pentru aceast„ solu˛ie? Pofti˛i?

**Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

S„ dea explica˛ii Guvernul.

Bun. Domnule ministru, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

## **Domnul Andrei Popescu:**

V„ rog s„-mi Óng„dui˛i s„ fac o simpl„ subliniere, faptul c„, Óntr-adev„r, la art. 4, adrese, este f„cut„ aceast„ nominalizare, Óns„ a∫ ruga s„ observa˛i c„ acest memorandum care este un act bilateral este semnat la 11 decembrie 2002, potrivit procedurilor comunitare, memorandumul intr„ Ón vigoare la momentul semn„rii, Ón sensul c„ Rom‚nia beneficiaz„ de aceste fonduri, obiec˛ia ridicat„ aici risc„ s„ blocheze practic Óntreg programul comunitar pe 2002 care, a˛i v„zut, are termene precise de finalizare a proiectelor, de depunere a proiectelor, precum ∫i de execu˛ie. Ne-am g„si Óntr-o situa˛ie extrem de jenant„ Ón leg„tur„ cu Uniunea European„.

Indiferent de evolu˛iile ulterioare, Óns„ am risca s„ bloc„m... acela∫i lucru se va Ónt‚mpla ∫i cu celelalte dou„ memorandumuri, risc„m s„ bloc„m banii care au venit deja Ón ˛ar„.

**Din sal„**

**:**

Dar nu risc„m s„-i cheltuim!

Domnul deputat Bolca∫.

Eu mul˛umesc pentru aceste explica˛ii. Problema este Óntr-adev„r grav„, este greu de modificat un memorandum acum, Ón aceast„ situa˛ie. Eu m-am referit Óns„ la o lips„ de Óncredere Ón cel care administreaz„ aceste fonduri ∫i, Ón aceste condi˛ii, reapreciind situa˛ia noastr„, ne vom ab˛ine de la votarea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Av‚nd Ón vedere rea∫ezarea pozi˛iei domnului deputat Bolca∫, trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care cuprinde dispozi˛ia de aprobare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 50/2003. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

La titlul ordonan˛ei dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul art. 1 ∫i 2, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votate Ón unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

Urm„torul proiect, proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalier„ dintre Rom‚nia ∫i Ungaria, semnat la Bucure∫ti la 11 decembrie 2002.

Domnul ministru Andrei Popescu, v„ rog s„ prezenta˛i proiectul.

Œng„dui˛i-mi s„ prezint ∫i acest proiect ∫i proiectul urm„tor, pentru c„ ambele au leg„tur„ indisolubil„. Aceast„ categorie de memorandumuri se refer„ la a∫anumitele memorandumuri Ón oglind„, respectiv realizarea unor obiective generale la limita frontierelor dintre Rom‚nia ∫i Ungaria, respectiv Rom‚nia ∫i Bulgaria.

Obiectivele generale sunt promovarea unei bune vecin„t„˛i ∫i a stabilit„˛ii Ón regiunile de grani˛„, promovarea cooper„rii Óntre regiunile de grani˛„, promovarea cre„rii ∫i dezvolt„rii comunitare a unor re˛ele de cooperare. Dac„ m„ refer concret la Memorandumul dintre Rom‚nia ∫i Ungaria, a∫ sublinia c„ este vorba de modernizarea tuturor tipurilor de re˛ele de infrastructur„, este Ón principal coridorul paneuropean nr. 4 BudapestaBucure∫ti-Constan˛a.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Numai pu˛in, domnule ministru!

Stima˛i reprezentan˛i ai presei, dup„ cum ∫ti˛i, la cererea dumneavoastr„ nu am modificat regulamentul cu privire la accesul presei. V„ rog s„ v„ duce˛i s„ v„ consulta˛i cu colegii dumneavoastr„ din spate ∫i s„ v„ spun„ cum am convenit Ómpreun„ cu dumnealor, inclusiv cu dumneavoastr„, cu ∫efii dumneavoastr„, modul de redare a lucr„rilor plenului, chiar ∫i pentru cei care insist„ Óntr-un mod ostentativ Ón pozi˛iile pe care le au.

V„ reamintesc, am stabilit acele locuri Ómpreun„ cu ∫efii dumneavoastr„ ∫i am stabilit ∫i modalitatea de a v„ deplasa pentru a lua imagini din sal„. A∫a cum dumneavoastr„ ave˛i preten˛ia s„ v„ respect„m, ∫i o facem, tot a∫a ∫i noi v„ rug„m s„ nu perturba˛i bunul mers al lucr„rilor.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru!

Este vorba de Programul PHARE care con˛ine, grupate pe priorit„˛i, 3 obiective specifice, respectiv

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 dezvoltarea infrastructurii, Ómbun„t„˛irea trecerii frontierei Rom‚nia — Ungaria, prioritatea: dezvoltarea economic„, spuneam, proiect Ón oglind„, pentru Rom‚nia, construc˛ia Centrului Interna˛ional de expozi˛ii ∫i t‚rguri Arad, prioritatea nr. 3 — fond pentru proiecte mici comune, finan˛„ri, de asemenea, Ón oglind„.

Suma total„ este de 5 milioane euro pentru fiecare ˛ar„, la care se adaug„ sigur, cofinan˛area na˛ional„, care Ónseamn„ Ónc„ 5,25 milioane euro.

Termenul final pentru contractare este 30 noiembrie 2004, iar pentru efectuarea pl„˛ilor, 30 noiembrie 2005. Aceea∫i structur„ are ∫i Memorandumul de finan˛are privind cooperarea transfrontalier„ Óntre Rom‚nia ∫i Bulgaria, cu deosebirea c„ la Bulgaria sunt 4 obiective specifice, se adaug„ alte priorit„˛i. Suma, din nou, este de aceast„ dat„ modificat„, 8 milioane euro pentru fiecare ˛ar„, la care se adaug„ cofinan˛area na˛ional„, 2,93 milioane euro, cofinan˛are na˛ional„.

Termenul final, 30 noiembrie 2004; pentru efectuarea pl„˛ilor, 30 noiembrie 2005.

Mul˛umesc.

La dezbateri generale se Ónscriu domnul Bolca∫ ∫i domnul Constantin Niculescu.

Œnscrierea mea este formal„, pentru a reaminti aceea∫i neÓncredere Ón titularizarea corespondentului, doamna ministru Puwak.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Niculescu Constantin.

## **Domnul Constantin Niculescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Sigur c„ Ónscrierea mea nu este formal„. Sigur c„ apreciem constat„rile presei, apreciem tot ce apare Ón mass-media, credem c„ va fi adev„rat, dar nu putem vota c„ tot ce apare Ón mass-media este ∫i adev„rat. Este vorba de un membru al Cabinetului, este vorba de un ministru care a fost Ón acest Parlament validat, este vorba de o persoan„ care, la un moment dat, ocup„ o func˛ie ∫i noi ocup„m o func˛ie ∫i nou„ ni se poate ridica imunitatea parlamentar„ ∫i numai atunci putem vorbi.

At‚ta timp c‚t asupra unei persoane nu planeaz„ dec‚t vorbe ∫i nu o acuza˛ie bine delimitat„, eu cred c„ este penibil ca Ón Parlamentul Rom‚niei s„ nu func˛ioneze prezum˛ia de nevinov„˛ie. Deocamdat„ nimeni nu a afirmat cu certitudine c„ s-a Ónt‚mplat ceva ilegal. Un membru al Cabinetului N„stase poate fi acuzat ∫i c„ nu a pl„tit biletul de intrare la un spectacol. Atunci Ónseamn„ c„ trebuie, neap„rat, imediat s„ lu„m m„sura ca acel ministru s„ fie demis?! Bun. Sunt m„suri de a fi demis, dar dac„ nu exist„ nici un fel de act care s„ incrimineze o persoan„, trebuie de la tribuna

Parlamentului s„ ne uit„m la tot ce scrie un redactor, mai bun sau mai r„u, mai bine informat sau mai pu˛in informat?!

