Stenogramă plen

4. De ce s-a dat în exploatare Linia de metrou Gara de NordÐ1 Mai, fãrã sã fie terminatã complet, punând în pericol siguranþa circulaþiei, deoarece ºi astãzi se circulã fãrã finalizarea instalaþiei de semnalizare? Probabil, ca sã se taie în continuare o panglicã electoralã pentru o lucrare proiectatã ºi contractatã în 1995Ð[,] 96 cu fonduri B.E.I. ºi garantatã de Guvernul din 1996.

5. Care este situaþia celor 2,7 milioane franci eleveþieni obþinuþi în 1996 ca ajutor nerambursabil de la Guvernul elveþian ºi care trebuia sã se finalizeze cu un nou boghiu pentru ramele de metrou? Unde sunt banii, când boghiul nu existã încã?

6. Care este situaþia montãrii celor 200 de instalaþii de aer condiþionat pentru cabinele ramelor de metrou, procurate printr-un alt împrumut, tot acceptat în 1996? Istoria acestor instalaþii, prezentatã de douã ori în presa bucureºteanã, ºi în ”Jurnalul naþionalÒ ºi în ”CurentulÒ, nu a trezit, inadmisibil!, nici un fel de reacþie din partea ministerului.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi, domnul Duvãz doreºte sã facã o intervenþie proceduralã.

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Iertaþi-mã, dar la declaraþii politice nu existã aºa ceva!

Domnule Mihãilescu, are o replicã la afirmaþia mea de adineaori. Probabil, cã domnul vicepreºedinte Duvãz ºi-a asumat conducerea ºedinþei de astãzi.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã rog sã îmi permiteþi, stimaþi colegi, chiar ºi la declaraþii, sã intervin. Reduc timpul la maximum.

Domnul preºedinte de ºedinþã Lupu a spus cã m-aº fi obligat sã conduc aceastã ºedinþã, ceea ce este un lucru perfect neadevãrat. Dumnealui, sigur, a lipsit ieri din plen, eu am condus ieri.

Cu toate astea, vreau sã fac o precizare. P.N.Þ.C.D. ºi-a asumat conducerea Camerei Deputaþilor, prin C.D.R., la timpul respectiv. Preºedintele Camerei conduce lucrãrile ºi, atunci când nu este, un vicepreºedinte o poate face. În aceste condiþii, îl rog pe domnul vicepreºedinte Lupu sã facã în aºa fel încât sã asigure conducerea Camerei Deputaþilor, în mãsura în care domnul preºedinte Diaconescu nu o poate face.

Eu mi-am declarat disponibilitatea, totuºi, sã conduc lucrãrile lunea sau marþea. Pentru aceastã sãptãmânã, am condus luni.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Sever Meºca**

**:**

Nu ne intereseazã certurile voastre, lãsaþi-ne sã ne facem treaba! Nu vã mai certaþi în faþa noastrã!

Într-o bunã tradiþie parlamentarã, vicepreºedinþii se rotesc la conducerea ºedinþei.

Stimaþi colegi,

Sã nu pierdem timpul în chestiuni conexe. Urmeazã la cuvânt doamna Leonida Iorga Lari.

Cu rugãmintea sã reduceþi la 3 minute fiecare intervenþie, pentru cã sunt 24 de colegi înscriºi ºi, în condiþiile în care o intervenþie dureazã 5-6 minute, evident, numãrul celor care vor avea cuvântul se reduce la jumãtate.

Vã rog!

## **Doamna Leonida Lari Iorga:**

## Stimaþi colegi,

A fost de ajuns ca Ilie Ilaºcu sã adere la un partid politic profund naþional din România, mai mult, sã-ºi dea acceptul de a candida pe listele electorale ale P.R.M., cã imediat au început ºicanele ºi bâlciul balcanic. Am spus odatã în Parlament, când am fost atacatã pe nedrept, cã, de-ar fi în locul meu Ilie Ilaºcu, la fel i s-ar întâmpla. ªi, iatã, momentul a venit! E atacat ºi el!

”Evenimentul zileiÒ, într-un mod neobrãzat, îl numeºte ”moldoveanÒ ºi nu român, de parcã naþionalitatea e dupã zone geografice, ºi nu dupã etnie. Alte ziare îi pun ca obstacol legea: cetãþenie românã ºi domiciliu. ”România liberãÒ, prin articolul Anei Blandiana, încearcã sã-l îmbolnãveascã de minte. BBC-ul face presiuni asupra soþiei sale, într-un mod abominabil! Mi-au telefonat ºi mie acasã, chiar de la Londra!

