Stenogramă plen

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Ioan Gi∫e.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„.

Titlul declara˛iei politice este: îModificarea Constitu˛iei Rom‚niei ∫i necesitatea unei rezolv„ri principiale privind raporturile de putere Óntre Pre∫edin˛ie ∫i Guvern“.

Apropiata integrare european„ a Rom‚niei implic„, prin multele schimb„ri, ∫i necesitatea modific„rii ∫i model„rii Constitu˛iei Rom‚niei, Ón concordan˛„ cu ceea ce va fi viitorul acord european fundamental numit Tratatul constitu˛ional al Uniunii Europene sau Constitu˛ia Uniunii Europene cu 27 de membri.

Cre∫terea performan˛elor institu˛iilor publice pentru aplicarea de politici publice eficiente ∫i eficace constituie un obiectiv de interes na˛ional recunoscut aproape unanim.

O regul„ a ∫tiin˛ei managementului spune c„, atunci c‚nd se deleag„ responsabilitate, trebuie delegat„ ∫i autoritatea, Ón mod corespunz„tor, pentru Óndeplinirea sarcinilor de activitate pentru care s-a delegat responsabilitatea.

Echilibrul Óntre responsabilitate ∫i autoritatea necesar„ reprezint„, a∫adar, un deziderat ∫i o necesitate pentru Óndeplinirea obliga˛iilor celui/celor deveni˛i responsabili.

O dat„ cu alegerea autorit„˛ilor publice la alegerile generale, parlamentare ∫i preziden˛iale, cet„˛enii rom‚ni deleag„ parte din autoritatea lor Parlamentului ∫i Pre∫edintelui Rom‚niei pentru constituirea structurii puterii de stat ∫i pentru legiferarea pentru un trai mai bun.

C‚nd la alegerile generale, rezult„ prin coinciden˛„ o coresponden˛„ Óntre majoritatea parlamentar„ aleas„ la primul tur de scrutin ∫i provenien˛a politic„ a pre∫edintelui Rom‚niei, ales la cel de al doilea tur de scrutin, de regul„ ar p„rea c„ lucrurile stau bine.

Conjunctura ∫i doar coinciden˛a face c„ se creeaz„ premise mai bune pentru colaborarea Óntre Pre∫edin˛ie ∫i Guvern, Óntre pre∫edinte ∫i premier.

Experien˛a ultimilor 16 ani a demonstrat Ón Rom‚nia c„, totu∫i, ∫i aceast„ fericit„ din urm„ situa˛ie nu dureaz„ prea mult timp, din cauza unor realit„˛i subiective, dar mai ales obiective, care sunt generate de lipsa de principialitate a sistemului generat prin Constitu˛ie.

Totdeauna, pre∫edintele, maxim responsabilizat pentru soarta na˛iunii, se simte dator s„ plac„ celor mul˛i ∫i s„ critice public Guvernul, premierii sau mini∫trii pe care chiar el, pre∫edintele, i-a numit, pentru c„ ace∫tia presteaz„ politic, nu-i a∫a, îignor‚nd nevoile celor mul˛i“.

Indiferent de persoanele care au fost ∫i sunt pre∫edinte ∫i premier, conflictele publice dintre ace∫tia s-au consumat pe lupta politic„ de imagine pe care au dus-o.

Fiecare dintre ei are o responsabilitate major„, unul pentru cet„˛enii ˛„rii, care Ón mod majoritar l-au ales pre∫edinte, cel„lalt, premierul, pentru majoritatea parlamentar„ care l-a votat prim-ministru, apoi pentru Guvern, partidul s„u, ∫i obliga˛ia de a performa Ón politici publice.

Problema vicioas„ ∫i de fond pe care ∫i Constitu˛ia Rom‚niei o Óntre˛ine este aceea a echilibrului Óntre responsabilitate ∫i autoritatea public„, p‚n„ la urm„, a raportului Óntre populismul ∫i pragmatismul pe care le cer func˛iile de pre∫edinte al ˛„rii ∫i cea de premier.

Dintre experien˛ele nefericite cu pre∫edintele Rom‚niei, experien˛„ consumat„ Ón ultimii 15 ani ai comunismului, imediat dup„ 1990, cei care au construit Constitu˛ia Rom‚niei s-au sim˛it datori s„ creeze o republic„ semipreziden˛ial„, tocmai pentru a nu fi ascuza˛i de promovarea dictaturii, a autoritarismului ∫i a unor practici comuniste. Urm„toarele modific„ri ale Constitu˛iei au men˛inut aceast„ ambiguitate.

A∫a se face c„ raporturile conflictuale de putere dintre pre∫edinte ∫i primul-ministru au r„mas latente, Ón vigoare Ón prevederile Constitu˛iei.

Pre∫edintele are o maxim„ responsabilitate individual„, dar nu conduce Ón mod direct Guvernul, ci, totu∫i, r„spunde Ón mod direct fa˛„ de poporul care l-a ales.

Primul-ministru, de∫i numit de pre∫edinte, r„spunde fa˛„ de majoritatea parlamentar„ care i-a votat echipa guvernamental„ ∫i Programul de guvernare.

Pe m„sura Óndeplinirii mandatelor, fiecare dintre cei doi, pre∫edinte ∫i premier, Óncearc„ s„-∫i impun„ voin˛a ∫i autoritatea ∫i s„ Ó∫i cultive o imagine public„ Ón concordan˛„ cu viitoarele lui obiective politice, personale ∫i de partid.

De aici ∫i p‚n„ la divergen˛e ∫i conflict institu˛ional ∫i politic r„m‚ne doar un pas.

Adversarii politici ai celor doi, precum ∫i o parte a presei se vor g„si totdeauna s„ cultive ∫i s„ dea amploare conflictului dintre pre∫edinte ∫i premier, fie din interes politic, Ón cazul opozi˛iei politice, fie pentru cre∫terea tirajelor ∫i audien˛ei publice, Ón cazul massmedia. Efectele acestui sistem defectuos nu sunt deloc benefice tocmai pentru cet„˛eni, adic„ pentru cei care sunt beneficiarii direc˛i, pe via˛a lor de zi cu zi, a rezultatelor politicilor publice.

A∫a se face c„, indiferent ce s-a ales la alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale, nemul˛umirea cet„˛enilor se genereaz„ prin Ónse∫i efectele Constitu˛iei Rom‚niei pentru presta˛ia realizat„ de pre∫edinte ∫i primul-ministru Ón cadrul mandatelor lor.

Scade credibilitatea institu˛iilor statului ∫i cre∫te neÓncrederea cet„˛enilor pentru sistemul democratic ∫i utilitatea alegerilor o dat„ la patru ani.

Chiar dac„ pre∫edintele ∫i premierul sunt personaje de cea mai bun„ credin˛„, manierate ∫i educate, sistemul instituit prin Constitu˛ie ∫i raporturile de putere dintre pre∫edinte ∫i premier Ói plaseaz„ pe ace∫tia Óntr-un conflict institu˛ional iminent.

Pentru Ómbun„t„˛irea acestei neconcordan˛e principiale Óntre responsabilitate popular„ maxim„, Ón cazul pre∫edintelui, ∫i responsabilitate institu˛ional„ fa˛„ de Parlament, Ón cazul primului-ministru, alte na˛iuni ∫i-au creat Constitu˛ii mai clare principial ∫i concordante din punct de vedere al sistemului generat ∫i al raporturilor de putere dintre institu˛iile preziden˛iale ∫i Guvern.

Doamna pre∫edinte de ∫edin˛„, vreau s„ v„ rog s„ ave˛i amabilitatea s„ nu citesc urm„toarea jum„tate de pagin„, ca s„ nu lungesc prea mult, dar s„ fie men˛ionat„ Ón stenogram„, atunci c‚nd predau materialul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

Sigur c„ da.

## **Domnul Ioan Ghi∫e:**

V„ mul˛umesc.

Modelele sunt multiple Ón acest sens.

Unele ˛„ri au ales modelul republicii preziden˛iale, Ón care pre∫edintele este ales direct de c„tre cet„˛eni, prin vot uninominal, ∫i este ∫i ∫eful executiv al Guvernului ∫i principal responsabil fa˛„ de aleg„tori pentru calitatea politicilor publice care se genereaz„ ∫i se aplic„.

Alte ˛„ri au ales modelul republicii parlamentare, Ón care pre∫edintele este ales de c„tre Parlament ∫i pre∫edintele are doar func˛ie de reprezentare, f„r„ a avea responsabilit„˛i ∫i puteri executive.

Aceste ˛„ri au optat Óns„ pentru ca primul-ministru s„ fie ales direct de c„tre cet„˛eni, prin vot uninominal, ∫i apoi s„ fie ∫eful Guvernului ∫i s„ r„spund„ direct ∫i personal Ón fa˛a na˛iunii pentru calitatea politicilor publice.

Sunt ˛„ri, monarhii constitu˛ionale, Ón care primulministru este desemnat prin alegeri parlamentare Ón persoana liderului partidului care c‚∫tig„ alegerile, iar acest partid, pe baza bonifica˛iei electorale date c‚∫tig„torului, are majoritatea Ón Parlament ∫i sus˛inerea necesar„ primului-ministru ∫i Guvernului sau pentru a aplica Programul de guvernare.

Modelele constitu˛ionale prezentate ∫i altele ca ele au toate un numitor comun, ∫i anume echilibrul principial Óntre responsabilitate personal„ public„ a celui Ónvestit cu puterea executiv„, fie el pre∫edinte sau prim-ministru, ∫i autoritatea pe care func˛ia i-o confer„ pentru a conduce f„r„ ingerin˛e Guvernul ∫i pentru a aplica Programul de guvernare aprobat de Parlament.

Scopul final al Constitu˛iei oric„rei na˛iuni trebuie ∫i merit„ s„ fie bun„starea cet„˛enilor.

Pentru a putea Óndeplini mai bine un astfel de deziderat este Óns„ necesar ca, prin Constitu˛ie, s„ se creeze premisele institu˛ionale ∫i de raporturi de putere, pentru a evita dualitatea Ón responsabilitate ∫i autoritate la nivelurile de v‚rf ale statului, Óntre pre∫edinte ∫i premier.

Din cele expuse rezult„ c„ apare ca necesar ∫i pentru Rom‚nia s„ se decid„ Ón mod democratic ce modific„ri trebuie f„cute la Constitu˛ie, astfel ca pre∫edintele ∫i premierul s„ nu se mai substituie unul altuia, iar r„spunderea pentru exercitarea func˛iei s„ fie corespunz„toare autorit„˛ii Ónvestite Ón func˛ie.

Apreciem c„ o solu˛ie mai bun„ este aceea prin care puterea institu˛ional„ s„ primeze fa˛„ de puterea individual„. Un cet„˛ean, oricine ar fi el, pre∫edinte, premier sau ministru, are, ca fiecare om, calit„˛i ∫i sl„biciuni.

Acestea Óns„ trebuie Óngr„dite prin Constitu˛ie ∫i prin lege, astfel Ónc‚t Ón exercitarea mandatelor, prin efectul lor, s„ se aduc„ cele mai mici daune calit„˛ii politicilor publice sau disconfort pentru cet„˛eni.

Aceast„ calitate a politicilor publice trebuie pus„ prin Constitu˛ie ∫i prin lege deasupra intereselor ∫i obiectivelor

personale sau de partid ale celor care sunt chema˛i s„ exercite func˛ii de autoritate maxim„ Ón structura puterii de stat.

Œntre populism ∫i pragmatism milit„m pentru pragmatism.

Bun„starea ∫i Ómplinirea cet„˛eneasc„ va veni ∫i pentru cet„˛enii Rom‚niei, atunci c‚nd solu˛iile vor fi bazate pe adev„r, realism ∫i fundamentare ∫tiin˛ific„, adic„ atunci c‚nd vor fi evitate vorbele frumoase care au doar darul de a pl„cea ascult„torilor ∫i de a nu rezolva problemele de fond.

De aceea, solicit„m partidelor parlamentare ca atunci c‚nd vor realiza acordul pentru modificarea Constitu˛iei Rom‚niei s„ pun„ deasupra intereselor personale sau de partid interesele generale ale na˛iunii. Puterea ∫i func˛iile publice ∫i politice vin ∫i trec, dar na˛iunea r„m‚ne.

Viitorul mai bun al Rom‚niei depinde mai pu˛in de popularitatea momentan„ ∫i conjunctural„ a personajelor ∫i partidelor ∫i depinde mai mult de consisten˛a principial„ ∫i eficacitatea pe care o vor avea institu˛iile statului rom‚n.

Pentru acestea pled„m.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îMinisterul Afacerilor Externe ∫i bacalaureatul din Ungaria“.

Ungurii nu s-au Ómp„cat niciodat„ cu modul Ón care s-au trasat noile grani˛e ale Europei Ón urma Conferin˛ei de pace de la Paris, din 1919.

Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, a fost rezultatul unui complex de factori, Ón primul r‚nd politici, dar ∫i istorici, economici, demografici ∫i sociali. Ceea ce s-a sanc˛ionat la Trianon, s-a datorat manifest„rilor de voin˛„ ale diverselor na˛iuni din spa˛iul central ∫i r„s„ritean al Europei, rela˛iilor dintre marile puteri dup„ Primul R„zboi Mondial, pr„bu∫irii monarhiei austro-ungare, ac˛iunilor Óntreprinse de c„tre diferite state din Europa de Est ∫i Central„.

Ungaria ∫i-a pierdut rolul ei interna˛ional de mare putere pe care Ól avusese al„turi de Austria ∫i, ca atare, pentru majoritatea poporului maghiar totul a p„rut ca un blestem nemeritat, un cataclism incredibil de brutal, sau Ón cel mai bun caz, un co∫mar, un vis ur‚t, care s-a sperat c„ se va Óncheia c‚t mai cur‚nd.

Poporului maghiar i se spusese Ón repetate r‚nduri, Ón a doua jum„tate a secolului al XIX-lea ∫i la Ónceputul celui de-al XX-lea, despre superioritatea maghiar„, c„ actul de compromis din 1867 era doar unul tranzitoriu ∫i c„ Óntr-o zi centrul de putere se va muta de la Viena la Budapesta.

Realitatea crud„ de dup„ Primul R„zboi Mondial a dat o lovitur„ dur„ speran˛elor maghiare. Disp„rea un vis care p„ruse foarte aproape de realitate Ónainte de 1914.

Av‚nd sentimentul c„, la masa tratativelor, modul de rezolvare nu fusese impar˛ial, Ungaria a r„mas cel mai vehement ∫i mai ireconciliabil dintre statele revizioniste de-a lungul timpului, ceea ce le-a indus un na˛ionalism al marilor deziluzii sau, altfel spus, un na˛ionalism al frustr„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Dup„ ce Austro-Ungaria ∫i alia˛ii ei pierduser„ r„zboiul, la 4 iunie 1920, delega˛ia Regatului Ungar, Ón numele Ungariei, a semnat la Versailles, Ón Palatul Trianon, Tratatul de pace. Tratatul a fost ratificat de c„tre Adunarea Na˛ional„ Maghiar„ la 15 noiembrie 1920. Œn urma acestuia, teritoriul Regatului Ungar, al îUngariei istorice“ (Ón afar„ de Croa˛ia) s-a redus de la 282.000 la 93.000 kilometri p„tra˛i, iar num„rul de locuitori, de la 18 milioane la 7,6 milioane, din care doar 5,5 milioane erau unguri, iar mai mult de 1 milion germani, peste 800.000 evrei, circa 300.000 slavi, rom‚ni etc. Œn acela∫i timp, circa 2.400.000 de etnici maghiari au r„mas Ón afara grani˛elor Ungariei.

Politica extern„ dus„ de regimul lui Horthy de la Ónceput ∫i, Ón continuare, p‚n„ Ón zilele noastre, a fost una de lupt„ pentru revizuirea, respectiv modificarea Tratatului de pace de la Trianon, cu puternice tendin˛e na˛ionalist-iredentiste.

Aceasta este ∫i politica pe care o promoveaz„ constant U.D.M.R.-ul pentru ob˛inerea autonomiei sub cele mai diferite forme.

Œn acest context, trebuie Ón˛elese ac˛iunile declan∫ate pentru comemorarea a 86 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, mesajul avocatei Eva Maria Bárki adresat participan˛ilor la mitingul comemorativ organizat la Sf‚ntu Gheorghe la 4 iunie a.c., unde s-a pl‚ns soarta îUngariei ciuntite“ ∫i s-a cerut federalizarea Rom‚niei îFiindc„ Rom‚nia este singura ˛ar„ c‚rpit„ care Ó∫i mai p„streaz„ grani˛ele create dup„ Primul R„zboi Mondial, iar U.E. nu sus˛ine aspira˛iile maghiarilor“, ac˛iunile organiza˛iilor îTinerii maghiari ardeleni“ ∫i îMi∫carea de tineret 64 de comitate“ care au comemorat Trianonul Ón Biserica Reformat„ din Cetatea T‚rgu-Mure∫, pl‚nsetele europarlamentarei Gál Kinga referitoare la restric˛ionarea accesului la Ónv„˛„m‚nt superior Ón limba maghiar„ ∫i multe altele.

Œn acela∫i context trebuie Ón˛eleas„ manifestarea Consiliului Na˛ional Secuiesc din 18 iunie a.c. de la Ditr„u, pe care U.D.M.R. a dezavuat-o public, dar la care a participat prin persoane individuale.

Un aspect deosebit de grav Ól constituie Ónt‚mplarea care a avut loc Ón data de 10 mai a.c., Ón Ungaria, c‚nd s-a desf„∫urat proba scris„ la disciplina istorie, Ón cadrul examenului de bacalaureat.

Cu aceast„ ocazie, absolven˛ilor liceelor minorit„˛ilor na˛ionale ∫i etnice, la nivel mediu, la punctul 9, subpunctul e), li s-a pus urm„toarea Óntrebare care se refer„ la Tratatul de pace de la Trianon: îArgumenta˛i, pe scurt, cauzele pentru care se poate considera injust„, din punct de vedere etnic, acea parte din Tratatul de pace care fixa grani˛ele noi ale Ungariei.“

Formularea acestui subiect nu numai c„ lezeaz„ demnitatea t‚n„rului minoritar, dar i se impune s„ dezavueze sentimentele sale fa˛„ de na˛ionalitatea c„reia Ói apar˛ine, Ón contextul apartenen˛ei absolven˛ilor respectivi la na˛iuni care au beneficiat de tratatul de pace la care s-a f„cut referire. Halal statut al minorit„˛ilor na˛ionale din Ungaria!

Œnt‚mplarea trebuie tratat„ cu o deosebit„ seriozitate, fiindc„ Ón contextul a tot ce am prezentat, ea reprezint„ o secven˛„ din cadrul unui scenariu care ni se preg„te∫te la masa Uniunii Europene ∫i care trebuia stopat demult.

Dup„ 16 ani de b‚lb‚ieli ∫i Ón˛elegeri ale guvernan˛ilor cu U.D.M.R. ∫i guvernele maghiare care s-au succedat, ea reprezint„ o provocare care dinamiteaz„ ∫i nu serve∫te nim„nui. M„car acum Ministerul Afacerilor Externe al Rom‚niei este dator s„ intervin„ ∫i s„ cear„ explica˛ii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc. Doamn„ pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultimii ani am fost martori ai unui jaf deosebit Ón fondul na˛ional forestier al ˛„rii. Defri∫„rile ilegale Óns„ au fost coordonate de personalul silvic. Persoana cea mai reprezentativ„ a demolatorilor din jude˛ul Harghita a fost ∫eful Ocolului de Stat Gheorgheni.

Domnul inginer Mih„il„ Florin, inginerul din Topli˛a, ca ∫ef la Ocolul Silvic de Stat Gheorgheni, Óntr-un termen de un an a produs o pierdere de 3.033.650.000 lei, ce reiese din actele contabile, dintre care peste 500.000.000 lei au fost cheltui˛i pentru consum de motorin„ la ma∫ina lui proprietate personal„, efectu‚nd zilnic naveta de la municipiul Topli˛a p‚n„ la municipiul Gheorgheni, inclusiv o ma∫in„ de serviciu, respectiv ∫ofer la scar„, din Gheorgheni, pl„tit din fondul Regiei Na˛ionale a P„durilor, iar, pe l‚ng„ aceste posibilit„˛i, erau asigura˛i pentru Domnia sa ∫i bani pentru navet„ pe ruta men˛ionat„.

Persoana men˛ionat„ are dou„ dosare penale, cele cu nr. 243/P/2005 ∫i 403/P/2005, Óns„, conform tradi˛iilor din Rom‚nia, Ón continuare ocup„ func˛ii responsabile ∫i Ón prezent la Ocolul Silvic de Stat Topli˛a.

Persoana Ón cauz„ este un mare du∫man al respect„rii ∫i p„str„rii regimului silvic ∫i al integrit„˛ii suprafe˛elor de fond forestier na˛ional, pentru care era r„spunz„tor timp de doi ani. Ca urmare a atitudinii sale, s-au produs pagube foarte mari Ón fondul forestier na˛ional de stat Ón cantonul nr. 18, locul Alsoerdo. Œn Unitatea de produc˛ie VII Remetea, peste 300 metri cubi material lemnos au fost fura˛i dup„ demisionarea p„durarului, ∫i Ón Cantonul nr. 3 Dealul Nou peste 500 de metri cubi de material lemnos, lips„.

Mai mult dec‚t at‚t, aceast„ persoan„ a avut un singur scop: interesul material personal ∫i distrugerea fondul forestier na˛ional de stat, lucru constatat ∫i de c„tre Garda Na˛ional„ de Mediu, Ón urma adreselor nr. 8497/CS/31.08. 2004, adresa nr. 4976/din 3 octombrie 2005 ∫i nr. 216758/07 decembrie 2005 ale Direc˛iei de control silvic a ministerului, aprobate de domnul ministru Gheorghe Flutur.

Totodat„, s-a defri∫at, cu sprijinul acestui inginer, din Unitatea de produc˛ie VII Remetea, Ón fosta unitate amenajistic„ 38, 39, o suprafa˛„ de peste 30 de hectare de p„dure, care, sub masca t„ierilor progresive ale unor firme din zona Hodo∫a, a fost furat„. M„ refer la S.C. îIndustrial-Group“ — S.A. Hodo∫a, firma care, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 continuare a efectuat defri∫„ri masive ∫i Ón alte unit„˛i de produc˛ie, dup„ cum urmeaz„: Unitatea de produc˛ie I Ditr„u u.a. 29, 204, 205, 209, 210, 221 ∫i alte parcele, pe care se poate urm„ri prin registrul parcelelor, cu ocazia Óntocmirii actelor cu caracter tehnic ∫i economic Ón mod abuziv, UP II Gheorgheni, fosta u.a. 117, 118, UP VIII. Lacu Ro∫u, Ón zona P„r‚ul Oii, zon„ Ón care Ón prim„vara anului 2006 au fost defri∫ate peste 15 hectare teren forestier.

Aceste abuzuri au fost sprijinite ∫i de c„tre personalul silvic de teren din zon„, precum ∫i de ∫eful de district Csortán Zoltán cu p„durarul György Károly, ∫eful de district Szilágyi M. András cu p„durarul Fülö Attila, ∫eful de district Gál Pál László ∫i cu cumnatul lui, Ón calitate de p„durar, Ferenc Zoltán, ∫i p„durarul Oláh Zoltán, prin ∫eful de district Feren˛ Gheorghe, prin fratele s„u Feren˛ Mihai, ca p„durar.

Œn prezent, personalul silvic de la fostul Ocol de Stat Gheorgheni defri∫eaz„ p„durile din zona F„ge˛el, apar˛in‚nd Ocolului Silvic Topli˛a, terenuri forestiere restituite pentru proprietarii de p„duri din comuna Remetea ∫i cump„rate de c„tre ∫eful de district Csortán Zoltán, Ómpreun„ cu p„durarii László Zoltán, György Károly ∫i Laczkó Csaba. Aceste defri∫„ri masive ale p„durilor sunt sus˛inute de c„tre domnul inginer Mih„il„ Florin, care Ón prezent este angajatul Ocolului Silvic Topli˛a.

De∫i aceste contraven˛ii ∫i infrac˛iuni au fost constatate cu ocazia controalelor din anul 2005, demolatorii p„durilor au fost ocroti˛i at‚t de organele de poli˛ie, c‚t ∫i de organele de control silvice.

Stimate domnule director general Simion Maftei, de ce sus˛ine˛i elementele care prejudiciaz„ fondul forestier na˛ional? Ce m„suri administrative a˛i luat pentru recuperarea prejudiciului de peste trei miliarde lei, care se datoreaz„ ∫i managementului extrem de slab, dar ∫i defri∫„rilor f„r„ scrupule ale p„durilor Ón zonele pentru care r„spund?

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Andrian Mihei. V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stimate doamne ∫i stima˛i domni,

Declara˛ie politic„: îLibertate Ón cadrul legii“

Dup„ 11 septembrie 2001, principalele amenin˛„ri la adresa securit„˛ii oric„rei ˛„ri, pentru care s-au luat m„suri sporite ∫i care au fost discutate la toate nivelurile, au fost considerate terorismul, proliferarea nuclear„, criminalitatea organizat„ ∫i mai pu˛in alte aspecte care ar putea periclita bunul mers al unei ˛„ri. Œn contextul ader„rii la N.A.T.O. ∫i al schimb„rii contextului geopolitic, se impune existen˛a unei strategii coerente, a unor politici concrete pentru atingerea obiectivelor, din mai multe considerente.

Œn primul r‚nd, ader‚nd la N.A.T.O., ne-am aliniat ideii c„ baza asigur„rii securit„˛ii, Ón sens generic, a devenit

alian˛a, Óns„ strategia N.A.T.O. trebuie s„ se suprapun„ sau s„ se reg„seasc„ Ón strategia na˛ional„, nu s„ o substituie. Problemele de securitate na˛ional„ ∫i modul de adresare a acestora sunt specifice fiec„rei na˛iuni.

Poate c„ o abordare interesant„ at‚t pentru noi, c‚t ∫i pentru N.A.T.O., care apreciaz„ acest concept, ar fi fost s„ Óncepem printr-o carte alb„ a reformei Ón serviciile de securitate care s„ precead„ noua strategie. Œn aceast„ carte alb„ s-ar fi prezentat clar actuala situa˛ie, s-ar fi trasat liniile directoare, precum ∫i m„surile ∫i ac˛iunile de Óntreprins pentru atingerea acestui obiectiv important, obiectivele pe termen lung ale Guvernului ∫i angajamentele acestuia.

Declara˛ia Drepturilor Omului ∫i Cet„˛eanului din 1789 preciza Ón articolul 4 c„ îLibertatea const„ Ón a putea face tot ce nu d„uneaz„ altuia. De asemenea, exerci˛iul drepturilor naturale ale fiec„rui om nu are alte limite dec‚t cele care asigur„ celorlal˛i membri ai societ„˛ii s„ se bucure de acelea∫i drepturi. Aceste limite nu pot fi determinate dec‚t de lege“ sau, cum spuneau romanii, _sub lege libertas_ (libertate Ón cadrul legii)“.

Constitu˛ia garanteaz„ cet„˛eanului prin articolul 53 c„ îexerci˛iul unor drepturi sau al unor libert„˛i poate fi restr‚ns numai prin lege ∫i numai dac„ se impune, dup„ caz, pentru ap„rarea securit„˛ii na˛ionale, a ordinii, a s„n„t„˛ii ori a moralei publice, a drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛enilor; desf„∫urarea instruc˛iei penale; prevenirea consecin˛elor unei calamit„˛i naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav“. Este evident ∫i orice cet„˛ean trebuie s„ Ón˛eleag„ faptul c„ libertatea individual„ nu este ∫i nu poate fi absolut„. Aceasta, deci, poate exista doar Ón coordonatele impuse de prevederile Constitu˛iei ∫i ale celorlalte acte normative existente.

Modul Ón care aceste prevederi referitoare la libertatea individual„ sunt respectate poate fi analizat sub dou„ aspecte: pe de o parte, atitudinea statului fa˛„ de cet„˛ean, iar, pe de alt„ parte, percep˛ia individului fa˛„ de conceptul de libertate individual„.

Privind primul aspect, consider c„ libertatea individual„, la noi, este agresat„ de c‚teva aspecte care, chiar dac„ Ón fa˛a U.E. unele par a fi stinse, ele exist„ Ónc„ ∫i rezolvarea lor este greoaie. Omul de r‚nd se ciocne∫te permanent de corup˛ie, de birocra˛ia, indiferen˛a ∫i uneori incompeten˛a autorit„˛ilor locale Ón solu˛ionarea problemelor, de lipsa cur„˛eniei Ón ora∫e, de slaba calitate a serviciilor publice oferite de autorit„˛ile administrative, fie c„ e vorba asisten˛„ medical„, turism, Ónv„˛„m‚nt, transport public sau chiar de cultur„, la care se adaug„ nesiguran˛a locurilor de munc„ ∫i lipsa acestora, tergiversarea din diverse motive a proceselor aflate pe rolul justi˛iei, lipsa locuin˛elor ∫i pre˛ul tot mai ridicat al acestora, nesiguran˛a cet„˛enilor pe strad„ sau Ón locuin˛a proprie, numirile ∫i destituirile din func˛ii publice pe criterii politice, debusolarea tot mai accentuat„ a tinerilor care recurg la consum de droguri sau ajung Óntr-un mediu infrac˛ional, emigrarea masiv„ a tinerilor capabili, din cauza lipsei de m„suri corespunz„toare etc.

Din punctul de vedere al cet„˛eanului, deoarece r„ul iese Ón fa˛„ mai rapid dec‚t binele, Ón ultimii 15 ani au ap„rut Ón societate personaje care, mai ales pentru tineri, constituie îmodele“ de comportament, a∫a-zise modele care le dovedesc c„ nu ∫coala, valorile reale, cultura ∫i o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 preg„tire profesional„ Ói vor ajuta s„ r„zbat„ Ón via˛„, ci practicile subterane, ho˛ia, Ón∫el„ciunea, incultura ∫i lipsa de educa˛ie. Toate acestea, pe fondul a∫a-zisei crize a administra˛iei, determin„ o parte dintre cet„˛eni s„ perceap„ prost libertatea individual„, s„ nu respecte nici m„car regulile bunului-sim˛ ∫i s„ aib„ un comportament sfid„tor fa˛„ de cei care eventual ar Óncerca s„ le atrag„ aten˛ia.

Strategia de securitate elaborat„ pare un plan idealist care expune concep˛ia despre o lume mai bun„ ∫i mai dreapt„, surprinde ∫i face referiri la Óndreptarea tuturor aspectelor care ˛in de atitudinea statului fa˛„ de cet„˛ean, de∫i cu o oarecare lips„ de precizie Ón delimitarea subiectelor ∫i pe fondul unei slabe delimit„ri a atribu˛iilor serviciilor secrete fa˛„ de cele ale institu˛iilor statului.

Teoretic, libertatea individual„ este intrinsec ap„rat„ de securitatea na˛ional„. Œnc„lcarea ei prin strategia sau mijloacele folosite constituie un abuz ∫i nu trebuie permis„. Lini∫tea ∫i siguran˛a Óntr-o societate sunt date de ordinea public„ ∫i de o justi˛ie func˛ional„, practic, de o bun„ guvernare, a∫a cum s-a precizat Ón strategie ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de serviciile secrete, Óns„ doar dac„ acestea nu au puteri discre˛ionare ∫i dac„ exist„ mecanisme concrete ∫i func˛ionale care s„ nu le permit„ s„ abuzeze de pozi˛ia lor.

Pentru a evita abuzurile at‚t Ón interiorul serviciilor de securitate, c‚t ∫i fa˛„ de cet„˛eni, urm‚nd modelul civil care func˛ioneaz„ cu succes ∫i la noi Ón ˛ar„, consider c„ ar putea fi avut„ Ón vedere dezvoltarea ∫i sus˛inerea unui îavocat al poporului militar“, a unui _military ombudsman_ , institu˛ie existent„ Ón Germania ∫i Canada. Aceast„ institu˛ie ar putea constitui un mecanism independent de structura militar„ de comand„ care supravegheaz„ sectorul de ap„rare ∫i contribuie la asigurarea principiilor ∫i practicilor unei bune guvern„ri. Institu˛ia ar viza pl‚ngerile despre comportamentul impropriu sau abuziv al militarilor, precum ∫i neajunsurile din procedurile militare, formul‚nd recomand„ri pentru ac˛iuni corective.

Este evident c„ sunt necesare eforturi Ónsemnate, at‚t din partea cet„˛enilor, ∫i mai ales din partea statului, pentru ca dreptul fiec„ruia la libertate individual„ s„ capete un contur real, s„ fie clar statuat ∫i concret sus˛inut de legisla˛ie, astfel Ónc‚t s„ ne aliniem la standardele Uniunii Europene.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Aledin Amet. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îDin nou despre necesitatea amenaj„rii unui cimitir musulman Ón Bucure∫ti.“

Dup„ cum bine se cunoa∫te, conform statisticilor oficiale, Ón Rom‚nia tr„iesc 77 de mii de musulmani. Cet„˛eni rom‚ni, t„tarii ∫i turcii au, cel pu˛in Ón ultimii 150 de ani, o istorie comun„ cu popula˛ia majoritar„ din ˛ara

noastr„, ceea ce demonstreaz„ capacitatea deosebit„ de Ón˛elegere reciproc„. Reprezentan˛ii acestor comunit„˛i etnice au luptat Ón cele dou„ r„zboaie mondiale Ón cadrul armatei rom‚ne ∫i s-au jertfit pentru patria lor.

Cei mai mul˛i t„tari ∫i turci tr„iesc Ón Dobrogea. Œn acela∫i timp Óns„, o comunitate musulman„ Ónsemnat„ — aproximativ 3 mii de suflete — se g„se∫te Ón Bucure∫ti. Œmp„rt„∫ind o alt„ religie, religia islamic„, ace∫ti oameni au dreptul, Óntr-o ˛ar„ democratic„ ∫i care ofer„ ∫anse egale tuturor cet„˛enilor ei, s„ se exprime conform propriului crez, iar acest lucru Ónseamn„ s„ fie ∫i Óngropa˛i conform tradi˛iilor lor religioase.

Œn aceast„ ordine de idei, o veche cerin˛„ a musulmanilor din Bucure∫ti este acordarea unui teren Ón scopul amenaj„rii cimitirului musulman. De 16 ani se Óncearc„ rezolvarea acestei probleme, dar, din p„cate, nu a fost posibil„ o concretizare practic„. Situa˛ia este una cel pu˛in neconvenabil„, ˛in‚nd cont de faptul c„ au ap„rut cazuri Ón care cei deceda˛i Ón Bucure∫ti sunt transporta˛i Ón localit„˛i din Dobrogea, unde se afl„ cimitire musulmane.

Suntem cet„˛eni rom‚ni, suntem m‚ndri de acest lucru, av‚nd, Ón egal„ m„sur„, Óndatoriri ∫i drepturi. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este: îSalariul minim pe economie, batjocorit de Ministerul Muncii!“.

Dup„ cum se ∫tie, la sf‚r∫itul fiec„rui an se stabile∫te salariul minim pe economie, prin hot„r‚re de guvern, pentru anul urm„tor.

Pentru acest an a fost stabilit la 3.300.000 de mii de lei vechi, numai c„ Ón prim„vara acestui an a fost negociat contractul colectiv de munc„ unic la nivel na˛ional Óntre partenerii sociali, sindicate, patronate, evident ∫i cu participarea reprezentan˛ilor Guvernului. Ace∫tia au stabilit de comun acord, semnat, parafat, Ón urma unor negocieri, salariul minim pe economie Ón Rom‚nia s„ fie 3.700.000 de mii de lei vechi. Cu toate acestea, Ministerul Muncii, care nu ar trebui dec‚t s„ ia act ∫i s„ aplice acest salariu minim pe economie, a f„cut Ón a∫a fel Ónc‚t s„ produc„ haos Ón momentul Ón care angajatorii depun declara˛iile fiscale ∫i tot ceea ce ˛ine de datoriile lor.

Func˛ionarii de la ghi∫ee, Óntr-adev„r, solicit„ salariul minim la 3.700.000 lei, Óns„ Ministerul Muncii refuz„ s„ vin„ cu o hot„r‚re sau cu o confirmare a ceea ce s-a semnat de c„tre partenerii sociali.

De remarcat c„ Ón fiecare ˛ar„ european„ unde se aplic„ salariul minim pe economie se ˛ine cont de ceea ce au stabilit partenerii sociali, sindicatele ∫i patronatele, adic„ salariul minim prev„zut Ón contractul colectiv de munc„, unic la nivel na˛ional.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 A∫adar, Ministerul Muncii, deocamdat„, nu vrea s„ aplice acest salariu minim, cu toate c„ a fost de acord cu el, iar Ón ultima vreme a venit cu o g„selni˛„. Pentru agen˛ii economici, salariul minim este de 3.700.000, lei, iar pentru personalul bugetar 3.300.000 lei. Nic„ieri Ón lume nu se Ónt‚mpl„ a∫a ceva, nu exist„ dec‚t un salariu minim pe economie, cel stabilit de partenerii sociali, a∫a c„ solicit ministrului muncii s„ aplice prevederile contractului de colectiv de munc„ Ón cel mai scurt timp, pentru a stabili concret, corect ∫i s„ respecte dorin˛a partenerilor sociali.

V„ mul˛umesc frumos.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Mocanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o: îO piatr„ de moar„ pentru micile Óntreprinderi“.

Noul Cod fiscal ∫i cota unic„ de impozitare au creat panic„ Ón r‚ndul micilor Óntreprinderi din Ia∫i. Patronii ie∫eni i-au g„sit deja un alt nume — cu numeroase rezonan˛e p„guboase — ministrului de finan˛e: îReme∫ 2“.

Preten˛ia Guvernului actual de a impozita profitul raportat cu 16% Ói va obliga pe patroni s„-∫i îaranjeze“ profitul c‚t mai aproape de zero. Mai mult, o Óncasare sigur„ la buget va fi Ónlocuit„ cu una incert„.

De asemenea, va complica inutil via˛a micilor afaceri∫ti. Dac„ p‚n„ acum, prin aplicarea cotei de 3% cifrei de afaceri, nu erau probleme cu contabilitatea, noile prevederi fiscale vor conduce la complicarea acesteia. Micile societ„˛i vor fi obligate s„ prezinte fiscului tot felul de documente ∫i de liste spre a-∫i justifica veniturile.

Œn aceste condi˛ii, cele circa 7.000 de microÓntreprinderi din Ia∫i Ó∫i v„d viitorul amenin˛at. Faptul c„ Ón ultimul an aproximativ 1.000 de societ„˛i ie∫ene ∫i-au Ónchis deja por˛ile Ói face ∫i mai pu˛in Óncrez„tori Ón competen˛a Guvernului de a asigura un mediu economic viabil.

Se pare c„ actualul Cabinet ∫i-a f„cut un scop Ón via˛„ din testarea puterii de rezisten˛„ a poporului rom‚n. Un astfel de experiment a mai e∫uat o dat„, domnilor guvernan˛i!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat ™tefan Baban.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îDe r‚sul Óntregii Rom‚nii...!“

C„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc se afl„ Óntr-un adev„rat haos am Óncercat s„ demonstrez pe parcursul Óntregii

sesiuni parlamentare. Pornind de la abandonul ∫colar, trec‚nd prin indisciplin„ ∫i necuviin˛a copiilor fa˛„ de dasc„li ∫i culmin‚nd cu banii acorda˛i drept ∫pag„ profesorilor pentru a ob˛ine note mai mari sau m„car nota de trecere, toate aceste evenimente vin s„ Ónt„reasc„ ideea c„, dincolo de etapa de tranzi˛ie, ∫coala rom‚neasc„ este Óntr-o puternic„ degringolad„. Acest fenomen nu se datoreaz„ numai elevilor ∫i profesorilor, care mai mult sau mai pu˛in pot motiva de ce s-a ajuns Ón aceast„ situa˛ie de criz„, ci mai ales acelora care coordoneaz„, pe bani foarte frumo∫i, aceast„ activitate.

Timp de peste 16 ani de democra˛ie balcanic„ Ónv„˛„m‚ntul a fost cenu∫„reasa Rom‚niei, Óncep‚nd de la procentul din P.I.B. alocat ∫i termin‚nd cu schimb„rile din timpul anului ale programei de ∫colarizare, acest sector de activitate a fost privit ca nefiind important pentru Rom‚nia, de∫i, dac„ am fi un pic reali∫ti, ne-am da seama c„ este unul dintre cele mai importante, pentru c„ factorul uman ∫i implicit preg„tirea sa profesional„ influen˛eaz„ atÓt dezvoltarea ˛„rii, c‚t ∫i posibilitatea integr„rii Ón Uniunea European„. Dac„ p‚n„ la aceast„ guvernare, care s-a caracterizat prin haos, del„sare ∫i mai ales impertinen˛„, nu a mai fost Ónt‚lnit, dac„ putem compara, nici m„car Ón ˛„rile din lumea a treia.

Impertinen˛a actualei guvern„ri const„ Ón simplul fapt c„, de∫i o lume Óntreag„, m„ refer la cea din ˛ar„, a constatat cu probe de net„g„duit c„ Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar este un adev„rat haos ∫i del„sare, pe nimeni neinteres‚nd de fapt securizarea ∫i buna desf„∫urare a unor examene definitorii pentru Ónceputul preg„tirii ∫colare a tinerilor din Rom‚nia, aceasta se consider„ o victim„ a unei farse stupide puse la cale de ziari∫ti pentru a-i discredita. Ce s„ mai discrediteze, c‚nd o persoan„ din exterior poate intra oric‚nd ∫i oricum, se poate deplasa oriunde, poate primi orice fel de documente oficiale f„r„ ca m„car s„ fie legitimat, Óntr-o institu˛ie a statului, care se mai laud„ cu un sistem performant de securitate ∫i paz„ de sute de mii de euro, pl„tit din banii contribuabililor. Aceast„ epopee vine, de fapt, s„ fundamenteze p„rerea tuturor precum c„ Rom‚nia este ˛ara tuturor posibilit„˛ilor: orice poate fi cump„rat. ™i dac„ Ón locul acelei persoane de bun„-credin˛„, care a predat plicurile sigilate, s-ar fi aflat cineva ahtiat dup„ bani, ghicim cu to˛ii urmarea.

Ceea ce a ∫ocat Óntreaga opinie public„ din Rom‚nia a fost insisten˛a cu care cei vinova˛i ˛ineau de scaune ∫i de func˛ie: acela∫i secretar de stat care atunci c‚nd profesorii erau Ón grev„, cer‚ndu-∫i drepturile financiare fire∫ti pentru o activitate prestat„, se plimba prin America de Sud la simpozioane care nu aveau prea multe puncte comune cu Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar autohton, ∫i un ministru care d„ dovad„ pe zi ce trece c„ doar apartenen˛a politic„ ∫i cine ∫tie ce leg„turi cu ∫eful partidului l-au propulsat Ón aceast„ func˛ie nemeritat„. Presta˛ia ambilor a fost jalnic„, ambii declar‚nd c„ vinova˛ii sunt Ón alt„ parte, iar principalul vinovat este chiar ziaristul. Oare de ce? Pentru c„ nu i-a anun˛at din timp ce are de g‚nd s„ fac„ sau c„ nu a mu∫amalizat totul! Iar ca noi to˛i s„ fim siguri de îcriteriile“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 profesionale pe baza c„rora au fost numi˛i speciali∫tii actualei guvern„ri, mai ales cei din Ónv„˛„m‚nt, am asistat, amuza˛i, dar Ón acela∫i timp ∫i g‚nditori, la circul iscat de cele dou„ persoane, privind vina ∫i m„surile ce se impun.

Doar interven˛ia ferm„ a premierului, care a pl„tit o poli˛„ foarte mare partenerilor de guvernare, a dus la finalul spectacolului, spectacol din care cei mai dezam„gi˛i au fost oamenii de r‚nd, fie c„ au copii la ∫coal„, fie c„ doar tr„iesc Ón Rom‚nia.

Gustul amar pe care l-a l„sat neputin˛a unui ministru, mai ales cel al educa˛iei, care are destule caren˛e ∫i lipsuri vizavi de limba rom‚n„, Ón acela∫i timp sus˛inerea acerb„ a unor persoane care n-au nici un interes Ón asanarea problemelor din domeniul pe care-l p„storesc demonstreaz„ Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, c„ îspeciali∫tii“ actualei coali˛ii, care sunt mai mul˛i dec‚t cei ai C.D.R.-ului, pentru c„ nu au putut fi num„ra˛i, nu au dec‚t un singur interes ∫i scop: ob˛inerea de avantaje personale dintr-o func˛ie public„ pe o perioad„ de cel pu˛in 4 ani, f„r„ a mi∫ca un deget. S„ ne mai mir„m oare de ce merg lucrurile a∫a Ón ˛ara asta?

C‚nd era Ón opozi˛ie, actuala guvernare se tot crampona de favoritismele ∫i nepotismele celor ce conduceau Ón acele vremuri. Se pare c„ boala este contagioas„, pentru c„ ∫i ei au aceea∫i orientare ∫i viziune. Iar ca ridicolul s„ fie ∫i mai profund, Ómpotriva celor ce au demonstrat fragilitatea ∫i Ón acela∫i timp debandada Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar a fost Óntocmit„ o pl‚ngere penal„. Care este rostul ei, va fi stabilit de instan˛„, dar este ridicol s„ consideri c„ vinovat de toate tarele unui sistem este cel ce-˛i deschide ochii asupra lor. De fapt, poate ziaristul Ón cauz„ a fost vinovat doar c„ a stricat un week-end al unor demnitari ∫i c„ i-a consemnat Ón zilele urm„toare s„ ia m„surile pe care ar fi trebuit s„ le ia, de fapt, f„r„ ca cineva s„ le atrag„ aten˛ia.

A∫tept„m cu mare interes at‚t rezultatul anchetei din minister, c‚t ∫i verdictul dat de judec„tori. Poate... cine ∫tie?! Poate c„ s„r„cia cu care se confrunt„ cea mai mare parte a rom‚nilor este tot o glum„ a ziari∫tilor! V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., doamna deputat Monica Iacob-Ridzi.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este despre responsabilitatea actului politic.

Doamn„ pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Œn cur‚nd vom intra Ón ultimul semestru care ne mai desparte de intrarea Ón Uniunea European„. Miza acestui moment fiind excep˛ional„, se cuvine ca Ón forul legislativ al ˛„rii s„ c„ut„m forme de convie˛uire ∫i Ón˛elegere pentru a preveni ad‚ncirea unei crize politice, singura piedic„ posibil„ Ón calea ader„rii.

Integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ nu este atributul unui partid sau altul. Este o cauz„ na˛ional„

care merit„ o abordare pe m„sur„. Respingerea mo˛iunii simple a P.S.D.-ului, cu o majoritate zdrobitoare de voturi, de c„tre Camera Deputa˛ilor a fost, Ónainte de toate, un test de responsabilitate politic„.

S-au putut dovedi dou„ aspecte extrem de importante pentru momentul actual.

Œn primul r‚nd, s-a ar„tat c„, Ón ciuda zvonurilor ∫i a declara˛iilor polemice ale unor lideri, Coali˛ia aflat„ la guvernare func˛ioneaz„ ∫i ∫tie s„ se mobilizeze exemplar atunci c‚nd situa˛ia o cere.

Trec‚nd peste micile divergen˛e inerente unei democra˛ii autentice, partidele Coali˛iei au votat pentru respingerea mo˛iunii, Ón concordan˛„ cu interesele vitale ale perioadei pe care o travers„m.

Œn al doilea r‚nd, unii parlamentari ai opozi˛iei s-au ab˛inut de la vot, demonstr‚nd astfel refuzul lor de a periclita stabilitatea Guvernului ∫i a climatului politic. Este o atitudine l„udabil„ care denot„ maturitate Ón g‚ndire ∫i o remarcabil„ atitudine civic„.

Nu acela∫i lucru se poate spune despre P.S.D. Consecvent Ón demersul s„u destabilizator, speriat c„ alte forma˛iuni sunt pe punctul s„-∫i Ónsu∫easc„ laurii ader„rii, partidul p„s„rilor migratoare nu se dezminte. Œncearc„ pe toate c„ile s„ declan∫eze mult dorita criz„ politic„, cer capul unor mini∫tri, instig„ la lupt„ sindical„. Ratarea ader„rii a devenit o ˛int„ pentru P.S.D., care nu-∫i poate imagina un cadou de Anul Nou mai frumos.

Œn luarea mea de pozi˛ie la dezbaterea mo˛iunii am f„cut apel la sim˛„mintele patriotice ∫i la con∫tiin˛a parlamentarilor. Œn replic„, un distins deputat din grupul cocorilor social-democra˛i a c„rui con∫tiin˛„ este studiat„ atent la D.N.A., m-a cople∫it cu jigniri ∫i invective. O mostr„ de cavalerism balcanic Ón toat„ regula! Vorba poetului: îŒn folclorul nostru, oric‚t vom c„uta, nu g„sim cavaleri. Cel mult, haiduci, adic„ ho˛i bine motiva˛i social. La noi, geamba∫ul este mult mai bine cotat dec‚t cavalerul“.

Œnchei mul˛umind tuturor politicienilor responsabili pentru votul lor Ón problema mo˛iunii. Ei au Ón˛eles c„ ˛ara are priorit„˛ile ei, care nu concord„ totdeauna cu ideologia de partid. Œn competi˛ia ader„rii la Uniunea European„ trebuie s„ urm„rim cu to˛ii interesele unui partid care se cheam„ Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Am atras Ón repetate r‚nduri aten˛ia c„ tr„im Óntr-o societate caracterizat„ prin decaden˛„ ∫i am Óncercat s„ g„sesc ∫i cauzele, sub genericul de ast„zi: îSpune-mi cu cine vrei s„ conduci, ca s„-˛i spun unde ne duci!“.

Decadentismul rom‚nesc contemporan are multe explica˛ii. Starea jalnic„ a economiei, starea s„n„t„˛ii publice, a educa˛iei ∫i cercet„rii, a serviciilor comunale, a institu˛iilor administra˛iei de stat locale ∫i centrale, a institu˛iilor de ap„rare ∫i ordine public„, starea culturii ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 artei, a mass-media, marasmul unei societ„˛i Ón deriv„ care ∫i-a pierdut busola, sc„p‚nd oric„rui control, haosul generalizat ∫i Óntregul organism social dizarmonic ∫i decerebrat, toate tarele care-i sufoc„ via˛a rom‚nului au cauze multiple, pe care nu le putem enumera acum.

De la tribuna Parlamentului doresc Óns„ s„ eviden˛iez una dintre cauzele disolu˛iei ∫i regresului, cauza cauzelor decaden˛ei: calitatea oamenilor care ne conduc. ™i fac precizarea c„ m„ refer la to˛i aceia care au condus din 1989 Óncoace.

Partidele care au guvernat Rom‚nia au selectat ∫i promovat cadrele dup„ vitalitatea ∫i rezisten˛a genei infrac˛ionale, dup„ voracitatea animalic„ ∫i dup„ gradul de nesim˛ire fa˛„ de semeni, iar toate aceste calit„˛i se g„sesc, de regul„, Óntruchipate Ón figuri primitive, cu o preg„tire precar„, cu un grad redus de instruire. Pospaiul cultural, agramatismul, frazeologia f„r„ sintax„, anacolutul perpetuu, fractura fluxului ideatic, semidoctismul sunt principalele caracteristici ale oamenilor de succes ale perioadei de haos ∫i anarhie de dup„ 1989.

Uita˛i-v„ cine formuleaz„ testele na˛ionale Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii: oameni care confund„ subordonata temporal„ cu atributiva, smintind min˛ile bie˛ilor no∫tri copii.

Ce s„ mai spunem despre al˛i conduc„tori din aceast„ lume a c„m„tarilor ∫i a proxene˛ilor, a afaceri∫tilor vero∫i Ón dauna avutului public, to˛i obl„dui˛i de puternicii zilei, la fel de incul˛i, de lacomi, de f„r„ de ˛ar„ ca ∫i eroii penitenciarelor.

Ia uita˛i-v„ cine conduce azi Rom‚nia, ca s„ Ón˛elege˛i de ce am ajuns unde suntem! Un Bodu care nu ∫tie tabla Ónmul˛irii, un calcul aritmetic elementar, pe care el Ól consider„ matematic„, un Barbu care scrie conjunc˛ia subordonatoare disjunctiv„ îsau“ desp„r˛it, un Berceanu care nu face acordul articolului posesiv genitival îal, a, ai, ale“ la masculin singular, scriindu-∫i demisia din Senat, pentru promovarea, bineÓn˛eles, Ón func˛ia de ministru adres‚ndu-se îdomnului pre∫edinte a Senatului Rom‚niei“.

Uita˛i-v„ cum se promoveaz„ cadrele peste tot ∫i ve˛i Ón˛elege de ce societatea rom‚neasc„ func˛ioneaz„ Ón cel mai lamentabil hal cu putin˛„.