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Da, dar sunt mul˛i redactori...

Deocamdat„, Ón afar„ de a ∫ti c„ s-au consumat ni∫te bani, nu ∫tim nimic.

Œn a doua ordine de idei, a∫ vrea s„ cred c„, p‚n„ la urm„, nu a∫ vrea s„ cred c„ sunt Ón situa˛ia aceasta, dar probabil c„ mul˛i al˛ii dintre colegii no∫tri, dac„ suntem parlamentari, dac„ suntem demnitari ai statului rom‚n, nu Ónseamn„ c„ familiile noastre trebuie s„ tr„iasc„ Óntr-un dolce far niente ∫i s„ stea s„-∫i vad„ de alte treburi dec‚t existen˛a lor. Fiecare face o activitate care crede c„ este rentabil„ pentru el. Tr„im Óntr-o societate care vrem s„ se numeasc„ economie de pia˛„, dar nu admitem economia de pia˛„, nu admitem c„ fiecare trebuie s„ fac„ ceva.

Domnule pre∫edinte, eu refuz s„ cred c„ Ón Parlamentul Rom‚niei putem s„ incrimin„m pe cineva at‚ta timp c‚t nu exist„ dovezi.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Practic, am Ónc„lcat procedura, trebuia Ónt‚i s„ dau cuv‚ntul pre∫edintelui Comisiei de buget pentru a prezenta raportul.

Un minut, dac„ Ómi Óng„dui˛i!

V„ rog.

Am tot respectul pentru cuv‚ntul colegului meu, dar sunt dator s„ fac c‚teva preciz„ri. Eu nu am vorbit de acuze ∫i Ón nici un caz nu m-am referit la informa˛ii de pres„. Am vorbit despre suspiciuni care planeaz„ ∫i m-am referit la declara˛iile doamnei ministru Puwak care a recunoscut c„ parte din fondurile PHARE au trecut, au fost repartizate unor Óntreprinderi, unor firme apar˛in‚nd familiei Domniei sale. Nu am contestat ∫i nu am c„derea s„ contest legalitatea acestor opera˛iuni, dar moralitatea lor am dreptul s„ o contest ∫i asta o fac Ón Parlamentul Rom‚niei.

Are dreptate colegul nostru, familiile noastre, membrii familiilor noastre trebuie s„-∫i desf„∫oare o activitate normal„ Ón continuare, dar nimeni nu de˛ine func˛ia de ministru ca s„ alimenteze din fonduri nerambursabile propria sa familie. Aceasta este problema, de moralitate, ∫i de aici ideea de neÓncredere. Evident c„ pozi˛ia ce am luat-o a fost un pas ∫i un blam public pentru lipsa de moralitate a doamnei ministru Puwak, cu consecin˛ele care vor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 decurge Ón alt„ parte. De aceea, am ∫i spus, nu vom vota Ómpotriv„, Óntr-adev„r, prematur domnul ministru a dat l„muririle corespunz„toare, dar ne vom ab˛ine de la vot, pentru c„ lucrurile sunt remediabile.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu v-am Óntrerupt pentru a nu crede c„ nu-mi place ceea ce spune˛i. Eu am crezut c„ dup„ ce...

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Eu cred c„ v„ place.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu-mi place deloc. Dup„ ce domnul ministru Andrei Popescu v-a dat explica˛iile necesare, dumneavoastr„ a˛i venit la tribun„ ca un jurist eminent ce sunte˛i ∫i a˛i spus c„ Ón˛elege˛i s„ face˛i delimitare, Óntr-o dezbatere politic„, Óntre un comentariu politic ∫i dezbaterea unei legi. Am senza˛ia c„ a˛i uitat ceea ce a˛i spus la tribun„. Deci, dac„ mai ave˛i acuze politice, interven˛ii politice, Ón diminea˛a fiec„rei zile de mar˛i, acolo pute˛i vorbi orice. Aici vorbim despre un proiect de lege care angajeaz„ Rom‚nia, care pune Rom‚nia Ón situa˛ia de a fi beneficiar a unui program de finan˛are ∫i haide˛i totu∫i s„ delimit„m aceste lucruri.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

La fel a fost ∫i cu colegul dumneavoastr„, tot declara˛ie politic„ a f„cut.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o rug„minte la domnul ministru Popescu ∫i la colegii Domniei sale, s„ Óncerce s„ foloseasc„ limba rom‚n„ Ón definirea unor documente interna˛ionale pe care le semneaz„ Guvernul Rom‚niei.

Noi spunem Ón general c„ este vorba despre mi∫carea memorandist„ sau vorbim despre memorandi∫ti, nu vorbim despre memorandumi∫ti sau mi∫carea memorandumist„. Œn limba rom‚n„, pe care trebuie s„ o foloseasc„ ∫i Guvernul, pentru c„ este al Rom‚niei, este de dorit s„ fie vorba despre ratificarea memorandului Ón toate cele trei ordonan˛e pe care le-a supus ministerul spre dezbaterea Camerei Deputa˛ilor.

Deci, sper c„ aceasta nu modific„ substan˛ial documentele ce ne sunt supuse dezbaterii, am rug„mintea s„ se ˛in„ cont de forma corect„, precizat„ Ón Dic˛ionarul explicativ al limbii rom‚ne, respectiv folosirea cuv‚ntului îmemorand“, ∫i nu îmemorandum“, forma latineasc„ care era probabil Ón vigoare mai mult pe timpul lui Timotei Cipariu.

Stimate coleg, nu vreau s„ v„ contrazic, nici s„ particip la dezbateri, dar, domnule Bruda∫cu, acest memorandum, cred c„ este al nu ∫tiu c‚telea... toate au fost a∫a, acum a˛i g„sit... A∫tept ∫i al˛i colegi s„ se pronun˛e. Domnul Cazimir ™tefan s-a sim˛it vizat de invita˛ia mea, de∫i eu nu m„ uitam la d‚nsul dec‚t Óntreb„tor.

Mai dori˛i s„ interveni˛i, domnule Olteanu? Bine. A˛i dorit s„ cere˛i sistarea discu˛iilor.

Din partea comisiei, rog s„ prezenta˛i raportul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalier„ Óntre Rom‚nia ∫i Ungaria, semnat la Bucure∫ti la 11 decembrie 2002, Ón ∫edin˛a din 10 septembrie 2003, comisia a hot„r‚t cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor Ón forma prezentat„ de Guvern.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Œn acelea∫i condi˛ii a fost aprobat„, tot cu unanimitate de voturi, ∫i Ordonan˛a Guvernului nr. 52/2003 privind ratificarea Memorandumului PHARE dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria.

## Mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dac„ la titlul acestuia ave˛i obiec˛iuni? Da, pofti˛i, domnule Dan Bruda∫cu!

## **Domnul ™tefan Cazimir:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

A∫a cum deja domnul pre∫edinte a spus-o, exist„ o tradi˛ie, o cutum„ Ón folosirea unui termen ∫i el are statutul de termen tehnic. Dac„ dic˛ionarul nu-l Ónregistreaz„ ∫i sub aceast„ form„ este un lucru regretabil pentru dic˛ionar, dar dic˛ionarele niciodat„ nu epuizeaz„ domeniul, nici nu ar putea s„ o fac„. Exist„, bun„oar„, deja, Ón dou„ edi˛ii un dic˛ionar de cuvinte recente, al doamnei Florica Dumitrescu, ∫i asemenea dic˛ionare vor ap„rea mereu pentru a le completa pe cele de mai mari dimensiuni ∫i care r„m‚n, vr‚nd-nevr‚nd, Ón urm„, dar, a∫a cum s-a spus din capul locului, este un termen tehnic acreditat ca atare ∫i nu putem pune semnul egalit„˛ii Óntre ceea ce a fost îmemorandul“ istoric al militan˛ilor transilv„neni ∫i ceea ce este un îmemorandum“ Ón accep˛ia Ón care Ól folosim noi Ón contextul despre care este vorba.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

## ™i atunci cum este?

Corecte sunt am‚ndou„, fiecare Ón contextele respective.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003

De altfel, ca s„ glumim pu˛in, domnule Bruda∫cu, eu cred c„ dumneavoastr„ a˛i vrut prin aceasta s„ evoca˛i importan˛a mi∫c„rii memorandistice.