ªi când te gândeºti câþi oameni, ºi mai buni, ºi mai puþin buni, de peste Prut, au de-acum cetãþenie românã! Când te gândeºti câþi arabi, turci, indieni, chinezi, ruºi, ucrainieni au deja cetãþenie românã! Ei, uite cã acelui care stã în puºcãrie de 8 ani pentru cauza românismului, celui care a spus, de dupã gratii, ”Vã iubesc, popor român!Ò, recunoscându-ºi apartenenþa de neam, i se pun piedici în fel ºi chip!

Mâine-poimâine, te pomeneºti, vor declara cã scrisorile, cererile, semnãturile, actul sãu de naºtere sunt falsuri! Ba, poate ºi faptul cã încã mai existã, mai respirã ºi mai viseazã sã fie liber e tot un fals!

Cu adevãrat, trãim într-o lume a Apocalipsei! O neîncredere ucigãtoare bântuie printre noi, în sufletele noastre, îºi întinde tentaculele la distanþe de sute de kilometri, stingând orice scânteie de speranþã!

Dar vã spun: Ilie Ilaºcu, cu adevãrat, a adresat texte scrise cu mâna lui domnului Corneliu Vadim Tudor! Cu adevãrat, a intrat în rândurile P.R.M.! Cu adevãrat, va candida pe listele acestui partid, ce îl ºtie prea bine ce a fãcut ºi ce are a face!

În loc sã depãºim interesele de grup, de partid, pentru salvarea unui patriot român ºi a înseºi ideii de naþiune, unele persoane, stând la cãlduþ, umblã cu prepusuri! Ar fi cazul sã înceteze, cãci toate actele în legãturã cu Ilie Ilaºcu, pe care le-am oferit Ministerelor de Externe, Interne, Justiþie, dupã care ºi presei, nu le-am scos din buzunarul meu. Toate actele sunt autentice!

Vã mulþumesc.

Domnul Nichita Dan Gabriel are cuvântul. Se pregãteºte domnul Lãdariu Lazãr.

Doamnelor ºi domnilor,

Forumul agricultorilor pedeseriºti a dovedit, dacã era cazul, cã în materie de agriculturã P.D.S.R.-ul lucreazã doar cu pãreri ºi cu dorinþe ºi nicidecum cu programe concrete, care sã þinã cont de noile realitãþi din domeniul agriculturii. Lipsa de soluþie este o evidenþã ce a traversat de la un capãt la altul acest for al colectiviºtilor. Renunþând la sperieturile cu moºieri ºi ciocoi, P.D.S.R.-ul abordeazã ”Legea LupuÒ ca ºi cum nici nu ar fi existat Legea nr. 18/1991. Sub pretextul bunelor intenþii, privind o mai bunã aplicare a ”Legii LupuÒ, liderii P.D.S.R. încearcã o modificare a acesteia, fãcând-o de neaplicat.

Umblând pe ici, pe colo, adicã prin pãrþile esenþiale, P.D.S.R.-ul încearcã sã blocheze legea. Dacã pânã acum au reºit sã o facã prin opoziþia propriilor primari ºi a diverºilor funcþionari, în cazul venirii la putere, P.D.S.R.-ul va statua acest lucru ºi la nivel legislativ. Nu cumva, cu motivaþii de cvorumuri, P.D.S.R.-ul s-a opus înverºunat timp de 3 ani elaborãrii acestei legi, culminând cu retragerea din Parlament în momentul adoptãrii ei? Ce ne face sã credem cã nu se încearcã o revenire la legea de tristã amintire, Legea nr. 18/1991, care a instaurat haosul, arbitrariul ºi lipsa de respect faþã de proprietate?

Nu atunci s-au constituit drepturi de proprietate pe terenuri strategice cu grad înalt de potenþial comercial, turistic, agricol, ignorându-se drepturile adevãraþilor titulari? Nu atunci s-au satisfãcut interesele clientelei pedeseriste, pe baza schimburilor ºi transferurilor în domeniul funciar? Rãspunsul la aceste întrebãri stã în miile de încãlcãri ale dreptului de proprietate ºi în miile de litigii pe care aceastã lege le-a nãscut.

”Legea LupuÒ este consecinþa principiului garantãrii proprietãþii, iar Legea nr. 18 este urmarea viziunii ocrotirii proprietãþii. Este diferenþa dintre ordine ºi arbitrar.