Spune-mi cu cine conduci, ca s„ ∫tim unde ne duci!

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Emil Radu Moldovan.

Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

Mul˛umesc mult, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„: îDemnitate, Ón ciuda dezastrului“. Case acoperite de sute de bu∫teni, pierderi Ónsemnate de vie˛i omene∫ti ∫i zeci de gospod„rii distruse.

Nu e un scenariu de film, nici o poveste dintr-un bestseller, e o caracterizare pal„ a ce a r„mas dup„ o furtun„ pe Valea Ili∫ua, furtun„ care a afectat 4 comune din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, cel mai grav fiind lovit„ comuna T‚rli∫ua. Aici Ónc„ sunt 5 localit„˛i izolate la care nu se poate ajunge dec‚t cu elicopterul. 10 mor˛i, 1.300 hectare de teren agricol compromise, 29 de familii cu 93 de persoane evacuate dup„ ce locuin˛ele le-au fost

Ónghi˛ite de ape. La acestea se adaug„ 890 de locuin˛e, 617 anexe gospod„re∫ti afectate, 16 poduri, 182 de pode˛e ∫i 10 pun˛i distruse, 12,5 kilometri de drum jude˛ean ∫i 26,8 de drum comunal. De asemenea, distru∫i al˛i 19,5 kilometri de drum jude˛ean ∫i 14,7 de drum comunal afecta˛i. A∫a arat„ un bilan˛ provizoriu la care putem ad„uga cele 7 localit„˛i din comuna T‚rli∫ua (R„c„te∫u, T‚rli∫ua, Agrie∫, Agrie∫el, ™endroaia, Lunca S„teasc„, Oarzina) ∫i Lunca Borlesei din comuna Spermezeu, care nu sunt racordate Ónc„ la re˛eaua electric„.

Cu to˛ii am privit Ónm„rmuri˛i ∫tirile despre cel mai mare dezastru provocat de ape Ón Rom‚nia, locul unde chiar dac„ pe o por˛iune mai mic„ au r„mas Ón urma apei mor˛i, blocuri de pietre ∫i lemne care acoper„ ce Ónainte erau gospod„rii trainice de oameni muncitori.

Nu am auzit strig„te disperate, ci voci care dup„ ce ∫i-au pl‚ns mor˛ii s-au ridicat ∫i, m‚n„ de la m‚n„, s-au apucat de reconstruc˛ie. Nu s-a Óngr„m„dit nimeni s„ Ó∫i fac„ provizii de alimente din ajutoarele trimise, ci fiecare a luat c‚te pu˛in ∫i s-a g‚ndit ∫i la vecinul mai nevoia∫ care are mai mult„ nevoie dec‚t el de ajutor.

V„ spun toate acestea pentru c„ m-a impresionat atitudinea unor oameni care, lovi˛i de cel mai crunt dezastru, nu s-au l„sat dobor‚˛i, ci lupt„ s„ se ridice ∫i s„ Ó∫i refac„ vie˛ile.

Sunt Ónc„ situa˛ii care-i dep„∫esc, sunt b„tr‚ni care cu m‚ini tremur‚nde Ó∫i caut„, prin noroi ∫i pietre, r„m„∫i˛e din casele d„r‚mate, dar cu lacrimi Ón ochi, demnitate ∫i credin˛„ Ón Dumnezeu au ales s„ Ó∫i continue via˛a curajo∫i, privind spre viitor cu Óncredere ∫i speran˛„.

Cu toate acestea, nevoile lor sunt imense ∫i prioritar„ este degajarea zonei de pietri∫ ∫i bu∫teni, pentru a evita Ómboln„virea popula˛iei. Utilajele cu care se lucreaz„ Ón acest moment sunt mult prea pu˛ine ∫i cu fiecare zi care trece pericolul cre∫te, fiind amplificat de c„ldur„ ∫i cadavrele de animale care intr„ Ón putrefac˛ie.

Fac un apel de suflet tuturor colegilor mei din alte jude˛e prin care le solicit sprijin pentru oamenii lovi˛i cel mai crunt de ape Ón ultimii ani ∫i mul˛umesc anticipat tuturor celor care vor r„spunde acestui apel.

Mi-a∫ permite s„ fac un apel ∫i c„tre dumneavoastr„, domnule prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, pentru a g„si solu˛ii Ón sprijinirea acestei zone cu for˛„ de lucru ∫i utilaje, pentru degajarea zonei de moloz ∫i lemnele aduse de ape.

Men˛ionez c„ Ón urma dezastrului au r„mas sub lemne ∫i noroi st‚rvuri de animale care sub influen˛a c„ldurii fac aerul irespirabil ∫i risc„ declan∫area unei epidemii cu consecin˛e dramatice. Oamenii sunt obliga˛i s„ Ó∫i spele rufele Ón apa murdar„ plin„ de bacterii, iar o dat„ cu plecarea for˛elor armate din zon„ nu mai au nici un sprijin de nic„ieri.

Sper ca acest apel s„ v„ responsabilizeze ∫i Ómpreun„ cu membrii Guvernului pe care Ól conduce˛i s„ reu∫i˛i ca Óntr-o perioad„ rezonabil„ de timp s„ ac˛iona˛i Ón stoparea unei epidemii de propor˛ii.

A∫ vrea s„ ˛ine˛i cont c„ ace∫ti oameni nu solicit„ ajutor din partea statului pentru a-∫i cur„˛a propriile beciuri ∫i case de noroi, dar au nevoie disperat„ de refacerea infrastructurii ∫i de oferirea unor condi˛ii minime pentru ca via˛a lor s„ continue Ón mod s„n„tos ∫i normal.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

Ace∫ti oameni care ne-au oferit o lec˛ie de via˛„ merit„ considera˛ie ∫i m‚ini Óntinse prin care s„ ar„t„m c„ suntem al„turi de ei ∫i apreciem curajul lor.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Filip Soporan. Dori˛i s„ sus˛ine˛i declara˛ia politic„? Da.

V„ rog. Ave˛i cuv‚ntul.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Doresc s„ prezint declara˛ia politic„ îInteresul na˛ional, Óntre actul de guvernare ∫i dezam„girile rom‚nilor“.

Guvernarea dificil„ ∫i complex„ a unui tandem al suspiciunilor ∫i du∫m„niei, reprezentat de pre∫edintele B„sescu ∫i premierul C„lin Popescu-T„riceanu, produce o neÓncredere cronic„ a rom‚nilor Ón actul de guvernare ∫i o dezam„gire care se transform„, Óncet ∫i sigur, Ón apatie politic„, greu de estimat Ón ce prive∫te consecin˛ele pe care le va crea Ón timp.

Din p„cate, acest fenomen se produce Ón preajma integr„rii Ón structurile Uniunii Europene. Œn locul realiz„rii Óncrederii ∫i dezvolt„rii spiritului de competi˛ie, Ón momentul de fa˛„ asist„m la Ónf„ptuirea de c„tre actuala putere a unei politici puternic antina˛ionale, la fel de p„guboas„, dac„ nu chiar mai periculoas„ dec‚t cea a partidelor na˛ional-extremiste.

Œn momentul Ón care puterea discut„ intens despre raportul existent Ón cadrul Alian˛ei ∫i Coali˛iei, se analizeaz„ situa˛ii, probabil Ónt‚mplate Ón perioada guvern„rii anterioare, ∫i se creeaz„ opinia c„ nu este nevoie de respectarea ∫i aprecierea muncii ∫i c„ dezvoltarea speculativ„ este suficient„ pentru obiectivul propus, acela de a m„ri gradul de polarizare a societ„˛ii rom‚ne∫ti, iar produc˛ia ∫i cercetarea tehnologic„ sunt l„sate la voia Ónt‚mpl„rii. Guvernan˛ii, Ón lipsa rezultatelor concrete, dau dou„ explica˛ii majore: asupra justi˛iei politice duse ∫i modificarea legilor propriet„˛ii.

Cota unic„ a adus îrezultate miraculoase“ care nu se simt la nivelul bugetului ∫i al stabilit„˛ii macroeconomice, iar adoptarea modific„rilor la legile propriet„˛ii a condus ∫i conduce la bulversarea activit„˛ii institu˛iilor ∫colare, universitare, culturale ∫i administrative.

Adoptarea cotei unice a creat instabilitate asupra realiz„rii veniturilor la bugetul de stat ∫i, Ón consecin˛„, s-au creat noi taxe ∫i impozite, care afecteaz„ Ón special contribuabilul lipsit de resurse materiale pentru un trai decent.

Sistemul de impozitare, ca element de baz„ al economiei de pia˛„, favorizeaz„ condi˛iile de baz„ pentru ca adev„ratul capital, autohton sau str„in, s„ nu func˛ioneze pentru cei mul˛i, ci doar pentru cei puternici, Ómbog„˛i˛i peste noapte prin mijloace incorecte, care au devenit purt„tori de cuv‚nt ∫i simboluri ale perioadei postdecembriste.

Din acest motiv, care se adaug„ ∫i altora legate de slaba capacitate de administrare a treburilor ˛„rii ∫i la degradarea nivelului de trai al popula˛iei, asist„m cum cei

mai mul˛i dintre cet„˛eni au Ónlocuit sentimentul bucuriei ∫i concordiei din zilele schimb„rii regimului totalitar cu sentimentul urii ∫i discordiei, determinat, Ón primul r‚nd, de lipsa de perspectiv„ de dezvoltare prin utilizarea corect„ a resurselor proprii.

F„c‚nd o analogie cu perioada interbelic„, readuc‚nd Ón memorie aprecierile Reginei Maria, la 19 noiembrie 1919: îMarele r„zboi nu a f„cut omenirea mai bun„, eroismul s-a terminat ∫i acum ei sunt lacomi ∫i necinsti˛i, l„comia ∫i necinstea sunt ceea ce domin„ acum lumea ∫i, de asemenea, lenea“, pot s„ afirm c„ actualii guvernan˛i, demni urma∫i ai celor care au pierdut primele alegeri parlamentare organizate Ón Rom‚nia Mare Ón noiembrie 1919, dup„ p„rerea profesorului Ioan Scurtu, sunt reprezentan˛ii cei mai autentici ai dezinteresului fa˛„ de dezvoltarea economic„ ∫i ai unui interes accentuat fa˛„ de rezolvarea problemelor grupurilor de interese ∫i a nevoilor personale.

Œn cadrul interesului personal intr„ ∫i modul Ón care este gestionat„ problema retroced„rii propriet„˛ii Óntr-o Rom‚nie singular„, din acest punct de vedere, Ón context european.

C‚teva exemple, folosind exemplara lucrare a profesorilor Ioan Scurtu ∫i Gheorghe Buzatu, îIstoria Rom‚nilor Ón secolul XX“, demonstreaz„ îcorectitudinea“ construirii unor averi care ast„zi sunt retrocedate cu mare generozitate. Iat„ c‚teva dintre ele:

— Regele Carol al II-lea a ales ca dar de nunt„ pentru sora lui, principesa Ileana, un spendid colier de briliante Ón valoare de 2,8 milioane lei, plata fiind f„cut„ de Ministerul Finan˛elor.

— Cu acela∫i prilej (c„s„toria principesei Ileana cu prin˛ul Anton de Habsburg), Mihai Manoilescu a oferit, Ón numele B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, un milion de lei Ón ac˛iuni, materializate Óntr-o chitan˛„ de depozit minuscul„, scris„ artistic ∫i prezentat„ — pentru a voala aspectul prea financiar al darului — Óntr-o caset„ de aur masiv, splendid cizelat„.

— Carol al II-lea, de comun acord cu Guvernul, a decis ca principele Nicolae s„ se stabileasc„ Ón str„in„tate, acesta primind Ón schimb o sum„ ini˛ial„ de 500.000 lei, iar apoi c‚te 50.000 de franci pe lun„. Banii au fost pl„ti˛i din bugetul statului, deoarece regele a declarat c„ nu are de unde s„ dea aceste sume.

— Œn iunie 1931, regele Carol al II-lea l-a primit pe Nicolae Malaxa, care i-a oferit o serviet„ Ón care se aflau 100 de milioane de lei, cu urm„toarea motiva˛ie: îMaiestate, industria grea v„ este profund recunosc„toare pentru tot ce a˛i f„cut ∫i v„ rug„m s„ primi˛i aceast„ sut„ de milioane de lei ca o modest„ contribu˛ie pentru operele de asisten˛„ ale Palatului“.

— Tat„l Elenei Lupescu, de comun acord cu generalul Dumitrescu, a oferit pentru jandarmerie ∫i armat„ batiste de m„tase imprimate cu chipul regelui. Mare∫alul Palatului, generalul Ilasievici, s-a al„turat ∫i el acestei ini˛iative, recomand‚nd oficial marilor unit„˛i militare s„ cumpere asemenea batiste.

— Nicolae Malaxa, proprietarul Óntreprinderii îMalaxa“ din Bucure∫ti, a ob˛inut performan˛a de a avea din totalul comenzilor 98% comenzi din partea statului, profiturile ob˛inute aveau o rat„ Óntre 300% ∫i 1.000%.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 De asemenea, Ón Transilvania, bunurile mobiliare ∫i imobiliare ale cultelor religioase au cunoscut un regim special de transfer al propriet„˛ii, iar propriet„˛ile r„mase pe teritoriul Rom‚niei au fost desp„gubite la dreapt„ valoare de c„tre statul rom‚n.

Toate aceste lucruri m„ determin„ s„ folosesc prilejul analizei Ón cadrul declara˛iei politice pentru a propune o ini˛iativ„ legislativ„ de Óntemeiere a Institutului Na˛ional de Studiere a Regimului Propriet„˛ii Ón Rom‚nia, Ón subordinea direct„ a Parlamentului.

SupraÓnc„lzirea scenei politice are nevoie de o minte limpede, care, cu argumente ∫tiin˛ifice ∫i profesioniste, poate s„ aduc„ clarific„ri pentru deciziile care se iau la nivelul clasei politice Ón domeniul delicat ∫i important al propriet„˛ii.

Guvernan˛ii au nevoie de acest lucru Óntr-o Rom‚nie Ón care interesul na˛ional nu poate fi l„sat la voia Ónt‚mpl„rii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru C„lian.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ia politic„ de ast„zi are ca titlu îInunda˛iile — sindrom al imuniz„rii la solidaritatea uman„“.

Œnc„ de la primele avertiz„ri meteorologice ∫i hidrologice din prim„vara timpurie a acestui an am interpelat Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, precum ∫i inspectoratele pentru situa˛ii de urgen˛„ asupra m„surilor luate pentru prevenirea sau diminuarea efectelor inunda˛iilor previzionate.

R„spunsul la interpel„ri a venit, conform graficului obligatoriu, la trei s„pt„m‚ni de la depunerea interpel„rii, dar capriciile vremii nu au respectat termenele date de meteorologi ∫i au venit mai devreme dec‚t erau prev„zute. Sute de oameni au fost evacua˛i din satele inundate, sute de hectare de culturi ∫i terenuri sub ape, sute de locuin˛e distruse, pe scurt, pagube umane ∫i materiale nici p‚n„ acum evaluate Ón totalitate ∫i nici pe departe remediate.

Acesta a fost bilan˛ul inunda˛iilor din sudul ˛„rii, din prim„var„. Concluzia a fost c„ ministerele implicate au fost luate prin surprindere, iar strategia de diminuare a efectelor devastatoare a fost inutil„.

Au venit noi valuri de inunda˛ii. Reac˛ia a fost de fiecare dat„ Ónt‚rziat„ at‚t din partea organelor Ón drept, c‚t ∫i din partea locuitorilor. De∫i avertiz„rile de inunda˛ii au fost transmise prefecturilor din regiunile amenin˛ate, organele locale nu au asigurat nici m„car permanen˛a Ón prim„rii. M„ refer la recentele inunda˛ii din jude˛ul Bistri˛aN„s„ud ∫i la localnicii ale c„ror vie˛i ∫i bunuri au fost l„sate Ón grija autorit„˛ilor locale.

Consider c„ situa˛ia este cu at‚t mai grav„ ∫i mai impardonabil„ cu c‚t avertismentele de inunda˛ii au fost transmise ∫i de aceast„ dat„ la timp. Nimeni Óns„ nu le-a luat Ón seam„, Ón sensul prevenirii sau diminu„rii

efectelor dezastrului. S-au pierdut vie˛i umane din cauza somnului celor care ar fi trebuit s„ ia m„suri sau care nu au ∫tiut cum s„ intervin„ eficient.

Din p„cate, nu cred c„ va fi ultimul dezastru de acest tip. Tot din p„cate constat c„, pe m„sur„ ce aceste tragedii se repet„ Ón diverse locuri din ˛ar„, de mai multe ori pe an, autorit„˛ile sunt tot mai nepreg„tite, iar noi, to˛i ceilal˛i, p„rem tot mai imuni la problemele sinistra˛ilor.

Este cazul s„ punem la punct legisla˛ia privind interven˛ia de urgen˛„ Ón caz de dezastre naturale, este momentul s„ stabilim Ómpreun„ cu speciali∫tii din inspectoratele pentru situa˛ii de urgen˛„ o strategie na˛ional„ pentru astfel de situa˛ii, astfel Ónc‚t s„ putem preveni ∫i limita la maximum efectele acestor dezastre.

Œn aceast„ var„, Ómpreun„ cu echipa mea, voi lucra la un proiect care s„ ofere cel pu˛in cadrul juridic eficient de interven˛ie a statului Ón cazul calamit„˛ilor naturale. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Mai sunt colegi Ón sal„ care doresc s„... Doamna deputat Doina Dre˛canu.

V„ Ónscriu acum pe lista Grupului parlamentar P.S.D., c„ nu era˛i trecut„ ini˛ial.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îCartona∫ galben Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc“.

De∫i ieri dup„-amiaz„ domnul ministru Mihail H„rd„u s-a bucurat, consider‚nd c„ a repurtat o mare victorie Ómpotriva mo˛iunii P.S.D.-iste, problematica Ónv„˛„m‚ntului din Rom‚nia este mult mai grav„ ∫i ar trebui s„ dea de g‚ndit nu numai ministrului Ón cauz„, dar ∫i guvern„rii actuale.

Suntem de acord cu to˛ii c„ ∫coala reprezint„ unul din vectorii de referin˛„ Ón educarea genera˛iilor viitoare, cu at‚t mai mult cu c‚t vectorul Familie Óncepe s„-∫i fac„ sim˛it„ prezen˛a din ce Ón ce mai pu˛in, p„rin˛ii fiind ocupa˛i cu jobul zilnic sau fiind pleca˛i peste grani˛„.

Œn pledoaria Domniei sale, ministrul s-a ocupat de ograda vecinului, adic„ de perioada Ón care la guvernare a fost Partidul Social Democrat, omi˛‚nd proiectele realizate ∫i ocup‚ndu-se numai de acele puncte care nu au fost finalizate, f„r„ a ˛ine cont c„ a fost vorba doar de patru ani.

Ca de obicei, guvernarea actual„ se ap„r„ aduc‚nd acuze la adresa altora, ∫i nu venind cu bilan˛ul activit„˛ii proprii, a∫a cum se cuvine a te prezenta Ón fa˛a unui for care are ∫i atribu˛ia constitu˛ional„ de a monitoriza Executivul.

™i pentru c„ este posibil ca ministrul s„ nu aib„ toate informa˛iile legate de situa˛ia Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, Óncerc„m s„-i mai transmitem noi c‚teva din ele.

Domnule ministru, ∫tia˛i c„ Ón jude˛ul Boto∫ani unul din trei copii nu a promovat testele na˛ionale ∫i c„ doar 10% dintre copii au avut medii peste 9?

™tia˛i c„ absenteismul Ón ∫coli ia amploare din ce Ón ce mai mult? Nu m„ refer numai la elevi, ci ∫i la cadrele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 didactice! ™tia˛i c„ acest jude˛ se afl„ Ón topul jude˛elor la consumul de droguri ∫i alcool? Nu m„ refer numai la elevi, ci ∫i la cadrele didactice!

De ce îNu sunt excluse chiar ∫i unele m„suri administrative Ómpotriva directorilor sau profesorilor care s-au ocupat cu preg„tirea elevilor pentru disciplinele de Ónv„˛„m‚nt“, Ón loc s„ lua˛i m„suri drastice de Ónl„turare a dasc„lilor care nu-∫i dovedesc eficien˛a?

Domnule ministru, poate este bine s„ v„ informa˛i ∫i cu comentariile din mass-media, f„cute de cei care, se pare, cunosc mult mai bine sistemul dec‚t dumneavoastr„: îEste rezultatul unui Ónv„˛„m‚nt cu programe stufoase, manuale abund‚nd de informa˛ii neesen˛iale ∫i al unui orar Ónc„rcat. Dac„ ad„ug„m lipsa de motiva˛ie, motorul oric„rei activit„˛i at‚t a elevului, c‚t ∫i a profesorului, ajungem acolo unde suntem.“

Acestea sunt doar c‚teva lucruri punctuale pe care m-a∫ bucura s„ nu le reg„si˛i la nivelul Óntregii ˛„ri, dar pentru care nu a˛i f„cut nici un gest p‚n„ Ón prezent.

Chiar dac„ a c„zut, mo˛iunea constituie un cartona∫ galben pentru dumneavoastr„ ∫i chiar dac„ Campionatul Mondial de Fotbal va lua sf‚r∫it, cartona∫ul ro∫u pentru Ónv„˛„m‚nt va fi Ón aten˛ia noastr„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamna deputat. Dac„ mai sunt colegi care vor s„ citeasc„...

V„ rog, domnule deputat. Tot din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Domnul deputat Iuliu Nosa.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îInstabilitate politic„ — instabilitate economic„“.

Jocul de-a guvernarea, demisia sau remanierea a devenit o realitate a politicii Coali˛iei, care nu mai mir„ pe nimeni.

Dac„ n-ar fi trist„ ∫i profund antina˛ional„, ar fi cel pu˛in amuzant„. Conflictele Ón interiorul for˛elor guvernante au devenit un _modus vivendi_ pentru scena politic„ rom‚neasc„.

Regula de conduit„ este r„zboiul tuturor Ómpotriva tuturor. Œn spatele acestui r„zboi generalizat ∫i, Ón aparen˛„, f„r„ cauz„ se afl„ Óns„ foarte multe interese, foarte multe grupuscule avide de putere ∫i de bani.

De aici vine percep˛ia conflictului care nu se mai termin„, incapacitatea unui mesaj coerent, a unor ac˛iuni conjugate pe un interval de referin˛„ minimal.

Aceste fenomene genereaz„ Óns„ pe termen lung efecte de profund„ gravitate: Ón plan economic ∫i social, Ón reu∫ita procesului de integrare propriu-zis.

Nivelul sc„zut de competen˛„ al actualei guvern„ri, recunoscut de observatorii aviza˛i ai fenomenului politic, este nefericit dublat de o insuficient„ aplecare asupra exerci˛iului administrativ.

Energiile slab calificate ∫i precare ale echipei guvernamentale sunt concentrate spre o ofensiv„ exterioar„ ∫i d„un„toare interesului na˛ional: b„t„lia politic„, investi˛iile, economia, programele care s„ sus˛in„ cre∫terea economic„ ∫i performan˛ele sunt inexistente.

Toate, dar absolut toate programele ∫i proiectele lansate declarativ, ca momente electorale sau surogate anticriz„, au e∫uat. Lipse∫te evident consecven˛a ∫i energia de a servi interesul public. Lipse∫te, Óns„, mai ales inten˛ia!

Œn agricultur„ nu avem Ón acest moment Planul na˛ional strategic ∫i Planul na˛ional pentru dezvoltare rural„, instrumente indispensabile de planificare pentru a organiza relansarea economiei rurale, conform directivelor Politicii Agricole Comunitare (PAC) ∫i, Ón acela∫i timp, pentru a accesa fondurile structurale care vor fi alocate agriculturii ∫i economiei rurale. Programul îFermierul“, mult tr‚mbi˛at, ca un instrument-suport al SAPARD-ului ∫i ca un mijloc financiar de viziune, se dovede∫te inoperant acum ∫i inoperabil Ón viitorul apropiat.

Direc˛iile generale de agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ sunt, de luni bune, Ón proces de reorganizare, f„r„ capacitatea institu˛ional„ de a lucra pentru noile structuri, necunosc‚ndu-∫i atribu˛iile ∫i noile competen˛e. Pl„tim de ceva timp c‚teva mii de noi func˛ionari care nu ∫i-au g„sit sau definit rolul, Ón timp ce satele ∫i ˛„ranii sunt singuri ∫i p„r„si˛i Ón fa˛a dezastrelor.

Ministerul Agriculturii, care este autoritate contractant„ pe cea mai mare parte din programele cu finan˛are nerambursabil„ destinate dezvolt„rii rurale ∫i agriculturii, se concentreaz„ de un an pe mediatizarea ridicol„ a gripei aviare. De aceea, activarea unor clauze sectoriale pe domeniul agriculturii ∫i al economiei rurale este predictibil„.

Œn aceea∫i filozofie a incoeren˛ei ∫i a lipsei de responsabilitate se situeaz„ reglement„rile Codului fiscal, marcat grav de lips„ de viziune antreprenorial„ ∫i perspectiva managementului de afaceri. Mediul economic este lipsit de o schem„ de principii stabile care s„-i permit„ angajarea unor proiec˛ii de dezvoltare pe termen mediu.

Programele alocate pentru construc˛iile de locuin˛e au fost Óntrerupte sau Óncetinite pe considerentul unor solu˛ii mai îliberale“, mai competitive. De acord, dar care sunt ∫i c‚nd vor Óncepe?

Œncr‚ncenarea de a nu continua nici unul dintre proiectele ∫i programele investi˛ionale ale guvern„rii P.S.D. acumuleaz„, pe termen scurt, capital de imagine. Pe termen lung ∫i mediu Ónseamn„ dezastru pentru ˛ar„, e∫ec pe toate planurile.

Politicile Guvernului Ón domeniile majore, economic, dezvoltare social„, au r„mas simple enun˛uri electorale. Cele care au fost aplicate au produs haos ∫i suferin˛„, spre exemplu reforma s„n„t„˛ii.

Concluzia?

- Un Guvern care nu guverneaz„ pentru c„ Ói lipse∫te

- ∫i voin˛a, ∫i putin˛a.

O ˛ar„ neguvernat„, la un pas de momentul integr„rii. Aderarea, chiar dac„ se va produce din varii ra˛iuni, va fi un moment istoric ratat.

R„spunderea revine Ón totalitate acestui Guvern ∫i alian˛ei D.A. care s-au angajat Óntr-o curs„ al c„rei start l-au pierdut.

Marele perdant este Óns„ poporul rom‚n ∫i noi to˛i! Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. dac„ dore∫te cineva s„ citeasc„ declara˛ia.

Domnul deputat Mircea Pu∫c„. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia politic„ de ast„zi pe care o voi citi Ón fa˛a dumneavoastr„ are ca titlu îCine Ón slujba cui se afl„?“

De c‚teva zile, Direc˛ia Regim Permise de Conducere ∫i Œnmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor trimite adrese de Ón∫tiin˛are posesorilor de vehicule. Amintitele Ón∫tiin˛„ri con˛in un anun˛ lapidar: îŒncep‚nd cu data de 1.07.2006 vi se va suspenda de drept Ónmatricularea vehiculului/lor cu num„rul... dac„ p‚n„ la aceast„ dat„ nu v„ Óndeplini˛i obliga˛iile legale referitoare la:

— asigurarea obligatorie de r„spundere civil„ (RCA); — inspec˛ia tehnic„ periodic„ (ITP).“

Astfel de îamenin˛„ri“ primesc, din p„cate, ∫i cet„˛eni care ∫i-au Óndeplinit cu con∫tiinciozitate obliga˛iile legale, cet„˛eni care nu mai ∫tiu cum s„ reac˛ioneze... Nu este vina lor c„ autorit„˛ile din domeniu: Comisia de Supraveghere a Asigur„rilor, respectiv Registrul Auto Rom‚n nu-∫i fac treaba pentru care sunt pl„ti˛i... Triste˛ea unor astfel de îÓnt‚mpl„ri“ const„ Ón imaginea deplorabil„ pe care o arunc„ asupra credibilit„˛ii func˛ionalit„˛ii institu˛iilor Ón stat, pe de o parte, ∫i inversarea inacceptabil„ a raporturilor Ón cadrul rela˛iei cet„˛ean— autoritate. Œn loc ca autoritatea s„-∫i Óndeplineasc„ rolul conferit: acela de a servi cet„˛eanul, realitatea ne arat„ o autoritate arogant„ care îtrage de urechi“, f„r„ discern„m‚nt, pe to˛i, inclusiv pe cet„˛eanul onest, corect ∫i responsabil! Un asemenea comportament este, desigur, inacceptabil, iar ministrul de resort are o problem„ pe care trebuie s„ o rezolve! Iar rezolvarea nu suport„ am‚nare...

Trebuie s„ afl„m, dup„ 16 ani de democra˛ie, r„spunsul adecvat la Óntrebarea din titlu! Pentru c„, nu-i a∫a, modul Ón care autoritatea se raporteaz„ la cet„˛ean este, Ón ultim„ instan˛„, expresia func˛ion„rii (sau nu!) a statului de drept!

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai sunt colegi deputa˛i care doresc s„ citeasc„ declara˛ia politic„?

Dac„ nu, v„ anun˛ c„ o serie dintre colegii no∫tri au depus Ón scris declara˛iile politice, ∫i anume: din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnii deputa˛i Ioan Munteanu, Manuela Mitrea, Dumitru Bentu, Gheorghe Chiper, Adriana Mihaela Rusu, Vasile Pu∫ca∫, Ioan Stan, Niculae B„d„l„u.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Claudius Mihail Zaharia.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnii deputa˛i Alexandru Mocanu, Mircea Man, Petru Movil„,

Anca Constantinescu, Traian Constantin Iga∫, Marius Rogin, Aurel Olarean, Dumitru Ioan Puchianu, Constantin Petre.

Ace∫tia sunt domnii deputa˛i care au depus Ón scris declara˛iile politice.

Mai sunt colegi Ón sal„ care doresc s„ citeasc„ declara˛ia? Nu.

Cu aceasta, Ónchidem acest tronson al ∫edin˛ei noastre de ast„zi. La ora 10,00 Óncepe din nou ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor, consacrat„ ordinii de zi distribuite ieri. V„ mul˛umesc.

îInunda˛ii, vizite, promisiuni ∫i minciuni“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Urm„rim cu inimile str‚nse cum din nou, pentru a c‚ta oar„, apele fac pr„p„d Ón calea lor, lu‚nd cu ele vie˛i nevinovate ∫i agoniseala de o via˛„ a oamenilor. ™i din nou acelea∫i vizite îla nivel Ónalt“: pre∫edintele B„sescu, premierul T„riceanu, ministrul mediului Sulfina Barbu ∫i al˛i demnitari mai mari ∫i mai mici.

™i oamenii din nou Ó∫i vars„ lacrimile ∫i povestesc cum puhoaiele le-au luat de l‚ng„ ei so˛i, so˛ii, copii, p„rin˛i, bunici, prieteni. ™i din nou guvernan˛ii ∫i pre∫edintele promit. ™i din nou oamenii sper„. Sper„ Ón ajutorul autorit„˛ilor care sunt responsabile prin lege s„ le asigure condi˛ii de siguran˛„ ∫i de trai civilizate. ™i din nou sunt min˛i˛i!

™i toat„ ecua˛ia se reduce la venit-v„zut-promis-plecatuitat.

Pe bun„ dreptate ne Óntreb„m c‚t va mai dura aceast„ situa˛ie? Cum este posibil ca oamenii s„ urm„reasc„ la televizor cum apele iau la vale vie˛ile ∫i averea semenilor lor ∫i la acela∫i televizor cum membrii marcan˛i ai puterii se ceart„ Óntre ei ∫i se ocup„ de meschin„rii ∫i lupte intestine pentru resurse, Ón loc s„ foloseasc„ respectivele resurse Ón folosul celor n„p„stui˛i de vitregiile naturii?

™i Ón acela∫i timp orice efort al opozi˛iei de a ar„ta c„ sunt probleme ∫i de a ajuta la identificarea de solu˛ii este respins f„r„ drept de apel de c„tre coali˛ia majoritar„.

Am g„sit solu˛ii de finan˛are pentru reconstruc˛ia zonelor afectate. Ni s-a spus c„ banii aceia nu exist„, de∫i sursele au fost identificate cu precizie.

Am Ónaintat Parlamentului proiecte de legi menite s„ acorde sprijin celor sinistra˛i, aceea∫i Coali˛ie a picat la vot toate propunerile noastre legislative.

Am adus amendamente la unele proiecte ale majorit„˛ii cer‚nd m„suri mai ferme ∫i mai eficiente Ón sprijinul sinistra˛ilor, aceea∫i Ónc„p„˛‚nare dus„ p‚n„ la extrem a majoritarilor din Parlament a f„cut ca nimic s„ nu treac„!

Am luat pozi˛ie Ón declara˛ii politice, Ón presa scris„, la emisiuni televizate ∫i radiofonice, de la tribuna Parlamentului.

Foarte mul˛i cet„˛eni sunt de acord cu noi, presa ne d„ dreptate, organiza˛iile cet„˛ene∫ti ∫i comunit„˛ile oamenilor de afaceri se ofer„ s„ sprijine ∫i s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 completeze ini˛iativele noastre cu idei care ∫i nou„ ni se par adecvate. ™i ce face Guvernul ∫i coali˛ia majoritar„? Refuz„!

Œn a refuza nu exist„ rezerve pentru ei, la fel cum nu exist„ rezerve Ón a promite Ón teren ∫i Ón fa˛a camerelor de luat vederi marea cu sarea ∫i m„suri nemaipomenite pentru refacerea zonelor calamitate. Dar toate promisiunile se dovedesc a fi minciuni grosolane, iar oamenii r„m‚n cu buza umflat„.

Cerem, prin prezenta, reprezentan˛ilor puterii ∫i coali˛iei majoritare s„ nu mai refuze aprioric toate solu˛iile venite din direc˛ia opozi˛iei pentru rezolvarea problemelor legate de inunda˛ii. De asemenea, cerem ca promisiunile f„cute oamenilor afla˛i Ón nevoi ∫i la limita suportabilului s„ fie Óndeplinite Óntocmai ∫i c‚t mai cur‚nd posibil.

îTurismul rom‚nesc, Óncotro?“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn spa˛iul Uniunii Europene, turismul reprezint„ o activitate economic„ important„, asigur‚nd o palet„ larg„ de produse ∫i servicii, implic‚nd o multitudine de factori — din sectorul public sau privat —, av‚nd competen˛e extrem de diverse, descentralizate, merg‚nd p‚n„ la nivel regional sau local.

Au r„mas doar c‚teva luni p‚n„ la a deveni membrii acestui spa˛iu, dar nu putem s„ nu preciz„m c„ au trecut 16 ani de democra˛ie, iar eforturile ∫i planurile îm„re˛e“ de revigorare a turismului din ˛ara noastr„, cel care ar fi trebuit s„ contribuie la redresarea economic„ a Rom‚niei, este, f„r„ echivoc, sub a∫tept„ri.

Turismul este considerat parte integrant„ a activit„˛ilor comunitare desf„∫urate Ón sprijinul realiz„rii obiectivelor generale ale Uniunii Europene. Toate m„surile Óntreprinse la nivel comunitar trebuie s„ reflecte importan˛a turismului pentru ob˛inerea prosperit„˛ii pe planul cre∫terii economice ∫i al ocup„rii for˛ei de munc„. Aceste m„suri trebuie s„ ˛in„ cont de structura particular„ a unui sector Ón care Óntreprinderile mici ∫i mijlocii (I.M.M.-urile) joac„ un rol hot„r‚tor.

Œn Europa, circa 6,5% din cifra total„ de afaceri a I.M.M.-urilor este datorat„ celor din sectorul turismului, aceste I.M.M.-uri contribuind semnificativ — apreciaz„ speciali∫tii din domeniu — la valoarea P.I.B. din numeroase state membre ale Uniunii Europene. Multe dintre I.M.M.-urile din sectorul turismului sunt generatoare de locuri de munc„ ∫i un element-cheie al unei s„n„toase ∫i durabile cre∫teri economice const„ tocmai Ón men˛inerea competitivit„˛ii acestei activit„˛i.

Œn ˛„rile membre ale Uniunii Europene, Ón sectorul turistic activeaz„ circa dou„ milioane de Óntreprinderi, Ón special mici ∫i mijlocii, acestea contribuind Ón medie cu aproximativ 5% la realizarea P.I.B., dar ∫i la crearea de noi locuri de munc„. Turismul genereaz„ un volum considerabil de activitate ∫i Ón alte sectoare, cum ar fi comer˛ul, echipamentele specifice, volum de circa 1,5 ori mai mare dec‚t cel din activitatea turistic„ propriu-zis„.

Œn acest context, ˛ara noastr„ este una dintre ˛„rile cu turismul cel mai pu˛in dezvoltat, situ‚ndu-se pe locul 162 din totalul de 174 de ˛„ri, exprimat Ón contribu˛ia la P.I.B., conform unui raport al Consiliului Mondial al Turismului ∫i C„l„toriilor.

Sectorul turismului este considerat ca av‚nd foarte bune perspective de viitor, previziunile indic‚nd o cre∫tere mai accentuat„ a acestuia fa˛„ de cre∫terea economic„ medie, fapt ce se bazeaz„ Óns„ pe cre∫terea economic„ global„.

Numai Ón ultimii ani, Ón industria hotelier„ european„, rata de creare de noi locuri de munc„ a fost de peste 100.000 de posturi pe an.

Se anticipeaz„ c„ volumul turismului european se va dubla Ón urm„torii 20—25 de ani, duc‚nd la o cre∫tere de aproximativ 15% a num„rului locurilor de munc„ Ón acest sector.

Evolu˛ia Ón urm„torii 10 ani a structurii demografice a popula˛iei europene Ó∫i va pune amprenta asupra genului de turism, ˛in‚nd cont c„ Ón anul 2020 popula˛ia de peste 65 de ani va fi cu circa 17 milioane de persoane mai numeroas„ dec‚t Ón prezent. Pe pia˛a turismului va spori ponderea turi∫tilor de v‚rsta a treia, fenomen datorat at‚t progreselor Ónregistrate pe linia Óngrijirii s„n„t„˛ii, c‚t ∫i a diminu„rii obliga˛iilor familiale ∫i mai ales a celor profesionale.

Nimic nu ne Ómpiedic„ s„ contribuim la realizarea previziunilor de mai sus, pentru c„ ˛ara noastr„ dispune de veritabile comori turistice, care Ó∫i a∫teapt„ fiecare exploatarea Ón acest sens. Dispunem, a∫adar, de un poten˛ial fabulos, dar pe care nu Ól transform„m Ón imagine.

Slaba calitate a serviciilor profesionale, pre˛urile foarte mari, lipsa unei infrastructuri corespunz„toare, lipsa de interes, goana dup„ profit ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, mentalitatea sunt c‚teva dintre elementele care contribuie la c„derea liber„ a turismului Ón Rom‚nia.

Turismul reprezint„ un sector al serviciilor al c„rui produs este deosebit de complex. Fiecare verig„ a lan˛ului contribuie la produsul final; de aceea, dac„ o singur„ verig„ nu func˛ioneaz„ bine, Óntregul ansamblu va fi afectat.

Exist„ ∫i oferte care atrag turi∫tii rom‚ni ∫i str„ini ∫i aici vorbesc despre agroturism, o ramur„ aflat„ Ón plin„ dezvoltare: serviciile oferite sunt deosebite ∫i de cea mai bun„ calitate, dat„ fiind bine cunoscuta ospitalitate a rom‚nilor, din p„cate doar a unora, a furnizorilor din aceast„ categorie, localnicii decen˛i ai unor locuri pitore∫ti minunate.

O dat„ cu intrarea Ón Uniunea European„ este de a∫teptat ca interesul turi∫tilor str„ini pentru Rom‚nia s„ creasc„, pentru c„ turismul rural ∫i balnear sunt doar dou„ puncte forte, dar pentru aceasta se impune o mai bun„ promovare a tradi˛iilor locale, o mai mare implicare a Guvernului, a comunit„˛ilor locale ∫i a investitorilor. E nevoie de mobilizarea tuturor factorilor ∫i astfel direc˛ia turismului rom‚nesc va fi una, cu siguran˛„, de talie european„, iar locul Rom‚niei Ón top va fi cel meritat!

îIncapabili s„ asimil„m fondurile europene“

Se pare c„ oficialit„˛ile noastre ne spun foarte pu˛in din ceea ce se discut„ despre noi la Bruxelles. Publica˛ia vienez„ îDer Standard“, cu acces la informa˛ii de prim„ m‚n„, Ón condi˛iile Ón care Austria a de˛inut pre∫edin˛ia Uniunii Europene, atr„gea aten˛ia, zilele trecute, asupra unui fenomen deosebit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Mai bine de jum„tate din proiectele sus˛inute de cei al„turi de care dorim s„ ne afl„m de la 1 ianuarie 2007 se irosesc. Calculatoare ∫i infrastructuri scumpe putrezesc Ón depozite. ™i aici nu este vorba despre o cifr„ oarecare, ci de 1,4 miliarde de euro aloca˛i Ón perioada 2000—2004, o puternic„ sus˛inere financiar„ Ón vederea ader„rii la U.E. Ace∫ti bani trebuiau s„ ajute, Ónainte de toate, la Ómbun„t„˛irea infrastructurii din domeniul administrativ (Óntre altele, introducerea computerelor Ón justi˛ie), la construirea unor centre de inova˛ie Ón economie etc.

Curtea de Conturi a U.E. a ajuns la concluzia c„, pe l‚ng„ corup˛ie ∫i tendin˛a de returnare a unor asemenea fonduri, de data aceasta avem de-a face cu lipsa de speciali∫ti — pe care n-am reu∫it s„-i p„str„m Ón ˛ar„ — ∫i cu o Óngrijor„toare absen˛„ a fondurilor necesare. Proiectul legat de computerizarea justi˛iei a c„zut tocmai pentru c„ Guvernul rom‚n a fost incapabil s„ se achite de partea sa de cofinan˛are, Ón valoare de 12 milioane de euro.

La insisten˛ele Comisiei Uniunii Europene, s-au instalat, la frontiera r„s„ritean„ ∫i apusean„ a Rom‚niei, c„mine pentru azilan˛i, de∫i aproape c„ nu existau solicit„ri Ón acest sens Ón zonele respective. Acolo s-a g„sit doar aparatur„ nefolosit„, automobile ∫i stocuri de alimente neatinse. Pe de alt„ parte, trupele de la frontier„ au fost dotate cu vehicule de teren pentru care nu exist„ nic„ieri Ón ˛ar„ sta˛ii de Óntre˛inere.

O alt„ ciud„˛enie: podul de peste Prut, care a costat 3,1 milioane de euro, a r„mas, practic, izolat, pentru c„ nu exist„ Ónc„ o ∫osea care s„ duc„ Óntr-acolo. Pornind, cu siguran˛„, de la astfel de exemple, comisarul U.E. pentru politic„ regional„, Danuta Hübner, cerea un control efectiv ∫i riguros legat de repartizarea viitoare a sumelor, Ón valoare de miliarde de euro, primite din partea U.E.

Sigur, Ón toate aceste aprecieri numelui Rom‚niei Ói este asociat acela al Bulgariei, dar asta nu ne Ónc„lze∫te cu nimic. Am putea avea Óns„ o nedumerire: la Sofia, acela∫i comisar U.E., Danuta Hübner, a semnat, Ómpreun„ cu ministrul de finan˛e al ˛„rii-gazd„, Plamen Ore∫arski, un acord de sprijinire, cu 20 milioane de euro, a Bulgariei Ón vederea dep„∫irii pagubelor produse de inunda˛iile de anul trecut; banii sÓnt destina˛i at‚t agriculturii, c‚t ∫i lucr„rilor de repara˛ie a cl„dirilor publice, infrastructurii ∫i institu˛iilor publice. Cum se ∫tie, Bulgaria a fost lovit„ Ón mult mai mic„ m„sur„ de furia naturii. La noi au fost p‚n„ acum vreo zece valuri de inunda˛ii, plus alte fenomene naturale inexplicabile, cum s-a Ónt‚mplat Ón aceste zile la Bistri˛a-N„s„ud, c‚nd mun˛ii s-au pr„v„lit pur ∫i simplu asupra oamenilor.

Statul se dovede∫te Ón continuare neputincios Ón a-i ajuta pe cei lovi˛i de soart„ ∫i Ónc„ nu ∫tim de ce fonduri europene am beneficiat nu numai pentru a dep„∫i aceast„ situa˛ie, dar ∫i pentru a afla cauzele unor asemenea dezl„n˛uiri ie∫ite din comun ale naturii. Cu siguran˛„, mult mai important ∫i mai actual pare a fi ast„zi conflictul apocaliptic dintre om ∫i mediul Ónconjur„tor dec‚t a∫a-numita ciocnire a civiliza˛iilor.

Evident, Rom‚nia nu se afl„ Óntr-o pozi˛ie prea bun„ Ón ceea ce prive∫te aderarea Ón termen la U.E. Convulsiile politice neÓntrerupte de la Bucure∫ti pun mereu pe planul al doilea etapa construc˛iei ∫i a

performan˛ei. Pe de alt„ parte, ifosele comportamentale de stat Ón stat ale acestui C.N.S.A.S., care a ajuns s„ decid„ cine este ∫i cine nu Ón m„sur„ s„ ocupe o func˛ie public„ Ón Rom‚nia, tendin˛a tot mai evident„ a Guvernului de a-∫i subordona Parlamentul ∫i multe altele de acest fel nu fac dec‚t s„ trezeasc„ Óngrijorare la Bruxelles.

îComentarii privind unele m„suri fiscale ce se impun a fi adoptate“

Propunerile noastre de neimpozitare a profitului reinvestit ∫i impozitarea microÓntreprinderilor cu 1,5%, ∫i nu cu 16%, la fel ca ∫i celelalte amendamente pe care le-am formulat la Codul fiscal, au avut Ón vedere nevoia Rom‚niei de a-∫i acorda politicile economice ∫i sociale cu cele ale U.E., pentru a putea beneficia de oportunit„˛ile oferite ∫i de a recupera decalajele economice care despart ˛ara noastr„ de celelalte state comunitare.

M„surile promovate de noi se vor aplica tuturor societ„˛ilor, indiferent de dimensiunile ∫i domeniul lor de activitate, ∫i urmeaz„ s„ intre Ón vigoare de la 1 ianuarie 2007.

Partidul Conservator este decis sa nu voteze Codul fiscal dac„ modific„rile finale nu vor fi cele propuse de noi.

Propunerea privind neimpozitarea profitului reinvestit va stimula dezvoltarea agen˛ilor economici. E o m„sur„ care va ajuta agen˛ii economici s„ Ó∫i foloseasc„ profitul pentru a se retehnologiza, pentru a se preg„ti s„ fac„ fa˛„ politicilor U.E. Noi, reprezentan˛ii P.C., sus˛inem p‚n„ la cap„t aceste dou„ ini˛iative privind profitul reinvestit ∫i impozitarea microÓntreprinderilor cu 1,5%, ∫i nu cu 16%. Prin aceste m„suri, o bun„ parte din economia gri ar ie∫i la lumin„, iar finan˛area — marea problem„ de care se pl‚ng companiile rom‚ne∫ti — s-ar putea ob˛ine cel mai ieftin, din sursele proprii.

O alt„ propunere a noastr„ vizeaz„ posibilitatea firmelor cu p‚n„ la 50 de angaja˛i de a pl„ti impozitul la finele anului, nu trimestrial, cum era p‚n„ acum. Aceast„ masur„ stimuleaz„ dezvoltarea firmelor, pentru c„ le d„ posibilitatea de a utiliza banii aferen˛i impozitului Ón timp pentru recapitalizare ∫i retehnologizare.

Un alt amendament al nostru este cel care se refer„ la neimpozitarea salariilor cercet„torilor, astfel Ónc‚t s„ sprijine cercetarea ∫i s„ atrag„ mai mul˛i tineri Ón acest domeniu, av‚nd Ón vedere c„ cercetarea ∫i inovarea reprezint„ cheia competitiv„˛ii.

Partidul Conservator ˛ine foarte mult la aceste ini˛iative care vin Ón sprijinul micilor Óntreprinz„tori ∫i le d„ acestora posibilitatea competitivit„˛ii ∫i rezisten˛ei pe plan european dup„ 1 ianuarie 2007 ∫i dorim s„ ob˛inem sprijinul tuturor partenerilor de guvernare Ón acest sens.

Ac˛iunea Partidului Social Democrat de a depune o mo˛iune simpl„ pe tema educa˛iei reprezint„ un demers inoportun ∫i politicianist, al c„rui sens const„ doar Ón deturnarea aten˛iei opiniei publice de la problemele reale ale acestui partid. F„r„ a le p„sa de realit„˛ile acestui domeniu ∫i mai ales de Ómbun„t„˛irile vizibile, comparativ cu guvernarea anterioar„, reprezentan˛ii P.S.D. critic„ orbe∫te tot ce le iese Ón cale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Critica nefundamentat„ este caracteristic„ P.S.D. Acest partid nu concepe c„ nu mai de˛ine puterea absolut„ ∫i c„ acuza˛iile de corup˛ie l-au singularizat Ón peisajul politic rom‚nesc. Œn aceste condi˛ii, nici P.R.M. nu mai voteaz„ mo˛iunile aberante depuse de P.S.D., de∫i, ca partid de opozi˛ie, ar trebui, cel pu˛in formal, s„ aib„ demersuri solidare.

Œnv„˛„m‚ntul reprezint„ o problem„ stringent„ pentru Rom‚nia pentru c„, oric‚te fonduri de la bugetul de stat i-ar fi alocate acestui domeniu, tot nu pot fi considerate suficiente, fiind vorba de o prioritate na˛ional„. Totu∫i, de la preluarea guvern„rii de actuala putere, pentru Ónv„˛„m‚nt au fost alocate mai multe fonduri dec‚t Ón ultimii 15 ani. Pentru prima data Ón ultimii 15 ani au fost aloca˛i 5% din P.I.B. pentru educa˛ie, bani care sunt cheltui˛i acum pe proiecte, ∫i nu haotic, ca Ón trecut.

Consider aberant„ solicitarea de demitere a ministrului educa˛iei la doar c‚teva luni de la preluarea mandatului. Oricine ∫tie c„ efectele prelu„rii unui ministeriat de c„tre oricine se v„d dup„ un anumit timp.

Dezorganizarea ∫i lipsa de consecven˛„ acuzate de P.S.D. la nivelul Ónv„˛„m‚ntului nu sunt dec‚t atribute care caracterizeaz„, Ón cel mai Ónalt grad, acest partid.

Solicit, a∫adar, P.S.D. s„ renun˛e la critica oarb„, concretizat„ Ón mo˛iuni menite s„ bulverseze ∫i s„ ocupe inutil dezbaterea parlamentar„. Probabil c„ Ómpiedicarea dezbaterilor parlamentare pe legi prioritare pentru integrarea european„ reprezin„ o nou„ direc˛ie Ón politica P.S.D.

Iat„ c„, asemenea gripei aviare, au Ónceput s„ reapar„ focare de mo˛iuni.

B„ie˛ii „∫tia s-au plictisit s„ Ó∫i numere banii pr„dui˛i Ón guvern„rile anterioare ∫i, cu ochii pe sondaje, s-au apucat s„ mai execute un îjoc de glezne“, arunc‚nd Ón ochii electoratului cu dou„ mo˛iuni: una simpl„ ∫i una de cenzur„, c„ a∫a d„ bine, anul acesta purt‚ndu-se construc˛iile antagonice.

Ce nu le mai place? Educa˛ia, cercetarea... Lucrurile nu merg bine deloc acolo, spun ei. Poate c„ a∫a este, dar sup„rarea cea mare le-o st‚rnesc investi˛iile majore din sistemul de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc, iar ei nu sunt acolo s„ administreze comisioanele. Profesorii au salarii mici, dar nu le-a mic∫orat nimeni, ci dimpotriv„, Ón ultimii doi ani acestea au crescut constant. Salariile mici ale dasc„lilor vin dinspre ei ∫i nu arat„ nimic altceva dec‚t dispre˛ul pentru activitatea intelectual„, pentru viitorul Rom‚niei, tr„d‚nd totodat„ acele reminiscen˛e comuniste c‚nd intelectualii socoti˛i ni∫te î∫oricei de bibliotec„“ beneficiau din c‚nd Ón c‚nd de ar„tatul îpisicii“.

Reprezentan˛ii opozi˛iei nu sunt preocupa˛i de problemele reale ale ˛„rii, cum nu au f„cut-o niciodat„, dar pornesc de la premisa c„ d„ bine s„ apar„ îpe sticl„“ ∫i Ón pres„ d‚nd cu piciorul Ón tot ceea ce face guvernarea actual„.