Nu, am folosit-o ca un suport pentru a explica de ce nu putem folosi îmemorandum“, ci îmemorand“, pentru c„ este mai Ón conformitate cu spiritul limbii rom‚ne. Eu a∫ vrea s„-i spun domnului profesor, cu toat„ pre˛uirea pe care o am fa˛„ de d‚nsul, c„ îmemorandum“ Ón cazul de fa˛„ provine din engleze∫te, deci, din textele engleze∫ti care au preluat forma latin„, se g„se∫te Ón general formularea îmemorandum“, deci o comoditate de traducere a celor care au semnat acest document a condus la men˛inerea formei latine Ón acest text.

Nu este un argument c„ este un termen tehnic uzitat Ón general, noi trebuie s„ adapt„m aceste forme la limbajul curent al limbii rom‚ne, nu Ónnobil„m prin nimic acest document ∫i legea Ón sine dac„ folosim ∫i Ón anul 2003 formule specifice perioadei latinizante.

Domnul ministru Andrei Popescu. Pofti˛i!

## **Domnul Andrei Popescu:**

Œmi cer scuze pentru aceast„ interven˛ie, Óns„ a∫ vrea s„ fac o subliniere. Am tot respectul pentru domnii care au luat cuv‚ntul la acest prezidiu, Óns„ cred c„ Ón dreptul interna˛ional, ∫i avem speciali∫ti Ón aceast„ sal„, termenul de îmemorandum“ este un termen deja consacrat Ón dreptul interna˛ional. Œmi pare foarte r„u, dar cine studiaz„ dreptul interna˛ional public, îmemorandum“ este îmemorandum“ Ón dreptul interna˛ional, cu sensul pe care Ól are, care consemneaz„, care Ónregistreaz„ o anume situa˛ie.

Mul˛umesc.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Este singura no˛iune juridic„, v„ rog s„ spune˛i.

Este o no˛iune juridic„.

## Stima˛i colegi,

V„ propun s„ Óncheiem aici discu˛ia. V„ aduc aminte, totu∫i, Ón afar„ de interesul academic ∫i ∫tiin˛ific, suntem Ón fa˛a unui document interna˛ional care are un regim separat tradus cu egal„ valoare ∫i cu participarea celor dou„ p„r˛i, s„ nu schimb„m noi ni∫te cutume, acum, printr-o discu˛ie ∫tiin˛ific„, cutume interna˛ionale ∫i reguli de fapt, interna˛ionale.

La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a ordonan˛ei.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Cuprinsul art. 1 ∫i art. 2. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul votului final ast„zi.

Urm„torul proiect, cel de la punctul 4 de pe ordinea de zi — proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 52/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalier„ dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria.

Domnul Andrei Popescu, v„ rog s„ prezenta˛i proiectul.

Œn linii generale, l-am prezentat atunci c‚nd am prezentat ∫i Ungaria, pentru c„ este un memorandum, spuneam, oglind„, ca ∫i Ón cazul memorandumului pentru frontiera cu Ungaria.

Œng„dui˛i-mi, totu∫i, s„ mai adaug Ón plus fa˛„ de ceea ce am subliniat faptul c„ Ministerul Integr„rii Europene are doar coordonarea general„ a programului, managementul financiar al fondurilor alocate — a∫ vrea s„ subliniez acest lucru — revine Ministerului Finan˛elor Publice, care, dup„ cum este bine cunoscut, are Fondul na˛ional ca trezorerie central„, Oficiul de pl„˛i ∫i contractare PHARE, iar institu˛iile de implementare sunt cele care sunt precizate cu ocazia fiec„rui proiect. Dac„ este vorba de drum, este vorba de Agen˛ia Na˛ional„ a Drumurilor, care implementeaz„ acest proiect; dac„ este vorba de ape, este vorba de institu˛ia corespunz„toare. V„ mul˛umesc.

Domnule deputat Berc„roiu, din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 52/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalier„ dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Bucure∫ti la 11 decembrie 2002, Ón ∫edin˛a din 10 septembrie 2003 comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor Ón forma prezentat„ de Guvern.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunt colegi care doresc s„ participe la dezbateri generale?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 Trecem la dezbaterea proiectului pe textele acestuia. La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Cuprinsul art. 1 ∫i art. 2. Dac„ sunt obiec˛ii? Nu sunt obiec˛ii. Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind regimul de control al exporturilor de produse ∫i tehnologii cu dubl„ utilizare. Este raport de mediere. V„ rog s„ lua˛i raportul.

La punctul 1, pentru art. 2 lit. a), comisia ne propune textul Senatului.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat Ón unanimitate.

La lit. d) ∫i lit. e) — textele Camerei Deputa˛ilor. Nu se supun dezbaterii, potrivit regulamentului nostru.

Punctul 2, aceea∫i solu˛ie.

Punctul 3, tot varianta Camerei Deputa˛ilor.

Punctul 4, tot varianta Camerei Deputa˛ilor, ca ∫i punctul 5.

La punctul 6, pentru primele texte de la art. 13 alin. 1 ∫i alin. 2, comisia ne-a propus alin. 2 lit. a) ∫i lit. b), textele Camerei Deputa˛ilor. Nu se supun dezbaterii.

La lit. c) comisia ne-a propus un text comun. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

La alin. 3, textul Camerei Deputa˛ilor. Nu se voteaz„. La punctul 7, punctul 8, textul Camerei Deputa˛ilor. Punctul 9, textul Senatului.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

La punctul 10, textul Camerei Deputa˛ilor. Nu se dezbate.

Punctul 11, la fel.

La punctul 12, pentru art. 25 alin. 1, comisia ne propune textul Camerei Deputa˛ilor. Nu se dezbate.

La alin. 2 comisia ne propune un text comun. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Pentru alin. 2, cu toate literele sale, comisia ne propune varianta Camerei Deputa˛ilor. Nu se dezbate, Ón consecin˛„.

donan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 41/2003 pentru aprobarea supliment„rii cu 600 miliarde lei a desp„gubirilor acordate produc„torilor agricoli Ón caz de calamit„˛i. Din partea Guvernului? Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Rog pe domnul pre∫edinte B‚ldea s„ propun„ timpii de dezbatere.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Propunem trei minute per total, un minut per interven˛ie.

Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere Ón procedur„ de urgen˛„? V„ mul˛umesc.

Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

La titlul proiectului de lege, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Domnul Bruda∫cu, pofti˛i!

Domnule pre∫edinte,

Œn formula actual„, se Ón˛elege c„ asemenea desp„gubiri se vor acorda numai dac„ se vor Ónt‚mpla asemenea calamit„˛i naturale. Aceast„ precizare, îÓn caz de calamit„˛i naturale“, m„ face s„ cred c„ este o asemenea interpretare. Pentru a evita acest lucru ∫i a da textului mai mare claritate, da˛i-mi voie s„ sugerez ca titlul s„ aib„ urm„toarea formulare: î... cu suma de 600 de miliarde lei a desp„gubirilor acordate produc„torilor agricoli care au suferit calamit„˛i naturale“, sau î... 600 miliarde de lei a desp„gubirilor pentru calamit„˛i naturale acordate produc„torilor agricoli care le-au suferit“. Cred c„ prima variant„ ar fi mai potrivit„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

...îÓn caz de“ Ónseamn„ pe viitor.