O altã constantã ce se relevã în politicile agricole ale partidului domnului Iliescu este cã P.D.S.R. nu va sprijini decât exploataþiile mari, motivând cã este inadmisibil sã se spunã cã se poate face agriculturã modernã pe 1 ha de teren. Ca o completare, un alt lider P.D.S.R. declarã cã: ”P.D.S.R. va sprijini asociaþiile micilor proprietari prin subvenþionarea cu 75% a dobânzilor ºi eliminarea plãþii impozitelor cãtre aceste asociaþiiÒ, înlocuind sistemul cupoanelor cu unul de creditare directã.

Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul Lazãr Lãdariu. Se pregãteºte domnul Baciu Mihai.

## **Domnul Lazãr Lãdariu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dupã 6 ani de suferinþã ºi lupte cu moartea, Ioan Alexandru, unul dintre salvatorii destinului înnourat pentru o vreme al poeziei româneºti, cel veºnic cu neclintitã credinþã în Dumnezeu, a plecat dintre noi. Ridicat la poarta Apusenilor sã îmbogãþeascã nestematele coroanei poetice ardelene, formatã din Coºbuc, Iosif, Goga, Blaga, Cotruº, Beniuc, el, iubitorul de vatrã ºi de Rohia, de Maramureº ºi de Putna, de Voroneþ ºi de Ardeal, de poeþi ºi de þãrani deopotrivã, el, cel care se dorea aºezat în deal, în þintirim, sã adauge în neamul de sub pãmânt, s-a stins departe de þarã, prãbuºit pe masa de lucru, câmpul de luptã al scriitorului, cu Biblia deschisã lângã tâmplã. A trecut dincolo cu gândul ºi cu sufletul la patria de cuvinte a limbii române a domnului Eminescu, la Împãrãþia Logosului, întrupat în istorie ºi în spiritualitate.

Vestea, ca o scrisoare cernitã, ne-a umplut sufletul de durerea care îl fãcea pe Adrian Pãunescu, vãzând cum se duce o generaþie, sã exclame: ”Se moare într-un ritm infernal!Ó

Ioan Alexandru, pe care l-am cunoscut încã din anii studenþiei clujene, ai filologiei, ale cãrei cursuri le urmam împreunã, ca pe un mare admirator al poetului ºi filosofului Lucian Blaga, al cãrui trup în sicriu l-a însoþit din Clujul suferinþelor ºi al umilinþelor proletcultiste pânã în Lancrãmul odihnei lui veºnice.

L-am zãrit trecând podul de peste Someº la câteva minute dupã exmatricularea lui de la filologia clujeanã, pe la începutul anilor Õ60, de cãtre cei care nu l-au înþeles. Ne-am întâlnit ºi ca membri ai Comisiilor pentru culturã, artã, mijloace de informare în masã de la Senat ºi Camera Deputaþilor, în legislatura 1992Ñ1996.

Dovezile acestui slujitor al cuvântului, coborâtor din arhaitatea satului transilvãnean pentru a întreþine focul sacru al limbii, sunt cãrþile: ”Cum sã vã spun?Ò, ”Viaþa, deocamdatãÒ, ”Infernul discutabilÒ, ”Vãmile pustieiÒ, ”PoemeÒ, ”Imnele bucurieiÒ, ”Imnele MoldoveiÒ, ”Imnele þãrii RomâneºtiÒ º.a.

Cel convins cã unde e jertfã e început de þarã, cel care vedea cer ºi pãmânt transfigurat, bursierul ”HumboldÒ prin concurs, la recomandarea filosofului Martin Heidegger, cel care a studiat filosofia, teologia, filologia clasicã, istoria artei, la Freiburg, Basel, Achen, MŸnchen, cel care a susþinut seminarii de poezie comparatã, cuprinzându-i pe Eminescu, Dante, Platon, Sofocle, Sapho, Pindar, Holderlin, Heidegger, Psalmii, Roman Melodul, credea dumnezeieºte în luminã, ca lãcaº al fiinþei.

Domnul Mihai Baciu. Se pregãteºte domnul Nicolae Popa.

## Stimaþi colegi,

Este foarte greu pentru mine ca, dupã cuvintele înãlþãtoare ºi inspirate ale poetului Lãdariu, care au trimis des la eternitate, sã vã cobor eu acum pe pãmânt. Dar n-am încotro, vã cobor pe pãmânt, cu o durere din partea locului, adicã a locului de unde mã trag.