Nimeni nu spune c„ Alian˛a la putere a f„cut s„ curg„ îlapte ∫i miere“, pentru c„ a avut Ón primul r‚nd de astupat g„urile f„cute de guvernarea precedent„, care au transformat bugetul Rom‚niei Óntr-o plas„ de n„vod din care se scurgea tot P.I.B.-ul Rom‚niei spre destina˛ii

mai mult sau mai pu˛in folositoare interesului na˛ional, dar sigur foarte folositoare pentru buzunarele celor ce erau atunci la putere.

Œn 12 ani de guvernare P.S.D.-ist„ s-a mai dat din c‚nd Ón c‚nd cu lut o cas„ f„cut„ din paiant„, cum era Rom‚nia anilor ’90. Guvernarea actual„ e preocupat„ Ón primul r‚nd, cum e ∫i logic, de temelia acestei case. Dac„ ei ar fi f„cut asta de la Ónceput noi am fi pus acum îtermopanele“, Óns„ acestea au ap„rut la casele lor.

Sistemul educa˛ional rom‚nesc trebuie s„ se transforme dintr-un exportator de materie cenu∫ie Óntr-un utilizator eficient al acesteia. Œns„, pentru aceasta, economia rom‚neasc„ trebuie s„ fie func˛ional„. Oric‚t de bun inginer ai fi nu po˛i s„ mobilizezi mecanisme ruginite 12 ani de zile, pentru c„, din p„cate, asta s-a Ónt‚mplat ˛in‚nd imobilizat un sistem folosind reguli centraliste.

Acel îNu ne vindem ˛ara!“ a blocat dezvoltarea unor ramuri de Ónalt„ tehnologie ∫i, totodat„, a creat îcadavre“ industriale ce au fost v‚ndute cu bucata la fier vechi.

Sistemul de s„n„tate rom‚nesc este Ón criz„. ™tim asta! Este Ón criz„ de 16 ani. Œn aceste condi˛ii, trebuie s„ ne Óntreb„m cu responsabilitate cine este vinovatul: medicii, care primind un salariu de mizerie strigau dup„ medicamente pentru bolnavi, asisten˛ii medicali, care tr„ind de pe o zi pe alta se chinuiau s„ aline cum ∫tiau ei mai bine suferin˛ele bolnavilor sau cei care administrau sistemul, cei care ar fi trebuit s„ fac„ Ón a∫a fel Ónc‚t banii s„n„t„˛ii s„ ajung„ la bolnavi? Dar c‚t a˛i fost la putere nu v-a p„sat, a˛i f„cut ce a˛i vrut cu banii asigur„rilor sociale de s„n„tate, astup‚nd fel de fel de g„uri negre bugetare sau folosindu-i Ón scopuri electorale!

Vre˛i s„ credem c„ nesim˛irea de atunci fa˛„ de suferin˛ele pacien˛ilor, fa˛„ de penuria din sistem s-a transformat ast„zi Óntr-o mare suferin˛„? V„ doare, domnilor? Dac„ da, Ónseamn„ c„ Dumnezeu nu bate cu b„˛ul!

Trebuie s„ ai mult tupeu, trebuie s„ fii exonerat de culpa de a fi purt„tor de bun-sim˛ pentru a-˛i permite ast„zi, ca fost ministru de finan˛e, ca fost ministru al s„n„t„˛ii s„ apari la tribuna Parlamentului, s„ ie∫i Ón fa˛a na˛iunii ∫i s„ acuzi de incapacitate sau, ∫i mai r„u, de rea-voin˛„, pe cei care chiar muncesc pentru a-∫i respecta promisiunile electorale, pe cei care chiar vor s„ Óndrepte r„ul f„cut de dumneavoastr„ ani ∫i ani. Dar, a∫a cum vedem, totul este posibil pentru c„ altfel nu am ∫ti ∫i nu am spune zic„toarea aceea rom‚neasc„: îNici usturoi nu am m‚ncat, nici gura nu-mi miroase!“

Spune˛i c„ sunte˛i printre aceia care sus˛in integrarea Rom‚niei Ón Comunitatea European„ Ón 2007, Óns„ Ón loc s„ lucr„m la proiectele de lege cerute de Comunitatea European„, absolut necesare integr„rii, ne pierdem timpul Ón discu˛ii sterile, neconstructive, care sunt f„cute doar cu speran˛a P.S.D.-ului de a-∫i face imagine public„ ∫i de a cre∫te Ón sondaje.

Œn astfel de condi˛ii acest comportament nu este altul dec‚t cel asem„n„tor g„inii din anecdot„ care nu ∫tie ce s„ fac„: s„ fug„ sau s„ se Ómpiedice?! Ori poate fi asem„nat comportamentului iepura∫ului anecdotic care atunci c‚nd se drogheaz„ Ói Óndeamn„ pe to˛i s„ alerge prin p„dure pentru a-∫i men˛ine condi˛ia fizic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Œn programul dumneavoastr„ electoral era prev„zut„ o cre∫tere substan˛ial„ a nivelului de trai al popula˛iei (salarii mari, pensii mari, liber„ circula˛ie Ón ˛„rile Comunit„˛ii Europene, integrarea Rom‚niei Ón 2007). Acela∫i lucru l-am promis ∫i noi, numai c„ solu˛iile de urmat erau diferite.

De ce dac„ ne dorim acela∫i lucru, dar nu urm„m calea dumneavoastr„ nu suntem buni? Crede˛i c„ atitudinea permanent„ de îGic„-Contra“ este realmente constructiv„ pentru cei care v-au ales?

îLegisla˛ia cu privire la legitima ap„rare — nevoie de schimbare?“

Stima˛i colegi,

Av‚nd Ón vedere circumstan˛ele Ómpu∫c„rii t‚n„rului Constantin R„dulescu de c„tre Alexandru R„dulescu, precum ∫i declan∫area de c„tre acest caz a unui nou val de controverse legate de dreptul la legitima ap„rare ∫i de utilizare a armelor mortale Ón acest scop, fac apel c„tre colegii deputa˛i care se ocup„ de probleme de specialitate s„ se sesizeze ∫i s„ evalueze necesitatea clarific„rii cadrului legislativ cu privire la legitima ap„rare.

Demersul se impune lu‚nd Ón considerare nivelul de infrac˛ionalitate din Rom‚nia, precum ∫i cre∫terea num„rului persoanelor fizice care de˛in arme, mai ales Ón condi˛iile Ón care eventuale caren˛e legislative continu„ s„ fie invocate ca Óncuraj‚nd comiterea de abuzuri de c„tre de˛in„torii de arme. Faptul atrage, desigur, responsabilitatea asupra parlamentarilor, Ón primul r‚nd.

Œn plus, popula˛ia se simte din ce Ón ce mai expus„ Ón fa˛a acestui pericol ∫i dezarmat„ Ón ceea ce prive∫te ∫ansele de a se face dreptate. Prin urmare, rezultatele unei reevaluari a legisla˛iei Ón domeniu ar trebui s„ pun„ cap„t definitiv confuziilor ∫i controverselor legate de dreptul la legitima ap„rare.

V„ mul˛umesc.

îComentarii privind Ziua Drapelului Na˛ional“

Anual, Ón 26 iunie, se s„rb„tore∫te Ziua Tricolorului, s„rb„toare instituit„ prin lege (Legea nr. 96/1998). S-a considerat c„ drapelul na˛ional este simbolul cel mai sf‚nt al rom‚nilor ∫i manifest„rile dedicate lui pot contribui major la formarea ∫i consolidarea sentimentelor patriotice. De altfel, Ón toate ˛„rile, drapelul de stat are acest rol de Ónt„rire a patriotismului, Ón jurul lui solidariz‚ndu-se, la bine ∫i la r„u, fiecare popor. Un astfel de comportament nu poate fi acuzat de na˛ionalism ∫ovin; nici o form„ de respect fa˛„ de propriul drapel, nici o form„ de punere a acestuia Ón eviden˛„ nu pot fi etichetate critic.

Dar de ce 26 iunie? Pentru a afla un r„spuns la aceast„ Óntrebare trebuie s„ privim Ón trecut, mai exact Ón prima jum„tate a secolului al XIX-lea. Astfel, din 1834, c‚nd fi„rile Rom‚ne au Ónceput s„ se dezvolte din punct de vedere economic, c‚nd con∫tiin˛a na˛ional„ cerea unitatea ∫i libertatea ˛„rii, domnitorul fi„rii Rom‚ne∫ti, Alexandru Ghica Vod„, a ob˛inut de la otomani Ónvoirea îde a pune steag rom‚nesc cor„biilor negustore∫ti ∫i o∫tirii“. Dac„ steagul destinat cor„biilor avea dou„ culori (galben ∫i ro∫u), cel atribuit armatei era compus din trei

(ro∫u, galben ∫i albastru) ∫i un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept Ónceputul adopt„rii tricolorului pe p„m‚nt rom‚nesc.

O alt„ informa˛ie o descoperim printre m„rturiile unui francmason, Jean Alexandre Vaillant, potrivit c„ruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dat„ Ón ziua de 29 iulie 1839 pe muntele Ple∫uva, zona Comarnic. Astfel, arborarea de c„tre Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentar„ a acestui fapt. Pentru noi, cei de ast„zi, este un prilej de ad‚nc„ emo˛ie g‚ndul c„ acei ˛„rani ∫i ciobani anonimi din Comarnic, aduna˛i Ón jurul tricolorului pe muntele Ple∫uva, au fost poate martorii ne∫tiutori ai unui eveniment istoric de mare semnifica˛ie pentru f„urirea na˛iunii noastre, ca ∫i faptul c„, atunci, Ón ajunul îregener„rii“ noastre ca na˛iune, s-au g„sit al„turi de acel drapel un francez ∫i un rom‚n, ca o Óntruchipare simbolic„ a unei prietenii ce a Ónfruntat veacurile.

Corobor‚nd primele informa˛ii cu m„rturiile lui Vaillant, rezult„ Ón primul r‚nd o constatare nea∫teptat„: tricolorul rom‚nesc era cunoscut Ónc„ din deceniul 4 al secolului al XIX-lea drept simbol na˛ional, a∫adar cu cel pu˛in un deceniu Ónainte de oficializarea sa.

Aten˛ia ne este atras„ ∫i mai mult de anul revolu˛ionar 1848. Tricolorul a fost adoptat ca simbol al na˛iunii Ón prima zi a victoriei Revolu˛iei burghezo-democratice (1848—1849), 14/26 iunie, c‚nd a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucure∫ti ∫i promulgarea Decretului nr. 1 de instituire a drapelului na˛ional.

Mai pu˛in cunoscut este Óns„ faptul c„ el exista, am putea spune, _in pectore,_ Ón inimile revolu˛ionarilor Ónc„ de mult timp. El a fluturat, poate pentru prima oar„, o dat„ cu izbucnirea Revolu˛iei din februarie 1848 de la Paris, pe Hotel de Ville, prim„ria Capitalei franceze, al„turi de celelalte steaguri ale na˛ionalit„˛ilor. Poate pentru prima dat„ tricolorul rom‚nesc a fost Ónf„˛i∫at public, ca simbol vexilologic na˛ional, Ón contextul aceluia∫i an revolu˛ionar 1848, dup„ 25 februarie, la Paris (...), c‚nd o delega˛ie de tineri rom‚ni au mers Ón îc‚nt„ri de libertate“ la prim„ria Parisului s„ felicite guvernul provizoriu.

Sigur este c„ revolu˛ionarii de la 1848, at‚t cei din Transilvania, c‚t ∫i cei din fiara Rom‚neasc„, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, av‚nd inscrip˛ionat„ lozinca îFr„˛ia“: îDreptate — Fr„˛ie“ ∫i d‚ndu-i frumoasa denumire de îstindard al libert„˛ii“. Œn Adunarea popular„ desf„∫urat„ pe dealul Filaretului din Bucure∫ti, Ón ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, Ónceputul revolu˛iei, îzi de m‚ntuire pentru toat„ Rom‚nia“, sub flamurile tricolore. Tot Ón acel an istoric 1848, Ón acea impresionant„ Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a Ón„l˛at îflamura cea mare tricolor„ a na˛iunii rom‚ne“, a Óntregii na˛iuni rom‚ne.

Potrivit unei alte ipoteze, tricolorul se impune ca drapel na˛ional Ón 1859, o dat„ cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse Óns„ pe orizontal„. Primul drapel din 1859, aflat Ón uz p‚n„ Ón 1862, a avut f‚∫ia albastr„ plasat„ sus, urm‚nd ca Ón a doua parte a domniei lui Cuza f‚∫ia ro∫ie s„ fie dispus„ pe partea superioar„. Dup„ venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe vertical„, Rom‚nia aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Œn finalul acestei scurte treceri prin istoria tricolorului, tragem concluzia ca Ziua Drapelului Na˛ional a fost instituit„ pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, c‚nd Guvernul revolu˛ionar a decretat ca tricolorul — ro∫u, galben ∫i albastru — s„ reprezinte steagul na˛ional al tuturor rom‚nilor. Cele trei culori Ómp„r˛ite Ón mod egal reprezint„ principiul egalit„˛ii, orientarea culorilor Ón sus semnific„ verticalitatea.

Dup„ 1989, conform art. 12 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, pozi˛ia culorilor s-a schimbat, aceasta fiind cu albastrul l‚ng„ lance.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn declara˛ia mea de ast„zi, Óntre dou„ mo˛iuni, una simpl„, de ieri, ∫i mo˛iunea de cenzur„ de m‚ine, a∫ dori s„ v„ reamintesc dumneavoastr„, plenului Camerei Deputa˛ilor, c„ ieri, 26.06.2006, s-a s„rb„torit Ziua Drapelului Na˛ional.

Cu aceast„ ocazie a∫ dori s„ trec Ón revist„ ceea ce Ónseamn„ ∫i cum s-a ajuns la drapelul pe care ieri l-am ancorat Ón Pia˛a Tricolorului din Bucure∫ti, din ora∫ele ˛„rii, de rom‚nii din diaspora ∫i chiar de militarii rom‚ni din Irak care, Ón cursul zilei de ieri, Ón baza Camp Mittica din Irak, unde sunt disloca˛i militari ai Batalionului 280 Infanterie ∫i ai Campaniei de Poli˛ie Militar„, au desf„∫urat un ceremonial militar ∫i religios.

Pentru Ónceput e bine de ∫tiut care este Ónsemn„tatea celor trei culori de pe Drapelul Rom‚niei. Ro∫u — s‚ngele Ónainta∫ilor no∫tri, care a botezat p„m‚ntul rom‚nesc de-a lungul timpului. El Óndeamn„ ca dragostea fa˛„ de neam ∫i de ˛ar„ s„ fie la fel de aprins„ ca focul ro∫ului din steag. Galben — str„lucirea aurie a soarelui, iar albastru — seninul cerului, credin˛a ∫i puterea cu care suntem lega˛i de p„m‚ntul patriei.

Ca istoric, drapelul Rom‚niei Ó∫i are Ónceputurile Ónc„ de la Ónceputul secolului al XV-lea, c‚nd se utilizeaz„ preferen˛ial cele trei culori — ro∫u, galben ∫i albastru — Ón special Ón c„r˛ile biserice∫ti, manuscrise, pe ˛es„turi, broderii ∫i Ón pictur„.

Mai t‚rziu, Ón secolele al XVII-lea ∫i al XVIII-lea, cele trei culori apar Ón documentele emise de cancelariile domne∫ti din fiara Rom‚neasc„ ∫i Moldova.

Œn anul 1866, prima Constitu˛ie a Rom‚niei, semnat„ de principele Carol de Hohenzollern, confirm„ ∫i consacr„ juridic drept culori na˛ionale cele trei culori: ro∫u, galben ∫i albastru.

La 1 decembrie 1918, tricolorul devine simbolul unit„˛ii ∫i independen˛ei tuturor rom‚nilor.

La 23 iunie 1921, pe baza propunerilor Comisiei Consultative Heraldice, Parlamentul Rom‚niei voteaz„ stema Rom‚niei Mari, care va Ómpodobi drapelul na˛ional.

Œn fine, la 20 mai 1998, Parlamentul Rom‚niei proclam„ ziua de 26 iunie Ziua Drapelului Na˛ional (Legea nr. 96), cu ocazia Ómplinirii a 150 de ani de la declararea oficial„ a tricolorului rom‚nesc. V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: î30 iunie — cooperare transfrontalier„“

30 iunie este ultima zi Ón care se pot depune proiectele pe Programul de cooperare transfrontalier„.

Din punctul meu de vedere este poate cea mai concret„ form„ de colaborare care se poate derula Óntre organiza˛ii din Rom‚nia ∫i din Republica Moldova, fiind un pas concret Ón inten˛iile declarate de foarte mul˛i politicieni care au Ón platforma lor problematica cooper„rii cu rom‚nii de dincolo de Prut.

Cu at‚t mai mult consider c„ este ∫i o responsabilitate politic„ a liderilor politici, a parlamentarilor de a ini˛ia protocoale de colaborare Óntre societatea civil„ din Rom‚nia (de fapt, jude˛ele Moldovei) ∫i reprezentan˛i ai organiza˛iilor ∫i asocia˛iilor din raioanele eligibile din Republica Moldova.

Aminti˛i-v„, dragi colegi, de momentele dintr-un timp nu foarte Óndep„rtat Ón care societatea civil„ din Rom‚nia f„cea eforturi deosebite pentru a putea fi cooptat„ ca partener Ón proiectele unor ˛„ri europene, fiind ∫ansa noastr„ de devenire, formare si acumulare de know-how. Ne sim˛eam mici, neexperimenta˛i, nici nu puteam sus˛ine idei sau proiecte distincte, pentru c„ pentru noi totul era nou, trebuia s„ Ónv„˛„m totul de la zero.

Anii au trecut, suntem puternici acum, avem un cuv‚nt important de spus Ón multe organiza˛ii interna˛ionale ∫i consider c„ a venit momentul Ón care s„ acord„m o m‚n„ de ajutor societ„˛ii civile din Republica Moldova, Ón drumul ei spre devenire, Ón calea ei de formare ca partener viabil de dialog pentru puterea legislativ„ ∫i politic„. Este posibil ca sfera de interes s„ fie chiar u∫or diferit„, structura institu˛ional„ s„ nu Ó∫i reg„seasc„ Óntotdeauna coresponden˛a, modul de lucru s„ fie deosebit, dar nevoile sociale sunt acelea∫i, poate doar mai accentuate, iar societatea civil„ trebuie s„ dea un r„spuns.

Apelul meu c„tre dumneavoastr„, dragi colegi, se refer„ la capacitatea ∫i resursele cabinetelor parlamentare de a ini˛ia discu˛ii ∫i colabor„ri Óntre organiza˛ii Ón vederea Óncheierii unor parteneriate care, dincolo de aspectele financiare reciproc avantajoase prev„zute de aceast„ linie de finan˛are, vor putea conduce la o comunicare ∫i cunoa∫tere bilateral„, acestea fiind motorul care a schimbat lumea de fiecare dat„.

îP.S.D., o solu˛ie pentru Cuba!“

îP.S.D. intr„ Ón lupt„ cu toate for˛ele p‚n„ c‚nd incompetenta Alian˛„ portocalie dispare definitiv, la fel ca defuncta C.D.R., ∫i pentru ca rom‚nii s„ aib„ o nou„ ∫ans„. P.S.D. este solu˛ia, Rom‚nia are nevoie de un guvern competent ∫i stabil, marea Ón∫el„ciune trebuie s„ Ónceteze.“ Aceast„ declara˛ie populist electoral„ nu putea s„ apar˛in„ dec‚t pre∫edintelui P.S.D., domnul Mircea Geoan„, care Ónc„ tr„ie∫te cu impresia c„ partidul pe care Ól conduce mai reprezint„ prima vioar„ politic„ Ón Rom‚nia. Afirma˛iile liderului P.S.D. frizeaz„ ridicolul. El Ónc„ mai crede c„ P.S.D. reprezint„ solu˛ia pentru Rom‚nia. P.S.D., sub numele pe care le-a purtat anterior, a avut Óntre 1990 ∫i 1996 posibilitatea s„ demonstreze ce poate. Rezultatele acestui ∫esenal s-au v„zut: regres Ón toate domeniile, s„r„cie, corup˛ie, mineriade ∫i nici m„car vreun semnal de Óncurajare din partea Uniunii Europene.

Electoratul a taxat Ón 1996 presta˛ia P.S.D. (P.D.S.R.), iar Ón anul 2000 a mai acordat o ∫ans„ acestui partid.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 S-a v„zut sau mai precis rom‚nii au sim˛it pe pielea lor ce a Ónsemnat îsolu˛ia“ P.S.D. Œnflorirea corup˛iei, Ónr„ut„˛irea condi˛iilor de via˛„ ∫i periclitarea traseului ader„rii sunt numai c‚teva dintre îreu∫itele solu˛iei“ clamate de domnul Mircea Geoan„.

Aflat Ón campanie electoral„ declarat„ oficial — chiar trebuie v„zut dac„ legisla˛ia electoral„ Ón vigoare prevede sanc˛iuni pentru astfel de manifest„ri —, pre∫edintele P.S.D., influen˛at probabil de privirea pe care i-o arunc„ teroristul ro∫u Che Guevara de pe tricourile purtate de juniorii s„i, ∫i nu numai, a lansat public o serie de considera˛ii care pot fi cu u∫urin˛„ comparate cu teoriile castriste din Cuba anilor ’50.

Ce spune domnul Geoan„? C„ Ón urma aplic„rii cotei de impozitare de 16% (a nu se uita c„ Ón 2003 ∫i P.S.D. era tentat s„ o aplice, dar conservatorismul lui Ion Iliescu a oprit singura ini˛iativ„ bun„ a fostului partid de guvern„m‚nt), îvenitul net al celor cu venituri mari a crescut foarte mult, cei boga˛i au devenit pur ∫i simplu ∫i mai boga˛i, iar ace∫ti oameni pot s„-∫i permit„ s„ consume ∫i mai mult, majoritatea dintre ei import‚nd bunuri de lux din str„in„tate Ón locul produselor locale“. Urmeaz„ o concluzie copiat„ la indigo dup„ discursurile lui Fidel Castro: îProduc„torii rom‚ni pierd Ón fiecare an peste un miliard de euro, bani pe care cei boga˛i prefer„ s„ Ói foloseasc„ import‚nd produse de lux din Occident. Asta Ónseamn„ ∫i o sc„dere a produc˛iei autohtone Ón multe domenii, asta Ónseamn„ ∫i locuri de munc„ mai pu˛ine ∫i la fel de prost pl„tite, un ∫omaj mai mare ∫i mai mul˛i s„raci“. Cu un astfel de discurs, au fost p„c„li˛i cubanezii cu o instruc˛ie ∫i educa˛ie sumar„. Mircea Geoan„ Ó∫i Óncearc„ norocul cu un astfel de discurs, doar-doar o prinde la acea parte a popula˛iei care Ónc„ nu este conectat„ la valorile momentului.

Dincolo de inten˛iile electorale, discursul domnului Mircea Geoan„ frizeaz„ ridicolul. Pentru c„ nu oamenii boga˛i se ocup„ de importurile bunurilor de lux. De importuri de orice natur„ — ∫i acest lucru Ól ∫tie ∫i un elev mediocru de gimnaziu — se ocup„ societ„˛ile comerciale specializate. Nu acestea sunt cauzele pentru care produc„torii rom‚ni pierd miliarde ∫i scade produc˛ia autohton„, ci eventual slaba calitate ∫i lipsa de competitivitate ale unor produse autohtone, iar slaba calitate ∫i lipsa de competitivitate au fost posibile Ón special din cauza guvern„rilor P.S.D. Drept urmare, Ói sugerez domnului Geoan„, dac„ are astfel de idei, s„ emigreze Ón Cuba, pentru c„, oricum, Fidel Castro are o anumit„ v‚rst„, fratele s„u nu este agreat pentru a-i prelua atribu˛iile, iar acolo cu siguran˛„ P.S.D. ar fi o solu˛ie! Œmi cer scuze anticipat poporului cubanez pentru aceast„ propunere. Oamenii de r‚nd de acolo nu au nici o vin„.

P.S. Œl rog pe domnul Mircea Geoan„ s„ fie mai explicit ∫i s„ numeasc„ o serie de produse de lux rom‚ne∫ti care sunt ignorate de boga˛ii zilei.

îP.S.D. se vrea «furia ro∫ie» a Rom‚niei“

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œncep prin a-mi pune o Óntrebare: colegii de la P.S.D. con∫tientizeaz„ faptul c„ dezbatem, Ón mo˛iunea de cenzur„ îGuvernul T„riceanu — fapte ∫i minciuni“, c‚teva

probleme pe care le-am mai discutat Ón spa˛iul parlamentar ∫i Ón cel public cu pu˛in timp Ón urm„?

Dac„ ar trebui s„ m„ refer numai la titlul a∫a-zisei mo˛iuni de cenzur„, a∫ spune c„ Ón˛elesul lui, pentru oricare om care cunoa∫te limba rom‚n„, este îGuvernul T„riceanu este caracterizat de fapte, Ón timp ce P.S.D. spune minciuni“.

Am remarcat, Ón aceast„ mo˛iune de cenzur„, unele teme specifice opozi˛iei, care au mai fost tratate Ón precedentele mo˛iuni simple ∫i care au fost dezb„tute ∫i clarificate la momentul oportun. Avem de-a face, iat„, Ón direct, cu un _déjà-vu_ politic f„r„ sens.

Parlamentul ∫i-a exprimat la fiecare mo˛iune simpl„ depus„ de P.S.D. Óncrederea pentru mini∫trii Coali˛iei ∫i pentru reformele acestora. Mai mult, la nivelul celor patru forma˛iuni politice care asigur„ majoritatea, de fiecare dat„ c‚nd s-a sim˛it c„ o persoan„ a obosit, aceasta a fost Ónlocuit„ pentru a reda performan˛a ∫i coeren˛a Guvernului.

Pe de alt„ parte, demersul P.S.D. se constituie, Ón mod evident, ca o ac˛iune de imagine ∫i... at‚t! P.S.D. trebuie s„ bifeze un demers parlamentar, s„-∫i fac„ o norm„ stabilit„ de ei la mo˛iuni de cenzur„ ∫i... at‚t. Pentru c„, stima˛i colegi, dac„ P.S.D. se pricepe la ceva, aceasta este felul non∫alant ∫i persuasiv Ón care spune minciuni prin omisiune. Mai lipse∫te s„ ne spun„ socialdemocra˛ii faptul c„ Guvernul Coali˛iei este vinovat pentru c„ uneori plou„ mai mult, pentru gripa aviar„ care a ap„rut Ón at‚tea locuri pe glob ∫i, de ce nu, pentru sub˛ierea stratului de ozon!

Œntr-un fel, este de Ón˛eles depunerea acestei relu„ri de mo˛iuni simple. P.S.D. caut„ subiecte ∫i Óncearc„ s„ devin„ îfuria ro∫ie“ a Rom‚niei, de o s„pt„m‚n„ Óncoace. Din p„cate, singura dezbatere interesant„ pe care acest partid a reu∫it s„ o impun„ Ón sfera public„ a fost dilema p„s„rilor de pe noua sigl„: s„ fie g‚∫te, s„ fie r‚ndunici sau cocori? Asta da dezbatere constructiv„!

De∫i acuz„ Alian˛a c„ se afl„ Óntr-o continu„ campanie electoral„, P.S.D. nu se d„ Ón l„turi de la a organiza manifest„ri cu cei c‚˛iva zeci de membri necompromi∫i r„ma∫i Ón partid ∫i al˛i c‚˛iva p„c„li˛i de Marian Vanghelie cu o bere ∫i un mic. Din p„cate, penibilitatea de care d„ dovad„ P.S.D. Ón aceste momente este cras„, at‚ta timp c‚t legi importante pentru ˛ar„ nu pot fi supuse dezbaterii parlamentare, pentru a satisface pofta de circ a c‚torva parlamentari.

Œn concluzie, cataloghez acest demers al opozi˛iei ca fiind unul nerealist, propagandistic ∫i neprofesionist. Votul acordat miercuri de Parlament va ar„ta acest lucru!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Declara˛ie politic„: îAsediu Ómpotriva propriet„˛ii“

Suntem Ón anul de gra˛ie 2006, la 16 ani de la c„derea comunismului, ∫i observ la unele grupuri politice o tendin˛„ pe care nu o mai credeam posibil„ acum. Concret, este vorba despre un asalt, despre un adev„rat asediu la adresa propriet„˛ii private.

Œntre 1991 ∫i 2001 au fost elaborate o serie de legi, cu limit„ri numeroase privind repara˛ii Ón domeniul propriet„˛ii private. Œn 2005, exper˛i liberali din Cabinetul T„riceanu au adus o serie de Ómbun„t„˛iri legisla˛iei mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 sus amintite. Nu pot s„ afirm c„ s-a atins perfec˛iunea, nu pot s„ afirm c„ sunt sau vor fi mul˛umi˛i Ón totalitate fo∫tii proprietari sau urma∫ii lor. ™tiu c„ este foarte dificil s„ repari ceea ce au stricat 45 de ani de comunism. ™i mult mai dificil este s„ faci repara˛ii Ón domeniul mentalit„˛ilor, Óntr-o ˛ar„ Ón care p‚n„ acum 10 ani propaganda a mar∫at pe falsa egalitate ∫i pe lipsa de competitivitate. Œn aceast„ prim„var„ suntem martorii unor ini˛iative legislative ∫i ai unor atacuri Ómpotriva propriet„˛ii.

A existat o propunere legislativ„ care a Óncercat s„ aduc„ facilit„˛i ∫i mai mari uzurpatorilor propriet„˛ii, care au avut beneficii neb„nuite Ón urma Legii nr. 112/1995. Dintr-o eroare, aceast„ lege, sus˛inut„ cu prec„dere de opozi˛ie, Ón fapt, autorii legii ini˛iale, a fost adoptat„ ∫i cu concursul celor mai mul˛i deputa˛i ai Alian˛ei. Din fericire, Ón urma sesiz„rilor din pres„, ale societ„˛ii civile ∫i ale unor liberali, propunerea legislativ„ de modificare a Legii nr. 112/1995 a fost retrimis„ spre reexaminare Parlamentului.

De aproape patru luni de zile, persoane interesate au declan∫at atacuri furibunde Ómpotriva Fondului îProprietatea“, cu argumente puerile ∫i total nefondate. Atacurile oculte din culise s-au transformat, deloc surprinz„tor, a∫ zice, Ón amendamente parlamentare ∫i s-a ajuns Ón situa˛ia de a se compromite transferarea pachetelor de ac˛iuni de 20% de la Loteria Na˛ional„ la Fondul îProprietatea“. O parte dintre adversarii transfer„rii ac˛iunilor Loteriei s-au lansat Ón declara˛ii populistelectorale, sus˛in‚nd c„ sumele respective ar trebui dirijate spre ac˛iuni sociale, cu prec„dere c„tre pensionari. Autorii acestor declara˛ii fie sunt de rea-credin˛„, fie au anumite interese, fie nu cunosc realit„˛ile. 70% dintre beneficiarii desp„gubirilor acordate prin Fondul îProprietatea“ sunt pensionari ∫i nu fac parte Ón general din categoria pensionarilor de lux, apar˛in‚nd nomenclaturii comuniste, iar ceilal˛i 30% dintre beneficiari sunt urma∫i ai unor oameni fura˛i de regimul comunist.

Mediul de afaceri ∫i-a reglementat Ónc„ din perioada interbelic„ propria organizare ∫i a∫a a ap„rut registrul comer˛ului. Œn 1990, acela∫i mediu de afaceri ∫i-a reparat singur ceea ce au stricat comuni∫tii ∫i a reÓnfiin˛at registrul comer˛ului. F„r„ nici un fel de sprijin din partea statului! Œn 2002, P.S.D. a na˛ionalizat registrul comer˛ului, cu toat„ opozi˛ia de atunci a P.N.L., P.D. ∫i a societ„˛ii civile. Acum, Parlamentul a Óndreptat eroarea, dar s-au g„sit exponen˛i ai partidului (P.D.) care s-au opus na˛ionaliz„rii din 2002 s„ conteste acum la Curtea Constitu˛ional„ legea recent adoptat„. Au ∫i ap„rut insinu„ri ∫i declara˛ii de genul c„ nu pot fi luate bunuri din proprietatea statului ∫i trecute Ón proprietatea unor O.N.G.-uri. Œn primul r‚nd, autorii acestor declara˛ii cu iz etatist uit„ c„ ∫i Ón acest caz este vorba despre o repara˛ie, ∫i anume anularea na˛ionaliz„rii din 2002. Mai mult, repara˛ia nu poate fi f„cut„ Ón integralitate, pentru c„ Registrul Comer˛ului nu se Óntoarce Ón proprietatea Camerelor de comer˛, ci doar Ón administrarea acestora, am„nunt pe care adversarii repara˛iei Ól uit„, deliberat sau nu.

Suntem la c‚teva luni de aderarea la Uniunea European„, dar din p„cate mul˛i dintre colegii no∫tri g‚ndesc Ón mod etatist. îDe ce s„ piard„ statul?“ — sus˛in ei. Care pierdere? Un stat pierde ceva doar Ón rela˛ia cu alt stat sau pierde ceva pe m‚na propriilor s„i

func˛ionari, atunci c‚nd este vorba de acte de corup˛ie. Vom intra cu siguran˛„ Ón Uniunea European„, dar vom fi privi˛i ca ni∫te neocomuni∫ti, tocmai din cauza celor care Ón continuare ˛in cu din˛ii ca proprietatea s„ r„m‚n„ la stat ∫i s„ nu revin„ la aceia care au creat-o.

P.S. Presa interna˛ional„ a scris elogios despre episodul recent, c‚nd Castelul Bran a fost retrocedat Ón natur„ fo∫tilor s„i proprietari. La noi au existat voci care au pl‚ns pe umerii statului pentru îuria∫a“ pierdere Ónregistrat„. Nu a fost nici o pierdere. Nu statul a construit Branul. Acum Óns„ statul a c‚∫tigat enorm la capitolul imagine.

îP.S.D., lider incontestabil... la mo˛iuni!“

Chiar Ón ziua — luni 26 iunie — Ón care a Ónregistrat Ón sondaje cel mai sc„zut procent, 20%, din Óntreaga sa istorie, P.S.D. dovede∫te c„ este un partid care este complet rupt de realitate ∫i se consider„ Ón continuare, eronat, un prim-solist al vie˛ii politice. Nu-mi pot explica altfel afirma˛iile domnului Mircea Geoan„ de ieri de la conferin˛a de pres„ a partidului pe care Ól conduce: îNu negociem nimic, nu avem de negociat interesul na˛ional ∫i interesul opozi˛iei de a spune lucrurilor pe nume. Dac„ dore∫te cineva s„ ni se al„ture sunt bine veni˛i, dac„ sunt parlamentari care au un minim de bun-sim˛ ∫i de interes pentru aceast„ ˛ar„ vor avea ocazia s„-∫i manifeste pozi˛ia real„ cu prilejul mo˛iunii de cenzur„. Ne apropiem de sf‚r∫itul inevitabil al acestei coali˛ii ∫i al Alian˛ei portocalii“. Aceast„ declara˛ie vine Ón completarea alteia f„cute duminic„ ∫i Ón care P.S.D. Ó∫i manifest„ chiar disponibilitatea de a guverna, uit‚nd c„ mai mul˛i lideri ai partidului au afirmat c„ P.S.D. nu este deloc preg„tit pentru guvernare ∫i c„ multe voci din propriul partid consider„ inutil„ aceast„ mo˛iune de cenzur„ care se va dezbate m‚ine.

Mo˛iunea de cenzur„ de m‚ine este a treia numai Óntr-un an ∫i jum„tate din aceast„ legislatur„. Œn patru ani, 2001—2004, fosta opozi˛ie, P.N.L.-P.D., de∫i avea motive Óntemeiate, nu a deranjat guvernarea P.S.D. dec‚t cu dou„ mo˛iuni de cenzur„. De c‚nd a pierdut puterea, P.S.D. a introdus opt mo˛iuni simple, ultima, luni seara.

Œn Óntreaga legislatur„ trecut„, P.N.L. ∫i P.D. au avut doar cinci mo˛iuni simple. La fel s-au petrecut lucrurile cu P.D.S.R., P.S.D.-ul de ast„zi, Ón cealalt„ perioad„ de opozi˛ie, 1996—2000, c‚nd a uzitat de o ploaie de mo˛iuni simple ∫i de cenzur„. Este dreptul democratic al oric„rei opozi˛ii s„ promoveze mo˛iuni simple ∫i de cenzur„. Privind comparativ cifrele Ónregistrate, Óns„ prin altern„rile la guvernare, rezult„ un lucru foarte clar: P.S.D. nu ∫tie s„ piard„, nu este obi∫nuit s„ nu conduc„. Acesta este un unghi de vedere.

A∫ mai putea da ∫i o alt„ interpretare tuturor mo˛iunilor Ónaintate de P.S.D.: Ónt‚rzierea deliberat„ a activit„˛ii parlamentare pe linie de integrare. ™i aici coroborez ∫i cu tragerile de timp Ónregistrate la dezbaterile pentru regulament. Spa˛iul pierdut cu tragerile de timp ∫i cu mo˛iunile demagogice ale P.S.D. reprezint„ mai mult din punct de vedere al timpului efectiv de lucru dec‚t cel al celor dou„ sesiuni extraordinare pe care am fost obliga˛i s„ le sus˛inem.

Mul˛umim P.S.D.!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 P.S. O ∫tire de ieri m-a bulversat. Liderii P.S.D. au anun˛at c„ parlamentarii partidului care vor lipsi de la dezbaterea mo˛iunii de cenzur„ nu vor mai fi trecu˛i pe listele electorale. Œn˛eleg din sintagma îliste electorale“ c„ P.S.D. nu inten˛ioneaz„ s„ accepte pentru viitoarele alegeri sistemul de vot uninominal. Este grav! Pentru c„ una se declar„ ∫i alta se inten˛ioneaz„ s„ se fac„.

Declara˛ie politic„ î500 de zile pierdute“

M„ a∫teptam, ca simplu rom‚n, deta∫at de calitatea de parlamentar ∫i membru al unui partid de opozi˛ie, ca la finele anului 2004 s„ asist la o nou„ abordare a actului guvernamental, din prisma noii alian˛e de dreapta ∫i a coali˛iei multicolore.

M„ a∫teptam ca, prin ceea ce au declarat Ón campania electoral„ ∫i Ón primele zile c‚nd au preluat conducerea Guvernului, s„ particip, de data aceasta ca parlamentar, la o Ónc„rcare a Legislativului cu proiectele Guvernului care s„ pun„ Ón practic„ faimosul Program de guvernare.

Dar, dup„ primele dou„ luni, am realizat, poate ca pu˛ini rom‚ni, c„ vom parcurge patru ani de populism, f„r„ nimic concret pentru popor, pentru rom‚nii care au crezut orbe∫te Ón minciunile actualilor guvernan˛i.

Poporul rom‚n, Rom‚nia, au pierdut 500 de zile. 500 de zile pe care, din p„cate, nu vom avea niciodat„ ∫ansa s„ le g„sim altundeva sau s„ ni le ofere cineva cadou drept compensare pentru nenorocirile care s-au ab„tut peste noi Ón aceast„ perioad„.

For˛‚nd pu˛in realitatea, eram tentat s„ cred, la finele anului 2004, c„ am pierdut o ∫ans„ enorm„, ca partid, de a demonstra rom‚nilor, dincolo de acuza˛iile aduse de cei care sunt la putere acum, dar se comport„ ca Ón opozi˛ie, c„ programele social-democrate sunt cele care vor aduce bun„stare, at‚t c‚t permitea adev„rul, tuturor.

M-am Ón∫elat ∫i o dat„ cu mine s-au Ón∫elat ∫i milioane de rom‚ni. Cel pu˛in a∫a sper.

Sper ca cei care trebuie, lun„ de lun„, s„ stea la cozi interminabile pentru a-∫i prelungi via˛a, pensionari care sunt model experimental pentru ministrul Nicol„escu, s„ se fi Ón∫elat.

fi„ranii care nu mai primesc subven˛ii pentru a-∫i lucra p„m‚ntul, cei care au suferit de pe urma proastei gestion„ri a gripei aviare s„ fie de acord cu mine.

Elevii, care cu o zi Ónainte de capacitate au r„mas f„r„ subiecte, pentru c„ incompeten˛a era pe post de ministru al Ónv„t„m‚ntului, s„ pice Guvernul la examenul guvern„rii.

Oamenii de afaceri, care pl„tesc aproape 400 de taxe c„tre stat, s„-i sanc˛ioneze pentru minciunile spuse.

Deficitul bugetar de 2,5% din P.I.B., cu tendin˛„ de cre∫tere la 4%, vine s„ demonstreze, dac„ mai era nevoie, incompeten˛a actualului guvern ∫i incapacitatea mini∫trilor portocalii, U.D.M.R.-i∫ti ∫i P.C.-i∫ti.

Rom‚nia ∫i rom‚nii sufer„ Ón numele reformelor care trebuiau f„cute ∫i care sunt Ónc„ la stadiul de Program de guvernare, Program electoral, minciun„ ∫i am„gire.

Cred c„ sloganul electoral al portocaliilor trebuia s„ fie îDezbin„ ∫i st„p‚ne∫te“, c„ci asta s-a Ónt‚mplat Ón aceste 500 de zile.

O lupt„ continu„ Óntre cei doi poli de putere din Rom‚nia, Óntre cele dou„ Palate, Óntre pre∫edinte ∫i prim-ministru, Óntre democra˛i ∫i liberali, Óntre dreptate ∫i adev„r sau Óntre cine a min˛it mai mult ∫i cine merit„ mai mult aplauzele electoratului.

O stare de incertitudine, pentru c„ unul dintre cei ajun∫i pe scaunul puterii nu ∫i-a mai respectat cuv‚ntul, nu a ascultat de fratele cel mare ∫i a Ónceput s„ fac„ pe nebunul, acel nebun care trebuia mi∫cat pe tabla de ∫ah a puterii de m‚na care coordoneaz„ totul ∫i nimic.

Certuri ∫i minciuni, frustr„ri ∫i solu˛ii imorale, plec„ri ∫i reveniri, demisii ∫i r„zg‚ndiri, opera˛ii ∫i lacrimi, inunda˛ii ∫i integrare, posturi ∫i dosare penale, justi˛ie ∫i televiziune, manipulare ∫i putere. Iat„ programul portocaliu de guvernare.

A mai r„mas doar s„ Óncerc„m a supravie˛ui, Óntr-o Rom‚nie mic„ ∫i neÓnc„p„toare pentru orgoliile ∫i interesele care ne guverneaz„!

îSpitalul Municipal Vulcan, jude˛ul Hunedoara“

Unul dintre obiectivele Programului de guvernare este ameliorarea st„rii de s„n„tate a popula˛iei. Strategia Ministerului S„n„t„˛ii privind politica de reorganizare a spitalelor ∫i m„surile de reform„ sanitar„ trebuie s„ aib„ Ón vedere Ón primul r‚nd eficientizarea serviciilor de s„n„tate. Men˛ion„m Ón acest sens c„ la nivelul administra˛iei publice locale Vulcan se Ón˛elege necesitatea restructur„rii ∫i reorganiz„rii spitalelor, dar acest lucru nu trebuie s„ se fac„ Ón defavoarea popula˛iei, pentru care îdreptul la ocrotirea s„n„t„˛ii este garantat de art. 34 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei“.

Spitalul Vulcan a fost Ónfiin˛at Ón anul 1910 cu un num„r de 60 paturi, repartizate pe 3 sec˛ii (interne, chirurgie ∫i boli infec˛ioase), pentru 2.000 de locuitori c‚˛i num„ra localitatea. Œn prezent, Spitalul Municipal Vulcan func˛ioneaz„ pentru cei peste 30.000 locuitori cu urm„toarele sec˛ii: interne, chirurgie, obstetric„ginecologie, pediatrie, boli infec˛ioase, A.T.I., nou-n„scu˛i ∫i pneumoftiziologie, are o dotare tehnico-medical„ corespunz„toare ∫i central„ termic„ proprie, asigur‚ndu-se astfel condi˛iile necesare at‚t Óngrijirii bolnavilor interna˛i, c‚t ∫i func˛ion„rii cabinetelor de specialitate.

Propunerea Direc˛iei de S„n„tate Public„ a Jude˛ului Hunedoara, cuprins„ Ón Strategia jude˛ean„ privind reforma Ón spitale, este de a reduce num„rul de paturi din Spitalul Municipal Vulcan de la 160 la 100 (ceea ce ar Ónsemna 3,3 paturi la 1.000 locuitori), precum ∫i reducerea num„rului de sec˛ii prin desfiin˛area sec˛iilor chirurgie, ATI, obstetric„-ginecologie ∫i nou-n„scu˛i ∫i men˛inerea Ón func˛iune doar a sec˛iilor interne, pediatrie, boli infec˛ioase ∫i pneumoftiziologie (ultimele dou„ deservind popula˛ia din toat„ Valea Jiului).

Din discu˛iile purtate cu reprezentan˛ii Direc˛iei de S„n„tate Public„ a Jude˛ului Hunedoara am dedus faptul c„ indicatorii prezenta˛i de aceast„ institu˛ie forurilor superioare nu corespund realit„˛ii. Exemplific„m prin faptul c„ de la nivel jude˛ean s-a informat c„ num„rul de na∫teri la Spitalul Vulcan Ón anul 2005 a fost 50, pe c‚nd Ón realitate acesta a fost de peste 240. De∫i se sus˛ine c„ la Spitalul Vulcan nu se fac interven˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 chirurgicale, v„ inform„m c„ Ón perioada 1.01.2006— 31.05.2006 s-au f„cut 186 interven˛ii chirurgicale.

Fa˛„ de solu˛ia de desfiin˛are a acestor sec˛ii ∫i-au exprimat nemul˛umirea, prin memorii scrise adresate Consiliului Local ∫i primarului municipiului Vulcan, organiza˛iile de sindicat de la minele Paro∫eni ∫i Vulcan, Prepara˛ia Coroie∫ti, Sucursale îElectrocentrale“ Paro∫eni, Spitalul Vulcan, Sindicatul din Ónv„˛„m‚nt ∫i p„rin˛ii copiilor seropozitivi din municipiul Vulcan. De asemenea, reprezentan˛ii acestora au amenin˛at public, prin media local„, cu manifest„ri de strad„. Este bine s„ cunoa∫te˛i faptul c„ municipiul Vulcan este ora∫ul cu cele mai multe unit„˛i economice din Valea Jiului, exist‚nd implicit un risc ridicat de accidente de munc„ care necesit„ Óngrijire imediat„.

Administra˛ia public„ local„ consider„ propunerea Direc˛iei de S„n„tate Public„ Hunedoara nejustificat„, discriminatorie ∫i inechitabil„ comparativ cu celelalte spitale din Valea Jiului ∫i din jude˛ul Hunedoara ∫i apreciaz„ c„ punerea ei Ón practic„ va avea consecin˛e negative asupra cet„˛enilor municipiului Vulcan at‚t din punct de vedere medical, c‚t ∫i financiar.

Subliniem Ónc„ o dat„ faptul c„ Prim„ria Municipiului Vulcan ∫i Consiliul local Ó∫i exprim„ disponibilitatea de a sprijini reforma sanitar„, dar prin aplicarea unei restructur„ri echitabile ∫i nediscriminatorii, care s„ asigure asisten˛a sanitar„ minim„ necesar„ pentru cei peste 30.000 locuitori. Suntem dispu∫i s„ contribuim ∫i cu resurse financiare pentru men˛inerea Ón func˛iune a Spitalului Vulcan Ón condi˛iile actuale de func˛ionare, iar dac„ nu se vor g„si solu˛ii viabile pentru acest lucru v„ rug„m insistent Ón numele cet„˛enilor din Vulcan s„ reveni˛i cel pu˛in la decizia de a desfiin˛a sec˛ia de obstetric„-ginecologie.

Este de neconceput faptul c„ acum, Ón condi˛iile ader„rii RomÓniei la Uniunea Europen„, un municipiu cu peste 30.000 locuitori s„ nu dispun„ de un spital unde cet„˛enii s„ fie trata˛i Óntr-un mod decent, Ón ora∫ul unde tr„iesc ∫i muncesc. Nu putem fi de acord ∫i vom lupta prin toate mijloacele legale pentru a Ómpiedica desfiin˛area acestor sec˛ii ∫i facem un apel c„tre dumneavoastr„ s„ Ón˛elege˛i situa˛ia real„ ∫i s„ ne sprijini˛i Ón demersurile noastre. Nu este posibil ca Ón secolul al XXI-lea un spital municipal s„ r„m‚n„ f„r„ sec˛ia obstetric„-ginecologie, s„-∫i piard„ practic identitatea prin Ónregistrarea na∫terilor Óntr-o alt„ localitate.

Av‚nd Ón vedere starea tensionat„ generat„ de aceast„ propunere, venim la dumneavoastr„ cu rug„mintea de a ne sprijini Ón demersurile noastre de men˛inere Ón func˛iune a Spitalului Municipal Vulcan cu toate sec˛iile viabile ∫i v„ asigur„m de Óntreaga considera˛ie.

Domnule ministru, am redat integral decizia Consiliului Municipal Vulcan ∫i a institu˛iei primarului municipiului Vulcan, pe care v„ rog s„ o lua˛i Ón considerare. Œn caz contrar, va face˛i vinovat de toate necazurile pricinuite de luarea unei decizii pripite, a∫a cum arat„ ∫i Programul dumneavoastr„ de guvernare.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Toate civiliza˛iile str„vechi care au marcat lumea de-a lungul multimilenarei sale existen˛e au l„sat Ón urma lor

m„rturii monumentale, prin care ∫i-au definit nu numai capacitatea de crea˛ie material„ ∫i spiritual„, dar ∫i unicitatea. Milioanele de monumente istorice ∫i situri arheologice care Ómp‚nzesc lumea sunt percepute ast„zi ca o mo∫tenire sf‚nt„ de care nimeni nu vrea s„ se despart„. Oare cum ar ar„ta Atena f„r„ Acropole, Roma f„r„ Coloseum, Parisul f„r„ Turnul Eiffel, Londra f„r„ Westminster Abby, Moscova f„r„ Kremlin, Beijingul f„r„ Palatul de var„ ori New Yorkul f„r„ Statuia Libert„˛ii? Asemenea crea˛ii monumentale ale trecutului se constituie ast„zi Ón veritabile c„r˛i de vizit„, cu ajutorul c„rora fiecare popor se legitimeaz„ Ón fa˛a omenirii. Cine nu are astfel de legitima˛ie apar˛ine popoarelor f„r„ istorie.

Noi, rom‚nii, nu ducem lips„ de asemenea comori, fiindc„ str„mo∫ii no∫tri care au tr„it Ón vatra noastr„ de azi au fost oameni harnici, inteligen˛i ∫i grijulii fa˛„ de urma∫ii lor. Din p„cate, o parte a bog„˛iei noastre s-a n„ruit sub ac˛iunea implacabil„ a timpului ∫i a multor nenorociri care s-au ab„tut peste milenara noastr„ vatr„. Am pierdut vestitele cet„˛i de la T‚rgovi∫te, Suceava, Neam˛, F„g„ra∫ ∫i multe altele de pe la fruntarii, pe meterezele c„rora au pierit mii ∫i mii de rom‚ni ap„r‚ndu-∫i glia str„bun„.

Cutremurele de p„m‚nt, incendiile, invaziile str„ine ∫i bombardamentele du∫mane au acoperit cu cenu∫„ ∫i moloz Curtea Domneasc„ din Bucure∫ti, Turnul Col˛ei, vestitele hanuri de odinioar„, Teatrul Na˛ional ∫i multe alte m„rturii ale trecutului nostru. Dar avem Ónc„ foarte multe monumente ∫i situri istorice care ne probeaz„ existen˛a noastr„ dintotdeauna Ón spa˛iul daco-getic. Este suficient s„ ne g‚ndim la Cetatea dacic„ de la Gr„di∫tea Muncelului, la Tropaeum Traiani, la Biserica din Densus, la Castelul Huniazilor, la m‚n„stirile din Bucovina ∫i din Oltenia ∫i la multe alte monumente din Maramure∫, fiara Cri∫urilor ori Dobrogea.

Trebuie s„ spunem, Óns„, c„ nenum„rate monumente istorice au fost l„sate Ón paragin„ din lipsa banilor, mereu aloca˛i pentru prezent ∫i viitor, dar ∫i din cauza nep„s„rii care ne caracterizeaz„, de la o vreme, pe noi, rom‚nii.

Destul„ ignoran˛„ ∫i nep„sare fa˛„ de soarta unor monumente istorice amenin˛ate s„ se degradeze manifest„ ∫i actualii guvernan˛i. Din noianul semnalelor de alarm„ pe care ziarele ∫i posturile de televiziune le-au tras Ón ultima vreme Ón leg„tur„ cu unele monumente istorice aflate Ón pericol, voi aminti pe cel legat de Cetatea Sighi∫oarei.