Mi-a∫ permite o Óntrebare: crede˛i c„ este mai important„ rigoarea asta de exprimare sau s„ ajung„ c‚t mai repede proiectul la cei care au suferit calamit„˛i ∫i s„ nu mai intr„m Ón mediere cu Senatul pentru acest lucru?

Deci comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere cu privire la valabilitatea titlului, ca ∫i Guvernul.

V„ mai men˛ine˛i obiec˛iunea de modificare? Bun.

Nefiind obiec˛iuni, titlul legii se adopt„ Ón formularea Senatului.

La articolul unic?

Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Votat Ón unanimitate Ón formularea ordonan˛ei. Cuprinsul unic al ordonan˛ei.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect Ón ∫edin˛a de ast„zi.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin. 2 al art. 7 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea de∫eurilor industriale. Este ordonan˛„ de urgen˛„.

Domnul Bivolaru, vicepre∫edintele comisiei. V„ rog s„ prezenta˛i propunerile de timpi de dezbatere.

Av‚nd Ón vedere c„ este un singur articol care prorog„ un termen, 3 minute.

Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere? Nu sunt voturi Ómpotriv„, nici ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul nr. 2.

Admis amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic.

La titlul ordonan˛ei de urgen˛„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Votat Ón unanimitate titlul ini˛ial.

Cuprinsul articolului unic al ordonan˛ei de urgen˛„. Urm„ri˛i amendamentul nr. 4.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.

Votat amendamentul, modificat textul potrivit propunerii comisiei.

Vom supune votului final proiectul la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e.

La punctul 12 al ordinii de zi, proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice.

Aici am am‚nat dezbaterile pentru un supliment la raport, da?

Domnul deputat Tudor, din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Raport suplimentar asupra proiectului Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice.

Œn ∫edin˛a din 6 mai 2003, plenul Camerei Deputa˛ilor a decis retrimiterea la comisia sesizat„ Ón fond a proiectului de lege, pentru a modifica ∫i completa aceast„ lege.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, Ón calitate de invitat, domnul Mihai T„tu˛, director adjunct al Direc˛iei juridice din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Au fost prezen˛i 20 de deputa˛i din 26 ∫i a fost adoptat proiectul cu 17 voturi pentru ∫i 3 ab˛ineri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 Œn urma dezbaterilor, Ón ∫edin˛a din 9 septembrie 2003, comisia a hot„r‚t s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare raportul suplimentar cu urm„torul amendament ∫i este citat amendamentul, pe care-l va pune, probabil, la discu˛ie domnul pre∫edinte.

Dup„ aceea am s„ motivez re˛inerile noastre la comisie ∫i probabil ∫i la votul final.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?

Comisia a hot„r‚t men˛inerea prevederilor art. 8, care r„m„sese Ón suspensie, Ón forma cuprins„ Ón raportul ini˛ial.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la aceast„ propunere? Nu. P„strat art. 8 Ón forma ini˛ial„.

La art. 10, urm„ri˛i textul din raportul suplimentar.

Dac„ la raportul suplimentar ave˛i obiec˛iuni? Domnule Damian Bruda∫cu, dumneavoastr„ dorea˛i s„ interveni˛i?

Domnule Bruda∫cu, ave˛i cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte, chiar dac„ v„ sup„r„ revenirile mele frecvente aici, a∫ vrea s„ atrag aten˛ia c„ s-a produs o eroare tehnic„. Este vorba de comisii de avizare, ∫i nu de îcomis“, pentru c„ probabil c„ ar fi altfel o trimitere la istorie, c‚nd era rangul de comis.

Distinse coleg, adev„rurile nu m-au sup„rat niciodat„, chiar dac„ se refer„ la o singur„ liter„. Este vorba de o gre∫eal„ de tipar. V„ mul˛umim c„ a˛i semnalat-o.

Nefiind alte obiec˛iuni la acest amendament, el a fost votat Ón unanimitate.

Vom supune, Ón consecin˛„, proiectul votului final Ón ∫edin˛a de ast„zi.

Punctul 13 al ordinii de zi: proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 — procedur„ de urgen˛„.

Din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, domnul Timi∫. Ruga˛i-v„ colegii s„ nu v„ distrag„ aten˛ia. Timpii de dezbatere v„ rog s„-i propune˛i.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Timpi de dezbatere — 10 minute; timp pentru fiecare interven˛ie — dou„ minute.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Fiind vorba de o procedur„ de urgen˛„, vom parcurge textele proiectului Ón limitele de timpi aproba˛i.

Ce s„ Ón˛eleg c„ ave˛i, distinse domnule coleg? Procedur„ sau ce?

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

La titlu, domnule pre∫edinte.

A, bun. De acord.

Ave˛i cuv‚ntul la titlul legii, domnule Bolca∫, potrivit unei conven˛ii a noastre.

Da, este o cutum„ a noastr„ ca, Ón condi˛iile ordonan˛ei de urgen˛„, s„ ne putem spune ∫i punctul de vedere de principiu la dezbaterile privind titlul legii.

A∫ vrea, Ón primul r‚nd, s„ remarc importan˛a deosebit„, Ón primul r‚nd teoretic„, dar importan˛a cov‚r∫itoare practic„ a aplic„rii acestei ordonan˛e de urgen˛„.

De aceea, vin Ón fa˛a Domniilor voastre ca s„ spun c„ am apreciat-o cu toat„ seriozitatea ∫i v„ solicit aten˛ie din acest punct de vedere.

V„ rog s„ constata˛i c„ problema de principiu care a fost pus„ Ón expunerea de motive este neglijent tratat„. Expunerea de motive face referire la o recomandare a Consiliului Europei care se refer„ exclusiv la Ónfiin˛area Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, situa˛ie care permite ca, prin folosirea instrumentului juridic al efectelor t„cerii, s„ se realizeze o mai rapid„ constituire ∫i derulare chiar a afacerilor acestor Óntreprinderi.

Cred c„ Ón raport de aceast„ recomandare care nu poate s„ fie c„l„uzitoare Ón materia ce ni se Ónf„˛i∫eaz„ prin ordonan˛a de urgen˛„ s-a extrapolat pu˛in prea mult, dincolo de legisla˛ia european„ Ón materie.

Œn pu˛ine cuvinte, dumneavoastr„ cunoa∫te˛i c„ t„cerea Ón drept poate s„ aib„, Ón anumite condi˛ii ∫i sub anume reglement„ri, efecte juridice. Efectul juridic cel mai drastic este acela al consim˛„m‚ntului. A aplica aceast„ regul„ general„ de drept Ón materia administra˛iei are, conform ∫i autorilor ordonan˛ei, efectul benefic al urgent„rii ∫i fluidiz„rii emiterii unor anumite acte administrative. Dar, Ón acela∫i timp, are ∫i o consecin˛„, iar consecin˛ele n-au fost analizate. Consecin˛ele sunt de-a dreptul dramatice, pentru c„ actele administrative care se cer a fi aprobate sau pot s„ fie aprobate prin simpla t„cere pot s„ produc„ efecte greu de Ónl„turat.

