Romeo Marius Raicu

Declara˛ie politic„ privind securitatea na˛ional„ prin securitate uman„

Moto: îNu credem Ón formula: «Pot s„ primesc at‚ta securitate c‚t„ libertate sunt dispus s„ dau»“

Distinc˛ia dintre securitatea na˛ional„ ∫i cea interna˛ional„ devine irelevant„ de Óndat„ ce referin˛a principal„ este individul uman, respectiv cet„˛eanul, atunci c‚nd criteriul relevant rezid„ Ón indicii concre˛i de calitate a vie˛ii, Ón bun„stare, educa˛ie, s„n„tate ∫i, finalmente, demnitate uman„.

De ce fel de securitate avem Óntr-adev„r nevoie? Credem cu t„rie c„ doar o securitate care se fundamenteaz„ pe nevoile reale ale popula˛iei ∫i pe cooperare interna˛ional„ poate Ónt„ri cu adev„rat leg„tura dintre pace, dezvoltare ∫i democra˛ie.

Institu˛iile din sectorul de securitate pot ocaziona percep˛ii contrare scopului pentru care au fost create, dac„ entitatea ultim„ pe care ar trebui s„ o apere ∫i promoveze — individul — se simte amenin˛at„, Ón numele unor scopuri mai importante. Ne referim, desigur, la securitatea na˛ional„, societal„, grupal„, regional„ sau interna˛ional„...

Pentru orice societate democratic„, Ón˛elegerea ∫i gestionarea violen˛ei teroriste ridic„ o problem„-limit„: respectarea libert„˛ilor membrilor s„i, dificil de restr‚ns Ón mod legitim, chiar Ón lupta Ómpotriva terorismului. Aceasta poate fi bre∫a prin care scopul major al terori∫tilor poate fi atins! La nivel tactic, dimensiunea prevalent„ a unui atac terorist, deci ∫i a efortului de prevenire ∫i diminuare a efectelor, este cea fizic„... Oroare ∫i groaz„! Mai subtil ∫i mai greu de luptat este Óns„ pe plan strategic, acela al ∫ubrezirii simbolice a suportului valoric al societ„˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 democratice, pe care amenin˛area unui atac terorist o genereaz„ prin consecin˛ele sale anticipative — adic„ prin restr‚ngerea legitim„ a libert„˛ilor cet„˛enilor ei.

Statele nedemocratice nu au aceast„ problem„ de rezolvat, reprim„ violen˛a cu acelea∫i mijloace... Violen˛a ∫i democra˛ia trimit la accep˛iuni ale for˛ei ∫i ale dreptului care se exclud reciproc. Democra˛ia se bazeaz„ pe respectarea drepturilor ∫i libert„˛ilor prestabilite ∫i acceptate de c„tre majoritatea membrilor comunit„˛ii. Utilizarea for˛ei, respectiv Ónc„lcarea acestor libert„˛i, nu constituie a priori un mijloc de ac˛iune individual„ sau colectiv„ legitim„.

Terorismul nu poate fi Ón˛eles dec‚t ca un afront dur la esen˛a democra˛iei pe care o vizeaz„. Avem de-a face, a∫adar, cu un caracter absolut contradictoriu al confrunt„rii cu terorismul Óntr-un stat democratic. Dac„ statul impune o manier„ de gestiune a violen˛ei care aduce atingere libert„˛ilor cet„˛enilor, efectele pot periclita reperele democratice de func˛ionare a acestuia. Œn general, indivizii sunt de acord cu folosirea legitim„ a for˛ei, Ón m„sura Ón care ajung la concluzia c„ aceasta este un semn c„ democra˛ia se ap„r„, Óntr-adev„r, Ómpotriva violen˛ei. Sunt Óns„ mai pu˛in dispu∫i s„ le fie pus„ Ón chestiune exercitarea libert„˛ilor ∫i a drepturilor lor, ca subiec˛i nemijloci˛i ai unui stat democratic.