Œn mai multe r‚nduri, televiziunea na˛ional„ ne-a ar„tat, pe micul ecran, cum se macin„, zi de zi, sub ochii no∫tri, zidurile b„tr‚nei cet„˛i sighi∫orene, dar autorit„˛ile par ∫i ast„zi legate la ochi. Am v„zut cum au sistat s„p„turile arheologice de la Cluj-Napoca ∫i cum s-a Ónchis ∫antierul la cererea unora care, probabil, au tot interesul ca m„rturiile revelatoare despre Ardeal, ca vatr„ rom‚neasc„, s„ r„m‚n„ pentru totdeauna sub oboroc.

Iat„ de ce cred c„ proiectul de lege supus dezbaterii Ón Camera Deputa˛ilor pentru modificarea ∫i completarea Legii privind protejarea monumentelor istorice este bine venit. Prin Ónfiin˛area Comisiei Na˛ionale a Monumentelor Istorice, a Comisiei Na˛ionale de Arheologie, a comisiilor regionale ∫i a Oficiului Na˛ional al Monumentelor Istorice sper c„ Ministerul Culturii ∫i Cultelor va face un pas hot„r‚t Ónainte pe calea protej„rii ∫i conserv„rii efective a mo∫tenirii trecutului nostru ∫i nu se va m„rgini la a Ónlocui ni∫te structuri vechi cu altele noi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Proiectul de fa˛„ con˛ine, de asemenea, reglement„ri menite s„ protejeze ∫i zonele de protec˛ie a monumentelor istorice Ón fa˛a asaltului permanent pe care cei implica˛i Ón afaceri imobiliare Ól dau p‚n„ ∫i asupra l„ca∫urilor de cult.

Este de-a dreptul scandaloas„ incon∫tien˛a sau poate interesul mafiot care i-a Ómpins pe unii edili bucure∫teni s„ elibereze autoriza˛ii pentru ridicarea unor mastodon˛i din beton Ón imediata vecin„tate a unor monumente istorice de cult, cum sunt Biserica Armeneasc„ ∫i Catedrala îSf‚ntul Iosif“, dup„ cum scandaloas„ apare existen˛a unor c‚rciumi sau discoteci Ón vecin„tatea bisericilor, polu‚nd sonor slujba religioas„.

Œn virtutea noilor prevederi se instituie Registrul speciali∫tilor, al exper˛ilor ∫i verificatorilor tehnici ∫i Registrul agen˛ilor economici autoriza˛i s„ desf„∫oare, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, lucr„ri de salvare ∫i protejare a monumentelor istorice. Este o m„sur„ salutar„, fiindc„ nu se mai poate merge pe linia diletant„ adoptat„ Ón cazul lucr„rilor de restaurare a Coloanei Infinitului.

R„m‚ne Óns„ deschis„ pe mai departe acea problem„ nevralgic„ de care ne vom lovi ∫i pe viitor Ón inten˛iile de a ne conserva mo∫tenirea istoric„, problema banilor.

M„surile pe care le propune proiectul de fa˛„ Ón vederea solu˛ion„rii acestei probleme — timbrul monumentelor istorice ∫i taxa de ∫edere Ón localit„˛ile istorice ∫i turistice — sunt totu∫i m„suri paliative. De aceea, cred c„ Guvernul trebuie s„ suplimenteze bugetul destinat protec˛iei monumentelor istorice ∫i arheologice, adic„ s„ investeasc„ Ón trecutul nostru milenar.

V„ mul˛umesc.

îJur s„-mi ap„r ˛ara, chiar cu pre˛ul vie˛ii!“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

A∫a sun„, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, jur„m‚ntul pe care fiecare t‚n„r militar Ól depune la Ónceputul stagiului s„u militar. Colegii mei deputa˛i Ó∫i amintesc cu siguran˛„ acele momente c‚nd fiecare dintre noi con∫tietizam greutatea cuvintelor pe care le rosteam cu at‚ta elan. Cu to˛ii ne vedeam atunci Ón stare de a lupta ∫i cu mun˛ii, cu toate c„ Ón subcon∫tientul nostru exista poate acea dorin˛„ nem„rturisit„ de a nu ajunge Ón situa˛ii de conflict Ón care s„ fie nevoie de sacrificii supreme.

Exist„ Óns„ Óntre noi oameni al c„ror curaj nu cunoa∫te margini. Tinere˛ea, elanul, dragostea de ˛ar„, dorin˛a de a ajuta oamenii afla˛i Ón suferin˛„, ura Óndreptat„ Ómpotriva a tot ce Ónseamn„ r„u, iat„ o combina˛ie periculoas„ pentru cei care se îangajeaz„“ Ón taberele de conflict din Óntreaga lume. A∫a dup„ cum ∫ti˛i, Rom‚nia a participat ∫i Ónc„ mai particip„ cu trupe Ón zonele de conflict din Afganistan, pentru a sprijini tot ceea ce presupune lupta Ómpotriva terorismului.

O dat„ cu aderarea ˛„rii noastre la structurile N.A.T.O., rom‚nii trebuie s„ con∫tientizeze c‚teva realit„˛i, mai pu˛in pl„cute poate pentru unii, ca membru cu drepturi depline Ónc„ din anul 2004, ea beneficiaz„ de Óntregul sprijin al acestei organiza˛ii, dar Ón acela∫i timp trebuie s„ sprijine, la r‚ndul ei, organiza˛ia Ón ac˛iunile pe care aceasta le Óntreprinde, fie ele militare sau de oricare alt gen. Unul dintre obiectivele prioritare ale N.A.T.O.

este lupta Ómpotriva terorismului. Unul dintre punctele cele mai fierbin˛i este Afganistanul. Rom‚nia, ca stat membru al organiza˛iei, sprijin„ aceast„ ac˛iune, chiar dac„ nu cu trupe angajate direct Ón lupte. Pericolul este Óns„ acela∫i, fie c„ e∫ti angajat direct Ón lupt„, fie c„ e∫ti Óntr-o unitate de geniu sau sanitar„. Oricare dintre solda˛ii prezen˛i acolo este con∫tient de acest lucru ∫i sper„ s„-∫i duc„ la bun sf‚r∫it misiunea pentru care se afl„ acolo.

Rom‚nii ∫i-au f„cut datoria Óntotdeauna, indiferent unde au fost trimi∫i. Cuvintele pe care le-au primit au fost pline de mul˛umiri ∫i de laude, Óns„ nu Óntotdeauna ni s-au mai Óntors acas„ to˛ii copiii pe care i-am trimis acolo. Unii ∫i-au dat via˛a pentru a Óndeplini misiunile Óncredin˛ate, unii dintre ei au f„cut sacrificiul suprem; acele cuvinte pe care le-au rostit la Óncorporare au fost respectate, n-au fost doar vorbe-n v‚nt. Ei sunt eroii no∫tri.

Pentru a le cinsti memoria, cuvintele sunt uneori insuficiente. Care cuvinte pot exprima mai bine fapta lor? Care cuvinte pot cinsti mai bine memoria lor? Care cuvinte pot alina mai bine durerea celor r„ma∫i Ón urma lor? Mi-e foarte greu s„ le g„sesc ∫i nu cred c„ cuvintele sunt cele mai importante. Faptele noastre sunt cele care ar trebui s„ vorbeasc„ mai bine, a∫a cum ∫i faptele lor le Óncununeaz„ curajul.

Zilele trecute Armata Rom‚n„ a fost lovit„ de cel mai grav incident din istoria particip„rii ei la misiuni interna˛ionale, petrecut pe teritoriu afgan. Patru solda˛i rom‚ni au fost r„ni˛i, iar cel de-al cincilea ∫i-a pierdut via˛a, Óntr-o situa˛ie Ón care mai avea c‚teva zile p‚n„ c‚nd misiunea lui ar fi fost complet Óndeplinit„. Numele lui este Ionel Gheorghi˛„ Dr„gu∫anu, c„ruia vreau pe aceast„ cale s„-i aduc omagiul ∫i Óntreaga mea recuno∫tin˛„ pentru tot ce a f„cut pentru patria sa.

Este cel de-al patrulea erou pe care-l pierdem Ón Afganistan, al„turi de Silviu Iosif Fogara∫i, Samuil„ Mihai Anton Teodor ∫i Narcis Marius Sonei.

Nu trebuie s„ trecem niciodat„ peste faptele lor, prea pu˛ini sunt cei care le-ar face. Nu trebuie s„ uit„m niciodat„ numele lor. Am fi mult mai vinova˛i dec‚t cei care le-au luat via˛a. Numele lor trebuie s„-∫i g„seasc„ loc Ón manualele de istorie, pentru ca genera˛iile viitoare s„ Ónve˛e din faptele lor ∫i s„ duc„ la bun sf‚r∫it ceea ce ei au Ónceput.

Rom‚nia este ∫i va mai fi implicat„ activ Ón lupta pentru men˛inerea p„cii Ón zone fierbin˛i, fie c„ se numesc Bosnia, Afganistan sau Irak, acolo unde sunt deplasate cele mai importante contingente, ∫i noi avem obliga˛ia de a face tot ce este posibil pentru a le u∫ura misiunea acolo unde sunt trimi∫i.

Pentru to˛i eroii no∫tri, omagiul nostru suprem!

Dumnezeu s„-l primeasc„ al„turi de el pe Ionel Gheorghi˛„ Dr„gu∫in ∫i s„-l odihneasc„ Ón pace! V„ mul˛umesc.

Œn anul 1990 a luat fiin˛„ revista ,,Rom‚nia Mare“, un îs„pt„m‚nal de atitudine na˛ional„“, condus din func˛ia de redactor-∫ef ∫i patron al revistei de poetul ∫i gazetarul Corneliu Vadim Tudor ∫i de scriitorul Eugen Barbu, director al acesteia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Œn scurt timp, revista a devenit un fenomen social, popularitatea ei ajung‚nd de neegalat Ón presa rom‚neasc„ a acelor vremuri. Sute de mii de rom‚ni sim˛eau mesajul na˛ionalist ∫i justi˛iar transmis de revista îRom‚nia Mare“. Œn perioada Ón care Armata, ™coala ∫i Biserica erau Óntr-o sc„dere de imagine, redactorul-∫ef Corneliu Vadim Tudor era privit de rom‚ni ca un eliberator. Œn acele momente grele pentru Rom‚nia s-a sim˛it nevoia ca fenomenul Rom‚nia Mare s„ capete consisten˛„ politic„.

Œn iunie 1991, ceea ce trebuia s„ se Ónt‚mple s-a realizat. Av‚ndu-l ca pre∫edinte pe domnul Corneliu Vadim Tudor ∫i ca prim-vicepre∫edinte pe marele scriitor Eugen Barbu, a luat fiin˛„ Partidul Rom‚nia Mare.

P‚n„ Ón prezent, Partidul Rom‚nia Mare nu a fost niciodat„ la guvernare ∫i de aceea este singurul partid parlamentar care nu poate fi acuzat de starea deplorabil„ Ón care se afl„ acum Rom‚nia. De-a lungul timpului, P.R.M. ∫i-a jucat, Ón mod inteligent ∫i corect, rolul de partid de opozi˛ie, punct‚nd decisiv pe plan economic, politic ∫i social Ón momentele cele mai importante.

Œn 15 ani P.R.M. a fost singura stavil„ Ómpotriva corup˛iei, s„r„ciei ∫i jefuirii avu˛iei na˛ionale. Mul˛i au vrut s„-l d„r‚me, s„-l scoat„ Ón afara legii, v„z‚nd Ón noi singura baricad„ Ón calea lor spre Ómbog„˛ire pe c„i mai pu˛in ortodoxe. Œns„ nimic nu l-a putut opri din drumul s„u, nici un atac nu l-a intimidat ∫i nimic nu l-a ab„tut de la misiunea sa. De fiecare dat„, dup„ fiecare impas, acesta se ridica mai puternic ∫i mai viguros.

Œn iunie 2006, la Sala Palatului s-a s„rb„torit Ómplinirea a 15 ani de la Ónfiin˛area Partidului Rom‚nia Mare. Este greu de imaginat cum ar fi ar„tat Rom‚nia f„r„ acest partid ∫i f„r„ pre∫edintele lui, senatorul dr. Corneliu Vadim Tudor.

A durat ceva timp pentru ca idealurile sale s„ fie Ón˛elese, Óns„ Óncet, dar sigur, rom‚nii ∫i str„inii au realizat c„ P.R.M.-ul nu este un partid xenofob ∫i extremist, ci un partid de patrio˛i care lupt„ dezinteresat pentru Ónf„ptuirea idealurilor na˛ionale ∫i pentru stoparea jefuirii Rom‚niei.

## îZiua Interna˛ional„ Œmpotriva Torturii“

La data de 12 decembrie 1987, la recomandarea Consiliului Economic ∫i Social (decizia 1997-251), Adunarea a proclamat ziua de 26 iunie ca Zi Interna˛ional„ pentru Sprijinirea Victimelor Torturii. Scopul acestei zile este eliminarea torturii ∫i func˛ionarea efectiv„ a Conven˛iei Ómpotriva torturii ∫i a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, semnat„ Ón 1984 ∫i intrat„ Ón vigoare la 26 iunie 1987.

Conven˛ia european„ pentru prevenirea torturii ∫i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante a intrat Ón vigoare Ón 1989. Conven˛ia subliniaz„ protec˛ia existent„ conform Conven˛iei Europene a Drepturilor Omului prin Ónfiin˛area unui Comitet european care viziteaz„ centrele de deten˛ie pentru a vedea felul Ón care sunt tratate persoanele private de libertate.

Œn anul 1990 Rom‚nia a aderat la Conven˛ia Ómpotriva torturii ∫i a altor pedepse ∫i tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

Orice cet„˛ean al acestei planete are dreptul de a nu fi expus torturii ∫i pedepselor sau tratamentelor crude, inumane ∫i degradante, deoarece interzicerea acestora este absolut„, dreptul respectiv f„c‚nd parte din nucleul drepturilor omului de la care nu este permis„ nici o derogare. Aplicarea dreptului fundamental al omului de a nu fi expus torturii ∫i pedepselor crude, inumane ∫i degradante r„m‚ne la fel de precar„ ∫i la Ónceputul mileniului al treilea.

Exist„ numeroase instrumente juridice care interzic tortura ∫i pedepsele sau tratamentele inumane ori degradante, cum ar fi: Declara˛ia Universal„ a Drepturilor Omului din 1948, Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului ∫i Libert„˛ilor Fundamentale din 1950, Declara˛ia O.N.U. din 1975 asupra protec˛iei tuturor persoanelor Ómpotriva torturii ∫i a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, Conven˛ia O.N.U. din 1984, Codul de conduit„ adoptat de O.N.U.

S„ milit„m pentru o lume mai bun„, o lume Ón care dreptul fundamental al omului de a nu fi expus torturii ∫i pedepselor crude s„ fie respectat, pentru c„ ∫tim foarte bine c„ efectele devastatoare ale torturii distrug de cele mai multe ori personalitatea uman„.

îMult zgomot pentru nimic!“

Mo˛iunea de cenzur„ depus„ de parlamentarii P.S.D. nu are sor˛i de izb‚nd„, cum n-a avut nici mo˛iunea simpl„ de ieri privind Ónv„˛„m‚ntul. Anun˛at„ cu surle ∫i tr‚mbi˛e la Ónceputul lunii mai, Ónaintea Raportului de monitorizare al Comisiei Europene, mo˛iunea g‚ndit„ de strategii P.S.D. avea Ón vedere sus˛inerea ei ∫i de c„tre parlamentarii P.R.M., Ón baza unui Protocol de colaborare ce se dorea perfectat Óntre P.S.D. ∫i P.R.M. La interven˛ia energic„ a sociali∫tilor europeni, P.S.D. a renun˛at la protocol, iar P.R.M., jignit, a renun˛at s„ mai sus˛in„ mo˛iunea P.S.D.!

Œn aceste condi˛ii, pe cine mai poate conta P.S.D. pentru a ob˛ine minimum 235 de voturi Ón favoarea mo˛iunii? Pe nimeni, dup„ p„rerea mea! ™i asta pentru c„ nici un partid din coali˛ia parlamentar„ care sus˛ine Guvernul nu poate vota Ómpotriva acestuia f„r„ riscul de a se discredita major, cel pu˛in Ón fa˛a propriului electorat.

Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, tradi˛ional, voteaz„ Ón favoarea Guvernului, iar parlamentarii independen˛i sunt prea pu˛ini pentru a conta Ón aceast„ ecua˛ie. Personal cred c„, la votul secret cu bile, parlamentarii P.S.D. nu vor vota cu to˛ii Ón favoarea mo˛iunii, iar unii dintre ei poate chiar nu vor veni la vot! ™i asta pentru c„ ei nu doresc cu adev„rat ceea ce sus˛in la modul oficial, public!

Ce interes ar avea P.S.D. Ón declan∫area alegerilor anticipate? Nici unul! Nu uita˛i c„ Ón noiembrie 2004 P.S.D. a ob˛inut 38% din voturi ∫i a scos cel mai mare num„r de parlamentari. Œn situa˛ia unor alegeri anticipate, conform sondajelor ce le sunt favorabile, ar ob˛ine cel mult 20—25% din voturi, adic„ cel mult 2/3 din num„rul actual de parlamentari! ™i atunci, cum s„ convingi parlamentarii de ast„zi ai P.S.D. s„ renun˛e la 2 ani de mandat ∫i s„ intre Óntr-o campanie electoral„ Ón care, evident, trebuie al˛i bani cheltui˛i, ∫tiind c„, Ón cel mai bun caz, 1/3 dintre ei nu vor mai intra! E o prostie s„ crezi, cu adev„rat, Ón a∫a ceva!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Acelea∫i socoteli le fac ∫i parlamentarii P.N.L. ∫i P.C. care, Ón sondaje, sunt cota˛i la 17, respectiv 2%! Singurii care ast„zi ar putea intra ceva mai lini∫ti˛i Ón campanie electoral„ sunt cei din P.D., care sunt cota˛i Ón sondaje la nivelul ob˛inut Ón 2004 de Alian˛a P.N.L.-P.D. Ón ansamblul ei(!), ∫i P.R.M., care pierz‚nd pe drum aproape jum„tate din parlamentari, prin alegeri anticipate sper„ s„-∫i refac„ zestrea de senatori ∫i deputa˛i.

Œn condi˛iile actualei Constitu˛ii este foarte pu˛in probabil s„ se poat„ declan∫a alegeri anticipate Ón Rom‚nia pentru c„, s„ recunoa∫tem cinstit, va fi greu s„ convingi majoritatea parlamentarilor s„ renun˛e la mandat. C‚˛i sunt dispu∫i s„ dea vrabia din m‚n„ pe cea de pe gard? Pu˛ini, foarte pu˛ini, dac„ vor fi exist‚nd cu adev„rat ∫i ace∫tia!

™i atunci la ce bun tot acest zgomot? P.S.D. sper„ c„ eviden˛iind îproblemele Guvernului T„riceanu dup„ 500 de zile de guvernare“ Ó∫i va mai Ómbun„t„˛i pu˛in imaginea. Dar problemele invocate de P.S.D. sunt, Ón general, cele pe care le ∫tim de mul˛i ani ∫i pentru rezolvarea c„rora mai trebuie c‚˛iva ani buni. Multe dintre ele sunt probleme de sistem ori de mentalitate, care se schimb„ ceva mai greu.

P.S.D. mai bine s-ar trezi ∫i n-ar mai visa îcai verzi pe pere˛i“, adic„ alian˛e cu P.D. care s„-l aduc„ la guvernare pe u∫a din dos! Dup„ ce a pierdut guvernarea, de aproape doi ani, nu a f„cut Ónc„ nimic s„ se cure˛e, mai ales Ón jude˛e, de n„ravuri ∫i personaje pe care Uniunea European„, Ón care vom intra peste ∫ase luni, nu este dispus„ s„ le tolereze sub nici o form„. îSacrificiul Adrian N„stase“ nu Ónseamn„ nimic dac„ nu se continu„ p‚n„ la baza piramidei. ™i crede˛i-m„, e mult de s„pat!

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema: îReducerea decalajelor Óntre regiunile ˛„rii — declara˛ii ∫i realit„˛i“

Recent, Guvernul T„riceanu a aprobat o list„ de 96 proiecte de investi˛ii publice, care vor beneficia de asisten˛„ tehnic„ finan˛at„ din fonduri publice. Ele au ca obiect dezvoltarea unor infrastructuri Ón domeniul rutier, al turismului ∫i al re˛elei de canalizare, precum ∫i sprijinirea mediului de afaceri Ón jude˛ele: Hunedoara, Prahova, V‚lcea, C„l„ra∫i, D‚mbovi˛a ∫i Olt.

Œn briefing-ul de la Guvern din ziua de 21 iunie a.c., Ón leg„tur„ cu aceste proiecte de investi˛ii s-a declarat c„ îproiectele sunt Ón concordan˛„ cu Strategia Na˛ional„ de Dezvoltare Regional„ pentru perioada 2007—2013 ∫i urm„resc reducerea decalajelor dintre regiunile ˛„rii“.

Din informa˛iile oferite de Guvern nu rezult„ care este volumul de investi˛ii ∫i Ón ce m„sur„ finalizarea acestor proiecte va contribui la reducerea decalajelor dintre cele 8 regiuni economice ale ˛„rii.

Comisia Na˛ional„ de Prognoz„ (C.N.P.), prin studiul îDisparit„˛ile regionale la orizontul anului 2008“, elaborat de cur‚nd, eviden˛iaz„ aceste disparit„˛i Ón contextul dezvolt„rii pe ansamblul ˛„rii. Studiul ofer„ o imagine a pozi˛iei regiunilor la momentul Ón care fondurile structurale ∫i de coeziune oferite de Uniunea European„ vor deveni o surs„ extrem de important„ pentru reducerea disparit„˛ilor regionale.

Produsul intern brut pe locuitor la nivelul regiunilor ∫i indicele de disparitate fa˛„ de media na˛ional„, rezultat din studiul men˛ionat, se prezint„ astfel:

— Ón % —

||||—|Ón % —| |---|---|---|---|---| |||2005|2006|2008| ||Total ˛ar„<br>— Regiunea Nord-Est<br>— Regiunea Sud-Est<br>— Regiunea Sud<br>— Regiunea Sud-Vest<br>— Regiunea Vest<br>— Regiunea Nord-Vest<br>— Regiunea Centru<br>— Regiunea Bucure∫ti|100,0<br>68,7<br>85,3<br>82,1<br>83,9<br>114,8<br>93,0<br>107,0<br>203,5|100,0<br>68,4<br>84,9<br>81,8<br>83,8<br>114,6<br>92,4<br>106,7<br>206,3|100,0<br>68,4<br>84,5<br>81,6<br>83,3<br>113,7<br>92,0<br>106,3<br>209,2|

Rezult„ din aceste date c„ reducerea decalajelor dintre zonele dezvoltate ∫i cele r„mase Ón urm„ la nivelul anului 2008 se men˛ine Ón stadiul de deziderat. Astfel, regiunea Nord-Est (jude˛ele: Suceava, Boto∫ani, Neam˛, Ia∫i, Bac„u ∫i Vaslui) a fost ∫i r„m‚ne regiunea cea mai slab dezvoltat„, Ónregistr‚ndu-se chiar o cre∫tere a decalajelor fa˛„ de media pe ˛ar„. La aceast„ regiune nivelul P.I.B./locuitor Ón anul 2008, respectiv indicele de disparitate reprezint„ 68,4% fa˛„ de media pe ˛ar„, Ón compara˛ie cu anul 2005, c‚nd a fost 68,7%. Lipsa investi˛iilor necesare pentru aceast„ regiune poate conduce, Ón continuare, la r„m‚nerea Ón urm„ a acesteia, cu toate consecin˛ele economice ∫i sociale care decurg din aceast„ situa˛ie.

Celelalte regiuni, cu excep˛ia regiunii Bucure∫ti, Ó∫i men˛in, la nivelul anului 2008, cu mici diferen˛e Ón plus sau Ón minus, pozi˛ia existent„ Ón anul 2005. Dou„ regiuni, Vest ∫i Centru, realizeaz„ Ón anul 2008 un nivel al P.I.B./locuitor cu circa 14%, respectiv 6% peste nivelul mediu pe total ˛ar„, Ón u∫oar„ sc„dere fa˛„ de nivelul avut Ón anul 2005.

Œn acest context, regiunea Bucure∫ti realizeaz„ un avans semnificativ fa˛„ de media pe ˛ar„: de la 203,5% Ón anul 2005 la 209,2% Ón anul 2008.

Este evident c„, pornind de la aceste date, decalajele dintre regiuni nu numai c„ nu se reduc, ci dimpotriv„, au tendin˛a de a se perpetua sau chiar de a se ad‚nci.

Fa˛„ de acest tablou al decalajelor prognozate la orizontul anului 2008 ∫i declara˛ia Guvernului T„riceanu prin care se afirm„ urm„rirea reducerii decalajelor prin investi˛iile ce se au Ón vedere, apare o mare discrepan˛„:

— sau Comisia Na˛ional„ de Prognoz„ nu manifest„ suficient„ competen˛„ Ón elaborarea prognozelor, tez„ greu de sus˛inut, ˛in‚nd seama de experien˛a ∫i calificarea speciali∫tilor acestei comisii;

— sau deciziile adoptate de Guvernul T„riceanu, care se afl„ la baza elabor„rii ∫i fundament„rii prognozelor, nu sunt de natur„ s„ conduc„, Ón realitate, la reducerea decalajelor.

Este de datoria Guvernului T„riceanu s„ dea un r„spuns clar ∫i f„r„ echivoc de ce nu se confirm„ prin rezultatele prognozate pentru anul 2006 ∫i 2008 prevederile Programului de guvernare 2005—2008 privind: dezvoltarea teritorial„ echilibrat„; cooperarea transfrontalier„ ∫i transna˛ional„ Óntre regiuni; coeziunea social„ ∫i identitatea local„ ∫i regional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Totodat„, p‚n„ la primirea unui eventual r„spuns, rezultatele Ónregistrate p‚n„ Ón prezent eviden˛iaz„ e∫ecul politicilor guvernamentale, datorat incapacit„˛ii de a elabora ∫i urm„ri cu perseveren˛„ punerea Ón oper„ a unor programe coerente pentru realizarea obiectivelor stabilite Ón acest domeniu, care ar fi trebuit s„ se reflecte Ón dezvoltarea economic„ ∫i social„ a Rom‚niei, ∫i nu mai pu˛in Ón ameliorarea nivelului de trai.

îAgricultura — pragul de netrecut Ón procesul integr„rii europene?!“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Nu este pentru prima dat„ c‚nd m„ adresez dumneavoastr„ Óncerc‚nd s„ trag un semnal de alarm„ privind gradul de Ónapoiere a agriculturii rom‚ne∫ti, precum ∫i felul cum este privit acest fenomen de Uniunea European„. Œn discursul s„u de s„pt„m‚na trecut„, chiar ∫i pre∫edintele B„sescu a f„cut referiri critice la acest capitol, f„r„ Óns„ ca avertismentul Domniei sale s„ fie tratat, cel pu˛in p‚n„ acum, cu seriozitatea cuvenit„.

Iat„ Óns„ c„ tot s„pt„m‚na trecut„ Parlamentul European ne-a transmis un semnal de alarm„ clar ∫i f„r„ echivoc: agricultura rom‚neasc„ este principalul factor care ar putea am‚na aderarea Rom‚niei la 1 ianuarie 2007. Caroline Lucas, membru Ón Comisia pentru comer˛ interna˛ional din Parlamentul Europei, a declarat c„ Uniunea European„ Ó∫i face reale probleme privind felul Ón care func˛ionarea structurilor din Rom‚nia ar putea face fa˛„ Ón sprijinirea comunit„˛ilor rurale s„ supravie˛uiasc„ ader„rii. Oficialul european a men˛ionat c„ Uniunea European„ are deja experien˛a tragic„ a Poloniei, unde, dup„ aderare, mii de fermieri au falimentat.

Limbajul diplomatic Óncearc„ s„ ascund„, dar nu reu∫e∫te, un adev„r crud pentru Rom‚nia: exist„ finan˛are, dar fondurile nu pot fi accesate ∫i consumate din lips„ de proiecte viabile care s„ activeze structurile. Am pierdut deja prin neutilizare fonduri SAPARD, o parte din fondurile destinate Programului îFermierul“ vor avea, probabil, aceea∫i soart„ ∫i totu∫i, acum, Ónainte cu c‚teva luni de aderarea la U.E., tot nu avem programe viabile Ón acest domeniu.

Este o ru∫ine na˛ional„ ca o Europ„ Óntreag„ s„ vrea s„ te ajute, s„-˛i dea sfaturi bazate pe experien˛„, s„-˛i ofere fonduri nerambursabile, iar o na˛iune ca Rom‚nia, care export„ inteligen˛„, s„ nu fie capabil„ s„ produc„ ni∫te proiecte pe termen lung. O solu˛ie propus„ de U.E. este reconversia micilor fermieri la activit„˛i de turism rural, dar probabil c„ sunt ∫i alte variante de luat Ón seam„. Important este ca Rom‚nia s„ aib„ o strategie clar„ ∫i demn„ de luat Ón seam„, fiind Ón fond Ón interesul tuturor ca ∫ocul ader„rii s„ fie c‚t mai pu˛in resim˛it la nivel na˛ional. Dar, Ón cazul micilor fermieri, Ministerul Agriculturii pare a fi total dezinteresat de soarta acestora Ón Uniunea European„.

Fac public„ ast„zi decizia personal„ de desolidarizare tran∫ant„ de pre∫edintele filialei jude˛ene a P.N.L. Gorj, domnul Dan Ilie Morega.

Am f„cut uz de toate posibilit„˛ile statutare ∫i legale disponibile pentru a Óndrepta gre∫eala istoric„ f„cut„ de fostul pre∫edinte P.N.L., domnul Theodor Stolojan, prin numirea Ón func˛ia de pre∫edinte interimar al P.N.L. Gorj a vicepre∫edintelui P.R.M. de la acea vreme, Dan Ilie Morega. Aceast„ decizie politic„ a fost luat„ Óntr-un moment Ón care crizele politice locale p„reau a fi de neoprit. Ast„zi, Ón filiala P.N.L. Gorj, at‚t c‚t este ea, domne∫te lini∫tea, o lini∫te de morm‚nt, ce aduce aminte de vremuri pe care cu to˛ii le credeam apuse ∫i de nerepetat, o lini∫te care nu are nimic comun cu ceea ce Ónseamn„ liberalismul.

Cu decen˛„ ∫i ferindu-m„ de afirma˛ii publice, care ar fi putut d„una imaginii partidului, Ónc„ din prima zi a prezen˛ei mele Ón Gorj, periodic, am solicitat adoptarea unei decizii Ón aceast„ privin˛„. Din motive ce ˛in de statut, dar ∫i de presiunea politic„ permanent„ a actului de guvernare, aceast„ decizie nu a fost niciodat„ pus„ Ón discu˛ie. Adev„ratele consecin˛e ale acestei cocolo∫iri a adev„rului se vor vedea Ón momentul Ón care vom solicita din nou opinia popula˛iei. Atunci Óns„ va fi prea t‚rziu.

Liberalii au decis s„ dea un semn de Ónnoire d‚nd credit tinerilor ∫i tehnocra˛ilor pentru multe din func˛iile din partid. Recunoa∫terea ca simbol al liberalismului Ón Gorj a unui v‚rf al nomenclaturii comunisto-securiste, dublu erou al muncii socialiste, care ∫i-a satisf„cut be˛ia de putere prin trecerea prin aproape tot spectrul politic, reprezint„ o gre∫eala istoric„, greu de reparat Ón timp.

fiara are nevoie de oameni politici hot„r‚˛i, necompromi∫i, care s„ nu utilizeze dialogul paralel ipocrit.

Am atras aten˛ia Ón repetate r‚nduri asupra faptului c„ P.N.L. risc„ s„-∫i compromit„ viitorul Ón jude˛ul Gorj, dar ∫i la nivel na˛ional, printr-o atitudinea duplicitar„. Azi am ajuns s„ asist„m la ipostaza de propov„duitor al principiilor unei legi a lustra˛iei prin gura lui Dan Ilie Morega, reprezentantul Gorjului Ón r‚ndurile Delega˛iei Permanente a P.N.L., prezent la Timi∫oara, unde s-a lansat Ón mod simbolic proiectul îAntinomenclatura comunisto-securist„“.

Œn campania electoral„ at‚t membrii P.N.L., c‚t ∫i colegii din P.D. au apelat la o tactic„ fortuit„ de estompare prin orice mijloace a prezen˛ei domnului Dan Ilie Morega, ˛inta predilect„ a tuturor celorlalte partide angrenate Ón campanie. Strategia a fost Óncununat„ de succes, dorin˛a ∫i speran˛a Ón schimbare ∫i sloganul nostru, îDreptate ∫i Adev„r“, adormind temerile multora dintre gorjeni. Œn schimb, Ón semn de recuno∫tin˛„, noi, to˛i cei afla˛i vremelnic la putere, am oferit gorjenilor domina˛ia politic„ a lui Dan Ilie Morega.

Cu o amar„ ironie trebuie s„ recunoa∫tem c„ P.N.L. este dator jude˛ului Gorj. Cele aproape 150.000 de voturi date pentru Traian B„sescu, candidatul Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, de c„tre cei care Ón mod tradi˛ional votau cu adversarii politici ai P.N.L., au contribuit decisiv la instaurarea actualei puteri politice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Am afirmat-o r„spicat Ón repetate r‚nduri: de Dan Ilie Morega m-a apropiat un cr‚mpei al prezentului ∫i m„ desparte Ón totalitate trecutul ∫i viitorul. Din aceast„ perspectiv„, pentru domnul Morega ∫i pentru mine viitorul a Ónceput ast„zi.

Con∫tiin˛a m„ Ómpiedic„ s„ continuu pe un drum care las„ s„ se cread„ c„ reprezentantul P.N.L. de Gorj Ón Parlamentul Rom‚niei are ochii semiÓnchi∫i ∫i urechile bine astupate. Convingerile politice personale, zilele de temni˛„ politic„ executate de unii dintre membrii familiei mele m„ Ómpiedic„ s„ las o umbr„ de ambiguitate asupra rolului meu Ón men˛inerea gre∫elii istorice a prezen˛ei lui Dan Ilie Morega Ón func˛ia de pre∫edinte al P.N.L. Gorj.

Œntotdeauna am dat dovad„ de moralitate ∫i intoleran˛„ fa˛„ de compromisurile de orice fel. C‚nd am acceptat s„ devin deputat de Gorj am avut toat„ Óncrederea Ón promisiunea provizoratului prezen˛ei domnului Morega Ón fruntea filialei Gorj.

Din nefericire, posibilit„˛ile mele de a sluji interesele cet„˛enilor prin promovarea unor proiecte de interes jude˛ean sunt drastic amputate f„r„ munca de echip„ ce implica o Óntreag„ filial„ politic„. Recunosc public c„ Ón pofida faptului c„ at‚t Ón P.N.L. Gorj, c‚t ∫i cu alia˛ii din P.D. am putut purta un dialog civilizat ∫i constructiv cu absolut to˛i cei cu care am interac˛ionat Ón vreun fel, colaborarea mea cu filiala condus„ de pre∫edintele Dan Ilie Morega este absolut de neconceput.

Nu m„ pot al„tura celor care Ón slujba interesului personal au oric‚nd, Ón orice Ómprejurare, pumnalul tr„d„rii scos din teac„ pe trei sferturi sau celor care au Ón minciun„, mistificare ∫i injusti˛ie un crez Ón via˛„.

Œntotdeauna trebuie s„ recunoa∫tem public ∫i propriile gre∫eli, iar aleg„torii vor aprecia acest lucru. Mai presus de toate, purt„m povara cuv‚ntului dat, f„r„ de care dezonor„m statutul de oameni politici.

O mare parte din responsabilitatea acestei situa˛ii revine vicepre∫edintelui P.N.L. Dan Radu Ru∫anu, mentorul ∫i creatorul filialei P.N.L. Morega. Œn clipa Ón care s-a luat decizia desemn„rii mele drept candidat Ón Gorj, am sesizat o descump„nire pe care, Ón necuno∫tin˛„ de cauz„, nu am putut s„ o interpretez Ón mod corect. Politician abil ∫i matur, bun cunosc„tor al mecanismelor ∫i realit„˛ilor interne de partid, Domnia sa a intuit din prima clip„ incompatibilitatea absolut„ dintre persoana mea ∫i cea a lui Dan Ilie Morega, Óns„ opozi˛ia manifestat„ a fost mult prea pu˛in hot„r‚t„.

Pun punct acestui compromis ∫i a∫tept al„turi de cet„˛enii jude˛ului Gorj ziua Ón care conducerea P.N.L. va da un mesaj politic hot„r‚t, definitoriu pentru ceea ce este ∫i va fi Ón viitor Partidul Na˛ional Liberal Ón Gorj.

P‚n„ la acel moment, Ómi voi dedica activitatea proiectelor ce ˛in de reformarea adecvat„ a sistemului sanitar ∫i voi Óncerca s„ r„spund, Ón m„sura posibilit„˛ilor mele limitate, solicit„rilor punctuale ale cet„˛enilor care mi se vor adresa.

Not„

Prezenta declara˛ie a fost f„cut„ Ón data de 6 iunie, Óns„ din disfunc˛ionalit„˛i de natur„ subiectiv„, pe care mi le asum, nu a putut fi inclus„ Ón site-ul oficial al Camerei Deputatilor la acea dat„ ∫i, drept urmare, am reluat-o ast„zi, 27 iunie 2006. Sorin Paveliu.

îMo˛iunea de cenzur„ — din ciclul «Reverii politice recente»“

Stima˛i colegi,

Stima˛i reprezentan˛i ai mass-media,

Joia trecut„, P.S.D.-ul, prin persoana domnului deputat T„n„sescu, a prezentat textul mo˛iunii de cenzur„ numite îGuvernul T„riceanu: fapte ∫i minciuni“.

Ne-am a∫teptat s„ avem de-a face cu un mesaj c„tre Guvern, c„tre popula˛ie, c„tre mass-media, Ón ultim„ instan˛„, dar, surpriz„, nu am g„sit dec‚t o convorbire a P.S.D.-ului cu sine. ™i Ónainte de ziua de joi ∫i dup„ s-a vorbit despre inutilitatea acestei mo˛iuni. P.R.M.-ul, cel care ar putea sprijini la vot aceast„ mo˛iune, s-a deta∫at, prin persoana d-lui deputat Bolca∫, de ini˛iativa P.S.D.-ului g„sind-o îarogant„ ∫i lipsit„ de finalitate“.

Dac„ Ón peisajul politic general mo˛iunea este, Óntr-adev„r, o flec„real„ combinat„ cu anumite date statistice, Ón peisajul Partidului Social Democrat mo˛iunea este mai mult dec‚t at‚t.

Cele dou„zeci ∫i opt de pagini ale textului sunt compuse din c‚teva afirma˛ii ∫i nega˛ii, toate concepute drept critici la adresa guvernului, numai c„ Guvernul este miezul ˛intei. Restul acesteia Ól formeaz„ puterea, Ón general.

P.S.D.-ul viseaz„ s„ se Óntoarc„ la guvernare Óntr-un mod spectaculos: prin alegeri anticipate. Genul acesta de preluare a puterii, de Óntoarcere din îobliga˛ie fa˛„ de interesul na˛ional“ la guvernare, unde ceilal˛i parc„ nu dau deloc semne c„ ar ∫ti ce s„ fac„, reprezint„ pentru P.S.D.-ul de ast„zi stimulentul cel mai puternic.

Pre∫edintele P.S.D.-ului, domnul Mircea Geoan„, Óncearc„ de ceva vreme s„ Ó∫i conving„ colegii c„ e timpul s„ reintre Ón campanie electoral„. Cum, probabil, cei mai mul˛i dintre ace∫tia nu Ól iau prea tare Ón serios, domnul Geoan„, asemenea lui Don Quijote, se arat„ cel dint‚i Óncrez„tor Ón posibilitatea anticipatelor, doar-doar or Óncepe ∫i ceilal˛i s„ cread„.

A∫adar, mo˛iunea are o finalitate clar„: s„ Ói trezeasc„ pe membrii P.S.D. din somn ∫i s„ Ói fac„ s„ viseze, de aceast„ dat„ cu ochii deschi∫i la... anticipate. Amintesc faptul c„, recent, partidele parlamentare europene au cerut tuturor for˛elor politice din Rom‚nia îs„ Ó∫i concentreze activit„˛ile asupra Ómplinirii condi˛iilor de aderare p‚n„ la 1 ianuarie 2007 ∫i s„ Ó∫i men˛in„ angajamentul politic necesar pentru atingerea acestui obiectiv“. Or, alegerile anticipate nici nu pot folosi integr„rii ∫i nici nu e cazul s„ le invoc„m ca pe ni∫te paparude. Œn Rom‚nia s-a vorbit mult ∫i se va mai vorbi despre anticipate, dar anticipate Ón sine nu s-au petrecut p‚n„ acum. îGrija“ colegilor no∫tri de la P.S.D. pentru anticipate se Ónscrie Óntr-o lung„ tradi˛ie a politicii r„u Ón˛elese. Œn locul sprijinului pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, o br‚nc„, fie ∫i numai la nivelul declara˛iilor!

Œn declara˛ia mea de azi revin asupra unei probleme de mare importan˛„ pentru mediul de afaceri din Rom‚nia: trecerea Registrului Comer˛ului de la Ministerul Justi˛iei la camerele de comer˛ ∫i industrie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Afirm r„spicat Ónc„ de la Ónceput: at‚t Senatul, c‚t ∫i Camera Deputa˛ilor au gre∫it atunci c‚nd au aprobat, prin lege, aceast„ trecere. Sunt dou„ argumente principale care pot fi invocate Ón sprijinul afirma˛iilor mele: unul ˛ine de domeniul economico-administrativ, iar cel„lalt de cel juridic-constitu˛ional.

Œn ceea ce prive∫te primul argument: revenirea Registrului Comer˛ului la camerele de comer˛ ∫i industrie jude˛ene va face mult mai greoaie ∫i dificil„ eliberarea documentelor necesare Ónfiin˛„rii unei firme sau societ„˛i comerciale. ™i a∫a Rom‚nia a fost ∫i este sufocat„ de birocra˛ie, ∫i aceast„ m„sur„ va agrava ∫i mai mult boala veche a noastr„. Œn plus, stabilirea taxelor aferente l„sat„ la latitudinea fiec„rei Camere jude˛ene va da na∫tere la abuzuri ∫i la o serie Óntreag„ de fapte conexe traficului de influen˛„.

™tiu c„ s-au adus multe argumente cu ocazia dezbaterii proiectului de lege Ón favoarea acestei m„suri, dar, dup„ p„rerea mea ∫i a colegilor mei din grupul parlamentar al P.D., majoritatea lor sunt slabe, multe fiind chiar pseudoargumente. De aceea, peste toate acestea eu pun o Óntrebare care mie mi se pare fundamental„: dac„ func˛ionarea Registrului sub autoritatea Ministerului Justi˛iei a mers ∫i merge bine de ce era nevoie s„ fie transferat la Camere?

Cu alte cuvinte, de ce s„ fie bine dac„ poate fi r„u? De ce s„ fie simplu dac„ poate fi complicat?

Œn realitate, lucrurile nu sunt chiar simple, iar Ón spatele acestei ini˛iative legislative se ascund interese economice ∫i financiare u∫or de descifrat.

Œn ceea ce prive∫te argumentul juridic constitu˛ional: legea la care m-am referit este din categoria celor organice, dar a fost votat„ dup„ procedura comun„ legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

îS„tmarul — Capitala mo˛ilor“

Pentru dou„ zile, de S‚nziene, Satu Mare a fost Capitala mo˛ilor, aici desf„∫ur‚ndu-se Reuniunea Na˛ional„ a Societ„˛ii Cultural-Patriotice îAvram Iancu“. Duminic„ am participat ∫i eu personal la simpozionul, lans„rile de carte ∫i depuneri de coroane, spectacolul organizat care a reaprins flac„ra iubirii de neam ∫i ˛ar„.

A∫eza˛i pe aceste locuri, venind din Mun˛ii Apuseni, mo˛ii au reprezentat pentru jude˛ o flac„r„ de noble˛e a ceea ce Ónseamn„ a fi rom‚n. Œn jude˛ul Satu Mare exist„ mai multe sate Óntemeiate de mo˛i, acestea fiind sate frumoase, cu monumente istorice care aduc aminte de mo∫ii ∫i str„mo∫ii no∫tri. Dintre acestea pot s„ exemplific sate ca: Iancule∫ti, Horea, Sc„ri∫oara Nou„, Marna, unde ori de c‚te ori m-am deplasat am g„sit oameni primitori ∫i ospitalieri. Aceast„ societate a str‚ns to˛i mo˛ii pentru a Óncerca cultivarea ∫i r„sp‚ndirea Ón r‚ndul mo˛ilor, ∫i nu numai, a ideilor ∫i cauzelor pentru care au luptat ∫i s-au jertfit mo∫ii ∫i str„mo∫ii no∫tri, precum ∫i pentru a contribui la o via˛„ mai bun„ prin Ómbun„t„˛irea vie˛ii economice, culturale ∫i sociale a mo˛ilor. Ac˛iunile cultural-patriotice sunt menite s„ ˛in„ Ón suflet nestins„ flac„ra iubirii de neam ∫i de ˛ar„.

Aceste manifest„ri au reamintit tuturor participan˛ilor faptul c„ sunt rom‚ni. Concertul de muzic„ popular„,

emo˛ionantele c‚ntece patriotice ale arti∫tilor au adus din partea publicului aplauze continue ∫i lacrimi de bucurie. V„ mul˛umesc.

îLegisla˛ia cu privire la legitima ap„rare — nevoie de schimbare?“

Av‚nd Ón vedere circumstan˛ele Ómpu∫c„rii t‚n„rului Constantin R„dulescu de c„tre Alexandru R„dulescu, precum ∫i declan∫area de c„tre acest caz a unui nou val de controverse legate de dreptul la legitim„ ap„rare ∫i de utilizare a armelor mortale Ón acest scop, fac apel c„tre colegii deputa˛i care se ocup„ de probleme de specialitate s„ se sesizeze ∫i s„ evalueze necesitatea clarific„rii cadrului legislativ cu privire la legitima ap„rare.

Demersul se impune lu‚nd Ón considerare nivelul de infrac˛ionalitate din Rom‚nia, precum ∫i cre∫terea num„rului persoanelor fizice care de˛in arme, mai ales Ón condi˛iile Ón care eventuale caren˛e legislative continu„ s„ fie invocate ca Óncuraj‚nd comiterea de abuzuri de c„tre de˛in„torii de arme. Faptul atrage, desigur, responsabilitatea asupra parlamentarilor, Ón primul r‚nd.

Œn plus, popula˛ia se simte din ce Ón ce mai expus„ Ón fa˛a acestui pericol ∫i dezarmat„ Ón ceea ce prive∫te ∫ansele de a face dreptate. Prin urmare, rezultatele unei reevalu„ri a legisla˛iei Ón domeniu ar trebui s„ pun„ cap„t definitiv confuziilor ∫i controverselor legate de dreptul la legitim„ ap„rare.

V„ mul˛umesc.

îCine controleaz„, de fapt, Rom‚nia?“

Stima˛i colegi,

A ap„rut, Ón fine, tichia de m„rg„ritar care-i lipsea chelului.

Avem un scandal interna˛ional al ∫p„gii pentru fregate ∫i avem ∫i unul neao∫ rom‚nesc al dosarelor de Securitate, tr‚ntite, la momentul potrivit, pe masa C.N.S.A.S. nu se ∫tie de c„tre cine ∫i nu se ∫tie cum, dar intuim foarte bine de ce.

Cine este rom‚nul care a fost mituit cu milioane de lire sterline Ón cazul primului dintre ele ∫i unde se afl„ acum banii?

C‚te dosare secretizate Ón 2000 nu au fost Ónc„ desecretizate? Ale cui sunt acestea ∫i ce se mai a∫teapt„ pentru a fi scoase la iveal„?

Mai are C.N.S.A.S. Ón acest moment autoritatea moral„ s„ dea îcertificate de bun„-purtare“, dac„ afirma˛iile domnului avocat Sergiu Andon, ∫i anume c„ ∫tie c„ Ónsu∫i unul dintre membrii Consiliului a activat sub numele de cod Dominic, se vor dovedi reale?

C‚t pre˛ mai putem pune pe bucata de h‚rtie emis„ de aceast„ institu˛ie, pe care cu to˛ii (!) ne-am dorit-o un for al moralit„˛ii, dac„ cei care o semneaz„ sunt ei Ón∫i∫i manipula˛i ∫i unii dintre ei, iat„, probabil chiar ∫antajabili?! Stima˛i colegi,

Cred c„ este timpul s„ afl„m cine controleaz„, de fapt, Rom‚nia.

Nimeni nu ne d„ dreptul s„ asist„m pasivi la ceea ce se Ónt‚mpl„. Altminteri, vom pune Ón pericol credibilitatea tuturor institu˛iilor statului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 La prima vedere, cheia r„spunsului la multe dintre Óntreb„rile pe care le-am pus se afl„ Ón m‚na S.R.I... Iar S.R.I. se afl„ sub controlul Parlamentului!

Ce mai a∫tept„m?

îJoaca de-a mo˛iunea“

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Este din ce Ón ce mai evident faptul c„, Ón Parlamentul Rom‚niei, no˛iunea de îprioritate“ cap„t„, pe zi ce trece, valen˛e din ce Ón ce mai bizare. M„rturie a faptului c„ acest concept este gre∫it interpretat de opozi˛ie este tocmai alocarea unei bune buc„˛i de timp a discut„rii, Ón Parlament, pe bani publici, a unor culegeri de texte pamfletare, nefundamentate ∫i neargumentate, numite, pentru conven˛ia comunic„rii, mo˛iuni. Œn total, dou„ Ón aceast„ s„pt„m‚n„: una simpl„ ∫i una de cenzur„. Prima, intitulat„ populist îEduca˛ia — victim„ Ón lupta dintre P.N.L. ∫i P.D.“, vorbe∫te despre îsitua˛ia grav„ Ón care se afl„ sistemul de Ónv„˛„m‚nt dup„ 500 de zile de la instalarea actualului Guvern“. Œn primul r‚nd, distin∫ii semnatari ai mo˛iunii ar fi trebuit s„ ia Ón considerare faptul c„ procedura Ón sine, de altfel, democratic„, pe care o presupune dezbaterea unei mo˛iuni, este Ón m„sur„ s„ imobilizeze destul timp restul activit„˛ilor care ar trebui desf„∫urate, la acest moment, Ón plenul Camerei.

Œn al doilea r‚nd, este penibil s„ arunci responsabilitatea pe umerii unei administra˛ii de doar 500 de zile, c‚nd cariile lor au ros sistemul ani la r‚nd.

La r‚ndul s„u, mo˛iunea de cenzur„ aduce conceptul de demagogie pe culmi neb„nuite. îGuvernul T„riceanu: fapte ∫i minciuni“, o colec˛ie de infamii cu scop unic — t„r„g„narea vot„rii legilor care conteaz„ pentru Rom‚nia.

Din nou, priorit„˛ile P.S.D. nu sunt acelea∫i cu priorit„˛ile unei Rom‚nii aflate Ón pragul ader„rii, cu doar c‚teva luni Ónaintea unui raport de ˛ar„ decisiv, care poate schimba soarta unei na˛ii Óntregi. Din nou, P.S.D. Ónt‚rzie lucrurile cu adev„rat importante pentru a-∫i urm„ri exclusiv propria agend„ de interese.

Acestea fiind faptele momentului, ne Óntreb„m retoric dac„ nu cumva, Ón condi˛iile Ón care interesele de partid primeaz„ Ón fa˛a intereselor ˛„rii, inten˛ia cea mai serioas„ de a ne face temele la timp pentru aderare nu va fi sabotat„, din nou, de eternul ∫i fascinantul P.S.D. V„ mul˛umesc.

îMo˛iunea de cenzur„ a P.S.D., o simpl„ ac˛iune demagogic„“

Œn ultimul timp, scena politic„ a Rom‚niei a fost foarte zbuciumat„ de jocuri de culise, lupte interne Ón interiorul partidelor ∫i tot felul de declara˛ii inoportune. Pentru a amplifica ∫i mai mult conflictele deja existente, principalul partid de opozi˛ie, P.S.D.-ul, a Ónaintat o mo˛iune de cenzur„ la adresa Guvernului, numit„ îGuvernul T„riceanu: fapte ∫i minciuni“.

M‚ine va fi supus„ la vot aceast„ mo˛iune care, cu siguran˛„, nu are nici o ∫ans„ s„ treac„, fiind doar un demers demagogic al celor de la P.S.D.