Distinse coleg, a˛i folosit mai Ónainte cuv‚ntul îrapid“. Am rug„mintea s„ v„ adecva˛i ritmul ordonan˛ei de urgen˛„ timpului pe care ∫i dumneavoastr„ l-a˛i votat.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

Sunt de acord. Da˛i-mi voie s„ Ónchei Óntr-o fraz„. Œn al doilea r‚nd, procedurile care sunt propuse aici sunt suprapuse unor proceduri consacrate ale contenciosului administrativ, de la care derog„ ∫i Ón raport de care creeaz„ disonan˛e.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 ™i, Ón al treilea r‚nd, ca s„ Ónchei cu aceasta, s-a pornit de la o recomandare a Consiliului Europei, care nu prive∫te materia, dar nu s-a pornit de la practica ∫i legisla˛ia administrativ„ din ˛„rile Uniunii Europene. M„ refer Ón spe˛„ la Legea nr. 2000 din 12 aprilie 2000 a Fran˛ei, care prevede c„ t„cerea poate s„ produc„ efecte numai Ón anumite circumstan˛e precis determinate, deci este o stare de excep˛ie.

Problem„: prin aceast„ lege, facem ca t„cerea administra˛iei s„ devin„ o aprobare tacit„ ca regul„, excep˛ie fiind numai c‚teva domenii m„runte. Spre deosebire de legisla˛ia european„, unde regula este c„ t„cerea reprezint„ un refuz ce poate s„ fie contestat ∫i ea produce efecte de acceptare numai Ón situa˛ii deosebite.

Eu cred c„ s-a pornit cu st‚ngul sub cele dou„ aspecte Óntr-o problem„ care este foarte important„ Ón materia administra˛iei ∫i care, repet, produce consecin˛e grave.

V-a∫ ruga ca, sub aceste auspicii, s„ examin„m legea cu toat„ seriozitatea.

V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere, domnule pre∫edinte.

Da. Acestea au fost dezbateri generale ∫i noi suntem la o ordonan˛„ de urgen˛„.

Pofti˛i, domnule Coifan!

Ave˛i o modificare la titlu? Ave˛i un amendament respins?

## Domnule pre∫edinte,

Sunt mai multe amendamente respinse, dar tot Ón spiritul cutumei invocate mai Ónainte doresc doar s„ atrag aten˛ia c„ asist„m la un fenomen contradictoriu. Pe de o parte Legea nr. 50 a autoriz„rii construirii am f„cut-o foarte puternic„ pentru a preÓnt‚mpina excese Ón domeniul construc˛iilor, iar, pe de alt„ parte, prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, aparent am creat posibilitatea ca aceast„ lege — Legea nr. 50 — s„ fie ocolit„. ™i voi spune doar dou„ lucruri: Ón textul ordonan˛ei se spune c„ solicitantul se poate adresa autorit„˛ii sau instan˛ei judec„tore∫ti. Deci nu spunem c„ se poate adresa instan˛ei judec„tore∫ti dup„ ce a constatat c„ autoritatea nu i-a satisf„cut solicitarea.

Atrag respectuos aten˛ia, a∫a cum a spus ∫i interlocutorul de dinainte, distinsul domn deputat Bolca∫, noi de fapt am preluat Ón mod arbitrar prevederi ale legisla˛iei din acquis-ul comunitar. ™i cred c„ trebuie s„ fim foarte aten˛i ∫i s„ extindem lista documentelor ∫i autoriza˛iilor care pot s„ fie supuse regimului de aprobare tacit„.

V„ mul˛umesc ∫i v„ sus˛in amendamentele respinse.

Cine mai dore∫te? Ini˛iatorul. Pofti˛i!

## **Doamna Cristina Tarcea** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Procedura accept„rii tacite nu a ap„rut Ón mod Ónt‚mpl„tor, ci Ón baza unui program PHARE a fost alc„tuit„ o analiz„ de c„tre exper˛ii Ón materie ∫i care au analizat bunele practici Ón materie administrativ„ ∫i mai ales Ón ceea ce prive∫te ie∫irea de pe pia˛„ Ón cadrul Uniunii Europene.

Œntr-adev„r, nu exist„ o directiv„ Ón cadrul Uniunii Europene care s„ reglementeze aceast„ procedur„ a accept„rii tacite, dar, pe baza experien˛ei unor state care au avut curajul s„ implementeze pentru prima oar„ aceast„ practic„ — ∫i m„ refer la Italia ∫i Spania —, a fost Óntr-adev„r emis„ Recomandarea Consiliului European — ∫i nu a Consiliului Europei — din 22 aprilie 1997, care recomand„ ca o bun„ practic„ procedura aprob„rii tacite.

Œn acest sens, art. 4 lit. h) recomand„ introducerea acolo unde este posibil, a unui sistem Ón care solicitarea s„ fie considerat„ Ón mod automat acceptat„, dac„ administra˛ia nu a r„spuns p‚n„ la o dat„-limit„ fixat„.

Œn ceea ce prive∫te experien˛a Fran˛ei, datele noastre recente indic„ faptul c„ la Ónceputul anului 2003, Ón ianuarie, Guvernul, printr-o declara˛ie public„, a ar„tat c„ va supune aprob„rii Adun„rii Na˛ionale un act legislativ de Ómbun„t„˛ire a cadrului ∫i procedurilor administrative, introduc‚nd principiul accept„rii tacite ∫i, Ón fa˛a organului legiuitor francez, ∫i-a asumat aceast„ obliga˛ie, a-l sesiza cu proiectul de act normativ. Procedura accept„rii tacite nu dore∫te ∫i nu poate s„ eludeze dispozi˛iile legale. Procedura accept„rii tacite nu face altceva dec‚t s„ responsabilizeze func˛ionarii publici, s„ pun„ cap„t iner˛iei ∫i tergivers„rilor Ón acordarea autoriza˛iilor, pentru c„ procedura prevede obligativitatea pentru ace∫tia ca Ón termenele prev„zute de legile speciale s„ emit„ autoriza˛iile respective, iar acolo unde legea special„ nu prevede nici un termen, aceast„ ordonan˛„ nu face altceva dec‚t s„ prevad„ un termen de maximum 30 de zile.

Prin urmare, to˛i care se pot prevala de aceast„ procedur„ a accept„rii tacite Ón mod nelegal sunt supu∫i dispozi˛iilor legale Ón ceea ce prive∫te r„spunderea material„, civil„ sau penal„, dup„ caz.

Da. V„ mul˛umesc. Nu mai sunt interven˛ii? Bun. Deci eram la titlul ordonan˛ei.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Num„ra˛i. 26 voturi contra. Bine, n-a ridicat tot grupul m‚na, dar... m„ rog.

Ab˛ineri? Nu sunt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 Adoptat.

Art. 1. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Da, pofti˛i!

Domnule pre∫edinte, La art. 2 alin. 2...

Textul alin. 2... am trecut de el. Art. 3.

Nu, dar a˛i mers cu el foarte repede ∫i nici m„car nu ne-a˛i dat posibilitatea s„...

Am Óntrebat, nu a˛i avut nici o reac˛ie. Am Óntrebat, la art. 2 sunt obiec˛ii? Nu a˛i avut nici o obiec˛ie.

Œmi cer scuze, dac„ se trece a∫a, foarte rapid, printr-o lege, f„r„ s„ ni se dea posibilitatea s„ intervenim m„car acolo unde am avut amendamente depuse...

La alin. 2 se spune a∫a: îGuvernul poate stabili prin hot„r‚ri, la propunerea motivat„ a fiec„rei autorit„˛i a administra˛iei publice, ∫i alte excep˛ii de la aplicarea procedurii accept„rii tacite“.

Delegarea aceasta legislativ„ Ón alb este neconstitu˛ional„, cu at‚t mai mult cu c‚t, prin lege, la alin. 1, se face delegarea. Deci, de ce a mai fost nevoie s„ fie stipulat un astfel de text, at‚ta timp c‚t practic chiar Ón aceast„ lege se spune c‚nd se face delegarea de competen˛e. Noi am cerut abrogarea acestui alineat 2, pentru c„ se d„ posibilitatea Guvernului ca de fiecare dat„ s„ poat„ inventa sau... ∫tiu eu, o administra˛ie public„ local„ cere Ón mod deosebit o anumit„ chestiune ∫i iat„, scap„ de lege p‚n„ la urm„.

