Petru-ªerban Mihãilescu

Declaraþie privind odiseea metroului bucureºtean.

În ultimii 4 ani, metroul bucureºtean, una din realizãrile de prestigiu ale specialiºtilor români, rãmâne unul din mijloacele de bazã pentru o deplasare rapidã ºi sigurã în spaþiul Capitalei. Din pãcate însã, trenul subteran, pãstorit de la naºtere de Ministerul Transporturilor, a ajuns în ultimii 3 ani într-o stare deplorabilã, lipsa unor mãsuri manageriale corecte ºi administrarea defectuoasã a banilor fiind principalele cauze.

În acest sens, aº dori sã aduc la cunoºtinþa conducerii ministerului adevãrata faþã a acestui metrou ºi voi itera nouã probleme, în care, poate, cineva se va hotãrî sã-mi rãspundã, deoarece nici sesizãrile din mass-media, nici sesizãrile noastre nu au fost luate în considerare. Astfel:

1. Dacã în 1996 circulau cu metroul circa 170 de milioane de cãlãtori, la sfârºitul anului 1999 numãrul lor a scãzut la 110, deci cu 65%, ºi continuã sã scadã lunar, în timp ce transportul urban de suprafaþã nu înregistreazã asemenea reduceri. De ce?

2. De ce în acest an, dupã primele 6 luni, ”MetrorexÒ a consumat toatã subvenþia anualã, având pânã acum datorii de peste 20 de miliarde, în condiþiile în care trenurile de metrou circulã la intervale flexibile, cu mari întârzieri ºi adesea goale?

3. De ce, în condiþiile în care numãrul cãlãtorilor a scãzut cu 65%, consumul de energie a crescut de la 32% în 1996, în pondere în cheltuieli, la 47%? Dacã s-ar fi menþinut aceleaºi costuri, Metroul ar fi obþinut o economie, pe 6 luni, de 30 de miliarde, cu mult peste datoria existentã.