Prin documentul respectiv ei doresc s„ sanc˛ioneze a∫a-zisul e∫ec al celor 500 de zile de guvernare. St„m ∫i ne Óntreb„m, retoric, bineÓn˛eles, de ce nu au criticat ∫i propriul Guvern atunci c‚nd Rom‚nia avea de patru ori mai multe stegule˛e ro∫ii din partea Uniunii Europene dec‚t la ora actual„? De ce nu s-au ridicat voci din partea P.S.D. care s„ protesteze atunci c‚nd, sub pulpana lui Ion Iliescu ∫i a lui Adrian N„stase, s-au adunat timp de 16 ani campionii corup˛iei, care au jefuit ˛ara, l„s‚nd-o Ón prag de colaps financiar?

O dat„ cu depunerea mo˛iunii de cenzur„, P.S.D. a Ónceput ∫i o ac˛iune ampl„ de mediatizare a acesteia. At‚t Ón Timi∫oara, c‚t ∫i Ón restul ora∫elor din ˛ar„, c‚teva sute de tineri Ómbr„ca˛i Ón ro∫u, ca Ón perioada comunist„ la festivit„˛ile dedicate celor doi tovar„∫i, au Ómp„r˛it pe strad„ fi˛uici cu con˛inutul mo˛iunii. Se vede c„ unii membri P.S.D.-i∫ti Ó∫i aduc aminte cu nostalgie de vremurile de mult apuse ∫i Óncearc„ s„-i Ónve˛e ∫i pe tinerii lor discipoli ce Ónseamn„ propaganda.

Din toate aceste demersuri, P.S.D.-ul nu vrea dec‚t s„ c‚∫tige imagine, f„r„ a avea un suport real care s„ le justifice ac˛iunea. Nici m„car eternul lor colaborator, P.R.M., nu are de g‚nd s„ sus˛in„ mo˛iunea. Toat„ lumea este con∫tient„ c„ o c„dere a Guvernului ∫i declan∫area de alegeri anticipate ar fi sinucidere pentru Rom‚nia Ón prag de integrare. De aceea, convingerea mea este c„ interesul na˛ional va prima Ón fa˛a intereselor meschine ale unora.

V„ mul˛umesc.

îS„ oprim v„rsarea de s‚nge rom‚nesc pentru cauze str„ine!“

20 iunie 2006, Ón jurul orei 3,00, la aproximativ 20 kilometri de Kandahar, firul vie˛ii unui militar rom‚n era Óntrerupt de un dispozitiv exploziv artizanal.

Œnc„ un erou c„zut la datorie!

Caporalul Ionel Dr„gu∫anu se al„tura astfel celor 12 militari rom‚ni c„zu˛i Ón misiuni interna˛ionale, departe de ˛ar„ ∫i de cei dragi.

Œn ultimii 15 ani, peste 4.000 de militari rom‚ni au participat la misiuni interna˛ionale. P‚n„ anul acesta Rom‚nia pierduse militari doar Ón Afganistan, BosniaHer˛egovina, Kosovo, Angola ∫i Irak.

Peste 2.000 de militari rom‚ni sunt disloca˛i Ón prezent Ón diverse zone ale lumii. Cei mai mul˛i se afl„ Ón Afganistan unde, din 2002 au fost trimi∫i Ón dou„ misiuni de lupt„ 900 de militari. Œn Irak se afl„ 800 de solda˛i rom‚ni, iar Ón Kosovo ∫i Bosnia-Her˛egovina, aproape 300.

S„ privim rezultatele. Din ce Ón ce mai multe sicrie Ónf„∫urate Ón tricolor aterizeaz„ pe pistele aeroporturilor rom‚ne∫ti.

Noi st„m aici, Ón fotolii comode, ei mor acolo. Noi privim la spectacolul media de parc„ ne-am uita la filme, Ón timp ce familiile Óndoliate Ói pl‚ng pe cei dragi. Nu uita˛i cugetarea latin„: îMamele ur„sc r„zboaiele“.

Este adev„rat c„ Parlamentul Rom‚niei a aprobat participarea ˛„rii noastre cu militari Ón cadrul misiunilor interna˛ionale, este adev„rat c„ fiecare militar plecat Ón misiune ∫tie c„ merge la r„zboi ∫i cunoa∫te riscurile pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 care ∫i le asum„, Óns„ nu mai putem accepta s„ curg„ s‚nge rom‚nesc Ón r„zboaie ce nu sunt ale noastre.

Stima˛i colegi,

Din ce Ón ce mai multe ˛„ri Ó∫i retrag trupele din zonele fierbin˛i. Noi ce facem? St„m cu m‚inile Óncruci∫ate ∫i a∫tept„m noi scrie Ónf„∫urate Ón tricolor?

Ca mam„, ca om ∫i ca parlamentar v„ cer tuturor s„ oprim v„rsarea de s‚nge rom‚nesc pentru cauze str„ine ∫i s„-i chem„m acas„ pe copiii, pe fra˛ii ∫i ta˛ii no∫tri, afla˛i Ón misiuni Ón str„in„tate.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îMetafora“. Haosul s-a instalat ca o fatalitate Ón structurile Guvernului, cangren‚nd deciziile ∫i sufoc‚nd rela˛iile.

Alc„tuit, practic, din 4 subguverne, actualul Executiv se Óndreapt„ inexorabil spre faliment.

Este ∫i cazul M.A.E. care, de regul„, apar˛ine segmentului de elit„ ministerial„, el concentr‚nd ∫i valori umane, ∫i experien˛e notorii, Óntr-un ansamblu func˛ional de mare rezonan˛„ Ón evolu˛ia raporturilor Rom‚niei cu alte state.

Din p„cate, presta˛ia t‚n„rului titular al diploma˛iei rom‚ne∫ti nu reu∫e∫te s„ dep„∫easc„ nivelul modest (eufemistic vorbind) al ocupan˛ilor paralegitimi din Palatul Victoria.

Abord‚nd ca element definitoriu metafora, ministrul R„zvan Ungureanu apare doar ca un epigon al pre∫edintelui, cu numeroase lecturi tehnice la activ, dar cu scheletice achizi˛ii Ón domeniul politicii externe. Inhibat ∫i tributar unor îexerci˛ii impuse“, gestioneaz„ tot mai ineficient un domeniu pe care p„rea c„-l acceseaz„ ca profesionist.

Nu relu„m gafele diplomatice, fie ele ∫i de limbaj, ci exemplific„m cu un stupefiant episod petrecut la data de 13 iunie 2006 Ón cadrul Comisiei pentru politic„ extern„ a Camerei Deputa˛ilor.

Atunci s-a prezentat din partea M.A.E. pentru a sus˛ine un proiect de lege care prevedea finan˛area unor proiecte legate de rom‚nii din afara grani˛elor domnul subsecretar de stat Dan Dungaciu. Numai c„ Domnia sa fusese eliberat din func˛ia respectiv„ Ónc„ din data de 8 iunie, a∫a cum specifica num„rul 499 al îMonitorului Oficial“. Decizia era dat„ din 5 iunie ∫i era semnat„ de premierul T„riceanu ∫i ∫eful cancelariei acestuia, Aleodor Fr‚ncu.

Consternat la aflarea demiterii, domnul Dungaciu, care fusese numit Ón func˛ie pe data de 11 mai a.c., nu putea oferi nici o explica˛ie vizavi de motivele unei astfel de decizii. Aceea∫i buim„ceal„ a probat-o ∫i superiorul imediat ierarhic, secretar de stat pentru rela˛ia cu rom‚nii de pretutindeni, Mihai Gheorghiu. C‚t despre M.A.E., consilierul pentru comunicare Corina Vin˛an p„rea c„zut„ de pe un asteroid atunci c‚nd a fost rugat„ s„ comenteze incredibila situa˛ie.

Œn acest context, ni se pare hilar ∫i neavenit s„ mai Óntreb„m ce crede ministrul Ungureanu despre Ónt‚mpl„rile din ministerul s„u, ca s„ nu-l punem Ón dificultate cu ce se Ónt‚mpl„ cu politica extern„ rom‚neasc„ coordonat„ de Domnia sa.

E timpul s„ Ón˛eleag„ faptul c„ acest domeniu nu poate fi condus, dincolo de elegan˛„ ∫i distinc˛ie, f„r„ rigoare, pragmatism ∫i eficien˛„. Metafora favorit„ trebuie s„ redevin„ competen˛a.

V„ mul˛umesc.

î«Ro∫ii» contra «portocalii» — r„zboiul politic s-a mutat Ón strad„“

S„pt„m‚na trecut„, P.S.D.-ul, Ón dorin˛a disperat„ de a mai cre∫te pu˛in Ón sondaje ∫i a nu fi destinat unei uit„ri perfect meritate din partea electoratului, a prezentat Ón fa˛a noastr„ o mo˛iune de cenzur„ intitulat„ demagogic: îGuvernul T„riceanu: fapte ∫i minciuni“. Mare gre∫eal„ tactic„, momentul ales fiind doar la c‚teva zile dup„ discursul ∫efului statului Ón fa˛a Parlamentului, ∫i, Ón plus, con˛inutul textului nefiind altceva dec‚t o reiterare a unor fragmente din alte mo˛iuni propuse de P.S.D. Ón trecut ∫i respinse. Pe scurt, o mo˛iune de parad„, socialdemocra˛ii nedorind, Ón fond, altceva dec‚t s„-∫i fac„ amintit„ prezen˛a Ón via˛a politic„ ∫i s„-∫i justifice statutul de partid de opozi˛ie.

Impactul scontat a fost nul, con˛inutul mesajului at‚t de diluat ∫i lipsit de credibilitate Ónc‚t p‚n„ ∫i aliatul social-democra˛ilor, Partidul Rom‚nia Mare, a anun˛at c„ nu va vota mo˛iunea sub forma prezentat„ de P.S.D.

Lipsa de realism politic P.S.D.-ist„ nu cunoa∫te margini, ating‚nd limitele penibilului prin declara˛ia pre∫edintelui P.S.D., Mircea Geoan„, care cerea nici mai mult nici mai pu˛in dec‚t îdemolarea actualei puteri“ ∫i îdispari˛ia Coali˛iei D.A. din via˛a politic„“. Demagogic ∫i nefundamentat cu fapte, discursul a Ónfierb‚ntat min˛ile membrilor P.S.D., astfel c„ Ón acest week-end am asistat Ón Óntreaga ˛ar„ la mar∫uri ∫i manifesta˛ii ale tricourilor ro∫ii. Œntr-o atomosfer„ populist„ tipic„ social-democra˛ilor, s-au Ómp„r˛it bro∫uri ∫i s-a jurat lupt„ ve∫nic„ contra actualei guvern„ri, fondurile pentru mici ∫i bere fiind, din p„cate, epuizate de 1 Mai.

S„ fim reali∫ti. Nu puteam s„ afirm„m c„ nu exist„ probleme, mai ales Ón s„n„tate ∫i agricultur„, dar este inadmisibil ca aceste critici s„ vin„ din partea unui partid care nu s-a implicat cu nimic Ón aceste domenii Ón perioada c‚nd a fost la guvernare. Aceasta este o nou„ dovad„ de politicianism ieftin ∫i demagogie populist„, tipic„ pentru P.S.D. at‚t c‚t a fost la guvernare, c‚t ∫i acum, Ón opozi˛ie.

Declara˛ie politic„ privind imaginea Rom‚niei ca viitor stat membru al Uniunii Europene sau îCum se vede Rom‚nia din Europa?“

Vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ prezenta o problem„ ce este l„sat„, din p„cate, undeva la marginea preocup„rilor guvernan˛ilor rom‚ni.

Poate mul˛i dintre dumneavoastr„ ve˛i spune c„ este o problem„ minor„ ∫i artificial creat„.

Eu am s„ dovedesc contrariul, vorbindu-v„ despre brand-ul de ˛ar„ al Rom‚niei.

Brand-ul de ˛ar„ se Ónf„˛i∫eaz„ a fi, ast„zi, unul dintre cele mai importante instrumente — un bun public — pentru promovarea avantajului competitiv Ón comunitatea global„. De aceea, sus˛inerea imaginii, a identit„˛ii ˛„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 este o responsabilitate fireasc„, dar ∫i primordial„ a guvernan˛ilor unei ˛„ri, dup„ cum formularea unei strategii de promovare a imaginii de ˛ar„, a brandului na˛ional este nu doar obliga˛ia Guvernului, dar ∫i un criteriu de evaluare a priceperii lui de a servi interesul general al ˛„rii.

Implicarea ∫i asumarea acestui capitol de diploma˛ie public„ de c„tre Guvern ∫i de c„tre institu˛iile statului arat„ c‚t de ancorate sunt acestea Ón evolu˛iile vremii noastre, c‚t de racorda˛i suntem noi, rom‚nii, la ritmurile ∫i caracteristicile secolului al XXI-lea.

Pentru toate ˛„rile civilizate, moderne ∫i Óndreptate c„tre viitor, aceast„ problem„ — a imaginii pe plan extern a ˛„rii — este una de o importan˛„ major„, tratat„ cu deosebit„ aten˛ie ∫i la a c„rei formare contribuie toate for˛ele politice ∫i administrative responsabile. Œn Rom‚nia, Óns„, aceasta este o problem„ ce suscit„ un interes absolut minor al autorit„˛ilor publice cu abilit„˛i ∫i competen˛e Ón acest domeniu (vezi Agen˛ia pentru Strategii Guvernamentale, care, mai nou, se ocup„ de imaginea primului-ministru, ∫i nu a ˛„rii), fiind tratat„ cu o atitudine ce Ómi aminte∫te de o veche glum„ (ori, mai bine spus, zical„, n„scocit„ parc„ de P„cal„!) pe care speram s„ n-o mai g„sim oglindit„ Ón realitatea rom‚neasc„ cotidian„, ∫i anume: Ce po˛i face ast„zi, las„ pe m‚ine, c„ poate (poim‚ine) nu mai trebuie!

Stima˛i colegi,

Nu este oare firesc ca, Ón virtutea viitorului nostru ca stat membru al unei organiza˛ii interna˛ionale cu 27 de membri, fiecare cu o identitate foarte puternic„ ∫i majoritatea foarte puternic exprimat„, s„ avem deja m„car creionat„ o imagine de ˛ar„ dup„ care s„ fim identifica˛i Ón Uniunea European„? Oare nu va fi cel pu˛in ru∫inos, ca s„ nu spunem aproape penibil, s„ ne prezent„m la balul de bun-venit al Europei ca ni∫te participan˛i c„rora, sub nici o form„, nimeni nu le va re˛ine numele sau figura?

Suntem la numai ∫ase luni p‚n„ c‚nd, dac„ ar fi numai la latitudinea Europei, vom deveni membru cu drepturi depline ai Uniunii Europene. Este deja t‚rziu pentru un astfel de demers, poate este prea t‚rziu! Œnc„ mai a∫tept„m propunerea unui brand serios pentru Rom‚nia, cu care s„ putem concura cu succes al„turi de bunul-gust italian, eticheta impecabil„ a Marii Britanii, profesionalismul, performan˛a ∫i puterea de munc„ ale Germaniei etc.!

î65 de ani de la Ónceputul luptelor pentru eliberarea Basarabiei“

La sf‚r∫itul lunii iunie 1940 Rom‚nia a fost nevoit„ s„ cedeze f„r„ lupte p„m‚nturile dintre Prut ∫i Nistru, adic„ teritoriul Basarabiei. Œn ultima decad„ a lunii iunie 1940, Óntre ministrul sovietic al afacerilor externe, V. M. Molotov, ∫i ministrul afacerilor externe german, von Ribbentrop, s-au desf„∫urat tratative privind îproblema Basarabiei“. Œn cursul zilei de 26 iunie 1940, cei doi mini∫tri de externe s-au pus de acord asupra ocup„rii de c„tre U.R.S.S. a Basarabiei ∫i a p„r˛ii de nord a Bucovinei.

Œn notele sale zilnice, regele Carol al II-lea consemneaz„: îConsiliul de Coroan„ are loc ∫i am ie∫it

din el am„r‚t ∫i dezgustat. To˛i cei care f„ceau pe eroii la pr‚nz s-au dezumflat. Numai 6 din cei 26 prezen˛i au fost pentru rezisten˛„. Numele lor merit„ s„ fie Ónscrise cu litere de aur Ón cartea demnit„˛ii rom‚ne∫ti: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, ™tefan Ciobanu, Ernest Urd„reanu. To˛i ceilal˛i, cu oarecare nuan˛„, au fost pentru acceptarea ultimatumului“.

Potrivit Anuarului Statistic al Rom‚niei din 1940, dup„ acceptarea ultimatumului au intrat Ón componen˛a U.R.S.S.: 44.500 km[2] ∫i o popula˛ie de 3.200.000 de locuitori din Basarabia ∫i 6.000 km[2] , cu o popula˛ie de 500.000 de locuitori, din Bucovina de Nord, la care se adaug„ ˛inutul Her˛a. Œn total au fost r„pite Rom‚niei 50.762 km[2] ∫i 3.915.000 locuitori, marea majoritate fiind rom‚ni.

A urmat apoi exodul intelectualit„˛ii, transformarea ˛„ranilor basarabeni Ón sclavi sovietici ∫i exploatarea acestora, iar la 13 iunie 1941, primul val al deport„rilor Ón Siberia; exterminarea prin Ómpu∫care ∫i Óntemni˛are a frunta∫ilor basarabeni, nimicirea lor masiv„ prin foametea organizat„, deport„rile Ón gulagurile staliniste, mobiliz„rile la construc˛iile de ∫oc ale comunismului ∫i Ónstr„inarea lor de b„∫tina∫i pe orice cale. Consecin˛a dezastruoas„ a acestei politici nocive este Ónstr„inarea unei p„r˛i considerabile a b„∫tina∫ilor de izvoarele ∫i r„d„cinile lor rom‚ne∫ti, crearea iluziei c„ rom‚nii, fra˛ii lor de s‚nge ∫i de suferin˛„, le sunt du∫mani de moarte, iar cotropitorii, jefuitorii ∫i Ónrobitorii ruso-ucraineni le sunt îeliberatori ∫i Óngeri de paz„“.

A urmat o continuitate de jafuri ∫i pustiiri nu mai pu˛in impresionante. Œn timp de 6 zile, 28 iunie—3 iulie 1940, a fost capturat„ toat„ tehnica de la c„ile ferate rom‚ne din Basarabia. Din primele zile ceferi∫tii rom‚ni basarabeni (peste 2.000 de lucr„tori) au fost aresta˛i, judeca˛i ∫i du∫i Ón Siberia. Œn locul lor au fost du∫i coloni∫ti lucr„tori ai c„ilor ferate din U.R.S.S. P„m‚ntul a fost na˛ionalizat ∫i a Ónceput colectivizarea for˛at„, transformarea ˛„ranilor basarabeni Ón sclavi ∫i exploatarea acestora.

Din fiecare jude˛ al Basarabiei s-au transportat Ón Rusia c‚te 60.000 de oi, 20.000 de cai, 6.500 bovine; ora∫ele Chi∫in„u, Orhei, B„l˛i, Soroca, Flore∫ti, Tighina, Cahul, Cetatea Alb„, Izmail au fost arse ∫i distruse prin dinamitare.

Œncerc ast„zi s„ nu aduc Ónvinuiri nim„nui, ci doar s„ prezint c‚teva dintre gravele lucruri ce s-au petrecut asupra unui important teritoriu rom‚nesc. Las ca cea care va trebui s„ judece toate aceste fapte s„ fie istoria.

Œn marea conflagra˛ie mondial„ din 1939—1945, Rom‚nia n-a fost aliat nici al Germaniei fasciste, nici al Rusiei comuniste, ambii agresori i-au fost du∫mani, pentru c„ i-au r„pit imense teritorii Ón 1940—1941. Rom‚nia a dus un r„zboi drept, de eliberare na˛ional„ ∫i restabilire a integrit„˛ii sale teritoriale. Tributul Rom‚niei pentru eliberarea Basarabiei ∫i Bucovinei a fost de 93.232 mor˛i, 327.298 r„ni˛i, 332.343 prizonieri.

Dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ istoria oficial„, Basarabia nu a fost eliberat„ de rom‚ni Ón 1941. Tot dup„ istoria oficial„, Basarabia nici nu mai exist„, ea a fost Ónlocuit„ cu o republic„ artificial„, Ón care c‚˛iva mafio˛i comuni∫ti se joac„ de-a statul.

Cineva spunea Óns„ c‚ndva, ∫i pe bun„ dreptate, c„ îŒn vremuri ale Ón∫el„toriei universale, a spune adev„rul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 e un act revolu˛ionar“ ∫i totu∫i adev„rul are propriile lui metode prin care iese la suprafa˛„, indiferent c‚te piedici i se pun Ón cale.

Declara˛ia politic„ de azi am intitulat-o: îSemnal de alarm„ pentru Ónv„˛„m‚ntul Ón limba matern„“. Am numit-o astfel pentru c„ este ceasul al doisprezecelea c‚nd mai putem face ceva pentru una dintre cele mai vechi ∫i mai importante tradi˛ii ale minorit„˛ilor na˛ionale Ón ˛ara noastr„.

Prin anii ’70-’80, s‚rbii din Rom‚nia, slovacii, maghiarii, germanii, ucrainenii ∫i al˛ii au s„rb„torit 250, 275 sau 300 de ani de Ónv„˛„m‚nt organizat pe teritoriul Rom‚niei. Acest Ónv„˛„m‚nt Ón limba matern„ a stat ∫i este la baza culturii fiec„rei minorit„˛i na˛ionale. Numai comunitatea s‚rb„ din Rom‚nia a avut Óntre cele dou„ r„zboaie mondiale aproape 10.000 de elevi cuprin∫i Ón Ónv„˛„m‚ntul Ón limba matern„. Dup„ Al Doilea R„zboi Mondial, Ón Rom‚nia au func˛ionat peste 50 de ∫coli (majoritatea cu clasele I—VIII) cu predare Ón limba s‚rb„. Chiar ∫i regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej a respectat, Ón mare parte, aceast„ tradi˛ie a minorit„˛ilor na˛ionale. Apoi a venit epoca de aur a lui Ceau∫escu, cu omogenizarea societ„˛ii socialiste. Regimul Ceau∫escu ne-a omogenizat at‚t de profund ∫i at‚t de cuprinz„tor, Ónc‚t din 50 de ∫coli, comunitatea s‚rb„ a r„mas cu numai dou„ ∫coli cu clasele I—VIII ∫i cu 13 ∫coli cu clasele I—IV, unde func˛ioneaz„ un singur Ónv„˛„tor. Ast„zi avem Ón jur de 400 de elevi (numai!) cuprin∫i Ón Ónv„˛„m‚ntul cu predare Ón limba matern„ s‚rb„, Ón compara˛ie cu cei aproape 10.000 de elevi din perioada dintre cele dou„ r„zboaie mondiale.

De∫i liberi, tr„ind Óntr-o societate democrat„, Ón plin proces de integrare Ón structurile europene, minorit„˛ilor na˛ionale li se Ónt‚mpl„ un paradox: suntem pe cale s„ pierdem ∫i ultimele ∫coli cu predare Ón limba matern„.

Birocra˛ia oarb„, legile neclare, care las„ loc interpret„rilor, de multe ori ∫i reaua-credin˛„ a unor reprezentan˛i ai institu˛iilor, cel mai bl‚nd spus iresponsabili, ne-au adus Ón pragul disper„rii.

Am Óncercat cu ceva timp Ón urm„, sprijinit de colegi minoritari, s„ introduc 2—3 complet„ri Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului. Ele, Ón conceptul nostru, al meu, Ón calitate de ini˛iator, ∫i al colegilor din Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, Ón calitate de sus˛in„tori, ar fi trebuit s„ clarifice anumite aspecte ∫i situa˛ii cu efective de elevi sub num„rul minim de 7 elevi, necesar func˛ion„rii unei ∫coli sau a unei clase.

Propunerea legislativ„, din p„cate, nu a fost acceptat„. Nu am ∫tiut s„ r‚dem sau s„ pl‚ngem, c‚nd reprezentantul Guvernului ne-a propus Ón Senat, camera decizional„, s„ trecem la Ónv„˛„m‚ntul simultan, cu doi Ónv„˛„tori. A uitat reprezentantul Guvernului sau nici nu a ∫tiut c„ de mult ∫colile minorit„˛ilor na˛ionale cu predare Ón limba matern„ func˛ioneaz„, cu c‚teva excep˛ii, numai cu un Ónv„˛„tor (!).

S-a Óncheiat anul ∫colar, urmeaz„ pentru elevi ∫i dasc„li o binemeritat„ vacan˛„. Pentru p„rin˛i, nu, ei de acum tremur„, ce se va Ónt‚mpla la toamn„, cum ∫i pe cine vor ruga ∫i Ón fa˛a cui se vor milogi din nou ca drepturile lor ∫i ale copiilor lor s„ fie respectate.

Din aceste motive triste ∫i tragice mi-am intitulat declara˛ia îSemnal de alarm„ pentru Ónv„˛„m‚ntul Ón limba matern„“.

Supun‚nd aten˛iei Camerei Deputa˛ilor aceast„ declara˛ie, rug„mintea noastr„, a Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, este ca, Ón limita posibilit„˛ii, Parlamentul Rom‚niei s„ o transmit„ Cancelariei PrimuluiMinistru ∫i Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Este ceasul al doisprezecelea ca Guvernul s„ ne Ón˛eleag„ ∫i s„ ne ajute Ón c„utarea ∫i g„sirea unei solu˛ii care va permite m„car conservarea unei tradi˛ii de care Ón cea mai mare m„sur„ depinde p„strarea culturii, spiritualit„˛ii ∫i identit„˛ii noastre na˛ionale Ón Rom‚nia, ˛ar„ ai c„rei cet„˛eni loiali suntem ∫i pe care cu to˛ii o vedem integrat„ Ón Europa, cu tot cu tradi˛ii multiculturale ∫i diversitatea etnic„.

Pentru o c‚t mai corect„ informare a opiniei publice, atunci c‚nd o institu˛ie va Óncerca s„ dea anumite explica˛ii ∫i date despre ∫colile ∫i liceele minorit„˛ilor na˛ionale altele dec‚t cea maghiar„, s„ foloseasc„ date reale, reactualizate, ∫i s„ nu uite: aceste unit„˛i ∫colare func˛ioneaz„ numai Ón situa˛ii speciale, av‚nd aproape toate efective de elevi sub num„rul minim necesar, Ón cele mai multe cazuri duc‚nd ∫i lips„ de manuale Ón limba matern„.

Iar cei 18 parlamentari ai minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia Óncerc„m, oferind sprijinul parlamentar Guvernului, s„ ne aducem contribu˛ia modest„ la procesul de integrare a ˛„rii noastre.

A vorbi ast„zi, Ón ˛ara noastr„, despre organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice, c‚nd ne-am Óntors la plugul tras de boi, iar p„durea este jefuit„ îca-n codru“ mi se pare un nonsens sau, mai degrab„, vorbim s„ ne afl„m Ón treab„!

C‚t de util„ ar putea s„ fie cercetarea ∫tiin˛ific„ Ón aceste sectoare, c‚nd îAgricultura noastr„ este una dintre cele mai r„mase Ón urm„, sfid‚nd competitivitatea Rom‚niei, Ón general“, a∫a cum, pe bun„ dreptate, remarca pre∫edintele Traian B„sescu Ón recentul discurs ˛inut Ón fa˛a Camerelor reunite ale Parlamentului. ™i tot Domnia sa ad„uga c„ îagricultura nu func˛ioneaz„ din 2004“.

Eu sunt, Óns„, de alt„ p„rere, ∫i sus˛in c„ un asemenea sector, deosebit de important pentru noi, nu mai func˛ioneaz„ de prin decembrie 1991, c‚nd marile suprafe˛e de teren ale cooperativelor agricole au fost f„r‚mi˛ate Ón milioane de parcele, c‚nd grajdurile, saivanele, fermele de animale ∫i de p„s„ri au c„zut sub lovituri de topor, ca mai apoi, Ón baza îpariului cu agricultura“, s„ se realizeze distrugerea programat„ a tractoarelor ∫i a celorlalte ma∫ini agricole, precum ∫i a sistemelor de iriga˛ii.

Din p„cate, dezastrul nu s-a oprit aici. El s-a extins ∫i Ón domeniul cercet„rii agricole ∫i silvice.

Nu sunt, nici pe departe, un nostalgic al comunismului, pe care l-am dezavuat dintotdeauna. Dar nu-mi explic c‚teva lucruri. Cum a putut un sistem totalitarist s„ scoat„ agricultura din stadiul ei medieval, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 care se afla Ón perioada interbelic„, ∫i din situa˛ia jalnic„ din anii de dup„ r„zboi ∫i s-o apropie de agricultura ˛„rilor occidentale?

Este, de asemenea, greu de Ón˛eles cum au ajuns comuni∫tii la concluzia de a-l a∫eza Ón fotoliul de ministru al agriculturii pe marele savant Gheorghe Ionescu-™i∫e∫ti, debarc‚ndu-l din aceast„ func˛ie pe Romulus Z„ran, fostul vizitiu al lui Petru Groza.

Mi se pare de-a dreptul paradoxal ca un individ f„r„ prea mult„ glagorie, ca Ceau∫escu, pe care nimeni nu l-a v„zut vreodat„ cu sapa-n m‚n„, pe c‚mp, s„ doteze agricultura cu sute de mii de tractoare ∫i alte ma∫ini, s„ creeze o industrie de Óngr„∫„minte chimice, s„ construiasc„ sisteme moderne pentru irigarea a 3—4 milioane de hectare, s„ organizeze o puternic„ baz„ de cercetare Ón domeniul agriculturii ∫i silviculturii, num„r‚nd zeci ∫i zeci de institute ∫i sta˛iuni de cercetare pentru cultura cerealelor, a cartofilor, sfeclei de zah„r, pentru legumicultur„, pomicultur„ ∫i viticultur„, precum ∫i pentru zootehnie care, pe l‚ng„ dot„rile moderne, dispuneau de Óntinse c‚mpuri experimentale.

Regimul comunist, care Ón primul deceniu de existen˛„ avea o spaim„ teribil„ c‚nd auzea vorbindu-se de informatic„, ajunsese Ón ultimii s„i ani s„ dea amploare cercet„rilor Ón domeniul geneticii ∫i al altor biotehnologii, Ón˛eleg‚nd c„, Ón zilele noastre, o bun„ parte din agricultur„ se face Ón laborator, ∫i nu pe c‚mp. Ca atare, au fost crea˛i numero∫i hibrizi de gr‚u, porumb, floareasoarelui ∫i legume, care s-au dovedit de c‚teva ori mai productivi dec‚t soiurile autohtone sau str„ine cultivate p‚n„ atunci.

Dar cine mai vorbe∫te, ast„zi, de redutabilul institut de la Fundulea sau de celelalte, care deveniser„ cunoscute ∫i peste hotare? Cine s„ mai vorbeasc„ de a∫a ceva c‚nd de cercetarea ∫tiin˛ific„ s-a ales praful?

Dup„ cum preciza domnul Valeriu Tab„r„, vicepre∫edinte al Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a Camerei Deputa˛ilor ∫i fost ministru al agriculturii, ca urmare a retroced„rilor, Óndrept„˛ite ori nu, suprafa˛a de teren de care dispuneau institutele de cercetare s-a redus la mai pu˛in de jum„tate.

Este greu de crezut c„ prin Ónlesnirile prev„zute Ón proiectul de lege pe care-l dezbatem referitor la scutirea de la plata obliga˛iilor bugetare restante la data intr„rii Ón vigoare a Legii nr. 147/2004, cercetarea ∫tiin˛ific„ Ón agricultur„ ∫i silvicultur„ va fi repus„ pe linia de plutire, ba, mai mult, viitorul act normativ prevede ca unit„˛ile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i cele ale Academiei de ™tiin˛e Agricole s„ func˛ioneze ca institu˛ii publice, cu finan˛are din venituri proprii.

Cred c„ toate aceste unit„˛i de cercetare din domenii at‚t de importante ar trebui sprijinite financiar de stat Ónc„ un deceniu, pentru a se consolida din toate punctele de vedere.

Obiectul declara˛iei politice: îDespre cump„rarea voturilor — Invita˛ie adresat„ «Transparency International Romania»“

Apreciind Ón mod deosebit activitatea desf„∫urat„ Ón ace∫ti ani de c„tre IT ∫i studiind Raportul na˛ional asupra corup˛iei, Ón care face˛i referire la modalit„˛ile de cump„rare a voturilor, v„ adresez rug„mintea de a efectua un studiu de caz despre acest aspect, la alegerile par˛iale care vor avea loc Ón 2 iulie a.c

Diversitatea ∫i persuasivitatea mijloacelor de sensibilizare a aleg„torilor au c„p„tat o deosebit„ amploare Ón jude˛ul Cara∫-Severin.

Œn acest jude˛ monoindustrial, Ón care ∫omajul dep„∫e∫te 18%, practica mitei electorale a devenit un mijloc uzitat frecvent de c„tre candida˛ii pentru consiliile locale.

Œn numele Grupului conservator v„ exprim gratitudinea pentru demersurile transparente ∫i obiective pe care am speran˛a c„ le ve˛i Óntreprinde.

La concuren˛„ sau poate la unison cu sutele de mii de elevi care se lupt„ Ón aceste zile, cople∫i˛i de emo˛ii, cu testele na˛ionale ∫i bacalaureatul, la fel de Óngrijora˛i ca to˛i p„rin˛ii care se roag„ zi ∫i noapte s„-∫i vad„ odraslele izb„vite de calvarul ∫colii, iat„ c„ ∫i noi ne-am confruntat Ón Parlament pe marginea aceluia∫i subiect insolubil — situa˛ia grea Ón care a ajuns Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc la cap„tul celor 500 de zile de putere portocalie.

S-a spus, Ón diverse Ómprejur„ri, de la aceast„ tribun„, c„ anul ∫colar 2005—2006 a fost unul sumbru ∫i cred c„ aprecierea n-a fost deloc gratuit„.

Deschis sub semnul ve∫nicului scandal Ón jurul ∫colilor nereparate la timp sau al lipsei de locuri Ón c„minele studen˛e∫ti, perturbat apoi de inunda˛iile din toamn„, de gerurile cumplite de ast„ iarn„, de epidemia de rujeol„, de greva Óndelungat„ a cadrelor didactice ∫i de noile valuri de inunda˛ii ∫i grip„ aviar„, anul ∫colar la care ne referim st„ s„ se Óncheie sub semnul haosului ∫i al t„r„boiului iscat Ón cadrul ministerului, Ón leg„tur„ cu modul iresponsabil de difuzare a subiectelor preg„tite de Serviciul Na˛ional de Evaluare ∫i Examinare pentru testarea absolven˛ilor clasei a a VIII-a.

Judec‚nd prin prisma acestor nefaste realit„˛i, ne-am putea, desigur, Óntreba: oare c‚te s„pt„m‚ni ori c‚te luni au stat elevii Ón b„nci Ón acest an ∫colar marcat de at‚tea calamit„˛i naturale, dar mai ales politice? ™i ce cuno∫tin˛e au acumulat ei Ón aceast„ perioad„ de ∫coal„ g‚tuit„, de vreme ce, Ón multe ∫coli, rezultatele testelor sunt de-a dreptul alarmante?

Œn campania electoral„, candida˛ii Alian˛ei D.A. se angajau s„ fac„ din Ónv„˛„m‚nt o problem„ prioritar„, aloc‚nd acestui sector 6% din P.I.B. Totul n-a fost Óns„ dec‚t o promisiune demagogic„, pentru a dob‚ndi voturile profesorilor. Œn realitate, ∫coala n-a primit dec‚t 4%.

Œnsu∫i pre∫edintele B„sescu se Óntreba, Ón recentul discurs rostit Ón Parlament, de ce manifest„ Guvernul reticen˛„ Ón a aloca m„car 5% din P.I.B. pentru educa˛ie.

Mai mult, Óntre actualul ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii, democratul Mihail H„rd„u, ∫i premierul liberal C„lin Popescu-T„riceanu s-a declan∫at o disput„ public„ menit„ s„ pun„ ∫i mai mult Ón eviden˛„ degringolada care domne∫te Ón Ónv„˛„m‚nt. Œn timp ce ministrul Ól acuz„ pe premier c„ nu-i pune la dispozi˛ie fondurile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 necesare pentru realizarea angajamentelor asumate Ón cadrul dialogului cu sindicatele, primul-ministru Ól Ónvinuie∫te pe subalternul s„u c„ nu ∫tie s„ cheltuiasc„ banii primi˛i. De fapt, subfinan˛area l-a alungat pe predecesorul domnului H„rd„u din fotoliul ministerial.

Maniera politic„ a actualei puteri, lipsit„ de orice responsabilitate pentru soarta Ónv„˛„m‚ntului ∫i, Ón ultim„ instan˛„, pentru viitorul acestei ˛„ri, a determinat Grupul Parlamentar al P.S.D. din Camera Deputa˛ilor s„ depun„ mo˛iunea intitulat„ îEduca˛ia — victim„ Ón lupta dintre P.N.L. ∫i P.D.“. Rezultatele discordiei interminabile din cadrul Alian˛ei D.A. se r„sfr‚ng, a∫adar, ∫i asupra Ónv„˛„m‚ntului, care alunec„ tot mai vizibil, de la an la an, pe toboganul degringoladei.

Œnv„˛„m‚ntul rom‚nesc, pentru care au lucrat cu tot sufletul str„lucite min˛i ca: Gheorghe Asachi, Gheorghe Laz„r, Spiru Haret ∫i at‚˛ia al˛i mari dasc„li, a ajuns ast„zi s„-i batjocoreasc„ pe profesori, condamn‚ndu-i s„ tr„iasc„ permanent sub semnul unor mari priva˛iuni, iar pe mul˛i copii ∫i tineri, mai cu seam„ din mediul rural, s„-i ˛in„ departe de binefacerile ∫colii.

Dac„ ar fi s„ contur„m un tablou al Ónv„˛„m‚ntului din zilele noastre, am spune c„ Ón Rom‚nia elevii Ónva˛„ cu bodyguarzii la poart„, c„ drogurile, tutunul ∫i scandalurile fac deliciile recrea˛iilor, c„ ∫colarii Ó∫i agreseaz„ dasc„lii, c„ procentul tinerilor merituo∫i este de la an la an mai sc„zut, c„ abandonul ∫colar Ónflore∫te, iar analfabetismul reÓnvie lent, dar sigur. ™i toate acestea pentru c„ prioritatea actualei Coali˛ii, Ón materie de Ónv„˛„m‚nt, este aceea de a transforma ∫coala Óntr-o cenu∫„reas„.

26 iunie. O zi cu o semnifica˛ie deosebit„. Ziua Drapelului Na˛ional, s„rb„toare instituit„ prin lege Ón anul 1998, reprezint„ un eveniment a c„rui simbolistic„ este extrem de complex„.

Drapelul nu este o bucat„ de stof„ frumos decorat„, ci Óntruchiparea unei na˛iuni; ∫i Óntr-adev„r, o na˛iune este definit„ de c„tre drapel Ón aceea∫i m„sur„ Ón care drapelul este definit de na˛iune.

Istoria steagului tricolor la rom‚ni, format din culorile ro∫u, galben ∫i albastru, are o bibliografie foarte bogat„, Ón care argumentele mitologice, afective ∫i cele documentare se Ómpletesc Óntr-un traseu care nu este u∫or de luminat ∫i clarificat.

Ro∫u, galben ∫i albastru, culori ce pot fi identificate pe steaguri autohtone Ónc„ din vremea domnitorilor ™tefan cel Mare ori Mihai Viteazul, Óns„ reg„site Ón mod oficial pe un drapel rom‚nesc, dispuse orizontal, abia Ón 1859, Ón vremea lui Alexandru Ioan Cuza, semnific„ lupta de veacuri a poporului rom‚n pentru unitate ∫i independen˛„.

Ro∫u — simbolul m„ririi, Óndr„znelii ∫i singur„t„˛ii Ón m„re˛ie ∫i decizie; totodat„ ro∫ul este culoarea princiar„ prin excelen˛„.

Galben — simbolul for˛ei, bog„˛iei ∫i purit„˛ii, al puterii de regenerare a omului ∫i a naturii.

Albastru — reprezint„ cerul ∫i aerul, simboliz‚nd bunacredin˛„ ∫i principiul vie˛ii ca dar divin.

Se desprinde, astfel, tripla reprezentare a tricolorului rom‚nesc: cerul, p„m‚ntul ∫i omul.

îComuna Milcov din jude˛ul Olt, l„sat„ de autorit„˛i pe m‚na nim„nui“

™tim cu to˛ii c„ Ón actuala guvernare s-a ab„tut blestemul asupra Rom‚niei. Toat„ ˛ara a fost sub ape, iar cei nep„stui˛i de soart„ au fost tot oamenii nevoia∫i care au avut ghinionul de a se na∫te Ón mediul rural, dar mai ales de a-∫i las„ destinele Ón m‚inile unei guvern„ri incapabile s„ fac„ fa˛„ unor situa˛ii de criz„.

Pentru a exemplifica aceste afirma˛ii vreau s„ v„ fac cunoscut„ situa˛ia actual„ din comuna Milcov, jude˛ul Olt, unde p‚r‚ul Url„toarea s-a rev„rsat, reu∫ind s„ provoace pagube materiale estimate la peste dou„ miliarde lei.

Œntrebarea care st„ pe buzele tuturor locuitorilor acelei zone este aceea de a ∫ti cine r„spunde pentru toate pagubele pricinuite din culpa autorit„˛ilor iresponsabile. Cred c„ nu trebuie s„ fim foarte inteligen˛i pentru a anticipa r„spunsul. BineÓn˛eles c„ tot contribuabilii sunt cei care pl„tesc gre∫elile ∫i incompeten˛a conducerii din aceste domenii.

Ceea ce nu poate fi trecut cu vederea ∫i putem spune c„ dep„∫e∫te orice limit„ a a∫tept„rilor este faptul c„ Direc˛ia Apelor Olt ∫i Direc˛ia Mediului au acordat avize favorabile de func˛ionare unui num„r de trei societ„˛i private — îPirelli“, îCord“ ∫i îTyres“, care au ca principal„ activitate sau chiar ca obiect de activitate deversarea apelor reziduale de pe o suprafa˛„ de 27 hectare direct Ón p‚r‚ul Url„toarea.

Nu este greu de anticipat nici faptul c„ toate aceste rev„rs„ri vor transforma comuna Milcov Ón locul de b„t„lie aflat permanent sub amenin˛area inunda˛ilor, care au produs ∫i cu siguran˛„ c„ vor mai produce pagube Ón cazul Ón care situa˛ia va sc„pa din nou de sub control, iar autorit„˛ile vor invoca motivul lu„rii lor prin surprindere, ca de fiecare dat„.

Intrigant ∫i Ón acela∫i timp ∫ocant este faptul c„, a∫a cum ne a∫teptam, Guvernul Rom‚niei a dispus alocarea de fonduri de la buget, din banii contribuabililor, pentru refacerea cursului p‚r‚ului Url„toarea. Asta este culmea ironiei — s„ ˛i se produc„ o pagub„ Ónsemnat„ ∫i tot tu s„ fii cel care o desp„gube∫ti ∫i o Óndrep˛i! A∫a ceva nu se poate Ónt‚mpla dec‚t Ón Rom‚nia anului 2006!

Dac„ a∫a stau lucrurile Ón realitate, nu trebuie s„ ne mai mire faptul c„ drepturile actualei puteri sunt mereu deasupra drepturilor cet„˛enilor umili ai acestei ˛„ri.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îMo˛iunea cocorului trandafirat“

Conducerea P.N.L. Constan˛a a realizat o analiz„ a textului mo˛iunii de cenzur„ depuse de P.S.D., parcurg‚ng cu condescenden˛„ cele 28 de pagini care definesc mai pu˛in situa˛ia grav„ pe care o acuz„ autorii ∫i mai mult criza de identitate prin care trece partidul lor.

Analiza a relevat un text foarte lung, ce tr„deaz„ o evident„ tendin˛„ la grafomanie, precum ∫i n„ravul de a transforma cantitatea Óntr-o nou„ calitate. Stilul marcat de o gramatic„ boln„vicioas„, un partizanat de ocol silvic, precum ∫i abordarea politic„ ∫i filosofic„ de precupea˛„ nu ne-a surprins, ci, dimpotriv„, ne-a confirmat c„ documentul respectiv este editat de P.S.D. Faptul este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 confirmat ∫i de dramatismul situa˛iei descrise, Óntruc‚t P.S.D. ∫tie foarte bine Ón ce situa˛ie a l„sat ˛ara atunci c‚nd a fost debarcat de la guvernare. Ceea ce P.S.D. se face c„ nu observ„ — ∫i nimeni nu este mai chior dec‚t acela care nu vrea s„ vad„ — este c„ lucrurile s-au schimbat Óntre timp... Dar nu putem avea preten˛ia ca P.S.D. s„ mai aib„ timp pentru realitate, c‚nd este preocupat cu fuga de trecut.

Œn timp ce ˛ara a trecut ∫i trece prin Óncerc„ri f„r„ precedent (datorii istorice ale unor institu˛ii, redresarea managerial„ a altora aduse Ón sap„ de lemn, gripa aviar„, inunda˛ii repetate, reformarea s„n„t„˛ii, a justi˛iei ∫.a.), dep„∫indu-le, e adev„rat, cu eforturi majore, liderii P.S.D., probabil din plictiseal„, au purces la schimbarea siglei. Evident, Ón grija lor pentru problemele cet„˛enilor au considerat c„ acest lucru este de maxim„ urgen˛„.

Astfel, din albastr„, ca situa˛ia guvern„rii lor, P.S.D.-i∫tii au schimbat culoarea siglei Ón ro∫u aprins, ca s„ arate apropierea partidului de st‚nga, de muncitori, de cei n„p„stui˛i, Ón numele c„rora c‚t au guvernat ∫i-au umplut Zambaccianu’ de picturi ∫i obiecte de lux.

Œn spiritul mo˛iunii, reiese c„ sub Guvernarea P.S.D. muncitorii ∫i-au construit case, au m‚ncat caviar ∫i ∫i-au cump„rat din obor picturi celebre Ón fiecare duminic„, iar ˛„ranul rom‚n ie∫ea Ón fiecare week-end la v‚n„toare de mistre˛i, privind cu sictir social-democrat la problemele integr„rii europene!

Chiar ∫i acum P.S.D. continu„ s„ se Ómpotriveasc„ Ón Parlament implement„rii m„surilor care ar permite poporului rom‚n s„ vad„ o via˛„ mai bun„, afirm‚nd cu neru∫inare c„ o face Ón numele aleg„torilor.

Consider„m, Ón consecin˛„, c„ textul mo˛iunii, golit de frazeologia politicianist„, nu arat„ realitatea dec‚t sub un singur aspect, acela c„ P.S.D. dore∫te cu ardoare s„ se Óntoarc„ la guvernare. Motivul sau pretextul conteaz„ mai pu˛in. Toate institu˛iile descoper„ nereguli ∫i Ónc„lc„ri ale legii care dovedesc dispre˛ul P.S.D. fa˛„ de banul public, iar P.S.D. se vait„ Ónl„crimat de epurare politic„ sau, chiar mai concret, se pl‚nge de soarta oamenilor bolnavi, dar a trimis la Curtea Constitu˛ional„ pachetul legislativ din s„n„tate pentru a Ónt‚rzia m„surile de Ónbun„t„˛ire a situa˛iei pe care a fost incapabil s„ o gestioneze.

P.S.D. ne-a l„sat contracte Ómpov„r„toare, prin care rom‚nii pl„tesc gazul, lumina ∫i m‚ncarea mai scump dec‚t germanii, iar acum are tupeul s„ ne spun„ c„ via˛a este scump„. Ne bucur„m c„ au constatat c„ Ón Rom‚nia se tr„ie∫te greu; c‚nd erau la guvernare nu erau a∫a tran∫an˛i ∫i sinceri. Acum trecutul ∫i vechile sigle trebuie uitate, ca s„-i putem lua de proaspe˛i. Iat„, P.S.D. este un partid nou, cu sigl„ nou„, dar uit„ proverbul rom‚nesc cu lupul ∫i n„ravul!

Se vede treaba c„ P.S.D. a intrat Ón etapa ornitologic„ a evolu˛ie politice, deoarece ∫i-a populat sigla cu cocori. Alegerea ni se pare bun„, pentru c„ ∫i membrii P.S.D. vin c‚nd este bine ∫i cald ∫i emigreaz„ dup„ ce las„ Ón urm„ frig ∫i s„racie.

Sub aceste coordonate, putem afirma c„ textul mo˛iunii de cenzur„ depuse de P.S.D. este reprezentat de 28 de pagini de g„ina˛ de cocor.

Flerul ∫i abilitatea politic„ ale domnului Geoan„ transpar subtil at‚t din textul mai sus men˛ionat, c‚t ∫i din concep˛ia actualei sigle. Œl sf„tuim s„ persevereze Ón

simbolistica aleas„ ∫i — pentru a-∫i demonstra grija fa˛„ de poporul rom‚n — s„ adauge siglei sale cu conora˛ii aviare mai multe p„s„ri:

— flamingo — pentru c„ are nuan˛e de roz ∫i ar simboliza pozi˛ia P.S.D. Ón fa˛a minorit„˛ilor sexuale;

- o barz„ — care s„ sugereze cre∫terea natalit„˛ii;

- o ra˛„ — care s„ explice cum trec politicienii

- P.S.D. prin masa de aleg„tori;

- un sticlete — pentru paz„ ∫i ordine;

- un cuc — simbol al respectului fa˛„ de familie;

- un coco∫el american — sau mai bine nu, c„ au

- deja unul;

- un botgros — pentru a simboliza elegan˛a Ón

- exprimare;

— un stru˛ — care va sugera modul de rezolvare a problemelor na˛iunii;

— o g„in„ — care va exprima elegan˛a ∫i subtilitatea politicii P.S.D.;

— c‚˛iva papagali — expresie a masei membrilor de partid;

∫i, cu voia dumneavoastr„, ultima pe list„, o cucuvea — pe post de pas„re a Ón˛elepciunii.

Œl asigur„m pe domnul Geoan„ c„ Ón acest fel, partidul Domniei sale va urca nu numai Ón sondaje, ci ∫i Ón topul preferin˛elor Animal Planet.

Œntruc‚t Ón ultima vreme se pare c„ Domnia sa ∫i-a mutat circul pe litoral, ca s„ ∫i-l bronzeze, Ól sf„tuim s„-∫i cumpere ∫i un insectar. Conducerea P.N.L. Constan˛a a pus deja bani deoparte ca s„-i cumpere ∫i clasoare, ca s„ aib„ cu ce se juca c‚t nenii din Guvern au treab„.

Nu de alta, dar ˛ara trebuie guvernat„, iar acest lucru se face cu oameni serio∫i ∫i responsabili, ∫i nu cu pitpalaci!

îM„suri de cre∫tere a pie˛ei pentru produse ecologice“ Œn Rom‚nia exist„ o foarte mic„ pia˛„ pentru produsele ecologice certificate. Acest lucru se datoreaz„ pre˛ului mai mare al acestor produse, puterii mici de cump„rare a cet„˛enilor ∫i faptului c„ exist„ rude la ˛ar„ care le aprovizioneaz„ pe cele de la ora∫, a∫a Ónc‚t obiceiul cump„r„rii produselor ecologice certificate nu i se potrive∫te deocamdat„ rom‚nului.

Putem, Óns„, s„ producem pentru export. Nici aici nu st„m, Óns„, deloc bine, fiindc„ ˛„ranul nu ∫tie s„-∫i v‚nd„ produsele, pu˛ine, c‚te sunt.

A devenit imperativ acum ca statul s„ ajute fermierii ecologici s„-∫i promoveze produsele ecologice certificate ∫i s„ v‚nd„. Altfel, Ón urm„torii ani nu vor mai avea ce vinde.

Vin cu c‚teva sugestii pentru Ministerul Agriculturii, care trebuie s„ fac„ mai mult Ón aceast„ direc˛ie.

1. S„ ia m„surile care se impun astfel Ónc‚t micul fermier rom‚n s„ primeasc„, dup„ integrarea Ón Uniunea European„, ca urmare a angaj„rii lui voluntare pe termen mediu la programele agroambientale, pl„˛i directe de la Uniunea European„ (Ón jur de 700 de euro pe hectar, pe an).

2. S„ ofere programe de sus˛inere a metodelor agricole de produc˛ie cu impact sc„zut asupra mediului,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 pl„˛ile directe respective constituindu-se Óntr-un supliment la veniturile ob˛inute din valorificarea produselor.

3. Din discu˛iile avute cu c‚˛iva fermieri din Maramure∫ care Óncearc„ s„ produc„ produse ecologice, am re˛inut c„ ei nu au reu∫it s„-∫i v‚nd„ produsele la pre˛uri de produse ecologice ∫i au fost nevoi˛i s„ le valorifice ca produse conven˛ionale, la pre˛uri mai mici.