Da. Domnul Bolca∫.

S„ nu v„ epuizez timpul, este o situa˛ie, dac„ vre˛i, de tehnic„ legislativ„ care este deosebit„. Dac„ alin. 1 al articolului enumer„ domeniile, alin. 2 nu poate s„ permit„ Guvernului ca prin simpl„ hot„r‚re s„ modifice practic legea prin ad„ugarea la alin. 1 a altor domenii. Aceasta este problema ∫i asta este problema de constitu˛ionalitate ∫i de efecte practice.

Da. Ini˛iatorul?

## **Doamna Cristina Tarcea:**

Problema a fost discutat„ Óntr-adev„r Ón ambele comisii juridice, ∫i de la Camera Deputa˛ilor, ∫i de la

Senat, ∫i s-a mers sesiz‚ndu-se Ón primul r‚nd c„ nu este o noutate legislativ„, mai exist‚nd acte normative cu dispozi˛ii similare. Este o norm„ prin care se permite Guvernului ca Ón aplicarea legii prin hot„r‚re de guvern s„ stabileasc„ dac„ pot exista ∫i alte domenii pentru care procedura s„ fie func˛ional„ ∫i s-a g‚ndit ini˛iatorul mai Ónt‚i la alte domenii care pot ap„rea Ón viitor, pentru c„, pentru ceea ce exist„, s-a f„cut un inventar cu tot ceea ce se poate preta ∫i ce nu se poate preta la procedura accept„rii tacite ∫i pentru a acoperi pe viitor aceast„ situa˛ie s-a acceptat aceast„ solu˛ie legislativ„. Repet, problema a fost discutat„ Ón cadrul comisiilor, dar p‚n„ la urm„ s-a c„zut de acord c„ solu˛ia este constitu˛ional„ ∫i poate fi primit„.

Din partea comisiei dore∫te cineva s„ intervin„?

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia, pentru respingerea acestui amendament, are aceea∫i motivare. Se acord„ posibilitatea de a se stabili ∫i alte domenii ce pot fi exceptate de la aplicarea procedurii tacite. Cu alte cuvinte, ne men˛inem punctul de vedere.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am luat act de toate argumentele juridice Ónf„˛i∫ate de domnul profesor Neagu, pre∫edintele comisiei.

V„ mul˛umesc.

V-a˛i retras amendamentul, da?

Da.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, revenim la punctul 3 din raportul comisiei care nu fusese votat. Dac„ mai exist„ obiec˛iuni la punctul 3? Nu sunt. Votat Ón unanimitate Ón formularea comisiei.

La punctul 4, cu privire la eliminarea alin. 1 al art. 10, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

La punctul 5, eliminarea alin. 2, 3 al art. 11. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

La punctul 6, din proiectul de lege... Domnule, noi am stabilit o ordine ∫i o modalitate de desf„∫urare rapid„, dar dumneavoastr„, dup„ ce trec la punctul 5, v„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 Óntoarce˛i la punctul 1. Eu am Óntrebat foarte clar. Nu au fost obiec˛iuni. Pofti˛i, ce amendament ave˛i dumneavoastr„?

Domnule pre∫edinte, sunt amendamente respinse la punctul 7. Este un conflict de punctaj.

Este un conflict... ∫i amendamentul respins la ce se referea, la lege sau la ordonan˛„?

La ordonan˛„.

Bun, c‚nd ajungem la dezbaterea pe texte a ordonan˛ei, atunci... Deci la punctul 6 din raportul comisiei, comisia a propus p„strarea lui, a art. 14.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. La punctul 7. V„ rog.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Pericolul cel mai mare al acestei ordonan˛e este tocmai acea fapt„ prin care cineva, interesat fiind, t„r„g„neaz„ mai mult de 30 de zile luarea unei decizii, chiar ∫i un func˛ionar este capabil de a∫a ceva. ™i se consider„ aprobat„, rezolvat„ problema respectiv„, ca fiind de acord autoritatea respectiv„.

Œn textul de la art. 7 se zice c„: îFapta func˛ionarului public care, av‚nd cuno∫tin˛„ de solicitarea de autorizare ∫i de documenta˛ie a acesteia, cu bun„ ∫tiin˛„ nu solu˛ioneaz„ cererea Ón termenul prev„zut de lege ∫i face s„ intervin„ prezum˛ia legal„ a aprob„rii tacite, constituie infrac˛iune ∫i se pedepse∫te cu Ónchisoare de la 1 la 5 ani.“

Comisia propune eliminarea acestui text motiv‚nd: îCon˛inutul faptelor incriminate se reg„se∫te reglementat Ón legisla˛ia penal„“. La care articol v-a˛i referit c‚nd a˛i scris acest text de lege, c„ eu nu-mi dau seama! V„ spun sincer, nu g„sesc incriminarea Ón codul actual sau poate cel viitor, c‚nd Ól vom avea, care s„ se refere la asta. Deci rog o explica˛ie, c„ altfel eu cred c„ ar fi bine s„-l men˛inem.

Am Ón˛eles, ierta˛i-m„ c„ v„ Óntrerup, dar suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Domnule pre∫edinte Neagu, v„ rog frumos, v„ solicit„ explica˛ii cu privire la eliminarea art. 15 alin. 1, punctul 7 din raportul comisiei, cel cu fapta func˛ionarului vinovat de nedarea r„spunsului Ón termen.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Exist„ nu numai un text de lege care incrimineaz„ o asemenea conduit„ deviant„, ci un Óntreg fascicul de

asemenea reglement„ri pe care le reg„sim Ón Capitolul — îInfrac˛iuni de serviciu sau Ón leg„tur„ cu serviciul“. ™i avem art. 246, 247, 248 Cod penal, depinde, repet, Ón mod concret de activitatea func˛ionarului. Pentru c„ poate fi un abuz Ón serviciu prin lezarea drepturilor persoanelor, poate fi un abuz Ón serviciu contra interesului public, dar nu numai at‚t. Mai sunt ∫i alte reglement„ri unde, Ón func˛ie de aspectul concret, pentru c„ nu am putea formula pe loc Óncadrarea juridic„, s-ar reg„si ca fapt„ penal„ o asemenea conduit„ a func˛ionarului. Vreau s„ spun c„ textul, Ón Ón˛elegerea sa, Ón interpretarea _lato sensu_ , poate permite s„ g„sim un tipar legal Ón numeroase reglement„ri existente de _lege lata,_ subliniez, Ón Codul penal rom‚n.

Bun. Eu nu am Ón˛eles c„ ar fi fost f„cute obiec˛iuni la amendamentul comisiei, ci s-au cerut doar explica˛ii. Da, domnule Márton? V„ mai men˛ine˛i vreo obiec˛ie? Nu.

Mai sunt obiec˛ii la punctul 7? Nu. Adoptat amendamentul comisiei, eliminate textele.

La punctul 8 comisia propune p„strarea textului de la art. 16[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Pofti˛i, domnule Bruda∫ca!

Profit‚nd de exemplul precedent, cer ∫i eu o explica˛ie c„ nu prea reu∫esc s„ Ón˛eleg: îAu obliga˛ia de a controla modul de func˛ionare a activit„˛ilor“. Cum vine chestia asta, modul de func˛ionare a activit„˛ilor?! Poate ini˛iatorul sau comisia juridic„ Ómi explic„ ∫i mie p‚n„ Ón˛eleg ce a vrut s„ spun„ cu îmodul de func˛ionare a activit„˛ilor“.

Da. Rog ini˛iatorul s„ dea explica˛ia cerut„ de colegul nostru.