Domnule preºedinte,

Onoraþi colegi,

Vrem sã aducem la cunoºtinþa Parlamentului României, a dumneavoastrã, stimaþi colegi, dar sperãm sã ne audã ºi Guvernul ºi F.P.S.-ul, o situaþie dramaticã din judeþul Iaºi, care ilustreazã, de fapt, drama unei întregi ramuri industriale din þara noastrã: industria zahãrului. Este vorba despre starea în care a fost adusã cu bunã ºtiinþã Societatea comercialã ”NectarulÒ Ñ S.A. din Paºcani, judeþul Iaºi, fabricã de zahãr cu o frumoasã tradiþie ºi cu relaþii reciproc profitabile cu numeroºii producãtori de sfeclã de zahãr din zonã. La aceastã fabricã lucreazã Ð mai bine zis, lucra Ð un segment semnificativ al populaþiei oraºului Paºcani.

În decembrie 1999, S.C. ”NectarulÒ a fost vândutã de F.P.S., deþinãtorul pachetului majoritar de acþiuni de atunci, S.C. ”BucegiÒ Ñ S.A. Ploieºti, componentã a holdingului European Drinks. Fabrica are o capacitate de prelucrare de 80 de mii de tone de sflecã de zahãr, iar în decembrie anul trecut a încheiat contracte cu nu mai puþin de 14.800 producãtori de sfeclã, cãrora le-a acordat 1,3 miliarde lei credite pentru sãmânþã. Contractul de vânzare-cumpãrare al fabricii conþine prevederi precise privind retehnologizarea ei, politica de personal, relaþiile cu producãtorii de materie primã º.a.

Or, în acest moment, fabrica este, pur ºi simplu, închisã! Remontul Ð mã rog, repararea Ð nu s-a fãcut aºa cum prevedea contractul, muncitorii sunt trimiºi acasã fãrã nici o explicaþie sau cu explicaþii de circumstanþã, tensiunea în oraº creºte, pentru cã existenþa multor familii depinde de locurile de muncã de la aceastã fabricã, iar autoritãþile oraºului ºi judeþului dau neputincioase din umeri.

Producãtorii de sfeclã, în numãr de 14.800, care au lucrat o suprafaþã de peste 5 mii de ha ºi cu care societatea are încheiate contracte, sunt îndrumaþi acum spre fabricile din Roman ºi Bucecea, care n-au nici o obligaþie faþã de ei ºi care le impun condiþii drastice.

Da, vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Nicolae Popa.

Se pregãteºte domnul Barbaresso Emanoil-Dan.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Drama de la Iaºi, soldatã cu uciderea liderului sindical de la ”TeproÒ Iaºi ºi agresarea liderului sindical de la ”Industria lâniiÒ din Timiºoara, aduc în atenþia opiniei publice numeroase dezvãluiri ºi critici severe în legãturã cu modul scandalos în care Fondul Proprietãþii de Stat a dispus privatizarea a zeci ºi zeci de societãþi comerciale, precum ºi în legãturã cu superficialitatea ºi incompetenþa manifestate în administrarea societãþilor cu capital de stat de cãtre F.P.S., în calitate de proprietar majoritar.

Alianþa pentru România a cerut Parlamentului ºi Guvernului încã de la începutul acestui an sã declanºeze anchete de anvergurã în legãturã cu o serie de privatizãri efectuate în condiþii dubioase, frauduloase, cu încãlcarea legii ºi pãgubirea intereselor statului român sau cu sfidarea obligaþiilor contractuale asumate.

Prin abuzurile ºi ilegalitãþile grave patronate, Fondul Proprietãþii de Stat s-a dovedit a fi o instituþie paradoxal antistatalã, un fel de stat în stat, cu politicã proprie, contrarã strategiei oficiale de gestionare ºi privatizare a patrimoniului public, implicatã printr-o serie de decizii absurde în alimentarea unor reþele mafiote ºi în subminarea intereselor economiei naþionale.

Traficul de influenþã, ºpaga, abuzul, abordãrile clientelare au devenit atribute definitorii ale conduitei unor cãpetenii din eºaloanele de privatizare la nivel judeþean ºi la nivelul Fondului Proprietãþii de Stat, în timp ce problemele de fond ale administrãrii efective a societãþii cu capital de stat sunt ignorate.

Peste 1.800 de societãþi comerciale cu capital majoritar de stat înregistreazã pierderi, în multe dintre ele volumul pierderilor fiind mai mare decât valoarea capitalului social. Alianþa pentru România supune din nou atenþiei Parlamentului ºi Guvernului câteva din cazurile scandaloase de privatizare care poartã o îngrijorãtoare încãrcãturã de nemulþumiri sociale ºi abuzuri grosolane, astfel: la ”TEPROÒ Iaºi, la S.C. ”AgroindustrialaÒ Cluj, la S.C. ”FlamuraÒ Bucureºti, S.C. ”PetrotubÒ Roman, Combinatul ”Oþelul RoºuÒ, ”Astra Vagoane CãlãtoriÒ Arad. Toate aceste privatizãri sunt suspecte de fraudã, pentru care Fondul Proprietãþii de Stat trebuie sã rãspundã.