4. Dac„ ne g‚ndim c„ randamentele de produc˛ie din agricultura ecologic„ sunt considerate Ón medie mai mici cu 20%, deducem c‚t profit au ob˛inut cei care Óncearc„ s„ se adapteze la noile cerin˛e. Or, ceea ce conteaz„ pentru orice fermier sunt banii cu care r„m‚ne dup„ ce scade cheltuielile.

5. M„sura 3.3 din cadrul Programului SAPARD, menit„ s„ antreneze Rom‚nia Ón cheltuirea banilor Uniunii Europene prin acordare de subven˛ii pe perioade de cel pu˛in cinci ani c„tre cei care practic„ o agricultur„ prietenoas„ mediului, nu-∫i arat„ eficien˛a, pentru c„ nu a fost formulat„ ∫i aplicat„ corect.

6. E de datoria ministerului ∫i Guvernului s„ pun„ Ón valoare diversitatea biologic„ a paji∫tilor carpatice, o mare valoare pe care o aducem Uniunii Europene, valoare de care euro-vesticii aviza˛i sunt con∫tien˛i.

7. Aceast„ valoare poate s„ fie men˛inut„ Ón condi˛iile Ón care popula˛ia rural„ este Ónv„˛at„ s„ se dezvolte durabil, utiliz‚nd practici tradi˛ionale.

8. Sus˛inerea acestor locuitori, printre care se num„r„ ∫i o mare parte a popula˛iei rurale din Maramure∫, pe care o reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei, este recunoa∫terea, printr-un pre˛ mai bun, a calit„˛ii produselor ecologice pe care le realizeaz„.

9. Ministerul Agriculturii trebuie s„ aloce subven˛ii care vor transforma gospodarii zonelor montane Ón custozi ai peisajului, cu beneficii directe pentru calitatea vie˛ii ∫i calitatea mediului.

îAvanpremier„ la lansarea campaniei paneuropene de combatere a violen˛ei Ón familie“

La summit-ul de la Var∫ovia din 2005, Consiliul Europei a lansat un plan de ac˛iune Ón care lupta contra violen˛ei Óndreptate Ómpotriva femeilor a constituit un punct esen˛ial, campania paneuropean„ Ón acest domeniu fiind decis„ cu Óncepere din 2007.

Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei s-a asociat acestui demers ∫i a decis realizarea unui raport, prin intermediul Comisiei pentru egalitate de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i, raport Ón care se propune parlamentelor na˛ionale o implicare direct„ ∫i concret„ Ón vederea realiz„rii obiectivelor Consiliului Europei de combatere a flagelului violen˛ei domestice Óndreptate mai ales Ómpotriva femeilor.

Œn calitate de raportor al A.P.C.E., amintesc c‚teva dintre m„surile propuse a fi luate la nivel na˛ional: lansarea, Ón ziua de 24 noiembrie 2006, a Campaniei paneuropene de combatere a violen˛ei domestice, zi Ón care s„ se adopte o declara˛ie solemn„ de afirmare a voin˛ei politice parlamentare de a combate acest tip de violen˛„; organizarea de dezbateri parlamentare de denun˛are a violen˛ei Ómpotriva femeilor; adoptarea de legisla˛ie specific„ de incriminare ∫i sanc˛ionare a violen˛ei Ón familie; Óncurajarea puterilor publice de a lua

m„surile ce se impun pentru a lupta eficient Ómpotriva violen˛ei; Óncurajarea societ„˛ii civile, a O.N.G.-urilor interesate de acest domeniu s„ participe la dezbateri, s„ ac˛ioneze Ón vederea sensibiliz„rii opiniei publice Ón favoarea victimelor violen˛ei, ∫i interesarea mass-media Ón aceast„ campanie.

Redactarea acestui raport pe care Ól voi sus˛ine Ón plenul A.P.C.E. Ón ziua de 28 iunie 2006 mi-a creat ocazia de a analiza situa˛ia celor 46 state membre ale Consiliului Europei ∫i implicit a Rom‚niei.

Legisla˛ia rom‚neasc„ este cu mult mai avansat„ dec‚t multe alte legisla˛ii na˛ionale: Ón Rom‚nia este de mult„ vreme incriminat„ violen˛a Ón familie (legea special„ dateaz„ din 2003), Codul penal con˛ine reglement„ri speciale de incriminare ∫i sanc˛ionare mai sever„ a infrac˛iunilor de violen˛„ Óndreptate Ómpotriva membrilor de familie, violul conjugal este sanc˛ionat, iar m„sura complementar„ a Óndep„rt„rii agresorului de domiciliul comun, ca ∫i m„sura preventiv„ a interzicerii accesului acestuia Ón domiciliu sunt tot at‚tea argumente Ón favoarea noastr„.

Œn schimb, popularizarea acestor prevederi legale astfel Ónc‚t victimele poten˛iale ∫i reale ale violen˛ei s„ ∫tie exact care le sunt drepturile ∫i ce au de f„cut Ón situa˛ii de criz„, ∫i mai ales implementarea legilor specifice sunt aspecte extrem de deficitare:

— Legea de prevenire ∫i combatere a violen˛ei Ón familie prevede, de pild„, rambursarea contravalorii certificatului medico-legal de c„tre stat; cu toate acestea, Ón bugetul organului competent nu apar prev„zute fonduri pentru acest capitol de cheltuieli;

— acordarea consultan˛ei de specialitate nu este asigurat„ material, fiind dat„ Ón competen˛a unor persoane care o practic„ de aceea formal, dezinteresat;

— ad„posturile pentru victime, organizate de stat, sunt aproape inexistente;

— nu exist„ centre de recuperare ∫i reeducare a f„ptuitorilor;

— cu excep˛ia ac˛iunilor individuale ale unor parlamentari ori ale O.N.G.-urilor, activitatea de prevenire a violen˛ei Ón familie de c„tre organele statului este formal„;

— strategia na˛ional„ a A.N.E.S. face din lupta Ómpotriva violen˛ei Ón familie ∫i care se Óndreapt„ mai ales Ómpotriva femeilor, un capitol declarativ, neÓnso˛it de m„suri concrete ∫i, mai ales, de bugete corespunz„toare.

Amintesc, de asemenea, c„ Parlamentul European, care a fost invitat s„ se asocieze acestei campanii, a adoptat la 2.02.2006 raportul asupra îsitua˛iei actuale a lupteicontra violen˛ei Ómpotriva femeilor ∫i m„surile de luat Ón viitor“, prin care violen˛a domestic„ este denun˛at„ ca fiind o violare major„ a drepturilor fiin˛ei umane, iar m„surile concrete de luat sunt neechivoce.

Declara˛ia mea se vrea un puternic semnal de alarm„ c„tre Guvern, care s-a angajat, Ón calitate de reprezentant al Rom‚niei, s„ Óndeplineasc„ reglement„rile impuse de situa˛ia sa de stat membru al Consiliului Europei ∫i de viitor stat membru al Uniunii Europene.

îDrumurile din jude˛ul Giurgiu, un dezastru!“

Ambula˛ia a Ónso˛it Óntreaga istorie a omenirii. Drumurile din ce Ón ce mai performante au dus la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 progresul societ„˛ii. Atingerea c‚t mai rapid„ a unor puncte distante geografic a reprezentat un deziderat al lui homo sapiens.

Jude˛ul Giurgiu nu trebuie s„ ias„ din aceast„ schem„ simpl„ a dezvolt„rii universale.

Din p„cate, suntem tributarii unor drumuri jude˛ene ce arat„ ca dup„ bombardament.

Investi˛iile pe care oamenii sunt obliga˛i s„ le fac„ pentru a-∫i repara ma∫inile uzate sunt demne de o cauz„ mai bun„. Jude˛ul Giurgiu este s„rac ∫i nu are resursele autofinan˛„rii.

Facem un apel la dumneavoastr„, domnule ministru, ca prin Ministerului Transporturilor s„ acorda˛i fonduri financiare pentru refacerea drumurilor jude˛ului Giurgiu.

Consiliul Jude˛ean Giurgiu v„ va prezenta o not„ informativ„ privind starea precar„ a c„ilor rutiere jude˛ene ∫i necesarul financiar pentru ranforsarea, consolidarea ∫i (re)asfaltarea lor.

Numai astfel vom reu∫i s„ atragem investitori economici importan˛i ∫i s„ rupem cercul vicios: deficit economic — drumuri inferioare standardelor.

Uniunea European„ prevede rute moderne ∫i sigure Ón toate ˛„rile membre.

Jude˛ul Giurgiu — situat la grani˛a de sud a Rom‚niei ∫i la 60 kilometri de capitala Bucure∫ti — este o carte de vizit„ a ˛„rii.

Prima impresie este, de multe ori, ∫i cea mai durabil„. Armonizarea european„ presupune respectarea normelor de fiabilitate ∫i competen˛„.

Turismul dun„rean nu se va putea dezvolta, Ón condi˛iile Ón care ∫oseaua rapid„ Giurgiu—Bucure∫ti sufer„ _delay_ -uri repetate. Temporizarea Ón proiectele urgente justific„ o malfunc˛ie guvernamental„.

Domnule ministru, trebuie s„ lu„m Ón calcul ∫i riscul sporit al evenimentelor rutiere nedorite pe astfel de drumuri lipsite de siguran˛„.

Dincolo de aten˛ia Ón trafic, starea ∫oselelor este incriminat„ Ón multe accidente.

V„ conjur s„ d„m prioritate vie˛ii — conform sloganului reu∫it al Poli˛ie Rutiere.

Via˛a, economia, confortul locuitorilor jude˛ului Giurgiu ∫i al tuturor celor ce tranziteaz„ jude˛ul, iat„ punctele pe care le ve˛i bifa dac„ ve˛i accepta aceast„ propunere social-democrat„: finan˛area refacerii drumurilor jude˛ului Giurgiu.

Manifest„ri tot mai agresive ale comportamentelor copiilor ∫i adolescen˛ilor Ón familie, la ∫coal„, pe strad„ sau Ón cercul de prieteni indic„ apari˛ia unui fenomen al violen˛ei la o v‚rst„ foarte mic„. Acest fenomen poate fi cu greu st„p‚nit de profesori sau de p„rin˛i, indiferent de metodele Óncercate.

Ca s„ ne facem o imagine realist„ asupra extinderii acestui fenomen ∫i pentru a g„si solu˛ii pentru a-l minimiza trebuie, Ón primul r‚nd, s„ g„sim cauzele producerii sale.

Una dintre cauzele deja dovedite prin studii efectuate pe pia˛„ — CURS, Centrul îEduca˛ia 2000“ — este, f„r„ Óndoial„, expunerea Óndelungat„ Ón fa˛a televizorului ∫i urm„rirea unor programe Ón care este prezent„ violen˛a.

™i nu ne g‚ndim aici doar la filme sau ∫tiri, ci la desene animate, special concepute pentru divertismentul copiilor.

Educa˛ia p„rin˛ilor este vehement concurat„ de educa˛ia prin televizor. Ceea ce le este interzis de p„rin˛i le este permis, de fapt, pentru c„ a∫a v„d la televizor, mai ales c„ protagoni∫tii desenelor animate fac din violen˛„ un mod de a ob˛ine ceea ce Ó∫i doresc.

Astfel, secven˛ele violente — r„piri, crime, b„t„i — induc probleme grave de comportament viitorului adolescent. Ace∫tia se adapteaz„ foarte greu Óntr-o societate sau Óntr-un grup, din cauz„ c„ ceea ce se vede la televizor nu corespunde cu realitatea Ónconjur„toare.

Acest fenomen al prezen˛ei abundente a violen˛ei Ón programele TV este str‚ns legat ∫i de violen˛a Ón ∫coli — adic„ Ón grupuri mai largi — unde cei afecta˛i sunt mult mai mul˛i. Pentru combaterea acesteia s-au mobilizat poli˛ia, prim„riile ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, conducerile ∫colilor.

Dar de ce oare nu ne g‚ndim s„ stop„m fenomenul din faza Ón care se creeaz„, de la televizor?! Sunt convins c„ societatea rom‚neasc„ nu vrea s„ adopte modele negative de la alte state — Ómpu∫c„turi ∫i omoruri Ón s„lile de clase.

Œn final, fac apel c„tre Consiliul Na˛ional al Audiovizualului, Ón speran˛a c„ acesta ne va sus˛ine pentru g„sirea unor metode eficiente de a minimiza cauzele ∫i efectele fenomenului de violen˛„ la copii ∫i adolescen˛i.

Declara˛ie politic„ privind securitatea na˛ional„ prin securitate uman„

Moto: îNu credem Ón formula: «Pot s„ primesc at‚ta securitate c‚t„ libertate sunt dispus s„ dau»“

Distinc˛ia dintre securitatea na˛ional„ ∫i cea interna˛ional„ devine irelevant„ de Óndat„ ce referin˛a principal„ este individul uman, respectiv cet„˛eanul, atunci c‚nd criteriul relevant rezid„ Ón indicii concre˛i de calitate a vie˛ii, Ón bun„stare, educa˛ie, s„n„tate ∫i, finalmente, demnitate uman„.

De ce fel de securitate avem Óntr-adev„r nevoie? Credem cu t„rie c„ doar o securitate care se fundamenteaz„ pe nevoile reale ale popula˛iei ∫i pe cooperare interna˛ional„ poate Ónt„ri cu adev„rat leg„tura dintre pace, dezvoltare ∫i democra˛ie.

Institu˛iile din sectorul de securitate pot ocaziona percep˛ii contrare scopului pentru care au fost create, dac„ entitatea ultim„ pe care ar trebui s„ o apere ∫i promoveze — individul — se simte amenin˛at„, Ón numele unor scopuri mai importante. Ne referim, desigur, la securitatea na˛ional„, societal„, grupal„, regional„ sau interna˛ional„...

Pentru orice societate democratic„, Ón˛elegerea ∫i gestionarea violen˛ei teroriste ridic„ o problem„-limit„: respectarea libert„˛ilor membrilor s„i, dificil de restr‚ns Ón mod legitim, chiar Ón lupta Ómpotriva terorismului. Aceasta poate fi bre∫a prin care scopul major al terori∫tilor poate fi atins! La nivel tactic, dimensiunea prevalent„ a unui atac terorist, deci ∫i a efortului de prevenire ∫i diminuare a efectelor, este cea fizic„... Oroare ∫i groaz„! Mai subtil ∫i mai greu de luptat este Óns„ pe plan strategic, acela al ∫ubrezirii simbolice a suportului valoric al societ„˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 democratice, pe care amenin˛area unui atac terorist o genereaz„ prin consecin˛ele sale anticipative — adic„ prin restr‚ngerea legitim„ a libert„˛ilor cet„˛enilor ei.

Statele nedemocratice nu au aceast„ problem„ de rezolvat, reprim„ violen˛a cu acelea∫i mijloace... Violen˛a ∫i democra˛ia trimit la accep˛iuni ale for˛ei ∫i ale dreptului care se exclud reciproc. Democra˛ia se bazeaz„ pe respectarea drepturilor ∫i libert„˛ilor prestabilite ∫i acceptate de c„tre majoritatea membrilor comunit„˛ii. Utilizarea for˛ei, respectiv Ónc„lcarea acestor libert„˛i, nu constituie a priori un mijloc de ac˛iune individual„ sau colectiv„ legitim„.

Terorismul nu poate fi Ón˛eles dec‚t ca un afront dur la esen˛a democra˛iei pe care o vizeaz„. Avem de-a face, a∫adar, cu un caracter absolut contradictoriu al confrunt„rii cu terorismul Óntr-un stat democratic. Dac„ statul impune o manier„ de gestiune a violen˛ei care aduce atingere libert„˛ilor cet„˛enilor, efectele pot periclita reperele democratice de func˛ionare a acestuia. Œn general, indivizii sunt de acord cu folosirea legitim„ a for˛ei, Ón m„sura Ón care ajung la concluzia c„ aceasta este un semn c„ democra˛ia se ap„r„, Óntr-adev„r, Ómpotriva violen˛ei. Sunt Óns„ mai pu˛in dispu∫i s„ le fie pus„ Ón chestiune exercitarea libert„˛ilor ∫i a drepturilor lor, ca subiec˛i nemijloci˛i ai unui stat democratic.

Œntr-o democra˛ie, intensitatea ∫i limitele r„spunsului fa˛„ de amenin˛area terorist„ constituie un parametru critic al reac˛iei statului Ón fa˛a violen˛ei. Un sondaj de opinie desf„∫urat Ón S.U.A. dup„ atacurile din 11 septembrie 2001, privind disponibilitatea oamenilor de a negocia limitele propriilor libert„˛i contra unui grad sporit de securitate personal„, arat„ c„ o variabil„ cheie a ecua˛iei este, de fapt, Óncrederea Ón structurile guvernamentale. Cu c‚t oamenii se Óncred mai pu˛in Ón institu˛iile statului, cu at‚t sunt mai pu˛in dispu∫i s„-∫i negocieze libert„˛ile civile contra securit„˛ii, indiferent de cum este perceput nivelul amenin˛„rilor.

Legitimitatea Óndeplinirii misiunilor serviciilor de informa˛ii presupune instituirea unor mecanisme care s„ implementeze garan˛iile juridice referitoare la protejarea drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale cet„˛enilor.

Recomandarea 1713 din 23 iunie 2005 a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei privind controlul democratic al sectorului de securitate Ón statele membre fixeaz„ criteriile generale ale oric„rui astfel de mecanism de control: legalitatea — care presupune existen˛a unui cadru legal limpede Ón domeniu ∫i monitorizarea respect„rii acestuia, legitimitatea — adic„ protec˛ia drepturilor fundamentale ale omului ∫i respectarea standardelor de bun„ guvernare, ∫i eficien˛a opera˛ional„, pentru care serviciile ar trebui s„ dispun„ de resurse suficiente, utilizate optim, iar direc˛iile lor de activitate ar trebui s„ derive din scopurile definite de reprezentan˛ii liber ale∫i ai cet„˛enilor.

Eficien˛a sectorului de securitate na˛ional„ se cuantific„, Ón valoare real„, Ón securitate uman„. Conchidem c„ legisla˛ia rom‚neasc„ Ón materie de securitate trebuie s„ ˛in„ seam„ de aceste jaloane fundamentale ∫i suntem convin∫i c„ societatea civil„ nu poate dec‚t s„ salute ∫i s„ sprijine traducerea lor Ón termenii textelor de lege.

îRolul Partidului Na˛ional Liberal pe pia˛a politic„ rom‚neasc„“

Partidul Na˛ional Liberal este, f„r„ Óndoial„, de departe cel mai important partid politic al istoriei Rom‚niei.

Nu este deloc Ónt‚mpl„tor faptul c„ Partidul Na˛ional Liberal a guvernat Ón cele mai importante ∫i dificile momente ale istoriei Rom‚niei: 1866, elaborarea primei Constitu˛iei moderne a Rom‚niei; 1877, c‚nd a fost c‚∫tigat„ independen˛a de stat; 1916, c‚nd Rom‚nia a participat la Primul R„zboi Mondial; 1918, Marea Unire; 1923, c‚nd, printr-o nou„ Constitu˛ie, se realizeaz„ modernizarea ∫i reformarea Rom‚niei.

Merit„ men˛ionat ∫i faptul c„ tot P.N.L. este partidul sub guvernarea c„ruia a fost Ónfiin˛at sistemul economic rom‚nesc modern, o dat„ cu Ónfiin˛area B„ncii Na˛ionale ∫i a Camerelor de Comer˛.

Prin istoria ∫i personalit„˛ile pe care le-a dat Rom‚niei, Partidul Na˛ional Liberal este partidul cel mai Ón m„sur„ s„ duc„ Rom‚nia Ón Uniunea European„.

Practic, P.N.L. este pe cale s„ pun„ Rom‚nia pe harta Europei. Exist„ nenum„rate exemple externe care ne pot confirma faptul c„ numai politici liberale au adus dezvoltare ∫i progres Ón ˛„rile care le-au implementat.

Liberalii au ales Óntotdeauna s„ dea instrumente generatoare de bun„stare pentru individ, Ón loc s„-i ofere cadouri care s„-l am„geasc„.

Sunt absolut sigur c„ P.N.L. va integra Rom‚nia Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. Chiar dac„ majoritatea cred c„ 1 ianuarie 2007 va marca sf‚r∫itul unui proces, de fapt integrarea va Ónsemna ie∫irea din politicile protectoare de preaderare ∫i ne va ar„ta dac„ merit„m cu adev„rat s„ st„m la aceea∫i mas„ cu ˛„ri ca Germania sau Fran˛a.

Pentru a putea rezista cu adev„rat mediului concuren˛ial pe care Ól vom avea de Ónfruntat, Óncep‚nd de anul viitor se impune elaborarea unui master-plan coerent ∫i etapizat, la care s„ adere Óntreaga clas„ politic„.

Acest plan trebuie s„ se axeze pe rezolvarea marilor nevoi cu care ne confrunt„m la nivel na˛ional: lipsa de locuin˛e, starea proast„ a infrastructurii, managementul insuficient de performant Ón administra˛ie.

Aceste lucruri s-ar putea rezolva prin c‚teva m„suri foarte clare.

Chiar dac„ prin A.N.L. s-au realizat c‚teva locuin˛e, suntem departe de a acoperi cererea. Œn 12 ani ar trebui s„ construim 1.000.000 de locuin˛e. Œn mod sigur, aceast„ m„sur„ ar domoli exodul tinerilor c„tre alte ˛„ri. Nu trebuie s„ uit„m c„ p„strarea tinerilor Ón Rom‚nia trebuie s„ fie o prioritate de importan˛„ zero pentru noi to˛i.

Œn al doilea r‚nd, avem nevoie, tot Ón urm„torii 12 ani, de 2.000 kilometri de autostrad„ ∫i de refacerea drumurilor jude˛ene. O infrastructur„ modern„ are o importan˛„ vital„ pentru a pune Rom‚nia pe un loc important pe harta rutier„ a Europei. Aceast„ m„sur„ va impulsiona, Ón mod sigur, ∫i turismul. Nu trebuie s„ ne mai am„gim cu g‚ndul c„ relieful nostru natural este un motiv Óndeajuns de puternic pentru atragerea turi∫tilor str„ini. Pentru a putea admira relieful Rom‚niei, trebuie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 s„ oferim condi˛ii civilizate de a ajunge acolo. Œns„ beneficiarii finali ai acestei infrastructuri moderne vor fi cet„˛enii acestei ˛„ri.

A treia prioritate este managementul administrativ care trebuie reformat. Rom‚nia trebuie Ómp„r˛it„ Ón euroregiuni care s„ aib„ autonomie ∫i care s„ se administreze conform priorit„˛ilor ∫i nevoilor cu care se confrunt„.

Avem, Ón acest moment, un proiect care se constituie Óntr-un obiectiv imediat ∫i de viitor c„tre debirocratizarea Rom‚niei.

Œn concluzie, am convingerea c„ Partidul Na˛ional Liberal are viziunea ∫i resursele necesare de a realiza o nou„ modernizare istoric„ a Rom‚niei.

îComemorarea a 500 de zile de guvernare portocalie“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia politic„ de ast„zi este dedicat„, de aceast„ dat„, comemor„rii unei agonii politice care dureaz„ de 500 de zile. Exact c‚t dorea s„ aniverseze triumfalist monstruoasa coali˛ie guvernamental„ dac„ pre∫edintele Rom‚niei nu prezenta, pe 19.06.2006, Parlamentului mo˛iunea de cenzur„ pe care numai grupurile parlamentare ale P.S.D au aplaudat-o.

Cu ce a Ónceput actuala guvernare? Cu refuzul de a recunoa∫te opozi˛ia, deci pluralismul politic ca valoare democratic„ suprem„ ∫i cu o lupt„ pe via˛„ ∫i pe moarte Ómpotriva P.S.D. Consecin˛a Ónc„p„˛‚n„rii de a nu recunoa∫te o opozi˛ie real„ ∫i puternic„ a generat o grav„ tulburare a echilibrului puterilor Ón stat.

Drept urmare, Rom‚nia nu este guvernat„ democratic.

O nou„ dictatur„, cu mai multe capete, acesta este rezultatul cert al celor 500 de zile de guvernare. O guvernare Ón care b„t„lia Ómpotriva corup˛iei s-a dovedit a fi o diversiune, o imens„ perdea de fum care s„ ascund„ noile fronturi ale corup˛iei deschise clientelei noii puteri. O putere fl„m‚nd„ care s-a specializat Ón inginerii ∫i combina˛ii infrac˛ionale pe seama banului public, care stupefiaz„ p‚n„ ∫i pe capii re˛elelor interna˛ionale ale crimei organizate.

O guvernare care submineaz„ democra˛ia chiar din interiorul institu˛iilor democratice.

Ineficienta func˛ionare a Parlamentului este o contraperforman˛„ de v‚rf a coali˛iei guvernamentale.

De la tribuna Parlamentului, mini∫trii uit„ cine sunt ∫i unde se afl„, afi∫‚nd sfidare ∫i un comportament dictatorial.

O administra˛ie profund bolnav„ ∫i de o cras„ incompeten˛„ blocheaz„ permanent puterea legiuitoare a ˛„rii, furniz‚ndu-i proiecte legislative aberante, iar unele mai sunt ∫i adoptate exclusiv prin dictatura voin˛ei politice, Ón dispre˛ul intereselor ∫i drepturilor cet„˛enilor.

O alt„ contraperforman˛„ a coali˛iei guvernamentale care se va Ónscrie cu siguran˛„ pe pagini negre Ón analele na˛ionale este profunda ∫i Óntunecata mediocritate indus„ Ón via˛a politic„ a ˛„rii, Óncerc‚nd s„ fac„ politic„ numai dup„ chipul ∫i asem„narea lor.

O via˛„ politic„ mediocr„ care-i uime∫te ∫i debusoleaz„ pe prietenii externi tradi˛ionali ai Rom‚niei a generat imoralitatea institu˛ional„, o alt„ contraperforman˛„ a guvern„rii. Œn Rom‚nia, nimic nu mai este serios, pe nimic nu se poate conta, totul este, din proiect,

rectificabil, revocabil ∫i anulabil. O ˛ar„ ∫i o na˛iune nu pot fiin˛a pe improviza˛ii. Cu ce fel de performan˛e se poate afi∫a o guvernare ale c„rei acte de putere Ó∫i au sursele Ón intrig„, minciun„ ∫i scandaluri politice? Incoeren˛a guvern„rii ∫i-a pus ad‚nc amprenta ∫i asupra politicii externe.

Œn prezent, Ón via˛a politic„ interna˛ional„, Rom‚nia este precum o nav„ Ón deriv„, cu toate instrumentele de orientare afectate de anomalii magnetice. Oportunismul politic de cea mai proast„ ∫i ieftin„ factur„ balcanic„ ne compromite demnitatea na˛ional„ ∫i ne amaneteaz„ viitorul. Comisia european„ este ∫i ea foarte serios Óngrijorat„ de bilan˛ul celor 500 de zile de neguvernare a Rom‚niei.

Foarte recentul raport de audit al Cur˛ii Europene de Conturi relev„ incompeten˛a cronic„ de a administra fondurile externe, Ónt‚rzierile Ón programele PHARE, achizi˛iile neconforme cu prevederile ∫i deficitul constant de capacit„˛i administrative.

Toate domeniile-cheie Ón care Rom‚nia se prezint„ cu Ónt‚rzieri majore, sistemul juridic, securizarea frontierei, dezvoltarea infrastructurii, reformarea sistemului energetic, ar fi trebuit s„ foloseasc„ din plin ∫i la termen fondurile externe. Semnalele de alarm„ trase de Comisia European„ sunt cele mai serioase ∫i grave de p‚n„ Ón prezent.

Infrastructura este suferind„, sistemul juridic, l„sat de izbeli∫te, sectorul energetic, r„mas Ón afara Europei. Toate acestea Ón condi˛iile Ón care Guvernul a abdicat de la priorit„˛ile na˛ionale reale, cre‚nd altele false ∫i diversioniste, menite a distruge solidaritatea ∫i pacea social„, Ón numele luptei cu fantomele trecutului.

Guvernul nu a f„cut Ónc„ nimic pentru prezentul ∫i viitorul celor guverna˛i. Mult prea ancorat Ón trecut, ne va Óntoarce Ónapoi dac„ nu vom ∫ti s„ ne folosim, ca popor, de exerci˛iul suveranit„˛ii na˛ionale pentru a anula ∫i schimba aceast„ guvernare de trist„ amintire ∫i proast„ tradi˛ie.

Singura îperforman˛„“ a Guvernului T„riceanu pare a fi resuscitarea... Consiliului Na˛ional pentru ™tergerea Arhivelor Securit„˛ii!

Ce reprezint„ ast„zi mi∫carea liberal„ din Rom‚nia? O r„m„∫i˛„ a istoriei, o relicv„ a secolului al XIX-lea, pe care numai ignoran˛a aleg„torilor ademeni˛i cu promisiuni de∫arte a readus-o Ón actualitatea politic„.

- P‚n„ nu este prea t‚rziu, s„ ne trezim la realitate ∫i

- s„ ne rec‚∫tig„m demnitatea!

- V„ mul˛umesc.

îŒn cercetarea agricol„ se preg„te∫te un troc prea oneros“

Cercetarea agricol„ din Rom‚nia era, p‚n„ Ón 1989 — f„r„ s„ spunem vorbe mari — o real„ for˛„ de produc˛ie, o vitrin„ a performan˛elor din sector, un mijloc ∫i un cadru de dezvoltare ∫i modernizare a activit„˛ii de ob˛inere a produselor agroalimentare necesare at‚t consumului intern, c‚t ∫i pentru unele exporturi care se efectuau din unit„˛ile agricole Ón multe ˛„ri care ne trimit ast„zi m‚ncare Ón super ∫i hipermarketuri.

™i Ón anii de dup„ revolu˛ie, activitatea de cercetare agricol„ ∫i-a continuat programul s„u de ameliorare a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 soiurilor de plante ∫i efectivelor de animale, este drept, cu tot mai pu˛ine terenuri pentru Óncerc„ri ∫i experien˛e, cu tot mai pu˛ini speciali∫ti, cu un interes tot mai sc„zut din partea noilor manageri (sau administratori) care au condus destinele unit„˛ilor de cercetare agricol„, devenite, prin organiz„ri, societ„˛i mari agricole cu capital de stat ∫i cu obiect special de activitate.

Din p„cate, aceste mari societ„˛i au devenit tot mai mici, personalul specializat s-a diminuat tot mai mult, iar roadele cercet„rii agricole au fost tot mai pu˛in vizibile.

De∫i nu a dorit nimeni, aceste unit„˛i nu mai reprezint„ aproape nimic pentru agricultura rom‚neasc„, iar agricultura noastr„ — ca ramur„ de baz„ a economiei, cum se numea odat„ — nu mai este nici ea dec‚t o cenu∫„reas„, o copie palid„ a ceea ce a fost Ónainte, un sector nu prea onorant al structurilor noastre economice cu care ne preg„tim s„ intr„m Ón Europa.

Dac„ situa˛ia este asta Ón agricultur„, de ce am mai avea nevoie de cercetare Ón domeniu? De ce mai avem terenuri, oameni, construc˛ii ∫i aparatur„ care s„ continue munca de cercetare agricol„?

Aceste Óntreb„ri, desigur, nu au fost formulate explicit. Dimpotriv„, despre agricultur„ ∫i sectoarele sale de avangard„ se spun Ón continuare sloganuri frumoase, dar se ac˛ioneaz„ invers!

Iat„, Ón acest sens, ∫i unele fapte sau declara˛ii de inten˛ie de dat„ recent„.

Este vorba despre faptul c„ la Ónt‚lniri care au avut un oarecare caracter public, Ón alte Ómprejur„ri semioficiale, ministrul agriculturii, at‚t de mult cunoscut pentru ideile sale radicale privind rolul statului Ón economie, a afirmat c„ va promova acte normative care s„ reduc„ drastic activitatea ∫i num„rul sta˛iunilor de cercetare agricol„ ∫i s„ restr‚ng„ suprafa˛a terenurilor pe care acestea le au Ón exploatare-administrare, de la 65 mii hectare la 18 mii hectare.

Trocul acestei ac˛iuni ar fi fost promisiunea c„ cele 18 mii hectare, precum ∫i capacit„˛ile de cercetare care mai r„m‚n, cu toat„ baza lor tehnico-material„ ∫i zestrea genetic„ proprie, vor fi finan˛ate de la bugetul de stat, astfel Ónc‚t s„ nu aib„ lipsuri materiale ∫i nici dificult„˛i de ordin logistic ∫i profesional uman.

Nu pot s„ spun dec‚t c„ un astfel de demers ar fi un pre˛ prea mare pe care l-am pl„ti pentru del„sarea ∫i nep„sarea instalate la cei care ne conduc sectorul; ar fi, cu alte cuvinte, un troc prea scump pentru ceea ce se dore∫te a se face din unit„˛ile de cercetare agricol„. Ele, desigur, nu prea mai au pe cine s„ serveasc„, la cine s„ furnizeze rezultatele cercet„rilor, cui s„ se adreseze pentru valorificarea programelor lor de crea˛ie.

Totu∫i ele au, cum am spus, o solid„ baz„ genetic„, un poten˛ial substan˛ial de cercetare, mai au Ónc„ oameni preg„ti˛i ∫i mai exist„, de asemenea, ∫i condi˛ii pentru revenirea noastr„ la agricultura mare ∫i performant„. Nu ar fi deci o trud„ inutil„ acea minim„ grij„ pentru relansarea activit„˛ii de cercetare agricol„, cu condi˛ia s„ nu se diminueze cu 47 de mii de hectare fondul lor funciar.

Dac„ totu∫i nu se renun˛„ la aceast„ idee, Ómi permit s„ afirm c„ ministrul Flutur are Ón inten˛ie s„ Ómpart„ p„m‚ntul sta˛iunilor de cercetare pentru a satisface unele interese din cercul s„u politic, pentru c„ p„m‚nturile Ón

cauz„ nu sunt destinate fo∫tilor proprietari ci unor grupuri de misi˛i ∫i speculan˛i, care vor Óncasa sume fabuloase de la exproprieri, cum este cazul Sta˛iunii de cercet„ri pentru Bovine din Arad, pe terenurile c„reia trece traseul autostr„zii N„dlac—Bucure∫ti.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Rare∫ ™erban M„nescu:**

Œn urma ∫edin˛ei Consiliului interministerial pentru descentralizare, s-a stabilit ca Guvernul s„ aprobe, p‚n„ la sf‚r∫itul lunii noiembrie, strategiile de descentralizare Ón fiecare sector al administra˛iei publice centrale. Aceste strategii vor fi supuse, Ón prealabil, unei dezbateri publice cu toate organismele interesate, iar din toamna acestui an vor fi selectate la nivel local o serie de centre-pilot Ón cadrul c„rora din vara anului viitor va Óncepe testarea strategiilor de descentralizare, astfel Ónc‚t proiectele de acte normative care vor reglementa acest domeniu s„ poat„ fi elaborate ∫i aprobate de Guvern Ón luna octombrie 2007.

Stabilirea acestui calendar precis este important„ Ón vederea concretiz„rii voin˛ei politice a Guvernului, care dore∫te realizarea unei descentraliz„ri efective at‚t Ón ceea ce prive∫te responsabilit„˛ile, c‚t ∫i Ón privin˛a resurselor financiare necesare.

Descentralizarea este unul dintre obiectivele fundamentale ale pachetului de legi privind reforma administra˛iei publice, ini˛iat de M.A.I. Ón vederea moderniz„rii administra˛iei ∫i cre∫terii capacit„˛ii administrative. Din acest pachet fac parte: Legea-cadru a descentraliz„rii, Legea finan˛elor publice locale ∫i Legea de modificare a statutului func˛ionarilor publici, adoptate deja de Parlament, ∫i proiectul de modificare a Legii privind administra˛ia public„ local„, adoptat de Camera Deputa˛ilor ∫i aflat Ón a∫teptarea votului final al Senatului.

Un alt element al pachetului, cel privind institu˛ia prefectului, a fost promovat prin ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului la sf‚r∫itul anului 2005, ordonan˛a fiind ulterior aprobat„ de ambele Camere ale Parlamentului. Aceste eforturi, Ón vederea moderniz„rii, profesionaliz„rii ∫i depolitiz„rii administra˛iei, au adus Rom‚niei o apreciere pozitiv„ din partea Comisiei Europene, Ón ultimul Raport de monitorizare.

V„ mul˛umesc.

Bun„ diminea˛a, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i!

V„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„ pentru a putea Óncepe lucr„rile.

Rog liderii de grup s„-∫i invite colegii Ón sal„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Continu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„ din totalul de 331 de deputa˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 202; sunt absen˛i 129, din care 27 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise.

La punctul 3 avem proiectul de Lege pentru aprobarea prelu„rii de c„tre Societatea Na˛ional„ îNuclearelectrica“ — S.A. de la rezerva de stat a cantit„˛ii de 315,0 tone ap„ grea, necesar„ punerii Ón func˛iune a Unit„˛ii 2 C.N.E. Cernavod„.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Domnule secretar de stat, imediat o s„ v„ dau cuv‚ntul.

Proiectul a fost adoptat de c„tre Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru industrii ∫i servicii.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Dar, mai Ónt‚i, am s„-l rog pe domnul deputat Eugen Bejinariu s„ fac„ un anun˛ personal.

## **Domnul Eugen Bejinariu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Vreau s„ anun˛ plenul Camerei Deputa˛ilor c„, Óncep‚nd cu data de ast„zi, 27 iunie 2006, revin Ón Grupul parlamentar P.S.D.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i v„ felicit„m, domnule deputat, pentru aceast„ op˛iune politic„.

Œl invit la microfon pe domnul secretar de stat Darius Me∫ca, de la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.

**Domnul Darius Me∫ca** — _secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru sistemele reactorului, conform tehnologiei CANDU, este necesar„ o cantitate de 500 tone ap„ grea. Din cantitatea necesar„, 185 tone au fost procurate de Societatea Na˛ional„ îNuclearelectrica“ — S.A., Óncep‚nd cu anul 1999, din fondurile alocate anual prin bugetul de stat, pentru obiectivul de investi˛ii Unitatea 2 C.N.E. Cernavod„.

Diferen˛a de ap„ grea, p‚n„ la 500 tone, este fabricat„ ∫i se afl„ Ón stoc la produc„tor, la ROMAG Drobeta-Turnu Severin, fiind Ón gestiunea Administra˛iei Na˛ionale a Rezervelor de Stat.

Fa˛„ de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea prelu„rii de c„tre Societatea Na˛ional„ îNuclearelectrica“ — S.A., de la rezerva de stat, a cantit„˛ii de 315 tone ap„ grea necesar„ punerii Ón func˛iune a Unit„˛ii 2 C.N.E. Cernavod„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, doamna deputat Aura Vasile, v„

rog.

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ Ón procedur„ de urgen˛„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de lege.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i adoptat de Senat. Consiliul Legislativ, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare au avizat favorabil proiectul de lege.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea prelu„rii c„tre S.N. îNuclearelectrica“ — S.A. de la rezerva de stat a cantit„˛ii de 315 tone ap„ grea, necesar„ punerii Ón func˛iune a Unit„˛ii 2 de la Cernavod„.

Probele pentru punerea Ón func˛iune s-au f„cut treptat, Óncep‚nd cu finele anului 2004, pe sisteme tehnologice, la finele anului 2005 fiind puse Ón func˛iune 152 de sisteme, dintr-un total de 307 sisteme.

Pentru aceste sisteme, conform tehnologiei CANDU, este necesar„ o cantitate de 500 tone ap„ grea. Din cantitatea necesar„, 185 tone au fost procurate de îNuclearelectrica“ — S.A., Óncep‚nd cu anul 1999, din fondurile alocate anual prin bugetul de stat pentru obiectivul de investi˛ii Unitatea 2 Cernavod„.

Diferen˛a de ap„ grea, p‚n„ la 500 tone, este fabricat„ ∫i se afl„ Ón stoc la produc„tor, Regia Autonom„ de Activit„˛i Nucleare — Sucursala ROMAG Drobeta-Turnu Severin, fiind Ón gestiunea Administra˛iei Na˛ionale a Rezervelor de Stat.

Comisia a examinat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 21 iunie 2006.

La dezbateri au participat invita˛i de la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului ∫i Administra˛ia Na˛ional„ a Rezervelor de Stat, precum ∫i din partea îNuclearelectrica“ — S.A.

Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Œn urma dezbaterilor, Comisia pentru industrii ∫i servicii a hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul de Lege pentru aprobarea prelu„rii de c„tre Societatea Na˛ional„ îNuclearelectrica“ a cantit„˛ii de 315 tone, Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Neexist‚nd amendamente admise sau respinse, r„m‚ne la vot final.

Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Procedur„ de urgen˛„.

Domnule ministru, scurt, v„ rog.

50 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

## **Domnul Mihai Alexandru Voicu** — _ministru delegat_

## _pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezentul proiect de lege este elaborat Ón temeiul art. 115 din Constitu˛ia Rom‚niei, care instituie competen˛a Parlamentului de a adopta o lege special„ de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonan˛e.

A∫a cum a˛i men˛ionat, proiectul a fost adoptat de Senat.

Proiectul de lege este structurat pe nou„ domenii de abilitare, domenii care nu fac obiectul legilor organice stabilite de art. 73 din Constitu˛ie sau Ón alte domenii pentru care Ón Constitu˛ie se prevede adoptarea de legi organice.

Œn conformitate cu prevederile art. 115 alin. (3) din Constitu˛ie, Ón proiectul de lege se dispune c„ ordonan˛ele emise de Guvern vor fi supuse spre adoptare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, p‚n„ la Ónceputul celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2006, nerespectarea termenului atr„g‚nd Óncetarea efectelor ordonan˛ei.

Cu acest prilej, comisiile Camerei Deputa˛ilor vor putea examina dac„ au fost respectate dispozi˛iile constitu˛ionale cu privire la abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e, ∫i, Ón mod concret, Ón acel moment se vor putea examina Ón fond reglement„rile cuprinse Ón ordonan˛ele respective ∫i, desigur, verificarea faptului dac„ domeniile reglementate nu fac parte din categoria legilor organice.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Sergiu Andon, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Suntem Camer„ decizional„ la acest important proiect de lege.

Senatul l-a adoptat Ón ∫edin˛a din 7 iunie 2006. Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil.

Obiectul de reglementare Ól cunoa∫te˛i.

Proiectul a fost analizat Ón ∫edin˛a comisiei din 21 iunie 2006.

Au fost depuse amendamente care figureaz„ Ón anexe.

Guvernul a fost reprezentat de doamna secretar de stat Cristina Pocora, de la Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul, ∫i doamna Kibedi Katalin Barbara, secretar de stat la Ministerul Justi˛iei.

Cvorumul a fost regulamentar, fiind prezen˛i 16 deputa˛i din totalul de 26 de membri ai comisiei.

Rezultatul analizei ∫i al votului a fost, cu 12 voturi pentru ∫i 4 Ómpotriv„, supunerea spre dezbatere ∫i adoptare c„tre plen a acestui proiect de lege.

Amendamentele admise figureaz„ Ón anexa nr. 1; amendamentele respinse figureaz„ Ón anexa nr. 2. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Timp de dezbatere, fiind procedur„ de urgen˛„?

## Domnule pre∫edinte,

15 minute credem c„ sunt suficiente.

## V„ mul˛umesc.

Obiec˛ii, observa˛ii la timpii de dezbatere? Nu sunt. La dezbateri generale?

Da, v„ rog, doamna deputat Olgu˛a Vasilescu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Am o mare rug„minte la dumneavoastr„: Ón acest proiect de lege s-a strecurat o eroare material„, Ón sensul c„ noi am discutat Ón comisie — ∫i ministerul a fost de acord — ca pe perioada acestei vacan˛e parlamentare Guvernul s„ poat„ s„ emit„ ∫i o ordonan˛„, dac„ dore∫te, de modificare a Legii nr. 84/1995 — Legea Ónv„˛„m‚ntului. ™i asta, pentru c„ ne-au cerut sindicatele din Ónv„˛„m‚nt, ne-au cerut reprezentan˛ii universit„˛ilor particulare s„ fac„ c‚teva modific„ri.

Evident, dac„ Guvernul va dori s„ le fac„, le va face. Dac„ nu, nu.

Dar eu zic c„ totu∫i ar fi bine s„ g„sim undeva o posibilitate s„ strecur„m ∫i acest articol, eventual s„ pornim de pe un amendament care a fost respins de comisie, ca s„ d„m posibilitatea Guvernului, dac„ dore∫te s„ modifice Legea nr. 84/1995, s„ poat„ s„ o fac„. V„ mul˛umesc.

Da. Doamna pre∫edint„, dac„ comisia Ó∫i Ónsu∫e∫te caracterul de eroare material„ a neincluderii acestui amendament, sigur c„ nu este o problem„.

Avem de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii?

Domnul secretar de stat Anton Anton, este propunerea de modificare, de introducere? Œn˛eleg c„ exist„ ∫i un amendament de introducere a abilit„rii de a modifica Legea Ónv„˛„m‚ntului?

Sunte˛i de acord? Bun, mul˛umesc. Este Ón regul„. Atunci o facem ca Óndreptare de erori materiale. V„ mul˛umim, doamna deputat.

Mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Petru C„lian.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Acest proiect de lege a fost dezb„tut Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor.

Men˛ionez c„ sunt foarte multe domenii Ón care Guvernul poate s„ emit„ ordonan˛e pe perioada vacan˛ei. Este, dac„ vre˛i, un miniprogram de guvernare. Nu este o problem„. Consider c„ este important s„ se munceasc„ la modul cel mai serios.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Vreau s„ v„ atrag aten˛ia ∫i s„ v„ rog, totodat„, s„ vota˛i un amendament propus de Grupul Conservator, un amendament prin care Guvernul va putea s„ vin„ cu ajutoare financiare suplimentare pentru urma∫ii celor c„zu˛i pe front dup„ 1989.

Nu sunt foarte multe familii, din fericire, Óns„, ele — dup„ pierderea suferit„ din cauza unui membru al familiei — Ón continuare sufer„ din cauza lipsurilor financiare.

A∫adar, prin acest amendament votat de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, avem posibilitatea — dac„ dumneavoastr„ ve˛i vota ∫i Guvernul va dori — s„ venim cu un ajutor financiar suplimentar pentru aceste familii greu Óncercate.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Vom ˛ine cont c‚nd ajungem la dezbaterea pe articole.

Domnul deputat Valer Dorneanu, tot la dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Din p„cate, din practica noastr„ legislativ„ din perioada postconstitu˛ional„ face parte o procedur„ de legiferare nedemocratic„, care poate fi utilizat„ abuziv de c„tre guverne, ∫i realitatea a demonstrat c„ toate guvernele care s-au succedat din 1991 Óncoace au abuzat de aceast„ procedur„ legislativ„.

Sigur, mi-amintesc cu durere faptul c„ Ón Comisia constitu˛ional„ noi n-am avut atunci curajul s„ extirp„m din corpul constitu˛ional aceast„ procedur„ nedemocratic„. ™i mi-amintesc c„ cei mai vajnici du∫mani ai acestei proceduri de legiferare au fost tocmai reprezentan˛ii actualei alian˛e, mai exact domnul Stoica ∫i cu domnul Boc, reputa˛i juri∫ti.

Noi am spus c„ totu∫i Guvernul, Óntr-o perioad„ de tranzi˛ie, Óntr-o perioad„ de integrare, inclusiv domnul Gheorghiof, ave˛i dreptate, stimate coleg, ∫i d‚nsul s-a Ómpotrivit, am spus c„ totu∫i Ón perioada Ón care Rom‚nia are de Ónf„ptuit un program legislativ extraordinar, Ón care trebuia armonizat„ legisla˛ia, s„ d„m posibilitatea Guvernului s„ uzeze de aceast„ procedur„ legislativ„.

Din p„cate, nu le-am dat dreptate actualilor colegi de la putere, iar acum, critic‚ndu-ne atunci c„ am abuzat noi, d‚n∫ii pur ∫i simplu ne Óntrec cam de 3 ori ∫i sfideaz„ pur ∫i simplu Parlamentul.

Pentru c„, stima˛i colegi, v-a∫ ruga s„ v„ uita˛i Ón repertoriul legislativ al ultimilor ani ∫i ve˛i vedea c„, din totalul legilor aprobate, cam 80% sunt legi de aprobare a ordonan˛elor.

Legi de fond, care s„ reglementeze prin contribu˛ia democratic„ a Parlamentului, avem foarte pu˛ine.

Œn sesiunea pe care ne preg„tim acum s-o Óncheiem am cam fost Ón situa˛ia de a nu lucra toate zilele s„pt„m‚nii Ón procesul de legiferare pentru c„ Guvernul nu ne-a trimis prea multe proiecte.

Acum, la spartul t‚rgului, Ón vacan˛a parlamentar„ Guvernul ne prezint„ un adev„rat program legislativ de guvernare. Pentru c„, stima˛i colegi, Constitu˛ia, Ón

p„catul ei de a fi consacrat aceast„ procedur„ legislativ„, s-a g‚ndit la chestiuni de urgen˛„; s-a g‚ndit s„ dea posibilitate oric„rui Guvern ca Óntr-o perioad„ de neactivitate parlamentar„ s„ poat„ rezolva ni∫te probleme.

Dac„ citi˛i toat„ tematica celor aproape 80 de puncte, care la r‚ndul lor pot fi dezvoltate Ón vreo 100, o s„ vede˛i adev„rate proiecte de lege care fac parte dintr-o strategie de guvernare, dintr-un program de guvernare. Unele din teme chiar poart„ acest titlu.

Din acest motiv, pentru c„ nu se cere o simpl„ abilitare pentru a rezolva ni∫te probleme punctuale, eventual pentru a rezolva problemele stegule˛elor ro∫ii sau galbene, ∫i avem de-a face cu un Óntreg program legislativ, pentru aceast„ sfidare a Parlamentului ∫i a democra˛iei, noi nu vom vota aceast„ Lege de abilitare. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale, trecem la dezbaterile pe articole.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ un num„r de amendamente respinse ∫i invit pe autorii lor s„ le sus˛in„, dac„ vor dori.

Dac„ de la punctul 1 p‚n„ la punctul 5 exist„ observa˛ii, comentarii?

- Haide˛i s-o lu„m altfel, c„ sunt foarte pu˛ine puncte. La punctul 1 — observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 2 — observa˛ii, comentarii? Nu sunt. A fost adoptat.

Punctul 3 — observa˛ii, comentarii?

V„ rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ precizez faptul c„ la punctul 3, la amendamentul de la punctul 3, atunci c‚nd se face trimitere la art. 23 — îmodificarea ∫i completarea Legii nr. 136 privind asigur„rile ∫i reasigur„rile din Rom‚nia“, s-a comis o eroare, p‚n„ la urm„, material„.

Textul ca atare trebuie s„ sune sau v„ propunem s„ sune: îReglement„ri Ón domeniul asigur„rilor ∫i reasigur„rilor“, pentru c„ este mai cuprinz„tor.

Am discutat Ón comisie.

Œn˛eleg c„ avem acordul comisiei.

Exist„ observa˛ii sau comentarii la aceast„ modificare de tehnic„ legislativ„? Nu exist„.

Alte observa˛ii sau comentarii la punctul 3? Nu sunt. Nu se sus˛in amendamentele respinse? Nu. Mul˛umesc.

A fost adoptat.

La punctul 4 — observa˛ii, comentarii?

Amendamentele respinse se sus˛in? Nu se sus˛in amendamentele respinse.

Nu exist„ observa˛ii ∫i comentarii. Punctul 4, adoptat.

52 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

La punctul 5 — observa˛ii, comentarii?

Se sus˛in amendamentele respinse? Nu se sus˛in amendamentele respinse.

Nu sunt observa˛ii sau comentarii. Punctul 5, adoptat. Punctul 6 — observa˛ii sau comentarii? Amendamentele respinse se sus˛in? Nu se sus˛in. Nu sunt observa˛ii sau comentarii.

Adoptat.

Punctul 7 — observa˛ii, comentarii?

Se sus˛in amendamentele respinse? Nu se sus˛in amendamentele respinse.

Nu sunt observa˛ii, comentarii.

Adoptat.

Punctul 8 — observa˛ii, comentarii?

Se sus˛in amendamentele respinse? Nu se sus˛in amendamentele respinse.

Nu sunt observa˛ii, comentarii.

Punctul 8 este adoptat.

La punctul 9 — observa˛ii, comentarii?

Se sus˛in amendamentele respinse la punctul 9? Nu

se sus˛in amendamentele respinse la punctul 9.

Nu sunt observa˛ii, comentarii.

Adoptat.

Punctul 10 — observa˛ii, comentarii?

Se sus˛in amendamentele respinse? Nu se sus˛in amendamentele respinse.