Este vorba de activit„˛i ce se desf„∫oar„ pe baza aprob„rii tacite. Prin urmare, exist„ posibilitatea control„rii modului de func˛ionare a acestora.

Doamna ministru, nu sun„ mai frumos îmodul de desf„∫urare a activit„˛ilor“? Pofti˛i? Nu, nu, elimin„m al doilea îdesf„∫oar„“, îmodul de desf„∫urare a activit„˛ilor pe baza aprob„rii tacite“.

Domnule ministru Gaspar, v„ rog s„ citi˛i ∫i dumneavoastr„, parc„ sun„ mai frumos.

Am propune o variant„ Ón sensul urm„tor...

Domnule Bruda∫ca, v„ rog frumos s„ asculta˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003

Deci îmodul de desf„∫urare a activit„˛ilor prestate sau efectuate pe baza aprob„rii tacite.“

Deci se accept„, la sesizarea domnului Dan Bruda∫ca, reformularea textului Ón forma pe care v-a prezentat-o doamna ministru.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

La punctul 9 comisia propune un art. II care s„ r„m‚n„ nemodificat. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Pofti˛i, domnule Coifan!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Noi propunem un amendamentul la alin. 2 al art. 11 Ón sensul de a obliga autoritatea administra˛iei publice s„ analizeze ∫i s„ elibereze documentul oficial prin care se permite solicitantului s„ desf„∫oare o anumit„ activitate. Ca argumente, e necesar„...

Domnule coleg, sta˛i pu˛in, c„ suntem Ón puncte diferite. Eu v-am Óntrebat dac„ ave˛i obiec˛iuni la punctul 9 din raport, care se refer„ la men˛inerea art. II. Ordonan˛a nr. 27 se va republica.

Nu, nu, la mine punctul 9 era altceva.

Pofti˛i?

V„ rog s„ m„ scuza˛i, eu cred c„ avem documente diferite Ón m‚n„.

Stima˛i colegi, legea adoptat„ de Senat a fost parcurs„ potrivit celor men˛ionate Ón raport ∫i votat„ ca atare.

Œn continuare, trecem la textele din ordonan˛a de urgen˛„ care n-au fost modificate de c„tre Senat. Pentru u∫urin˛a urm„ririi, eu o s„ Óntreb la ce texte ave˛i dumneavoastr„ amendamente, unde nu, textele se socotesc adoptate, fie Ón formula din ordonan˛„, fie Ón formula care a fost modificat„ prin legea adoptat„ de c„tre Senat cu amendamentele adoptate de c„tre noi.

La art. 1 ∫i 2 din ordonan˛„ dac„ ave˛i amendamente. Pofti˛i!

## Domnule pre∫edinte,

Œn raport de confuzia pe care am parcurs-o ∫i eu anterior, discu˛iile s-au f„cut, ne-a r„spuns ∫i doamna ministru, este vorba de faptul c„ am solicitat la art. 2 eliminarea alin. 2. V„ rog s„ pune˛i la vot amendamentul nostru de eliminare, care d„ o delegare Ón alb Guvernului s„ modifice o lege.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

G„si˛i acest amendament la Capitolul îAmendamente respinse“ pagina 11, punctul 3.

Art. 4, 5, 6. Nu sunt obiec˛iuni.

Art. 7, 8, 9, 10. Nu sunt obiec˛iuni.

A∫ avea ceva de comentat aici, domnule pre∫edinte.

V„ informez, cu respect, c„ timpii de dezbatere au cam fost dep„∫i˛i.

Da. P„i, la ce v„ referi˛i dumneavoastr„?

M„ refeream la art. 11 alin. 2 din raportul de la respinse...

Bun, respinsele s„ le evoca˛i c‚nd vorbim de ordonan˛„.

Bine. V„ mul˛umesc.

Da. Nu sunt obiec˛iuni la art. II, adoptat textul Ón unanimitate.

## Domnule pre∫edinte,

V„ informez cu respect c„ eu pot s„ spun numai c„ sus˛in amendamentele, dar nimeni n-o s„ Ón˛eleag„ nimic.

Acum, pentru c„ a˛i venit aici, s„ nu v„ fi obosit degeaba, motiva˛i!

Œmi motivez Óntr-o singur„ fraz„. Vede˛i, aceast„ ordonan˛„ aduce urm„torul sistem: pentru a ob˛ine o confirmare scris„, autorul solicit„rii poate s„ se adreseze fie organului administrativ, fie instan˛ei de judecat„. ™i a∫a se creeaz„ ceea ce, Ón termeni juridici, foarte exact se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 nume∫te îbulib„∫eal„“, pentru c„ instan˛a n-o s„ ∫tie dac„ a dat-o ∫i organul administrativ, iar organul administrativ nu ∫tie dac„ a dat-o ∫i instan˛a. Mai mult, facilitatea de a se adresa instan˛ei reprezint„ o piedic„ major„, pentru c„ merg Ón continuare pe art. 8 ∫i 9, eu m„ adresez instan˛ei. ™i instan˛a ce face? Œn primul r‚nd, ar trebui s„ Óntrebe organul administrativ dac„ n-a eliberat aceast„ adeverin˛„ ∫i atunci m„ Óntorc la autoriza˛ia expres„, ca p‚n„ acum, ∫i nu mai e tacit„. Dar instan˛a d„ o hot„r‚re, urm„ri˛i alineatul urm„tor, prin care oblig„ organul administrativ s„ emit„ o adeverin˛„ c„ a autorizat tacit, deci p‚n„ acum sunt 3 h‚rtii care s„ confirme c„ exist„ autorizare tacit„. Este minunat! ™i pe urm„ urmeaz„ a patra h‚rtie prin care eu cu executorul judec„toresc trebuie s„ m„ duc s„ pun Ón executare aceast„ hot„r‚re ∫i s„ oblig organul administrativ s„-mi elibereze aceast„ autoriza˛ie. Tot Ón termeni foarte juridici ∫i foarte stric˛i, dar pe care cred c„ Ói Ón˛elege ori∫icine, asta Ónseamn„ c„ ne d„m cu st‚ngul Ón dreptul. Amendamentul, pe care l-am propus ∫i pe care Ól sus˛in, vizeaz„ pe toat„ aceast„ structur„ o procedur„ unic„ Ón care cel care nu prime∫te de la organul administrativ h‚rtia de confirmare a autoriza˛iei tacite, ceea ce deja este o absurditate, dar nu are nici un fel de importan˛„, cel care nu prime∫te aceast„ h‚rtie se adreseaz„ instan˛ei ∫i instan˛a d„ o hot„r‚re care confirm„ existen˛a autoriza˛iei tacite, pur ∫i simplu. Nu se evit„ paralelismul, se evit„ punerea Ón executare, se evit„ birocra˛ia pe care aceast„ lege o creeaz„.

## V„ mul˛umesc.

Pentru a nu r„pi din timpul dezbaterilor, v„ rog s„-mi ast‚mp„ra˛i curiozitatea ∫tiin˛ific„ ∫i s„-mi spune˛i Ón pauz„ din ce text de lege a˛i Ómprumutat termenul acela juridic îbulib„∫eal„“?

Vi-l spun acum.

Nu, nu, spune˛i-mi-l mie Ón birou.

Da˛i-mi voie s„ spun plenului. ...din majoritatea textelor de lege pe care le-am votat p‚n„ acum Óntr-o grab„ nepermis„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 4 din raportul cu amendamente respinse al domnului deputat Bolca∫.

Cine este pentru amendament? V„ mul˛umesc.

Domnule Bolca∫, nu vre˛i s„ v„ vota˛i ∫i dumneavoastr„ amendamentul? Nu, se opune. 32 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 117 voturi Ómpotriv„. Amendamentul a fost respins.

La art. 8? Nu sunt. Art. 9. Nu sunt obiec˛iuni. Art. 10. Art. 11. Domnul deputat Coifan.

## Domnule pre∫edinte,

Pentru a introduce o mai mare rigoare am prev„zut ca îŒn cazul Ón care instan˛a constat„ Óndeplinirea condi˛iilor prev„zute de prezenta ordonan˛„ privind aprobarea tacit„, pronun˛„ o hot„r‚re prin care oblig„ autoritatea administra˛iei publice s„ analizeze — am introdus noi — ∫i s„ elibereze documentul oficial prin care se desf„∫oar„...“ ∫i curge textul. De ce am spus s„ analizeze, pentru c„ nu rezult„ niciunde c„ procedura de eliberare presupune ∫i o analiz„ a documenta˛iei. ™i exist„ legi foarte importante ∫i am invocat dou„ dintre ele: Legea nr. 50 a autoriz„rii de construire ∫i Legea fondului pentru mediu, care au timp destul de Óndelungat pentru constatarea corectitudinii datelor pe care le cere certificatul de urbanism. ™i, prin urmare, printr-o mai mare rigoare, am spus s„ se oblige autoritatea administra˛iei publice s„ analizeze, acesta a fost sensul amendamentului nostru.

Domnule pre∫edinte al comisiei juridice sau nu... Pofti˛i, doamn„ ministru Tarcea!

Sunt Ómpotriva amendamentului pentru simplul motiv c„ Ón aceast„ faz„ autoritatea administrativ„ nu mai este Ón etapa de analiz„. Etapa de analiz„ era Ón termenul prev„zut de lege Ón care ea, conform legii, era obligat„ s„ emit„ aceast„ autoriza˛ie. Or, instan˛a, constat‚nd c„ este acceptare tacit„, c„ autoritatea nu a r„spuns Ón termenul prev„zut de lege, constat‚nd c„ nu sunt impedimente majore, pur ∫i simplu o oblig„ s„ emit„ documentul oficial.

Respect„ termenele.

Sigur c„ da, dar sunt termenele prev„zute de lege, Ón Legea nr. 50 ∫i Ón alte legi speciale, nu numai Ón Legea nr. 50, dar am dep„∫it etapele...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun, v„ mai men˛ine˛i amendamentul, domnule Coifan?

Œn pofida explica˛iilor care s-au dat, domnul deputat Ó∫i men˛ine la art. 11 amendamentul.

Supun amendamentul domnului Coifan votului dumneavoastr„.

Cine este pentru? 31 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 98 de voturi Ómpotriv„. Amendamentul a fost respins.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 La art. 12, 13, 14, 15 sau 16? Nu sunt obiec˛iuni. Art. 17 ∫i 18. Nu sunt obiec˛iuni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Stima˛i colegi, mai ales liderii grupurilor parlamentare,

v„ rog s„ v„ invita˛i colegii Ón sal„.

- Stima˛i colegi,

V-a∫ propune, pentru c„ nu a fost Óntocmit„ lista votului final, inclusiv cu cele de ast„zi, s„ parcurgem proiectele supuse votului p‚n„ la cele referitoare la aprobarea tacit„ ∫i adun„rile publice, care n-au fost Ónc„ Ón scrise, ∫i pe cele dou„ s„ le l„s„m pentru data viitoare.

Dac„ sunte˛i de acord? Mul˛umesc.

Trecem atunci la lista de proiecte supuse votului final, Óncep‚nd cu proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor de iluminat public. Este lege ordinar„, o

La punctul 3 — proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalier„ dintre Rom‚nia ∫i Ungaria, semnat la Bucure∫ti la 11 decembrie 2002. Este lege ordinar„, o

Voturi Ómpotriv„? Nici un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 25 ab˛ineri.

La punctul 4 — proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 52/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontalier„ dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Bucure∫ti la 11 decembrie 2002. Este lege ordinar„, o

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 25 ab˛ineri.

Punctul 5. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind regimul de control al exporturilor de produse ∫i tehnologii cu dubl„ utilizare. Are caracter organic, Ól

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? 26 ab˛ineri.

Punctul 7. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru Ónfiin˛area comunei Cazasu, prin reorganizarea comunei Tudor Vladimirescu, jude˛ul Br„ila. Are caracter organic, Ól

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Punctul 8. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru Ónfiin˛area comunei Co∫na, prin reorganizarea comunei Dorna Candrenilor, jude˛ul Suceava. Are caracter organic, Ól

Ab˛ineri? Nu sunt.

Punctul 9, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 41/2003 pentru aprobarea supliment„rii cu 600 miliarde lei a desp„gubirilor acordate produc„torilor agricoli Ón caz de calamit„˛i naturale. Are caracter ordinar, Ól

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Punctul 10. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2003 pentru modificarea alin. 2 al art. 7 din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 16/2001 privind gestionarea de∫eurilor industriale reciclabile. Are caracter ordinar, Ól

Ab˛ineri? Nu sunt.

Multe voturi neexprimate.

Revenim la punctul 6. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru Ónfiin˛area comunei Malu, prin reorganizarea comunei Vedea, jude˛ul Giurgiu. Are caracter organic, Ól

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Stima˛i colegi, Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi au decis ca raportul de mediere cu privire la Legea de revizuire a Constitu˛iei s„ fie Ónscris pe ordinea de zi joi. Vom Óncepe ∫edin˛a joi cu votarea celor dou„ proiecte care au r„mas ast„zi nevotate.

Œn ceea ce prive∫te modul de votare a textelor raportului de mediere ∫i a textului final al raportului de mediere la propunerea legislativ„ privind revizuirea Constitu˛iei, Biroul permanent v„ propune ca textele raportului de mediere s„ se adopte cu majoritatea deputa˛ilor, iar raportul de mediere s„ se adopte prin vot nominal, Ón cvorum constitu˛ional de dou„ treimi. V„ propunem ca cei care se afl„ Ón imposibilitate de a fi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/26.IX.2003 prezen˛i Ón sal„, s„ poat„ s„-∫i exprime votul prin coresponden˛„.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Cu porumbeii c„l„tori!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Exist„ vreo cerere de procedur„? Nu.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Procedur„!

Sta˛i pu˛in, domnule Bolca∫! V„ rog s„ nu m„ conturba˛i Ón num„rarea voturilor!

Vreau s„ v„ explic...

O clip„!

6 ab˛ineri din partea P.R.M.-ului.

Deci, cu 239 voturi pentru, nici un vot contra ∫i 6 ab˛ineri s-a adoptat procedura de vot asupra raportului de mediere.

Domnul Bolca∫ are o interven˛ie de explicare a pozi˛iei P.R.M.-ului.

Domnule pre∫edinte,

Voiam s„ v„ explic pozi˛ia P.R.M.-ului, care nu a participat la acest vot sub nici o form„.

A˛i avut 6 voturi neexprimate, deci 6 ab˛ineri.

A fost probabil o eroare a colegilor mei. Lua˛i act de aceast„ declara˛ie formal„. Nu am Ón˛eles s„ particip„m la aceast„ procedur„ de vot.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, ne revedem joi, Ón plen. V„ rog s„ trata˛i cu toat„ r„spunderea dezbaterea ∫i votarea raportului de mediere la Legea de revizuire a Constitu˛iei ∫i s„ fi˛i prezen˛i. Dup„-amiaz„ se lucreaz„ Ón comisii. Tot Ón comisii se lucreaz„ ∫i m‚ine, miercuri. M„ adresez pre∫edin˛ilor de comisii s„ acorde toat„ aten˛ia rapoartelor care sunt Ónscrise pe ordinea de zi, pentru ca joi s„ avem rapoartele difuzate.

V„ mul˛umesc.

Cu aceasta, declar Ónchis„ ∫edin˛a.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 113/26.IX.2003 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul 49.440 lei