Nu sunt observa˛ii, comentarii. Adoptat.

Punctul 11 — observa˛ii, comentarii, amendamente respinse? Nu se sus˛in amendamentele respinse.

Nu sunt observa˛ii, comentarii. Adoptat.

Punctul 12 — observa˛ii, comentarii?

Amendamente respinse nu sunt.

Nu sunt observa˛ii, comentarii.

Punctul 12, adoptat.

Am terminat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final.

Mul˛umesc.

Punctul 5 este programat pentru ziua de joi.

La punctul 6 — proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat finan˛„rii proiectului îIni˛iativa — Copiii Str„zii“, semnat la Bucure∫ti la 22 noiembrie 2005 ∫i la Paris la 5 decembrie 2005. Legea are caracter organic.

Raport de adoptare de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„. Ini˛iatorul, dac„ dore∫te, scurt.

## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare Ratificarea Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia — prin Ministerul Finan˛elor Publice — ∫i

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru finan˛area proiectului îIni˛iativa — Copiii Str„zii“.

Obiectivul principal al proiectului Ól reprezint„ crearea a 20 de centre care vor oferi ad„post de zi ∫i noapte pentru 300 de copii ∫i preg„tirea a 150 de asisten˛i sociali, Ón special Ón domeniul prevenirii ∫i elimin„rii dependen˛ei de droguri.

Œn cadrul Agen˛iei Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului, urmeaz„ s„ se Ónfiin˛eze Unitatea de management a proiectului care va coordona acest proiect.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia?

Domnul deputat George Dragomir, scurt.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare Ratificarea Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia — prin Ministerul Finan˛elor Publice — ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei...

Stimate domnule operator,

V„ rog frumos, genul acesta de cadre le pute˛i lua din spate, de la locul care v„ este rezervat!

...pentru finan˛area proiectului îIni˛iativa — Copiii Str„zii“, semnat la Bucure∫ti la 22 noiembrie 2005 ∫i la Paris la 5 decembrie 2005, Ón valoare de 3,3 milioane euro.

Beneficiarul Ómprumutului va fi Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Negocierile referitoare la Acordul-cadru de Ómprumut s-au purtat prin coresponden˛„ Óntre reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor Publice, reprezentan˛ii Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului ∫i reprezentan˛ii B„ncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Œn cadrul Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului urmeaz„ s„ se Ónfiin˛eze Unitatea de management a proiectului, care va coordona acest proiect.

Obiectivul principal al proiectului Ól reprezint„ crearea a 20 de centre care vor oferi ad„post de zi ∫i de noapte pentru 300 de copii ∫i preg„tirea a 150 de lucr„tori sociali, Ón special Ón domeniul prevenirii ∫i elimin„rii dependen˛ei de droguri.

Costul estimat al proiectului prev„zut a se implementa pe o perioad„ de 3 ani este de 4,782 milioane de euro ∫i va avea urm„toarele surse de finan˛are.

Œmprumutul acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Ón valoare de 3,3 milioane de euro, aloca˛ii de la bugetul de stat...

Domnule deputat, concluzia, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La dezbaterea proiectului au participat, Ón conformitate cu art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, domnul secretar de stat Bogdan Adrian Panait ∫i domnul inspector Turtureanu Nicu Sorin.

La lucr„rile comisiei au participat 19 deputa˛i, din totalul de 26 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege, conform art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, este de competen˛a decizional„ a Senatului.

Œn urma dezbaterii proiectului de Lege pentru Ratificarea Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat finan˛„rii proiectului îIni˛iativa — Copiii Str„zii“, semnat la Bucure∫ti la 22 noiembrie 2005 ∫i la Paris la 5 decembrie 2005, Ón ∫edin˛a din 20 iunie 2006, comisia propune supunerea spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului Camerei Deputa˛ilor a proiectului de lege, Ón forma prezentat„ de Guvern.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbaterile generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Neexist‚nd amendamente admise sau respinse, r„m‚ne la vot final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea Ón domeniul tehnico-militar, semnat la Baku la 14 martie 2006.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare de la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Rog ini˛iatorul, dac„ dore∫te, scurt. Nu este necesar. Mul˛umesc.

Comisia, v„ rog.

Domnul deputat S„niu˛„, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Foarte scurt. Œn conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere Ón procedur„ obi∫nuit„ cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea Ón domeniul tehnico-militar, semnat la Baku la 14 martie 2006 ∫i transmis cu adresa PL-x 522/7.06.2006 la Camera Deputa˛ilor.

Consiliul Legislativ, cu nr. 758/29.05, a avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru politic„ extern„ a avizat, la r‚ndul ei, favorabil acest proiect de lege.

Acordul supus ratific„rii contribuie la constituirea cadrului juridic bilateral rom‚no-azer cu privire la cooperarea Ón domeniul tehnico-militar, furnizarea de echipamente militare ∫i tehnic„ de lupt„, precum ∫i protec˛ia informa˛iilor clasificate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

Comisia a fost de acord cu aceast„ ini˛iativ„. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Amet Aledin.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Rela˛iile Rom‚niei cu Republica Azerbaidjan sunt ∫i Ón domeniul tehnico-militar de colaborare, ceea ce demonstreaz„ din partea ambelor state tendin˛a de stabilitate Ón mod general ∫i tendin˛a de stabilitate Ón mod special.

De altfel, Ón ultimii ani, rela˛iile Rom‚niei cu Azerbaidjan, Ón toate domeniile, au cunoscut un progres deosebit. Acest proiect de lege reprezint„, desigur, o nou„ etap„ a acestor rela˛ii.

Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia va vota Ón favoarea acestei ini˛iative legislative. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii, neexist‚nd amendamente admise sau respinse, r„m‚ne la vot final.

Punctul 8 — proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului, adoptat la Erevan la 9 octombrie 2003, de amendare a Acordului multilateral de baz„ privind transportul interna˛ional pentru dezvoltarea Coridorului Europa—Caucaz—Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare de la Comisia pentru industrii ∫i servicii.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Ini˛iatorul? Nu este necesar.

Comisia, v„ rog frumos.

Doamna deputat Aura Vasile, v„ rog.

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru dezbatere Ón fond cu proiectul de lege. Acordul multilateral de baz„ privind transportul interna˛ional pentru dezvoltarea Coridorului de transport Europa—Caucaz— Asia a fost ratificat de Rom‚nia prin Ordonan˛a Guvernului nr. 20 ∫i aprobat cu Legea nr. 95/2000.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Prin protocolul de amendare a acestui acord, semnat la Erevan pe 9 octombrie 2003, s-au completat procedurile vamale ∫i de prelucrare a documentelor privind transportul feroviar interna˛ional, precum ∫i adoptarea unei anexe Ón leg„tur„ cu tranzitul vamal interna˛ional pe coridorul TRACECA.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ ∫i de Comisia pentru politic„ extern„.

La dezbateri au participat invita˛i din cadrul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ avizeze favorabil proiectul de lege, cu amendamentele admise.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Camera decizional„ pentru acest proiect de lege este Senatul.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Conform raportului comisiei, dac„ la punctul 1 exist„ observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- Punctul 2 — observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 3 — observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4 — observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 9 avem proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la Programul comunitar multianual de ac˛iune Ón domeniul energiei îEnergie Inteligent„ — Europa“, semnat la Bucure∫ti la 5 decembrie 2005 ∫i la Bruxelles la 12 decembrie 2005.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii ∫i servicii.

- Suntem prim„ Camer„ sesizat„ — Ón procedur„ de

- urgen˛„.

Ini˛iatorul? Nu insist„.

Comisia, v„ rog.

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ cu proiectul de lege.

Proiectul de lege a avut aviz favorabil de la Comisia pentru politic„ extern„.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, cu observa˛ii ∫i propuneri preluate de c„tre ini˛iator.

Comisia a analizat ∫i dezb„tut proiectul de lege cu invita˛i de la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Œn urma dezbaterilor, s-a hot„r‚t s„ supunem plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul de Lege pentru ratificarea memorandumului, Ón forma prezentat„ de ini˛iator.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Neexist‚nd amendamente admise sau respinse, r„m‚ne la vot final.

Punctul 10 — propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Legea are caracter organic.

- Raport de adoptare din partea Comisiei pentru

- Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport. Suntem prim„ Camer„ sesizat„. Ini˛iatorul? Nu dore∫te s„ sus˛in„. Doamna pre∫edinte Olgu˛a Vasilescu.

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ ne aproba˛i ca acest proiect de lege s„ se Óntoarc„ la comisie, pentru c„ ne-am dat seama c„ am f„cut o discriminare Óntre academicieni ∫i profesori universitari ∫i acest lucru mi-a fost adus la cuno∫tin˛„ de c„tre membrii Academiei Rom‚ne.

Noi am Óncercat s„ facem o lege prin care s„-i ajut„m ∫i Ón comisie, f„r„ s„ ne d„m seama, am introdus, de fapt, o discriminare. Dac„ s-ar putea s„ se Óntoarc„ la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ca s„ putem s„ reglement„m toat„ treaba.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna pre∫edinte. Domnul Tab„r„?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu vreau s„ comentez reÓntoarcerea la comisie, dar nu v„d discriminarea care se face, pentru c„ alineatul ∫i amendamentul care este propus pentru amendare din Legea Statutului cadrelor didactice prevede foarte clar, este vorba despre membrii Academiei, ai Academiilor de ™tiin˛e, organizate pe domenii ∫tiin˛ifice, Ónfiin˛ate conform legii.

Este vorba de a stimula, de altfel, profesori universitari, pentru a ajunge Ón aceste grade ∫i pentru a continua formarea de ∫coli Ón institu˛iile ∫i universit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt superior.

Nu v„d care este disciminarea. Este, de fapt, un pas important spre ceea ce Ónseamn„ munca profesorului Óntr-o universitate, aceea de a se duce p‚n„ la nivelul de membru al unei academii de sector sau chiar a academiei mari, ∫i acest lucru nu Ónseamn„ discriminare.

Eu cred c„ legea poate fi supus„ la vot a∫a cum este ea. De fapt, inten˛ia ini˛iatorului a fost Ón acest sens. V„ mul˛umesc foarte mult.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnule Magheru, pe procedura de retrimitere la comisie dori˛i s„ interveni˛i sau pe textul legii? Pe procedur„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cu tot respectul fa˛„ de colegul nostru, deputatul domnul Tab„r„, probabil nu a intuit exact motivul retrimiterii la comisie. ™i Ón comisie, ∫i acum sunt obligat s„ intervin c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ trebuie trimis„ la comisie, pentru c„ s-a f„cut o eroare, dup„ cum spunea ∫i ∫efa comisiei, hai s„ zicem, material„.

Am intervenit ∫i atunci, ∫i intervin ∫i acum. Excep˛ia care se prevedea Ón articolul respectiv nu este admis„ de lege. ™i pentru c„ venea Ón contradic˛ie cu legea, trebuia obligatoriu s„ facem aceast„ separa˛ie.

Deci retrimiterea la comisie, sub aspectul legal, este absolut necesar„ ∫i obligatorie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul Pu∫c„, pe procedura retrimiterii la comisie dori˛i s„ interveni˛i?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i eu sus˛in retrimiterea la comisie, pentru c„ chiar Ón timpul dezbaterilor s-a sesizat o anume neconcordan˛„ cu prevederile constitu˛ionale privind drepturi ∫i libert„˛i ∫i ulterior s-a constatat c„ Óntr-adev„r, Ón loc s„ lu„m decizia corect„, prin vot s-a luat o decizie incorect„, a∫a c„, Ón calitate de reprezentant al Comisiei de Ónv„˛„m‚nt, sus˛in retrimiterea la comisie.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. S-a aprobat retrimiterea la comisie. Termen, doamna pre∫edinte? O s„pt„m‚n„ e tot p‚n„ Ón septembrie.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare.

Legea are caracter organic.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport comun Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisia pentru drepturile omului. Raport de adoptare.

Prioritate legislativ„ de integrare.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Ini˛iatorul? Scurt, v„ rog, doamna secretar de stat.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Trei aspecte apreciez c„ trebuie subliniate la necesitatea modific„rii Ordonan˛ei nr. 137, care au fost izvor‚te din ceea ce practica a relevat ca fiind neajunsuri.

Unul se refer„ la o mai bun„ definire a no˛iunii de discriminare, pentru a putea fi aplicat„ tuturor situa˛iilor de discriminare, ∫i nu numai cele clasice, enumerate ∫i de Constitu˛ia Rom‚niei.

A doua chestiune, care se referea la problema unei modific„ri a modului Ón care sarcina probei revine, Ón mod clasic, prin procedurile care sunt aplicate ∫i Ón Rom‚nia ∫i Ón care partajarea sarcinii probei se face Óntre victima discrimin„rii ∫i persoana care a comis aceast„ discriminare.

Iar a treia chestiune se referea la problemele de procedur„ care au fost Ónregistrate privind disfunc˛ionalitatea modului de organizare ∫i desf„∫urare a activit„˛ii Consiliului Na˛ional pentru Discriminare.

Œn consecin˛„, a∫a cum a ie∫it raportul Comisiei juridice, v„ rug„m s„ v„ exprima˛i prin vot acordul dumneavoastr„ privind necesitatea acestor modific„ri.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna secretar de stat. Din partea comisiilor, domnul pre∫edinte P„un.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

De∫i Ón expunerea ini˛iatorului se poate Ón˛elege cumva c„ este vorba despre un raport al Comisiei juridice, eu nu sunt pre∫edintele Comisiei juridice...

Nu este timpul pierdut niciodat„, s„ ∫ti˛i!

Mul˛umesc. Las pe altcineva.

Raport comun asupra proiectului de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare.

Prin urmare, Comisia pentru drepturile omului ∫i Comisia juridic„ au fost sesizate Ón dezbatere Ón fond. Consiliului Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, a adoptat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 10 aprilie 2006.

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, precum ∫i Comisia pentru egalitate de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i, sesizate pentru avize, au acordat proiectului de lege aviz favorabil. La ∫edin˛„ au participat, Ón calitate de invita˛i, domnul secretar de stat Asztalos, pre∫edintele Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii, ∫i doamna Alina Barbu, ∫ef de serviciu Ón Ministerul Justi˛iei.

Œn urma discu˛iilor purtate, membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i membrii Comisiei pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea cu amendamente a proiectului de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare.

Amendamentele admise sunt redate Ón anexa nr. 1, iar cele respinse sunt redate Ón anexa nr. 2.

Prin urmare, solicit„m plenului Camerei adoptarea prezentului proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole. V„ atrag aten˛ia c„ exist„ dou„ amendamente respinse. Rog ini˛iatorii s„ le sus˛in„, dac„ doresc. Nu se afl„ Ón sal„.

De la punctul 1 la punctul 5, amendamente admise. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la 6 la 10? Adoptate. De la 11 la 15? Adoptate. De la 16 la 20? Adoptate. De la 21 la 24? Adoptate. Am terminat dezbaterea pe articole. Trece la vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, Ómpreun„ cu propunerea legislativ„ pentru modificarea anexei la Legea nr. 630/2002, Legea cinematografiei.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Prioritate legislativ„ de integrare.

Avem un raport suplimentar II pe care-l discut„m, cu privire la art. 66 ∫i 67 din proiectul de lege, raport suplimentar de adoptare.

Suntem Camer„ decizional„.

Doamna pre∫edinte Turcan, v„ rog s„ prezenta˛i raportul suplimentar.

Œntr-adev„r, au fost retrimise la comisie art. 66 ∫i 67 ∫i comisia propune adoptarea acestor articole, cu o serie de amendamente.

V„ mul˛umesc. Dac„ exist„ interven˛ii? Doamna deputat Olgu˛a Vasilescu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Eu am propus comisiei eliminarea art. 67, ∫i aceasta din mai multe motive: Ón primul r‚nd c„ Ón cadrul comisiei, unde am fost ∫i eu prezent„, domnul secretar

de stat Onisei a recunoscut faptul c„ acest articol ar putea lipsi din legea respectiv„. Mai precis, este vorba despre privatizarea celor 350 de cinematografe. A∫adar, Guvernul are ∫i alte modalit„˛i de a privatiza cinematografele ∫i nu Ón˛eleg ce caut„ Ón Legea cinematografiei aceast„ privatizare a cinematografelor.

Legea, per ansamblu, este bun„, este cerut„ de Uniunea European„ ∫i noi am fi adoptat-o f„r„ nici un fel de rezerve, Grupul parlamentar P.R.M., dac„ nu ar fi existat acest articol care, a∫a cum recuno∫tea ∫i domnul secretar de stat, este superfluu.

Nu vreau s„ m„ g‚ndesc mai departe ∫i s„ spun c„ se preg„te∫te un tun imobiliar. Haide˛i s„ credit„m Guvernul ∫i s„ consider„m c„ nu s-au g‚ndit la acest lucru, dar, dac„ este a∫a, haide˛i s„ nu le punem noi o arm„ Ón m‚n„, Camera Deputa˛ilor, l„s‚ndu-le, practic, o porti˛„ Ón acest proiect de lege, cum s„ le privatizeze, pentru c„ Ón...

V„ rog s„-mi asigura˛i lini∫tea Ón sal„, domnule pre∫edinte!

V„ rog, stima˛i colegi, s„ asigura˛i lini∫tea Ón sal„! Rog colegii s„ ia loc Ón b„nci ∫i s„ asigure lini∫tea Ón sal„. V„ rog frumos.

Rog colegii care stau cu spatele la mine s„ ia loc Ón b„nci sau s„ ias„ din sal„.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Spuneam, a∫adar, c„ sigur Guvernul va putea privatiza oricum aceste cinematografe, dar eu, ca deputat, vreau s„ vin aici, la tribuna Parlamentului, ∫i s„-l interpelez pe domnul ministru dac„ mi se pare c„ ceva a fost nelalocul lui Ón aceast„ privatizare.

Or, dac„ noi i-am f„cut proiectul de lege prin care Ói d„m aceast„ posibilitate, nu vom mai putea s„-l interpel„m, pentru c„ ne va spune c„ s-a f„cut Ón conformitate cu textul legii.

Haide˛i s„ l„s„m Guvernul s„ le privatizeze a∫a cum dore∫te ∫i dup„ aceea, evident, ∫i noi, parlamentarii, s„ putem s„-i tragem la r„spundere, Ón cazul Ón care vor gre∫i.

A∫adar, ca s„-mi Ónchei expunerea, stima˛i colegi, acest articol nu are ce s„ caute Ón Legea cinematografiei, care Óntr-adev„r a fost acceptat„ de absolut to˛i factorii de r„spundere ∫i de to˛i factorii interesa˛i, dar poate foarte bine s„ lipseasc„ ∫i atunci haide˛i s„ nu le d„m noi o arm„ Ón m‚n„.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna deputat.

Atunci, la momentul la care vom ajunge la art. 67, evident voi supune la vot propunerea dumneavoastr„ de eliminare.

Suntem la punctul 1 din raportul de amendamente admise, art. 66.

Dac„ exist„ observa˛ii sau comentarii la 66? Nu exist„.

Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 La punctul 2 avem un amendament respins, pe care doamna deputat Olgu˛a Vasilescu l-a sus˛inut, eliminarea art. 67.

Voi supune mai Ónt‚i votului aceast„ propunere de eliminare a art. 67.

Dac„ vota˛i îda“ vota˛i pentru eliminarea art. 67, vot‚nd înu“ vota˛i Ómpotriv„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea de eliminare a fost respins„ cu 94 voturi Ómpotriv„, 20 pentru ∫i 22 de ab˛ineri.

Dac„ la punctul 2 mai exist„ alte observa˛ii sau comentarii?

V„ rog, domnule deputat Kelemen.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este un amendament respins al colegului Márton, care momentan este la o negociere cu liderii de grup. Eu am sus˛inut ∫i Ón comisie acest amendament care a fost respins ∫i... dac„-mi permite˛i s„-l sus˛in ∫i de data aceasta, Ón fa˛a plenului, Ón lipsa colegului.

Este vorba despre un amendament Ón care noi am propus c„ Ón perioada prev„zut„ la art. II al legii de aprobare a prezentei ordonan˛e, prin hot„r‚re a Guvernului, cinematografele prev„zute Ón anexa nr. I, Ón cazul Ón care consiliile locale cer sau consiliile jude˛ene cer anumite cl„diri, cinematografe, prin hot„r‚ri de Guvern s„ fie trecute Ón administrarea unit„˛ilor publice locale. Sunt Ón mai multe jude˛e, sunt Ón mai multe localit„˛i astfel de probleme cu cl„diri pentru institu˛ii culturale ∫i noi ne-am g‚ndit s„ l„s„m Ón aceast„ perioad„ posibilitatea de a fi trecute aceste cl„diri, Ón cazuri justificate, Ón administrarea consiliilor locale.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Petru C„lian.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Amendamentul este bun, Óns„ trebuie s„ avem Ón vedere faptul c„ aceste cl„diri trebuie s„-∫i p„streze actuala destina˛ie. S„ nu desfiin˛„m cinematografele sau s„ le transform„m Ón s„li pentru dezbateri publice, pentru c„ ar fi impropriu. Œns„ dorin˛a probabil c„ aceasta este.

Œn situa˛ia Ón care rezult„ din acest amendament c„ se p„streaz„ actuala destina˛ie, amendamentul este bun. Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Mai exist„ alte interven˛ii? Nu mai exist„ alte interven˛ii.

M„ ierta˛i!

Domnule secretar, v„ rog frumos, din partea dumneavoastr„!

Doamna Olgu˛a Vasilescu.

## Stima˛i colegi,

Amendamentul este oricum mai bun dec‚t varianta pe care ne-a propus-o Guvernul. ™i aceasta pentru c„ una este s„ vinzi Ón bloc 350 de cinematografe, iar spa˛iul care se afl„ sub ele evident c„ este subevaluat, ∫i alta este, totu∫i, s„ dai posibilitate Consiliului local, care are nevoie de aceste cinematografe ∫i vrea s„ le transforme Ón cinematografe sau chiar Ón s„li de spectacole, s„ poat„ s„ le gestioneze. ™i noi vom sus˛ine acest amendament al domnului Márton, chiar dac„ vine dup„ ce eu Ón comisie am propus acela∫i lucru ∫i Domnia sa a refuzat.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna deputat.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii, voi supune votului dumneavoastr„ amendamentul respins de la punctul 2 din anexa de amendamente respinse.

Vot‚nd pentru, vota˛i pentru introducerea acestui amendament respins.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Amendamentul a fost votat.

Dac„ nu mai exist„ alte observa˛ii la punctul 2 din raportul de amendamente admise? Nu mai exist„.

Am Óncheiat dezbaterea pe articole la Legea cinematografiei ∫i va trece la vot final, evident, cu toate amendamentele admise incluse.

La punctul 13 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor ∫i drepturile conexe.

Legea are caracter organic.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare de la Comisia pentru

cultur„, Comisia juridic„ ∫i Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt. Prioritate legislativ„ de integrare. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Rog ini˛iatorul, domnul secretar de stat Onisei.

## **Domnul Ioan Onisei** — _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œnc„ din Raportul de ˛ar„ de anul trecut, Comisia Uniunii Europene ne atr„gea aten˛ia c„ Ón leg„tur„ cu respectarea acquis-ului comunitar privind dreptul societ„˛ilor comerciale, cu referire la domeniul propriet„˛ii intelectuale sunt necesare modific„ri importante la Legea drepturilor de autor ∫i drepturilor conexe.

Raportul men˛iona, printre altele, necesitatea unor modific„ri ale legii, Ón sensul elimin„rii limitelor procentuale minime ∫i maxime Ón cadrul negocierilor, conform practicilor europene ∫i, de asemenea, transpunerea obligatorie a unor prevederi ale acquis-ului comunitar Ón vigoare, Óndeosebi a Directivei Parlamentului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 European ∫i a Consiliului European 2004/48 din 29 aprilie 2004 privind respectarea dreptului de proprietate intelectual„, ceea ce se nume∫te Directiva Enforcement.

Pentru aceste motive, pentru Ónt„rirea, de asemenea, a capacit„˛ii administrative a Oficiului Rom‚n pentru Drepturile de Autor, Óndeosebi Ón domeniul combaterii pirateriei, am ini˛iat, Guvernul a aprobat aceast„ Ordonan˛„ nr. 123 ∫i v„ invit, cu toat„ deferen˛a, s„ vota˛i legea de aprobare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Doamna pre∫edinte Turcan, v„ rog s„ prezenta˛i pe scurt raportul ∫i s„ face˛i propunerile de timpi de dezbatere, fiind procedur„ de urgen˛„.

Mul˛umesc foarte mult.

A∫a cum a˛i spus ∫i dumneavoastr„, acest proiect de lege a fost transmis Comisiilor pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„, Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, pentru a dezbate acest raport pe fond.

De asemenea, a fost transmis ∫i unor comisii pentru aviz ∫i a primit aviz favorabil.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice. ™i a∫ dori doar s„ spun c„ ordonan˛a de urgen˛„ supus„ aprob„rii prin prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 8 din 1996 privind dreptul de autor ∫i drepturile conexe, pentru a alinia aceast„ lege la acquis-ul comunitar, prin eliminarea prevederilor contrare acesteia ∫i, de asemenea, pentru a transpune Ón legisla˛ia intern„ ultimele directive comunitare Ón domeniu.

Comisia de cultur„, Ómpreun„ cu celelalte comisii, propune adoptarea acestui proiect de lege cu o serie de amendamente ∫i a∫ propune ca timp de discu˛ie 10 minute.

## V„ mul˛umesc.

Observa˛ii, comentarii la timpul de dezbatere? Nu sunt.

La dezbateri generale exist„ interven˛ii? Domnul Hunor Kelemen, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Este un proiect, este o ordonan˛„ care era necesar„. Dup„ 10 ani de zile aceast„ lege trebuia schimbat„, trebuiau f„cute modific„rile necesare Ón ceea ce prive∫te gestionarea dreptului de autor ∫i drepturilor conexe ∫i trebuia aliniat„ ∫i la necesit„˛ile ∫i la cerin˛ele Uniunii Europene. Din acest punct de vedere noi salut„m aceast„ ini˛iativ„ ∫i vom vota Ón forma adoptat„ de comisie.

Œn schimb, sunt c‚teva probleme la c‚teva articole ∫i, dac„ va fi posibil, voi reveni la microfon s„ v„ spun exact despre ce articole este vorba, unde noi credem c„ acele articole trebuie retrimise Ón comisie ∫i trebuie din nou dezb„tute.

Nu vreau s„ v„ re˛in de data aceasta mult ∫i dac„ Ómi ve˛i da voie, la fiecare articol despre care noi credem c„ trebuie retrimis la comisie, voi reveni la microfon ∫i voi sus˛ine cu argumente.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ o serie de amendamente respinse ∫i Ói rog pe ini˛iatori dac„ doresc s„ le sus˛in„. Dac„ de la punctul 1 la punctul 5 exist„ observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate. De la punctul 6 la 10? Adoptate. De la punctul 11 la 15? Adoptate. De la punctul 16 la 20?

P‚n„ la 20 nu exist„, Ón˛eleg, nici o observa˛ie, nici un comentariu, nici un amendament respins care se sus˛ine.

Adoptat, atunci. Mul˛umesc. De la punctul 21 la 25? Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 26 la 30?

Observa˛ii? Comentarii? Amendamente respinse care se sus˛in? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 31 la 35? Adoptate. De la 36 la 40? Adoptate. De la 41 la 45? Observa˛ii? Comentarii? Adoptate. De la 46 la 50? Adoptate. De la 51 la 55?

Observa˛ii? Comentarii? Amendamente respinse? Nu sunt. Nu se sus˛in.

Adoptate. De la 56 la 60? Amendamente respinse? Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Adoptate. De la punctul 61 la 65 din raport? Observa˛ii? Comentarii? Amendamente respinse care se sus˛in? Nu sunt. Adoptate.

De la 66 la 70? Nu sunt. Adoptate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 De la 71 la 75? Adoptate. De la 76 la 80?

Amendamente respinse la aceste articole? Nu se sus˛in.

Adoptate. De la 81 la 85? Amendamente respinse care se sus˛in? Nu sunt. Adoptate. De la 86 la 90? Nu sunt. Adoptate. Pe raport, de la punctul 91 la punctul 95? Observa˛ii? Comentarii? Amendamente respinse care se sus˛in? Nu sunt. Adoptate. De la 96 la 99?

Observa˛ii? Comentarii? Amendamente respinse care se sus˛in? Nu sunt. Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole. R„m‚ne la vot final.

V„ mul˛umesc.

La punctul 14 — proiectul de Lege îLegea energiei termice“.

Legea are caracter organic.

A fost adoptat proiectul de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii.

Prioritate legislativ„.

Œn procedur„ de urgen˛„.

Œl rog pe domnul secretar de stat Toader.

## **Domnul Mircea Nicu Toader** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Acest proiect de lege vine s„ reglementeze o situa˛ie foarte important„ din domeniul administra˛iei publice locale. P‚n„ acum acest domeniu era reglementat de Ordonan˛a nr. 73, Ón mare parte f„cut„ de Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.

O dat„ cu aceast„ Lege a energiei termice, care se va denumi, practic, Legea serviciului public de alimentare cu energie termic„, se finalizeaz„ una dintre problemele pe care le are administra˛ia local„, respectiv un serviciu de calitate privind furnizarea de agent termic ∫i c„ldur„ la un pre˛ c‚t mai acceptabil.

Œn corelare cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 462, prin care toate centralele termice vor fi Ón administrarea local„, credem c„ toate prevederile acestei legi vor reglementa un domeniu foarte important Óncep‚nd cu 1 ianuarie, av‚nd Ón vedere c„ nu se mai acord„ subven˛ii pentru acest important sistem.

Œn aceste condi˛ii, v„ rog tare mult, domnilor deputa˛i, s„ aproba˛i acest proiect, Ón calitate de Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul deputat Bivolaru, v„ rog. Secretar de stat, data viitoare!

Dac„ spune˛i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte c„ va exista o dat„ viitoare, Ónseamn„ c„ da˛i speran˛e. Stima˛i colegi,

Domnule pre∫edinte,

Acest proiect de lege privind energia termic„ a avut avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, din partea C.E.S.-ului. Senatul a venit Ón fa˛a noastr„, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, cu un proiect de lege avizat ∫i adoptat.

Proiectul de lege vizeaz„, Ón esen˛„, adaptarea cadrului juridic aferent serviciului public de alimentare cu energie termic„ ∫i, bineÓn˛eles, Ón conformitate ∫i cu Programul de guvernare adoptat de Parlament, Ón condi˛iile pe care le ∫tim.

La aceast„ dezbatere, Ón cadrul Comisiei pentru industrii, au participat, Ón afara reprezentan˛ilor Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, respectiv, Ón primul r‚nd, domnul secretar de stat Mircea Toader ∫i al˛i reprezentan˛i ai departamentului respectiv, au participat ∫i din partea A.N.R.E., aceast„ agen˛ie na˛ional„ privind reglementarea energiei, de asemenea, ∫i din partea unor asocia˛ii profesionale din Rom‚nia, Ón ceea ce prive∫te activitatea de termie.

Au fost dezbateri, stima˛i colegi, Óndelungate ∫i, ceea ce vreau s„ reliefez Ón fa˛a dumneavoastr„ este c„ toate amendamentele care s-au adoptat au fost adoptate Ón consens.

Deci dezbaterea respectiv„ a avut, Ón primul r‚nd, un important caracter tehnic. Sunt mai pu˛ine probleme de ordin politic Ón aceast„ termie ∫i, Ón consecin˛„, sper„m s„ fie o dezbatere care s„ adopte forma prezentat„ Ón acest raport.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Timpi de dezbatere?

Din respect pentru Camer„, de∫i sunt foarte multe amendamente, 20 de minute.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ obiec˛ii, observa˛ii la timpul de dezbatere? Nu sunt.

La dezbateri generale, presupun, domnule Lakatos. La dezbateri generale, domnul deputat Petru Lakatos.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Cu toate c„ afar„ este cald ∫i suntem aproape de luna lui cuptor, deci am putea spune c„ nu este de actualitate Legea energiei termice, totu∫i este de actualitate ∫i a∫ veni Ón completarea celor spuse de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 pre∫edintele comisiei, pentru c„ una dintre cele mai bune Ómbun„t„˛iri adoptate de comisie este cea care se refer„ la descentralizare, respectiv: îautorit„˛ile administra˛iei publice locale aprob„“ — citesc din textul proiectului de lege — îÓn condi˛iile legii, Ón termen de maximum 30 de zile, propunerile privind nivelul pre˛ului local al energiei termice c„tre utilizatori, Ónaintate de c„tre operatori“.

De ce spun c„ aceasta este o realizare important„? Pentru c„, p‚n„ acum, era avizare, ∫i consiliile noastre locale, toate, de pe tot teritoriul ˛„rii, erau puse Ón fa˛a faptului Ómplinit — îda˛i avizul c„ a∫a s-a stabilit de la Bucure∫ti“. Œn sf‚r∫it, acum ajungem acolo Ónc‚t administra˛ia public„ local„ va hot„rÓ asupra pre˛ului, ˛in‚nd cont, bineÓn˛eles, de anumite reglement„ri Ón domeniu.

Grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege.

Pe parcursul discut„rii o s„ intervin cu dou„ preciz„ri. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ dou„ amendamente respinse, la art. 40 ∫i 43. Discut„m c‚nd ajungem.

Dac„ de la punctul 1 p‚n„ la punctul 10 exist„ observa˛ii, comentarii, obiec˛ii? Nu exist„.

Adoptate.

Dac„ de la 11 la 20 exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„.

Adoptate.

Punctele 21 la 30? Nu sunt.

Adoptate.

Punctele 31 la 40.

Adoptate.

Punctele 41 la 50.

V„ rog, domnule... Nu, pe puncte din raport. N-am ajuns la art. 43. Domnule Lakatos, dumneavoastr„ sunte˛i la art. 43. V„ rog, v„ rog. Deci suntem pe raport de la punctele 41 la 50.

La ce punct, v„ rog?

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La punctul 46, respectiv art. 26 punctul 4.

Textul sun„ Ón felul urm„tor: îŒntre˛inerea, repararea, verificarea metrologic„ ∫i Ónlocuirea grupurilor de m„surare a energiei termice intr„ Ón responsabilitatea operatorului. Costul acestor opera˛iuni va fi cuprins distinct Ón pre˛ul energiei termice“.

O singur„ completare, mai degrab„ este precizare: îÓn cazul popula˛iei“, deci practic acest lucru s„ fie valabil numai pentru serviciile efectuate pentru popula˛ie, ∫i nu pentru firme sau institu˛ii.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Comisia?

Precizarea c„ îpentru popula˛ie“... asta ar Ónsemna c„ ne referim strict Ón interiorul condominiilor. Asta Ónseamn„ pentru popula˛ie. Este dat„ defini˛ia S.A.C.E.T.-ului, acest sistem de alimentare cu energie termic„ Ón sistem centralizat. Œn defini˛ia S.A.C.E.T.-ului intr„ inclusiv bran∫amentul de la intrarea blocului, ca s„ fiu mai explicit. Deci de la bran∫ament Óncolo este ceea ce vrea colegul Lakatos s„ spun„ îpentru popula˛ie“. Deci Ón interiorul acestor blocuri, toate aceste opera˛iuni de Óntre˛inere, de repara˛ie ∫.a.m.d. a Óntregii aparaturi ce ˛ine de metrologie, sigur, trebuie s„ fie realizate de c„tre un operator autorizat.

Œn ceea ce prive∫te aceea∫i problem„, Ón afara popula˛iei, nu exist„ o astfel de referire Ón textul respectiv, pentru al˛i consumatori care sunt, de exemplu, persoane juridice.

Dar precizarea respectiv„, dac„ mi se permite, cu voia domnului Lakatos, nu îpentru popula˛ie“, s-o formul„m altfel: îŒn cazul condominiilor“, dac„ se dore∫te, sau îÓn cazul locuin˛elor“, îÓn cazul cl„dirilor pentru locuin˛e“ ar fi cel mai corect din punctul acesta de vedere. îPentru popula˛ie“ este o no˛iune foarte larg„ ∫i foarte neclar„.

Deci dac„ domnul Lakatos este de acord s„ refac„ aceast„ formulare Ón leg„tur„ cu îÓn cazul locuin˛elor“ sau îcl„dirilor cu destina˛ia pentru locuit“. V„d c„ este de acord.

Œn˛eleg c„...

Œn condi˛iile acestea, s„ spunem unde intr„.

Eu o s„ rog ini˛iatorul, comisia ∫i pe domnul Lakatos, dac„ pot, Ón dou„ minute, acum, s„ Óncerce s„ g„seasc„ o formulare cu care s„ c„dem de acord.

## Domnule pre∫edinte,

Dac„ plenul Camerei, Ón principiu, este de acord cu introducerea acestui text, noi vom g„si o formul„ s„ introducem, ca s„ fim mai productivi.

## De acord.

Observa˛ii? Comentarii la introducerea unui asemenea text, urm‚nd a se g„si formula? Nu sunt.

Mul˛umesc.

Atunci o s„ rog s„ se g„seasc„ acea formul„ care s„ explice clar despre ce vorbim.

P‚n„ la punctul 50 exist„ observa˛ii, obiec˛ii, comentarii, deci? Nu exist„.

De la 51 p‚n„ la 60?

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. De la 61 p‚n„ la 70?

Domnul Lakatos, cred c„ ave˛i un amendament. La 69.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

Da, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Este un lucru foarte important, care va avea urm„ri Ón momentul intr„rii acestei legi Ón func˛iune.

Despre ce este vorba. Dac„ citim amendamentul, imediat o s„ v„ da˛i seama de importan˛a amendamentului. îPre˛urile ∫i tarifele reglementate se stabilesc, se modific„ sau se ajusteaz„ pe baza metodologiilor aprobate de c„tre autoritatea competent„“. P‚n„ aici este clar. îŒn calculul acestora, vor fi luate Ón considerare costurile justificate ale activit„˛ii de producere, transport, distribu˛ie, furnizare a energiei termice, cheltuielile pentru dezvoltarea ∫i modernizarea S.A.C.E.T., cheltuieli pentru protec˛ia mediului“ ∫i, dup„ aceea, Ón textul legii apare a∫a: îo cot„ rezonabil„ de profit“.

Ca unul care ca ∫i dumneavoastr„, care v„ pricepe˛i la firme ∫i la economie... Ón momentul Ón care aceste costuri sunt recunoscute, atunci propun ca, Ón locul îunei cote rezonabile de profit“, s„ spunem îp‚n„ la 5%“. De ce acest lucru? Ca cheltuielile cu Ónc„lzirea s„ poat„ fi mai u∫or suportate de c„tre popula˛ie, av‚nd Ón vedere c„ ∫i S.A.C.E.T.-ul va avea posibilitatea s„ recupereze toate cheltuielile justificate pe care le-am citit, plus cheltuielile de dezvoltare. Orice firm„, dac„ din start i se recunosc aceste cheltuieli, este bucuroas„ dac„ are un profit de 5% care este, Ónc„ o dat„ spun, Óndestul„tor, Ón condi˛iile acestea ∫i mai ales pentru perioada de tranzi˛ie ar fi foarte important s„ nu d„m posibilitate unei marje de profit mai mare, care va greva costurile ∫i, bineÓn˛eles, se r„sfr‚nge asupra popula˛iei.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Comisia?

Suntem de acord, domnule pre∫edinte.

M-am uitat foarte lung, domnule pre∫edinte, la fostul coleg Toader. Am c„zut de acord s„ fie limitat, Óntr-adev„r, pentru c„ intr„ Ón zona serviciilor de utilitate public„. Se face un contract de concesiune. Aici este zona unde apare aceast„ concuren˛„ sau zona concuren˛ial„. Cine este de acord s„ se Ónscrie cu aceast„ cot„ de profit ∫i s„ fac„ un serviciu pentru popula˛ie rezist„ ∫i c‚∫tig„ caietul de sarcini. Cine nu, mai sunt ∫i alte activit„˛i.

Deci este bine, dup„ aceast„ îcot„ rezonabil„“, dar nu mai mult de 5%.

Da, am Ón˛eles.

Domnule secretar de stat, Ón˛eleg c„ sunte˛i de acord.

Cu o singur„ observa˛ie, c„, Ón mod normal, ar trebui s„ aib„ profit dac„ sunt Ón administrare local„, dar cele care sunt Ón gestiune delegat„, sigur, nu exist„ societate

f„r„ profit ∫i trebuie s„ se limiteze p‚n„ la 5%. Este bine s„ r„m‚n„ 5%.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umim.

Supun aprob„rii dumneavoastr„, atunci, amendamentul respins, formulat de domnul deputat Petru Lakatos, privitor la introducerea unei limite de 5% la marja de profit a operatorilor.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Amendamentul a fost adoptat.

Dac„ p‚n„ la punctul 70 mai exist„ alte obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu mai sunt. Adoptat p‚n„ la 70.

De la 71 la 80?

Domnul deputat Maz„re. La punctul 72, dac„ nu gre∫esc, ave˛i un amendament respins.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am g‚ndit art. 43 alin. 3: îSumele disponibilizate prin reducerea gradual„ a subven˛iilor pentru energia termic„ furnizat„ popula˛iei dintr-o unitate administrativ-teritorial„ vor fi repartizate ∫i utilizate numai pentru retehnologizarea, modernizarea ∫i eficientizarea S.A.C.E.T. din acea unitate administrativ-teritorial„“.

Am g‚ndit, la momentul respectiv, c„ ar fi bine s„ statu„m prin lege ca, o dat„ ce Óntr-o unitate administrativ-teritorial„, S.A.C.E.T.-ul respectiv are proiecte, sumele diminuate prin reducerea gradual„ a subven˛iei s„ fie dirijate pentru modernizarea ∫i pentru derularea acelor proiecte.

Am vrut s„ Ónl„tur„m arbitrarul Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu poat„ fi f„cut un joc la nivel na˛ional, un joc politic, s„ nu depind„ derularea acestor proiecte de o anumit„ culoare politic„ sau de anumite simpatii pe care ministerul le are fa˛„ de o unitate administrativ-teritorial„ sau fa˛„ de alta.

Œn acest fel, cred c„ sumele vor fi dirijate exact Ón localitatea respectiv„, cu condi˛ia ca unitatea respectiv„ s„ aib„ proiectele respective.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul secretar de stat Toader.

Nu putem fi de acord cu acest amendament. Nu c„ nu am fi de acord cu aceast„ idee, fiindc„, practic, aceast„ prevedere se reg„se∫te Ón Ordonan˛a nr. 48. Subven˛ia, de c‚nd a ap„rut Ordonan˛a nr. 48/2004, aceast„ subven˛ie, o cot„ de 33, 66 ∫i la anul, Ón totalitate, se reg„se∫te numai Ón modernizarea sistemelor de distribu˛ie ∫i furnizare. Nu se dau pe criterii politice, v„ pot garanta c„ noi gestion„m asta. Este pe un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 procent foarte clar, Ón func˛ie de proiectele pe care le are fiecare central„ ∫i distribuitor ∫i le pute˛i vedea Ón îMonitorul Oficial“.

Deci nu are sens, fiindc„ aceast„ subven˛ie mai exist„ anul acesta, de la anul nu mai exist„ subven˛ie dec‚t Ón cotele pe care vi le-am spus.

Domnul deputat Bivolaru?

Œn afar„ de trimiterea la Ordonan˛a nr. 48, care, Óntr-adev„r, reglementeaz„ aceast„ problem„, stima˛i colegi, ˛in s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ aceast„ lege intr„ Ón vigoare Ón martie anul viitor.

Sigur c„, Ón aceste condi˛ii nu vor mai exista sume care se vor mai da de la centru, deci de la bugetul central c„tre subven˛ii ∫i ˛inem s„ preciz„m c„ aceste subven˛ii vor exista, Ón continuare, pentru c„ s-au dat astfel de semnale care sunt eronate, dar vor fi stabilite la nivel local. Fiecare autoritate local„, Ón condi˛iile ∫i Ón bugetele pe care le are, poate s„ acorde, Ón continuare, subven˛ii la Ónc„lzire.

Ceea ce este important, ∫i cred c„ aici s-a referit colegul Ón amendament, b„nuiesc c„ aici s-a referit, c„ Ón condi˛iile Ón care la anul, c‚nd intr„ legea Ón vigoare, vor r„m‚ne ni∫e sume disponibilizate, pentru a nu se Óncurca problema ∫i, eventual, dup„ o anumit„ teorie, s„ se Óntoarc„ sumele iar la bugetul de stat, c„ s-au Óncurcat acolo ∫i n-au ∫tiut pe ce s„ se rezolve sau s„ fie consumate, a∫ merge pe propunerea s„ vorbim la timpul trecut, Óntr-un fel, Ón textul acesta propus. ™i anume: îSumele care au r„mas disponibile“. ™i textul s„ r„m‚n„ acela∫i. S„ fie dirijate c„tre retehnologizarea termiei, care se realizeaz„ la nivelul fiec„rei localit„˛i.

Deci îSumele care au r„mas disponibile“, adic„ nu s-au consumat pe aceast„ subven˛ie, s„ fie dirijate tot Ón direc˛ia respectiv„. Este o solu˛ie care mi se pare rezonabil„.

Dac„ domnul Toader este de acord?

Da, v„ mul˛umesc. Domnul secretar de stat Toader.

Sunt de acord cu aceast„ prevedere dar, fiindc„ domnul deputat Bivolaru a spus ceva de subven˛ie ∫i sunt to˛i deputa˛ii prezen˛i, vreau s„ v„ spun c„ nu vom abandona problema subven˛iilor c„tre popula˛ie.

Este o alt„ modalitate de subven˛ionare. Vom subven˛iona o cot„ din combustibilul furnizat pentru agentul termic, probabil Óntr-o cot„ de 30—35%, pe perioada c‚t dureaz„ programul de modificare, termoficare 2006—2009, de modernizare a centralelor, ∫i vom ridica pragul pentru familiile cu venituri mici, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ mearg„ p‚n„ la achitarea 100% a facturii pentru cei cu venituri foarte mici ∫i, propor˛ional, Ón func˛ie de veniturile pe familie.

Deci nu vom abandona problema de subven˛ie, dar nu va mai exista subven˛ia de p‚n„ acum, centralizat„ la

nivel na˛ional, administra˛iile av‚nd posibilitatea, sigur, s„ subven˛ioneze at‚ta c‚t doresc, Ón func˛ie de posibilit„˛ile financiare ale popula˛iei din zon„, sau noi Ól oblig„m, Óncerc„m s„ facem obliga˛ia, c‚nd stabilim tariful, un minim de 10% s„ fie al administra˛iei locale, pentru a gestiona mai bine aceast„ zon„ foarte important„ at‚t din punct de vedere al furniz„rii de agent termic, c‚t ∫i distribu˛ia; a∫a cum a˛i v„zut Ón Legea nr. 215, primarul av‚nd responsabilitatea s„ numeasc„ direct ace∫ti directori de societ„˛i comerciale sau de regii autonome ∫i nu mai exist„ zona politic„ Ón aceast„ zon„.

Mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Œn˛eleg c„ sunte˛i de acord cu amendamentul domnului deputat Maz„re, reformulat de domnul deputat Bivolaru.

Domnule deputat, sunte˛i, atunci, de acord cu aceast„ formul„ de reformulare.

Alte observa˛ii, comentarii de la 71 la 80? Nu sunt. Adoptate.

De la 81 la 90?

V„ rog, domnul deputat Bivolaru.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

La pozi˛ia 88, la art. 53 alin. 1 ∫i 2, o propunere de modificare de natur„ tehnico-legislativ„, nimic altceva.

Dac„ se vede, la Ónceputul celor dou„ alineate se scrie îde la data public„rii Ón Monitorul Oficial“, ∫i Ón alin. 2 la fel.

Propunem eliminarea acestui preambul ∫i primul alineat s„ Ónceap„ exact cu ce urmeaz„. ™i anume, primul alineat: îSe interzic proiectarea, execu˛ia, repunerea...“ ∫.a.m.d., textul curge.

Alin. 2: îProiectarea ∫i realizarea noilor imobile...“ ∫.a.m.d., textul curge.

Deci f„r„ aceste dou„ preambuluri, pentru c„, Óntr-adev„r, tehnico-legislativ am gre∫it pu˛in, ∫i consecin˛a se va reg„si, mai departe, la pozi˛ia 90, unde v„ propunem acolo corectarea aceasta.

Obiec˛ii? Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Atunci r„m‚nem pe aceast„ formul„.

P‚n„ la 90? Nu sunt alte obiec˛ii. 90, atunci, v„ rog.

Dac„ s-a adoptat, Ómi permite˛i, la 90, art. 55 va trebui s„ fie completat Ón final, dup„ ce se termin„ acest articol care are Ón final art. 53 alin. 1 ∫i 2, ∫i s„ se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 completeze: îcare intr„ Ón vigoare la trei zile de la data public„rii Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei“.

Obiec˛ii, comentarii, observa˛ii? V„ rog, domnule Pu∫c„.

Eu nu cred c„ aceast„ prevedere trebuie s„ fie trecut„ Ón textul legii at‚ta vreme c‚t, de fapt, este o prevedere constitu˛ional„. Deci orice lege intr„ Ón vigoare la trei zile de la publicare. De ce s-o repet„m Ón textul legii, nu Ón˛eleg. Dac„ ar fi vorba de altceva, a∫a cum spune Constitu˛ia, îcu excep˛ia cazului Ón care este altfel prev„zut Ón lege“, Ón˛eleg.

V„ rog, domnul Bivolaru.

Da, Ómi pare r„u.

Stima˛i colegi, Ón vigoare dup„ trei zile de la data public„rii Ón îMonitorul Oficial“… vor intra Ón vigoare numai prevederile de la art. 51 ∫i 53. Legea intr„ Ón vigoare, Óntr-adev„r, ∫i aici nu trebuie s„ mai scriem, la 31 martie 2007, Óntr-adev„r, dup„ trei zile de la publicarea ei Ón îMonitorul Oficial“. Dar aceste prevederi intr„ acum Ón vigoare, la trei zile de la publicarea Ón îMonitor“. Pentru c„ este o prevedere sau sunt dou„ prevederi Ón articolul respectiv. Nu avem alt„ formul„ tehnico-legislativ„ pentru a da dreptul celor care sunt viza˛i aici ca prevederile art. 51 ∫i ale art. 53 s„ intre Ón vigoare imediat, la trei zile, ca orice lege, dup„ publicare Ón îMonitorul Oficial“, anul acesta.

Da, v„ rog. Eu cred c„ este mai clar dac„ prevedem Ón ambele cazuri, ca s„ ∫tie to˛i primarii ∫i toate consiliile locale ∫i toate societ„˛ile c‚nd intr„ Ón vigoare, s„ nu fie nici un dubliu.

Domnul Manta, pe chestiunea aceasta dori˛i?

Doar zece secunde!

De data aceasta domnul Bivolaru are dreptate. Trebuie trecut termenul, pentru c„ legea are mai multe termene de intrare. Dac„ nu s-a f„cut nici o specificare, sigur, era incident„ prevederea constitu˛ional„ potrivit c„reia orice lege intr„ Ón vigoare la trei zile de la publicarea Ón îMonitorul Oficial“. Fiind vorba de mai multe termene, trebuie specificat expres.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Eu cred c„, pentru claritate, este mai bine s„ stabilim foarte clar c‚nd intr„ fiecare articol Ón vigoare.

Exist„ alte obiec˛ii, observa˛ii, comentarii la 90 ∫i 91? Nu exist„.

Adoptat 90, adoptat 91.

Am terminat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 15, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ∫i urbanismul.

Legea are caracter ordinar.

Adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

Prioritate legislativ„.

Ini˛iatorul, v„ rog. Scurt.

## **Domnul Constantin Dasc„lu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin prezenta lege se propune modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ∫i urbanismul, av‚ndu-se Ón vedere urm„toarele: descentralizarea structurilor administrative ∫i delegarea unor competen˛e ale statului Ón domeniul urbanismului ∫i amenaj„rii teritoriului c„tre organiza˛iile nonguvernamentale specializate; includerea Ón categoria planurilor urbanistice zonale a documenta˛iilor de urbanism care dep„∫esc limita unei unit„˛i administrativ-teritoriale din motive cerute de complexitatea ∫i amploarea viitoarei investi˛ii; simplificarea ∫i debirocratizarea procedurilor de avizare a documenta˛iilor Ón faza plan urbanism de detaliu Ón zonele construite, protejate, care au necesare avizele Ministerului Culturii, Cultelor ∫i alte ministere; necesitatea armoniz„rii cu prevederile legisla˛iei Ón vigoare. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizele favorabile de la Comisia pentru buget, finan˛e, Comisia juridic„ ∫i avizul favorabil de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare iar comisia propune adoptarea acestui proiect de lege.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu avem dec‚t amendamente admise.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 10 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu exist„.

Adoptate.

De la 11 la 20?

Adoptate.

64 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

De la 21 la 26? Adoptate.

Am Óncheiat dezbaterile pe articole.

R„m‚ne la vot final.

Punctul 16, proiectul de Lege privind Ónfiin˛area centrelor de informare ∫i consultan˛„ pentru tineri.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt. Ini˛iatorul dore∫te? Nu dore∫te. Doamna pre∫edint„, v„ rog.

La Óntocmirea raportului am avut Ón vedere avizele primite de la Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, de la Comisia pentru egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i ∫i Comisia juridic„, precum ∫i avizul Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Prezenta propunere legislativ„ dore∫te s„ statueze cadrul normativ necesar Ónfiin˛„rii unor centre de informare ∫i consultan˛„ pentru tineret Ón subordinea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Tineret, scopul fiind acela de a facilita accesul tinerilor la categoriile de informa˛ii de interes pentru ace∫tia.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Au fost prezen˛i 25 de deputa˛i din totalul de 27 ∫i a primit votul comisiei, Ón unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat ∫i de Senat.

Suntem Camer„ decizional„ ∫i propunem plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele pe care le ave˛i cuprinse Ón raport.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna deputat. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 5, lista de amendamente admise, exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate. De la 6 la 10?

Adoptate. De la 11 la 13? Adoptate. Am finalizat dezbaterea pe articole.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia juridic„ a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu acest proiect de lege.

Senatul, a∫a cum a˛i men˛ionat, a respins acest proiect de lege din lips„ de cvorum.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul.

Comisia pentru industrii ∫i servicii, nefiind de acord cu respingerea ordonan˛ei, a avizat favorabil proiectul de lege pentru aprobarea ordonan˛ei de urgen˛„.

Aceast„ ordonan˛„ are ca obiect de reglementare unele m„suri legislative necesare Ón procesul de integrare european„ a Rom‚niei, Ón sensul abrog„rii, modific„rii ∫i complet„rii unor dispozi˛ii legale referitoare la restr‚ngerea categoriilor de persoane care se bucur„ de imunitate la urm„rirea penal„, restr‚ngerea rolului procurorului Ón cauzele civile ∫i Ónl„turarea unor efecte negative rezultate din aplicarea art. 105 din Legea notarilor publici ∫i a activit„˛ii notariale nr. 36/1995.

Plenul Camerei Deputa˛ilor Ón ∫edin˛a din 3 mai a hot„r‚t ca, Ón temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, s„ retrimit„ proiectul la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, care s„ fie reanalizat, urm‚nd a se Óntocmi un raport suplimentar.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a reexaminat acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din 24 mai 2006.

Œn urma reanaliz„rii ∫i a amendamentelor formulate Ón cadrul dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, ca Ón unele cazuri s„ se men˛in„ textul ini˛ial, iar Ón altele realizarea unor modific„ri asupra con˛inutului acestora sau chiar eliminarea unor texte.

Anexele nr. 1 ∫i nr. 2 la prezentul raport suplimentar Ónlocuiesc anexele nr. 1 ∫i nr. 2 din raportul ini˛ial.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ nu s-a formulat un nou raport pe acele puncte care au fost retrimise la comisie.

Discut„m atunci aici, Ón plen, ∫i vedem dac„ nu exist„ obiec˛ii.

Nu, domnule pre∫edinte, s-au conturat ∫i sunt cuprinse Ón raport sub forma unor amendamente de admitere sau eliminare.

Bine, am Ón˛eles, e Ón regul„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Atunci, pe punctele care au fost retrimise dac„ la punctul 6 Ón actuala formulare a comisiei exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„.

Adoptat.

Punctul 8, Ón actuala formulare a comisiei. Dac„ exist„ obiec˛ii sau observa˛ii? Nu exist„. Adoptat.

Punctul 12, Ón actuala formulare a comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Dac„ exist„ obiec˛ii sau observa˛ii la 5[1] , care a fost retrimis? Nu exist„.

Adoptat.

Punctul 17, Ón actuala formulare a comisiei. Dac„ exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„. Adoptat.

La punctul 19 s-a retrimis pct. 1[1] .

Exist„ obiec˛ii, observa˛ii la formularea actual„ a comisiei? Nu exist„.

Adoptat.

Œn aceste condi˛ii, punctele care au fost retrimise la comisie se adopt„ de c„tre plen Ón formul„rile actuale ale comisiei.

Urmeaz„ ca proiectul s„ treac„ la vot final. V„ mul˛umesc.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii recuno∫tin˛ei fa˛„ de eroii-martiri ∫i lupt„torii care au contribuit la victoria Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989, nr. 341/2004.

Legea are caracter ordinar. Proiectul a fost adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ intervin„? V„ rog, scurt, domnul secretar de stat.

## **Domnul Petri∫or Morar** — _secretar de stat_

_la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolu˛ionarilor din Decembrie 1989_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Necesitatea ∫i urgen˛a acestei legi sunt date de faptul c„ Casa de pensii a solicitat, Ón mod expres, s„ se pun„ de acord anumite prevederi legale tocmai pentru a da posibilitatea, Óntr-un timp c‚t mai scurt, ca posesorii de noi certificate, certificate preschimbate, s„ intre Ón posesia acestor sume.

De asemenea, Ón lege a devenit necesar faptul s„ se precizeze termenul p‚n„ la care mai pot fi depuse solicit„rile de preschimbare, ∫i respectiv complet„rile ∫i termenul final de prorogare a legii.

Œn Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor s-au depus anumite amendamente. Cele care au fost aprobate de c„tre comisie au ∫i sus˛inerea Secretariatului de Stat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia, v„ rog.

Din partea comisiei, domnul vicepre∫edinte ™tirbe˛.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ Ón fond cu acest proiect de lege.

Proiectul de lege urm„re∫te modificarea ∫i completarea Legii recuno∫tin˛ei fa˛„ de eroii martiri ∫i lupt„torii care au contribuit la victoria Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989 Ón sensul Ómbun„t„˛irii unor reglement„ri astfel Ónc‚t s„ nu fie prejudicia˛i beneficiarii dreptului de indemniza˛ie.

Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia parlamentar„ a revolu˛ionarilor din decembrie 1989 au avizat favorabil proiectul de lege.

Œn urma discu˛iilor purtate, membrii comisiei au hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea cu amendamente a proiectului de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii recuno∫tin˛ei fa˛„ de eroii martiri ∫i lupt„torii care au contribuit la victoria Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989.

Amendamentele admise sunt redate Ón anexa nr. 1, iar cele respinse sunt redate Ón anexa nr. 2.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp de dezbatere?

5 minute, domnule pre∫edinte.

## Mul˛umesc.

Obiec˛ii, observa˛ii la timp? Nu sunt.

La dezbateri generale, din partea Grupului P.S.D., domnul deputat Cutean.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ rog s„ sprijini˛i retrimiterea la comisie Óntruc‚t au fost f„cute mai multe amendamente care n-au putut fi sus˛inute Ón cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, din motive pe care nu vreau s„ le prezint acum, dar consider c„ dac„ aceste amendamente ar fi putut fi discutate Ón cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, ele ar fi putut fi adoptate ∫i ar fi deblocat o situa˛ie care s-a creat Ón urma acestora.

Pe l‚ng„ aceasta au ap„rut ∫i alte aspecte care trebuie clarificate ∫i cele care ˛in de termenul de preschimbare, un amendament care a fost introdus de un coleg de-al nostru ∫i altele Ón procesul de preschimbare care cred c„ ar trebui, dac„ tot se afl„ acum legea Ón dezbatere, clarificate pentru deblocarea acestei situa˛ii.

Domnule pre∫edinte, cred c„ este suficient„ o s„pt„m‚n„, m„car o ∫edin˛„ a Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i Ón care s„ discut„m aceast„ problem„.

™i de aceea v„ rog s„ sprijini˛i ini˛iativa.

Domnul Dumitriu, pe procedura de trimitere la comisie dori˛i s„ vorbi˛i?

## Domnule pre∫edinte, mul˛umesc.

Sus˛inem ∫i noi retrimiterea la comisie, mai ales c„ P.R.M.-ul are rezerve, Ón general, cu legile viz‚nd revolu˛ionarii, plec‚nd de la faptul c„ certificatele, preschimbate sau nu, dup„ p„rerea noastr„, nu au fost

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Óndeajuns verificate ∫i pe aceast„ scen„, pe acest teatru care vizeaz„ participan˛ii la revolu˛ie, au ap„rut o mul˛ime de actori care nu aveau ce c„uta acolo.

## V„ mul˛umesc.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ propunerea de retrimitere la comisie a proiectului de lege de la punctul 18.

V„ rog s„ vota˛i.

Nu s-a aprobat retrimiterea la comisie. Au fost 89 de voturi Ómpotriv„, 68 pentru ∫i dou„ ab˛ineri.

Trecem la dezbateri.

Exist„ interven˛ii? Nu exist„.

Dezbateri pe articole.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ un num„r de amendamente respinse.

- V„ rog s„ le sus˛ine˛i dac„ dori˛i.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 5 exist„ interven˛ii? La art. 4 exist„ amendamente respinse. Se sus˛in? V„ rog s„ le sus˛ine˛i.

Domnule Cutean, face˛i-mi hat‚rul ∫i ˛ine˛i-le pe toate de la 4, pentru c„ ave˛i mai multe.

Da, domnule pre∫edinte.

Deci primele 5 amendamente respinse sunt toate la art. 4 indice 1 ∫i a∫a mai departe.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am considerat necesar„ introducerea acestui amendament Óntruc‚t prin acest amendament se elimin„ acel plafon de acordare a indemniza˛iei. Eu consider c„, a∫a cum reiese ∫i din titlul legii, este o lege a recuno∫tin˛ei, nu este o lege social„ ∫i de aceea consider c„ recuno∫tin˛a fa˛„ de cineva nu trebuie s„ i-o acorzi Ón func˛ie de c‚˛i bani are Ón buzunar.

Dac„ cei care primesc aceast„ indemniza˛ie au venituri suplimentare ∫i, ∫tiu eu, consider„ c„ nu au nevoie de banii ace∫tia pe care statul Ói ofer„ pentru ceea ce au f„cut Ón decembrie 1989, pot foarte frumos s„ renun˛e la ace∫ti bani ∫i s„ nu intre Ón posesia lor.

De aceea, consider c„ este necesar„ eliminarea acestui plafon, pentru argumentele pe care vi le-am prezentat mai Ónainte.

Cel„lalt amendament a fost adoptat prin amendamentul domnului Mircovici, este vorba despre faptul c„ dac„ posesorul certificatului a decedat Ón perioada de la depunerea cererii de preschimbare p‚n„ la intrarea Ón posesia certificatului, ace∫ti bani s„ fie primi˛i de c„tre urma∫ii lui.

Acest amendament a fost deja aprobat ∫i deci Ól sus˛in ∫i eu.

Celelalte amendamente se refer„, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, la stabilirea chiriei la nivelul minim prev„zut de lege pentru locuin˛ele din fondul locativ de stat, iar„∫i se refer„ la un plafon care s-a stabilit. Doar

cei care au un anumit salariu sau un anumit venit lunar beneficiaz„ de aceste drepturi ∫i am considerat necesar„ eliminarea acestor plafoane, pentru c„ nu-∫i reg„sesc locul Óntr-o lege de recuno∫tin˛„. Œnc„ o dat„ repet ceea ce am sus˛inut la Ónceput.

Mai ave˛i?

Da, mai am, pentru c„ dac„ m-a˛i luat a∫a le-am luat ∫i eu Ón func˛ie de cum le-am citit aici Ón raport. Mai este vorba despre un amendament la art. 9[1] pentru care se prevede ca persoanele care au ob˛inut certificate de revolu˛ionar Ón perioada 1990—1995 s„ poat„ primi certificatul, din oficiu, pe baza, bineÓn˛eles, a unor documente care au fost solicitate la data ob˛inerii certificatului ∫i acest amendament este foarte important, stima˛i colegi, deoarece Ón 1996 c‚nd s-a reintrodus Ón Legea nr. 42 posibilitatea ob˛inerii certificatelor, s-au stabilit alte criterii. Deci, practic, cei care au ob˛inut certificate Ón 1992 nu se mai pot Óncadra Ón criteriile care au fost stabilite Ón 1996.

™i la vremea respectiv„ s-a observat acest lucru ∫i s-a reglementat printr-o Ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului care prevedea c„ certificatele ob˛inute Ónainte de data de 1996 r„m‚n valabile, deci practic acum, dac„ noi solicit„m din nou celor care au ob˛inut certificatele Ón 1992 criteriile din 1996, au creat blocajul de care vorbeam ∫i de aceea spun c„ ar fi fost foarte necesar„ reÓntoarcerea la comisie pentru clarificarea acestor aspecte. √sta era ∫i motivul pentru care eu am solicitat retrimiterea la comisie. Acest lucru nu s-a sus˛inut, de aceea, nu ∫tiu.

V„ rog s„ vota˛i amendamentele pe are eu le-am introdus la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnul deputat.

O s„ le lu„m la r‚nd atunci.

Voi supune pe r‚nd votului dumneavoastr„ amendamentele respinse formulate de domnul Cutean. Vot‚nd îda“, vota˛i Ón favoarea introducerii acestor amendamente, vot‚nd înu“, vota˛i pentru men˛inerea lor ca amendamente respinse.

Mai Ónt‚i amendamentul respins de la punctul 1, amendamentul la art. 4. V„ rog s„ vota˛i.

Da, v„ mul˛umesc.

S-a respins.

Amendamentul respins de la punctul 2. V„ rog s„ vota˛i.

Da, v„ mul˛umesc.

S-a respins.

Amendamentul respins de la punctul 3. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a respins.

Amendamentul respins de la punctul 4. V„ rog s„ vota˛i.

Da, v„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 S-a respins.

Amendamentul respins de la punctul 5. V„ rog s„ vota˛i.

Da, v„ mul˛umesc.

S-a respins.

Trecem mai departe. Œn condi˛iile acestea, dac„ la punctul 3 mai exist„ alte amendamente admise, mai exist„ alte obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 4, adoptat.

Punctul 5, adoptat.

Punctul 6, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Se sus˛ine amendamentul respins? Nu.

Adoptat.

Punctul 7, adoptat. Punctul 8, adoptat. Punctul 9, adoptat. Punctul 10, adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final.

19. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 206/2005 pentru modificarea

- ∫i completarea Legii spitalelor nr. 270/2003.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru s„n„tate.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

V„ rog, domnul secretar de stat Székely.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ordonan˛a de urgen˛„ urm„re∫te crearea unui management mai performant al spitalelor ∫i Óntruc‚t prevederile din aceast„ ordonan˛„ au fost cuprinse ∫i Ón Legea nr. 95 privind reforma Ón sistemul sanitar, noi consider„m c„ o putem adopta Ón aceast„ form„ prezentat„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul pre∫edinte Ifrim.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntruc‚t aceast„ Ordonan˛„ nr. 206/2005 se referea la Legea nr. 270 care a fost abrogat„ prin Legea nr. 95, v„ rug„m s„ fi˛i de acord s„ adopt„m acest proiect de respingere a ordonan˛ei Ón forma prezentat„ de comisie. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Nu exist„, presupun, interven˛ii la dezbateri generale. Fiind propunere de respingere, f„r„ amendamente admise sau respinse, r„m‚ne la vot final.

20. Proiectul de Lege privind salarizarea ∫i alte

drepturi ale personalului de proba˛iune.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

- Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„

- ∫i protec˛ie social„.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul dac„ dore∫te.

V„ rog, doamna secretar de stat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Este de subliniat faptul c„ Serviciul de proba˛iune care a fost Ónfiin˛at prin ordonan˛„ Ónc„ Ón anul 2000 a avut, ∫i plenul acestei Camere deja a adoptat, statutul acestui serviciu de proba˛iune.

Œn mod firesc, atunci trebuie s„ aib„ parte ∫i de o lege de salarizare distinct„, p‚n„ acum retribuirea acestora realiz‚ndu-se prin trimiteri la legea de salarizare a judec„torilor ∫i procurorilor.

Av‚nd Ón vedere c„ exist„ un raport favorabil din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, v„ rug„m s„ v„ exprima˛i votul Ón sensul acesta.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Comisia, domnul pre∫edinte Du˛u, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

La Óntocmirea prezentului raport comisia a avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului din serviciile de proba˛iune Ón vederea Ómbun„t„˛irii nivelului de salarizare a acestuia, corespunz„tor rolului, r„spunderii ∫i complexit„˛ii activit„˛ii profesionale.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege pentru motivarea acestei categorii de personal ∫i atenuarea migr„rii c„tre alte domenii de activitate.

Œn urma finaliz„rii dezbaterilor Ón ∫edin˛a din 20 iunie 2006, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc, foarte mult.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole. Rog pe cei care au amendamente admise s„ le sus˛in„ dac„ doresc.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 5 exist„ observa˛ii, comentarii, obiec˛ii la raportul comisiei? Nu exist„. Adoptate.

De la punctul 6 la 10 obiec˛ii, observa˛ii, comentarii la raportul comisiei?

Adoptate.

68 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

De la punctul 11 la 15 obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptate.

Punctele 16—20. Adoptate. Punctele 21—25. Adoptate. Punctul 26 — anexa. Adoptat„. Am finalizat dezbaterile pe articole. Trecem la votul final la ora 12,30.

21. Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Rom‚ne pentru Mediul de Afaceri.

Legea are caracter ordinar. Respins„ de Senat. Raport de adoptare, Comisia economic„. Domnul senator Marius Marinescu, ini˛iator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Conform Constitu˛iei, art. 111, atunci c‚nd o ini˛iativ„ legislativ„ modific„ bugetul asigur„rilor sociale sau bugetul de stat e nevoie de informarea Guvernului.

S„pt„m‚na trecut„, pe data de 20 iunie, Ministerul Finan˛elor Publice avizeaz„ favorabil ini˛iativa mea legislativ„ ∫i a domnului deputat Bogdan Olteanu, cu observa˛ii ∫i propuneri.

Doresc retrimiterea la comisie pentru a completa ini˛iativa noastr„ legislativ„ cu aceste observa˛ii ∫i propuneri ∫i Óntre timp Guvernul s„ vin„ cu un punct de vedere.

V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc.

Dac„ nu exist„ interven˛ii sau observa˛ii, comisia, domnul pre∫edinte Tudose.

f n s„ v„ reamintesc, stima˛i colegi, domnule pre∫edinte, c„ am discutat aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i joia trecut„ c‚nd am avut parte de dou„ puncte de vedere opuse din partea institu˛iei ∫i acum avem parte de dou„ puncte de vedere din partea Guvernului.

Legea este perfectibil„, din c‚te Ón˛eleg, nu ∫tiu c‚t este de necesar„, dar, oricum, este perfectibil„ ∫i atunci dac„ colegii stabilesc c„ va trebui reÓntoars„ la comisie sau dumneavoastr„, prin prerogativele dumneavoastr„, o s„ Óncerc„m s-o facem mai bun„, dac„ reu∫im.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc.

Am avut Ón vedere avizele primite de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, avizul Consiliului Legislativ, precum ∫i punctul de vedere Guvernului. Œnt‚rzierea promov„rii hot„r‚rilor de guvern pentru reorganizarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 290/2002, determinat„ Ón acest moment ∫i de prelungirea termenului de constituire a dreptului de proprietate, creeaz„ instabilitate ∫i nesiguran˛„ Ón desf„∫urarea normal„ a activit„˛ii din institute ∫i sta˛iuni.

Excluderea unit„˛ilor de cercetare de la criteriile impuse de unit„˛ile bancare pentru ob˛inerea creditelor bancare, datorat„ statutului de unit„˛i Ón curs de dezvoltare, a condus la acumularea de datorii care Ón acest moment sunt foarte dificil de achitat Ón 6 luni de la intrarea Ón vigoare a Legii nr. 232/2005 de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 29/2005.

Senatul a aprobat acest proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare ∫i membrii comisiilor reunite au hot„r‚t, cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege, cu mai multe amendamente.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole. Nu avem dec‚t amendamente admise.

Punctul 1 — observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2 — adoptat. Punctul 3 — adoptat. Punctul 4 — adoptat.

Punctul 5 — observa˛ii, comentarii la raportul comisiei? Nu sunt.

Adoptat.

R„m‚ne la vot final.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 contractual din unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare: Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru s„n„tate ∫i familie. Ini˛iatorul, v„ rog, scurt.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Directiva european„ nr. 43/1997, Euratom, privind protec˛ia persoanelor Ómpotriva radia˛iilor ionizate, oblig„ statele semnatare s„ prevad„ Ón nomenclatorul de func˛ii ∫i îfizicianul medical“.

Av‚nd Ón vedere c„ legea care reglementeaz„ salarizarea personalului contractual din unit„˛ile sanitare publice, Ordonan˛a nr. 115/2004, nu a prev„zut aceast„ func˛ie, este necesar„ completarea anexei cu îfizicianul medical“, fapt pentru care s-a emis aceast„ ordonan˛„ pe care o sus˛inem.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Ifrim, v„ rog.

Privind Ordonan˛a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului contractual din unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar, v„ propunem s-o adopta˛i Ón forma prezentat„ de comisie, Óntruc‚t reprezint„ un element benefic pentru sistemul sanitar.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Exist„ interven˛ii la dezbateri generale?

Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale. Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

R„m‚ne la vot final.

24. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 17 alin. l al Legii nr. 527/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la re˛elele de comunica˛ii electronice ∫i la infrastructura asociat„, precum ∫i interconectarea acestora.

Legea are caracter ordinar. Proiectul a fost respins de Senat. Ultimul raport Ónlocuitor este de adoptare, cu modific„ri, a proiectului.

Suntem camer„ decizional„.

Ini˛iatorul.

Domnul deputat, sunte˛i ini˛iator. V„ rog.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este o modificare extrem de simpl„ ∫i a ap„rut ca urmare a necesit„˛ii de a introduce o reglementare precis„ Ón lege Ón privin˛a modului Ón care trebuie furnizate datele de c„tre operatorii din domeniul comunica˛iilor electronice, astfel Ónc‚t s„ poat„ fi

eliminate acele situa˛ii Ón care ace∫tia refuz„ s„ dea datele necesare atunci c‚nd sunt solicitate de c„tre autoritate ∫i, Ón acela∫i timp, s„ permit„ operatorilor s„ aib„ un interval de timp rezonabil pentru furnizarea acestor date.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul Ghi∫e, b„nuiesc c„ la dezbateri generale. Sta˛i un pic, s„ se prezinte raportul comisiei!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare, Comisia pentru tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor a reexaminat propunerea legislativ„ Ón ∫edin˛a din 6 iunie 2006 ca urmare a deciziei Camerei Deputa˛ilor din 31 mai 2006. La reexaminare au fost prezen˛i 11 deputa˛i din totalul de 16 Ón comisie, 9 voturi pentru ∫i dou„ voturi Ómpotriv„ din totalul celor prezen˛i.

Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modific„ri, a propunerii legislative.

V„ mul˛umesc.

Din partea Guvernului.

Domnul pre∫edinte Dan Georgescu.

**Domnul Dan Cristian Georgescu** — _pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare Ón Comunica˛ii_ **:**

## Stima˛i deputa˛i,

Guvernul nu sus˛ine nici propunerea legislativ„, nici amendamentul propus de comisia I.T.N.C. Practic, aceast„ ini˛iativ„ limiteaz„ puterile Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare Ón Comunica˛ii, ne poate bloca Ón ac˛iunile noastre de control ∫i, mai mult, textele noastre legislative urmeaz„ Óndeaproape acquis-ul comunitar. Aceast„ modificare nu se g„se∫te Ón acquis-ul comunitar ∫i poate s„ ne creeze probleme Ón ceea ce prive∫te integrarea european„.

Deci Guvernul cere respingerea ini˛iativei legislative ∫i a amendamentului f„cut Ón comisie.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Ghi∫e, la dezbateri generale.

Nu la dezbateri. Am amendament.

P„i amendamentul dumneavoastr„ e admis.

Deci Ón˛eleg c„ la dezbateri generale dori˛i s„ sus˛ine˛i importan˛a sa.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate doamne ∫i stima˛i colegi deputa˛i,

Amendamentul propus pleac„ de la o realitate practic„, ∫i anume aceea c„ autorit„˛ile de control, de cele mai multe ori, comit abuzuri. Œn ce sens? Fie c„ solicit„ furnizorilor de servicii de re˛ele informatice sau operatorilor Óntr-un termen prea scurt, fie Óntr-un termen prea lung informa˛iile necesare ∫i, Ón lipsa unei reglement„ri explicite, ace∫ti furnizori de servicii sau operatori evit„ s„ pun„ la dispozi˛ia autorit„˛ilor de control respectivele informa˛ii.

Abuzurile se pot comite Ón dou„ sensuri: fie c„ termenul este prea mare, fie c„ termenul este prea scurt.

™i, atunci, propunerea noastr„ din amendament, cu care Ón general comisia a fost de acord, este ca termenele s„ fie rezonabile, propunere plecat„ de la domnul deputat Nica ∫i, mai explicit, ca termenele s„ fie cuprinse Óntre 30 ∫i 180 de zile.

Œn aprecierile noastre Ón comisie s-a g„sit c„ aceasta este o propunere acceptabil„, rezonabil„, mai precis„ ∫i propunere pe care realitatea practic„ a demonstrat-o ca fiind util„.

De aceea, v„ rug„m s„ sus˛ine˛i amendamentul ∫i s„-l adopta˛i.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œntruc‚t acest amendament ridic„ consecin˛e importante, retrimit punctul nr. 3 din raport la comisie. Termen, dou„ s„pt„m‚ni.

La punctul 25, propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 114/1996, Legea locuin˛ei.

Legea are caracter organic.

A fost respins„ de Senat.

Raport ∫i raport Ónlocuitor de adoptare, din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul, v„ rog. Nu avem ini˛iator. Din partea comisiei.

Domnul deputat Du∫a, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Aceast„ propunere legislativ„ de modificare a Legii nr. 114/1996, Legea locuin˛ei, se refer„, Ón fapt, la o dispens„ care se d„ de la lege, legat„ de sediul societ„˛ilor, Ón sensul c„ nu mai este necesar„ acea cerere de la vecinii de apartament pentru a-∫i da acordul pentru un sediu de societate.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„. Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, a respins aceast„ propunere legislativ„.

Comisia a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, Óntocmirea raportului ∫i supunerea lui spre aprobarea Camerei Deputa˛ilor.

Proiectul de lege are caracter organic.

V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

La dezbaterile pe articole exist„ numai amendamente admise.

De la punctul 1 la punctul 5.

Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 8.

Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

R„m‚ne la vot final.

Punctul 26, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea art. 74 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare.

Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ proiectul? Nu. Comisia, v„ rog.

Domnul pre∫edinte? Domnul deputat Lakatos? Domnul pre∫edinte Tudose.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

V„ prezint raportul asupra proiectului de Lege privind modificarea ∫i completarea art. 74 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 51 privind valorificarea unor active ale statului, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„.

La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i a ˛inut cont de recomand„rile f„cute de consiliu.

Proiectul de lege vizeaz„ modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului privind valorificarea unor active ale statului. Interven˛iile legislative vizeaz„ reglementarea unitar„ a situa˛iilor bunurilor adjudecate, precum ∫i adoptarea unor m„suri care s„ faciliteze intrarea Ón posesia acestor bunuri cump„rate Ón urma licita˛iilor.

De asemenea, prin aplicarea dispozi˛iilor acestei ini˛iative, se va reduce ∫i num„rul de litigii aflate pe rolul instan˛elor, litigii care se deruleaz„ pe o perioad„ Óndelungat„, p‚n„ la solu˛ionarea irevocabil„.

Potrivit prevederilor art. 61 din regulament, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din data de 14 iunie 2006.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 27 aprilie 2006.

Œn urma dezbaterii, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ v„ propun„ adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea ∫i completarea art. 74, Ón forma adoptat„ de Senat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dezbateri generale nu sunt.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

R„m‚ne la vot final.

Punctul 27, propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 188 privind Statutul func˛ionarilor publici.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritorilui ∫i echilibru ecologic. Ini˛iatorul? Domnul Calimente. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V-a∫ ruga, pentru c„ Ón urma unor discu˛ii pe care le-am avut cu Guvernul se pare c„ exist„ unele inadverten˛e, s„ trimite˛i legea la comisie.

Guvernul?

Domnule pre∫edinte,

Suntem de acord cu retrimiterea la comisie, pentru c„, Óntr-adev„r, la condi˛ia prev„zut„ la lit. c) trebuie s„ reanaliz„m un pic, ca s„ nu avem inadverten˛e.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ ∫i comisia este de acord cu aceast„ propunere.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat cu o majoritate cov‚r∫itoare.

Punctul 28, propunerea legislativ„ privind modificarea alin. (1) al art. 95 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Legea are caracter organic.

Propunerea a fost respins„ de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Ini˛iatorul, v„ rog?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Potrivit Legii nr. 19/2001 privind sistemul public de pensii, pensionarilor pentru limit„ de v‚rst„ li se asigur„ recalcularea pensiei dup„ fiecare stagiu de cotizare de 12 luni, Óns„ Ón cazul pensionarilor de invaliditate de gradul III, care au dreptul s„ lucreze 4 ore, nu se asigur„ acela∫i tratament.

Prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ se propune asigurarea aceluia∫i tratament, deci posibilitatea de a recalcula pensia dup„ fiecare stagiu de cotizare de 12 luni. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia, v„ rog?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La Óntocmirea prezentului raport comisia a avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic ∫i Social, al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 95 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, interven˛ie legislativ„ prin care se preconizeaz„ ca pensionarii de invaliditate de gradul III s„ aib„ posibilitatea recalcul„rii pensiei dup„ fiecare stagiu de cotizare de minimum 12 luni.

Œn urma dezbaterii, Ón ∫edin˛a din 13 iunie 2006, comisia propune adoptarea, f„r„ modific„ri, a ini˛iativei legislative.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Dezbateri generale?

V„ rog, la dezbateri generale, doamna deputat Ardelean.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Partidul Conservator sus˛ine propunerea legislativ„, deoarece se repar„ o nedreptate. Persoanele care, oricum, sufer„ de invaliditate, cred c„ merit„ ∫i ele acest drept, s„ poat„ beneficia de recalcularea pensiei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale, neexist‚nd amendamente admise sau respinse, r„m‚ne la vot final.

Punctul 29, proiectul de Lege privind recunoa∫terea Institutului de ™tiin˛e Administrative îPaul Negulescu“ a calit„˛ii de institu˛ie care asigur„ perfec˛ionarea preg„tirii profesionale pentru administra˛ia public„.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare ∫i raport suplimentar de men˛inere a raportului ini˛ial, de la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.

Ini˛iatorul nu se afl„ printre noi.

Doamna pre∫edinte Vasilescu.

## Domnule pre∫edinte,

Este un raport suplimentar, a fost Óntors la comisie pentru a fi redezb„tut, l-am dezb„tut Ónc„ o dat„ ∫i am ajuns la aceea∫i concluzie. Deci comisia Ó∫i men˛ine raportul ini˛ial.

V„ mul˛umesc.

72 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

## V„ mul˛umesc.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

La dezbateri generale, domnule Pu∫c„? V„ rog frumos.

- ™i domnul deputat Manta, ∫i domnul deputat Andea.

Reprezentan˛ii Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal nu vor sus˛ine acest proiect de lege ∫i din cauza faptului c„ are unele prevederi care exced regulile de reglementare. Pe scurt, prin lege nu se pot conferi calificative institu˛iilor, at‚ta vreme c‚t ele, Ón sine, nu au parcurs procedurile de calificare, cele prev„zute de Legea Ónv„˛„m‚ntului.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Manta.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cred c„ proiectul acesta de lege, chiar dac„ au fost discu˛ii Ón comisie, nefavorabile, a fost adoptat de Senat Ón unanimitate ∫i cred c„ ar trebui adoptat ∫i Ón Camera Deputa˛ilor, fie ∫i m„car dintr-un considerent elementar: sparge monopolul actual de˛inut de un institut de pe l‚ng„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor Ón ce prive∫te perfec˛ionarea preg„tirii profesionale.

F„r„ Óndoial„, Institutul îPaul Negulescu“ are o recunoa∫tere intern„, a∫ zice chiar ∫i interna˛ional„, ∫i este o entitate de Ónv„˛„m‚nt prestigioas„, care poate contribui la perfec˛ionarea preg„tirii profesionale. Lui nu i se dau alte drepturi, pentru ca, eventual, a∫a cum ar putea sus˛ine cei care nu ar vota acest proiect de lege, s„ urmeze procedura, s„ zicem, de autorizare ∫i de acreditare specific„ entit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt. Este vorba doar de recunoa∫terea institutului ca institu˛ie de perfec˛ionare a preg„tirii profesionale a cadrelor din administra˛ia public„ local„ ∫i cred c„ este normal s„ sus˛inem acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Petru Andea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

S-a subliniat foarte bine c„ este o lege care, prin titulatur„, indic„ o anumit„ procedur„ special„. Deci nu este vorba despre o lege de Ónfiin˛are a unei institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior, a∫a cum aici, Ón Parlament, am aprobat p‚n„ acum 29 de astfel de legi de Ónfiin˛are a unor universit„˛i particulare. Este vorba despre o lege privind recunoa∫terea unei entit„˛i de Ónv„˛„m‚nt care deja exist„, care are personalitate juridic„ ∫i are o Óndelungat„ activitate Ón ceea ce prive∫te administra˛ia public„.

Acesta a fost, de fapt, subiectul discu˛iei din comisie: diferen˛a dintre Ónfiin˛are ∫i recunoa∫tere.

Comisia, av‚nd Ón vedere, cum s-a subliniat, ∫i votul unanim al Senatului, Ón majoritate a votat pentru aceast„ lege de recunoa∫tere a Institutului îPaul Negulescu“, ca institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt superior din administra˛ia public„.

Grupul parlamentar al P.S.D. sus˛ine acest proiect de lege ∫i v„ invit„ ∫i v„ recomand„ s„-l vota˛i.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Nemaiexist‚nd interven˛ii la dezbateri generale, din partea Ministerului Educa˛iei, domnul secretar de stat Anton Anton. **Domnul Anton Anton** — _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Da˛i-mi voie s„-mi exprim nedumerirea. Nedumerirea pentru faptul c„ vrem s„ trecem peste legile existente, c„ vrem s„ ocolim procedura normal„ de acreditare care func˛ioneaz„ foarte bine Ón toate celelalte cazuri. Nimeni nu spune c„ acest institut nu este important, dar, dac„ este s„ discut„m despre monopol, cred c„ ar trebui s„ ˛inem cont de faptul c„ o competi˛ie academic„ Ón preg„tirea eurofunc˛ionarilor este necesar„ ∫i, Ón acest sens, nu sus˛inem acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Dac„ amendamentele respinse se sus˛in, o s„ v„ rog s„ interveni˛i.

Dac„ de la punctul 1 p‚n„ la punctul 5 exist„ obiec˛ii,

- observa˛ii, comentarii la raportul comisiei?

- Amendamentele respinse se sus˛in? Nu.

- Œn cazul acesta, am terminat dezbaterea pe articole. R„m‚ne la vot final.

Punctul 30, proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 97/2005 pentru acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni care n-au beneficiat de prevederile Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea statului bulgar, Ón urma aplic„rii Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.

- Legea are caracter ordinar.

- Proiect adoptat de Senat.

- Raport de adoptare de la Comisia pentru buget,

- finan˛e ∫i b„nci.

- Suntem Camer„ decizional„.

- Ini˛iatorul? Nu dore∫te.

- Comisia? Domnul pre∫edinte T„n„sescu. V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Subliniem c„ acest proiect de lege are ca obiect de reglementare prelungirea termenului Ón care persoanele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Óndrept„˛ite la compensa˛ii conform Legii nr. 9/1998 pot depune cereri Ónso˛ite de acte doveditoare, Ón vederea ob˛inerii acestor compensa˛ii.

Aceast„ prelungire este necesar„ av‚nd Ón vedere c„ exist„ mul˛i cet„˛eni care, din diverse motive, nu au reu∫it s„-∫i depun„ Ón termenul legal cererile Ónso˛ite de actele doveditoare la comisiile jude˛ene ∫i la Comisia municipiului Bucure∫ti, care sunt constituite Ón acest sens.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia a analizat ∫i, cu unanimitate de voturi, v„ propune aprobarea, Ón forma Ón care este prezentat„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Corl„˛ean.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Voi fi concis. At‚t Ón numele Grupului parlamentar al P.S.D. ∫i, dac„-mi permite˛i, ∫i cu titlu personal, sus˛inem foarte, foarte serios adoptarea acestui proiect de lege. Este o chestiune care ˛ine de angajamentele asumate de statul rom‚n Ón baza Tratatului de la Craiova din 1940. Prelungirea termenului este absolut necesar„, Ón condi˛iile explicate de domnul pre∫edinte al comisiei competente. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Canacheu, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sus˛inem ∫i noi aceast„ prelungire a termenului, dar mai ad„ug„m ceva: Ón perioada 2001—2004 fondurile alocate pentru desp„gubirile acestea la care statul rom‚n este angajat printr-un tratat interna˛ional au fost foarte pu˛ine. Adaug c„ anul acesta ele deja s-au sf‚r∫it. A∫a c„ noi prelungim, ca Ón vorba aceea a rom‚nului: îLunge∫te-mi, Doamne, boala!“ ™i oamenii se duc ∫i banii aceia pe care statul rom‚n, a∫a cum s-a angajat, trebuie s„-i returneze familiilor care au fost evacuate din Cadrilater, nu mai ajung la ei.

S„ nu par„ c„ facem cine ∫tie ce ast„zi. Pentru familiile care nu au apucat s„ depun„ documente, e bine. Mai sunt foarte pu˛ine. Dar acelea, multe, care au depus documentele, 99%, nu primesc banii.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Cred c„ este domnul deputat Alin Teodorescu, dac„ v„d bine p‚n„ Ón spate.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ aduc ni∫te preciz„ri legate de observa˛ia colegului Canacheu. Legea nr. 9 a intrat Ón vigoare Ón

1999. La 1 ianuarie 2004 a fost preluat„ la Cancelaria Primului-Ministru ∫i, din 9.600 de dosare, la Cancelarie s-au g„sit pl„tite 1.600.

Œn momentul de fa˛„, dosarele Ónregistrate p‚n„ la 1 septembrie 2004 sunt pl„tite integral, integral. Este adev„rat c„ plata se face Ón dou„ tran∫e: 40% Ón anul aprob„rii ∫i 60% Ón anul urm„tor. Deci mai sunt pl„˛i de 60% din dosarele depuse p‚n„ Ón acest moment. Orice alte dosare vin ele vor fi date imediat Ón plat„, dac„ sunt aprobate de comisiile jude˛ene, deoarece fondurile sunt rezervate Ón trezorerie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Nu mai sunt alte interven˛ii.

Trecem la dezbaterile pe articole.

De la punctul 1 la punctul 5 observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

Punctul 6.

Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

R„m‚ne la vot final.

Punctul 31, cu care Ónchidem, propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 490/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea ∫i func˛ionarea parcurilor industriale, cu modific„rile ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul, respins de Senat.

Raport comun de adoptare: Comisia pentru industrii ∫i servicii ∫i Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare.

Rog ini˛iatorul, domnul deputat Ni˛„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Proiectul de lege are Ón vedere modificarea Legii nr. 490/2002 privind parcurile industriale ∫i are Ón vedere accelerarea privatiz„rii, mai ales a platformelor mari industriale. El a devenit, s„ spun, subiect datorit„ a ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón practic„ pe marile platforme industriale ∫i, din acest motiv, cred c„ este necesar s„ adopt„m un proiect de lege care s„ vizeze, dac„ vre˛i, transformarea acestor mari platforme industriale ∫i, sigur, s„ d„m voie sau posibilitatea investitorilor s„ accead„ pe aceste platforme, s„ aduc„ tehnologie, s„ poat„ s„ investeasc„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ redefinim, s„ reconsider„m ∫i s„ repunem Ón func˛iune aceste platforme industriale.

A∫ men˛iona aici mul˛umirile pe care le aduc colegilor deputa˛i din coali˛ia de guvern„m‚nt, care au Ón˛eles ra˛iunile acestui proiect ∫i au votat pentru adoptarea acestuia.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, domnul deputat Drago∫ Dumitriu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

V„ mul˛umesc.

O interven˛ie pe procedur„.

Cu tot respectul pentru eficien˛a dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, consider c„ proiectul de lege este mult prea important ca s„-l trecem acum rapid, mai ales c„ a trecut ∫i timpul alocat dezbaterilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

™i-mi cer scuze comisiei. Trebuia ca mai Ónt‚i comisia s„-∫i prezinte punctul de vedere.

Rog comisiile s„ ia cuv‚ntul.

Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, Ómpreun„ cu Comisia pentru industrii ∫i servicii, a fost sesizat„ Ón fond pentru dezbatere ∫i avizare cu propunerea legislativ„.

Cele dou„ comisii, Ón ∫edin˛„, au stabilit avizarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, prev„zute Ón anexe.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„ ∫i proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc. Interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Nicolae Popa.

Punctul 2. Adoptat. Punctul 3. Adoptat. Punctul 4. Adoptat. Punctul 5. Adoptat. Punctul 6. Adoptat.

V„ rog, doamna deputat, din partea comisiei.

Domnule pre∫edinte, pe raport, din eroare, nu a ap„rut punctul 7.

V„ inform„m c„ am realizat un raport suplimentar. Punctul 7, care este numai pe zon„ tehnic„, sun„: îArt. III. Legea nr. 490/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea ∫i func˛ionarea parcurilor industriale, cu modific„rile ulterioare ∫i cu modific„rile ∫i complet„rile aduse prin prezenta lege, va fi republicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, d‚ndu-se textelor o nou„ numerotare“.

V„ mul˛umesc.

Exist„ obiec˛ii sau comentarii la completarea cu art. III? Nu sunt.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Introducem ∫i art. III.

Este ora 12,30.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator sus˛ine ini˛iativa legislativ„ a domnului deputat Ni˛„, pentru c„ ea vine Óntr-un moment extrem de important pentru reglementarea situa˛iilor din industrie ∫i economie.

Se ∫tie foarte bine c„ sunt Ón Rom‚nia foarte multe zone monoindustriale, foarte mul˛i colo∫i industriali care au intrat Ón faliment, au fost Ónchi∫i, pur ∫i simplu, neexist‚nd posibilitatea ca ace∫tia s„-∫i continue activitatea, neexist‚nd atractivitate pentru investitori s„ vin„ ∫i s„ creeze noi locuri de munc„ ∫i s„ Ónfiin˛eze afaceri Ón mediul respectiv.

De aceea, solu˛ia cu parcurile industriale, care reprezint„ o component„ important„ a acceler„rii procesului de privatizare, o consider„m oportun„ ∫i de aceea noi vom sus˛ine acest proiect de lege extrem de important pentru finalizarea privatiz„rii colo∫ilor industriali din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt. Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu exist„ dec‚t amendamente admise. Punctul 1. Observa˛ii? Comentarii? Adoptat.

Trecem la votul final.

Rog liderii de grup s„-∫i invite colegii Ón sal„.

V„ rog s„ v„ preg„ti˛i pentru sesiunea de vot final. Avem un num„r de 58 de puncte.

La punctul 1 pe lista de vot final avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 21/2006 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Legea are caracter ordinar; procedur„ de urgen˛„; suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2006 pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur„ fiscal„.

Legea are caracter ordinar; Camer„ decizional„. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul s-a adoptat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 23/2006 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/1996 privind

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea Fondului de garantare a depozitelor Ón sistemul bancar.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da, v„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

4. Proiectul de Lege privind personalizarea centralizat„

a pa∫apoartelor cu date biometrice.

Legea are caracter ordinar. Camer„ decizional„. V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 29/2006 pentru modificarea art. 1 din Ordonan˛a Guvernului nr. 144/2001 privind Óndeplinirea de c„tre cet„˛enii rom‚ni la ie∫irea din ˛ar„ a condi˛iilor de intrare Ón statele membre ale Uniunii Europene ∫i Ón alte state.

Lege ordinar„. Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat cu 260 de voturi pentru.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2006 pentru prelungirea aplic„rii prevederilor art. 167[1] din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Lege organic„. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat cu 264 de voturi pentru.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii Ómbun„t„˛irilor funciare nr. 138/2004, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter organic, suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat cu 208 voturi.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2006 pentru modificarea art. XVII alin. 3 din Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

10. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 160/2005 pentru prorogarea termenului de intrare Ón vigoare a Legii nr. 327/2005 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 38/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate.

Lege organic„. Suntem Camer„ decizional„. V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat cu 237 voturi pentru.

_(Conform afi∫ajului, sunt Ónregistra˛i 238 deputa˛i prezen˛i, 237 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, o ab˛inere_ .)

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 19/2006 privind cre∫terile salariale ce se vor asigura personalului militar ∫i func˛ionarilor publici cu statut special din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

12. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata˛iile agricole.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 10/2006 pentru modificarea ∫i completarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorb˛iei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de c„tre fondurile de garantare.

Lege ordinar„. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

14. Proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor f„r„ st„p‚n sau abandonate pe terenuri apar˛in‚nd domeniului public sau privat al statului ori al unit„˛ilor administrativ-teritoriale.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 11/2006 pentru prevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón sport.

Legea are caracter ordinar. Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

16. Propunerea legislativ„ privind acordarea unei m„suri reparatorii pentru cei care av‚nd titlul de doctor Ón ∫tiin˛e nu au beneficiat de prevederile Legii nr. 128/1997, Statutul personalului didactic.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor aprobate prin Legea nr. 180/2002.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

18. Proiectul de Lege privind acordarea unui ajutor financiar cadrelor didactice Ón vederea achizi˛ion„rii de c„r˛i sau de programe educa˛ionale pe suport electronic, necesare Ómbun„t„˛irii calit„˛ii activit„˛ii didactice Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ a fost adoptat„.

19. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 21[1] din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale ce de˛in Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destina˛ie agricol„ ∫i Ónfiin˛area Agen˛iei Domeniilor Statului.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Legea nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 23/2006 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2006 personalului contractual din unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar.

Lege ordinar„. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i. Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 17/2000 privind asisten˛a social„ a persoanelor v‚rstnice.

Legea are caracter organic. Camer„ decizional„. V„ rog s„ vota˛i.

Mul˛umesc.

Cu 264 de voturi pentru, s-a adoptat.

22. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 18/1991 a fondului funciar.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„ cu 264 de voturi pentru.

23. Proiectul de Lege pentru completarea Decretuluilege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri. Lege ordinar„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

24. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 45 din Legea educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000.

Lege organic„.

V„ rog s„ vota˛i.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

25. Propunerea legislativ„ privind accesul

parlamentarilor la documentele privatiz„rii.

Lege ordinar„. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. Legea a fost adoptat„. ( _Aplauze._ )

Conform dezbaterilor pe articole v„ informez c„ legea are titlu, precum ∫i art. 4, care oblig„ parlamentarii care au luat cuno∫tin˛„ de aceste documente s„ le p„streze confiden˛ialitatea. Celelalte articole au fost respinse.

26. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Lege ordinar„. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Legea a fost respins„. 135 Ómpotriv„, 121 pentru.

27. Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucr„rilor Ón construc˛ii, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a aprobat respingerea.

28. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 3/2006 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ pentru personalul contractual din sectorul bugetar ∫i personalului salarizat potrivit anexelor nr. II ∫i III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoanele care ocup„ func˛ii de demnitate public„.

Legea are caracter ordinar. Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. S-a adoptat.

29. Propunerea legislativ„ privind informarea publicului spectator asupra modalit„˛ii de interpretare îplay-back“ de c„tre soli∫tii vocali Ón timpul spectacolelor.

- Legea are caracter ordinar. Camer„ decizional„. V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

30. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 8/2006 pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

31. Propunerea legislativ„ privind completarea art. 29 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederii Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„ cu 177 de voturi pentru.

32. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/1997 privind opera˛iunile de leasing ∫i societ„˛ile de leasing.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

33. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

34. Proiectul de Lege pentru adoptarea prelu„rii de c„tre Societatea Na˛ional„ îNuclearelectrica“ — S.A. de la rezerva de stat a cantit„˛ii de 315,0 tone ap„ grea, necesar„ punerii Ón func˛iune a Unit„˛ii 2 C.N.E. Cernavod„.

78 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

Lege ordinar„. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

35. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonan˛e.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

36. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat finan˛„rii proiectului îIni˛iativa Copiii Str„zii“, semnat la Bucure∫ti la 22 noiembrie 2005 ∫i la Paris la 5 decembrie 2005.

Legea are caracter ordinar. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

37. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea Ón domeniul tehnico-militar, semnat la Baku la 14 martie 2006.

Legea are caracter ordinar. Prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

38. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adoptat la Erevan la 9 octombrie 2003, de amendare a Acordului multilateral de baz„ privind transportul interna˛ional pentru dezvoltarea Coridorului Europa— Caucaz—Asia.

Lege ordinar„. Prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

39. Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la Programul comunitar multianual de ac˛iune Ón domeniul energiei îEnergie Inteligent„ — Europa“.

Prim„ Camer„ sesizat„. Lege ordinar„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

40. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 privind

prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare.

Legea are caracter organic. Prioritate legislativ„ de integrare. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. Adoptat cu 265 de voturi pentru.

41. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Legea are caracter ordinar. Prioritate de integrare. Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

42. Propunerea legislativ„ pentru modificarea anexei la Legea nr. 630/2002, Legea cinematografiei, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

43. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor ∫i drepturile conexe.

Legea are caracter organic.

Procedur„ de urgen˛„. Prioritate de integrare. Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat cu 264 de voturi pentru.

44. Proiectul de Lege îLegea energiei termice“.

Legea are caracter organic. Prioritate legislativ„. Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat cu 263 de voturi pentru.

45. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ∫i urbanismul.

Legea are caracter ordinar. Camer„ decizional„. V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006 46. Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area centrelor de informare ∫i consiliere pentru tineri.

Legea are caracter ordinar. Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

47. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii recuno∫tin˛ei fa˛„ de eroii-martiri ∫i lupt„torii care au contribuit la victoria Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989.

Legea are caracter ordinar. Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

48. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 206/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii spitalelor nr. 270/2003.

Legea are caracter ordinar. Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

49. Proiectul de Lege privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului din serviciile de proba˛iune.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

50. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 232/2005.

B„nuiesc c„ e vorba de anexa nr. 3, dar eu nu am dec‚t III aici.

Lege ordinar„. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

51. Proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonan˛a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului contractual din unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Supun din nou votului dumneavoastr„ proiectul de la punctul 51, Óntruc‚t s-a resetat sistemul.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. E o problem„ cu sistemul, v„ rog s„ reseta˛i sistemul ∫i s„ o lu„m de la cap„t. Au fost prea multe legi.

Deci rog aparatul s„ reseteze sistemul, ca s„ putem relua procedura de vot la punctul 51.

Da. V„ rog s„ vota˛i. Suntem la punctul 51. Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

52. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 114/1996 — Legea locuin˛ei. Lege organic„. Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. Nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi.

53. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea art. 74 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i. Da. S-a adoptat.

V„ mul˛umesc.

54. Propunerea legislativ„ privind modificarea alin. 1 al art. 95 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi.

55. Proiectul de Lege privind recunoa∫terea Institutului de ™tiin˛e Administrative îPaul Negulescu“ a calit„˛ii de institu˛ie care asigur„ perfec˛ionarea preg„tirii profesionale pentru administra˛ia public„.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. Legea a fost respins„.

56. Proiectul de Lege privind stabilirea unui nou termen pentru cet„˛enii rom‚ni care nu au beneficiat de prevederile Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea statului bulgar Ón urma aplic„rii Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.

Lege ordinar„. Camer„ decizional„. V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 115/7.VII.2006

57. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 490/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea ∫i func˛ionarea parcurilor industriale, cu modific„rile ulterioare.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

S-a respins.

Domnule vicelider, contesta˛i sistemul?

Spune˛i la microfon, v„ rog. Veni˛i, v„ rog, la microfon, Ón condi˛iile acestea...

Contesta˛i sistemul tic„lo∫it, Ón˛eleg!

Da, domnule pre∫edinte, sunt de acord cu asta. Relu„m votul...

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Rog domnii deputa˛i s„ r„m‚n„ Ón sal„ Ón cazul acesta. Da. Avem, o propunere de reluare a votului ca urmare a faptului c„ s-a evocat nefunc˛ionarea sistemului.

V„ reamintesc c„ discut„m propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 490/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea ∫i func˛ionarea parcurilor industriale, cu modific„rile ulterioare.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

A fost ∫i mai dihai respins„ de data aceasta! Œn˛eleg c„ n-a func˛ionat din partea cealalt„. Da, deci propunerea legislativ„ a fost respins„.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|124240]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 115/7.VII.2006 con˛ine 80 de pagini.**

Pre˛ul: 16,80 lei