Da, vã mulþumesc.

Domnul Kovacs Carol-Emil este prezent? Nu este prezent.

Domnul Barbaresso Emanoil-Dan. Urmeazã domnul Antonescu Nicolae.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

În timp ce domnul Ion Iliescu se fãcea de râs în Statele Unite, P.D.S.R.-ul a declanºat o campanie electoralã de o murdãrie care îi este specificã. Opoziþia nu se sfieºte sã arunce cu noroi nu doar în adversarii politici, ci ºi în oameni care n-au nici o legãturã cu competiþia electoralã sau, mai grav, în instituþii fundamentale ale statului român.

Am avut mai întâi ieºirea necontrolatã a domnului Dan Ioan Popescu. A fost evident pentru toatã lumea cã Poliþia ºi Procuratura ºi-au fãcut din plin datoria în cazul asasinatului de la Iaºi. Cum se pot explica, atunci, acuzele extrem de grave pe care P.D.S.R.-ul le-a adus celor douã instituþii?

Cum pot fi înþelese jignirile proferate de Dan Ioan Popescu la adresa poliþiºtilor ºi magistraþilor, cei care au obþinut cu maximã operativitate date privind mobilul ºi principalii suspecþi ai oribilei crime de la Iaºi, cei care au rezolvat cazuri dificile de contrabandã ºi fraude de miliarde, în care politicianul P.D.S.R. uitã cã sunt implicaþi colegi de-ai sãi? Nu sunt, în nici un caz, ”specialiºtiÒ, cum îi numeºte zeflemitor domnul Popescu.

P.D.S.R. nu are dreptul sã-ºi batã joc de munca asiduã, de orele de nesomn ale miilor de poliþiºti ºi procurori care investigheazã zi de zi cazuri poate mai complexe decât cel de la Iaºi. Un om politic responsabil nu formuleazã jigniri ºi acuzaþii aberante la adresa instituþiilor care garanteazã statul de drept. Ar fi însã ridicol sã ne punem acum problema responsabilitãþii politicienilor pedeseriºti. Personal, nu am fost deloc surprins de declaraþia lui Dan Ioan Popescu.

Este evident cã poliþiºtii ºi magistraþii care îºi demonstreazã profesionalismul nu au cum sã fie pe placul P.D.S.R.-ului. Ameninþarea numeroaselor cazuri de corupþie în care mai-marii partidului sunt implicaþi explicã virulenþa cu care P.D.S.R.-ul a reacþionat la acþiunea fermã ºi corectã a Poliþiei ºi Procuraturii.

Cum ar putea recunoaºte meritele acestor instituþii niºte oameni care sunt ei înºiºi cercetaþi pentru contrabanda cu petrol ºi cu afiºe electorale, pentru implicarea în represiunea sângeroasã din 13Ð15 iunie 1990, pentru afaceri de miliarde de dolari care au adus economia româneascã în pragul falimentului?

Domnul Antonescu Nicolae nu este. Domnul Ilie Neacºu. Urmeazã domnul Pop Iftene.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

De peste un deceniu, diverse organisme occidentale fac presiuni asupra României pentru a schimba nu doar politica, economia, comerþul, ci ºi modul de viaþã, tradiþiile, obiceiurile, religia etc.

Pentru a se vedea în uniforme europene, unii conaþionali ai noºtri, în frunte cu elitiºtii din G.D.S. ºi liderii Puterii, se întrec în a-ºi renega istoria ºi cultura, demonstrând un internaþionalism de prost gust mult mai dãunãtor ºi mult mai periculos decât cel practicat în vremea lui Stalin.

ªi, pentru cã aceste presiuni au avut drept rezultat prãbuºirea economiei, blocarea investiþiilor, stoparea exporturilor, scenariºtii din vest nu se sfiesc sã abordeze ºi subiecte mult mai delicate, atentând grosolan la fiinþa naþionalã a românilor ºi la modul creºtinesc de viaþã al acestora.

În urmã cu o sãptãmânã, o agenþie de presã autohtonã ne informa cã Guvernul olandez a finanþat timp de 3 ani un proiect al cãrui scop era dezvoltarea conceptului de homosexualitate în România ºi îmbunãtãþirea poziþiei homosexualilor români în societate. Raportul final, intitulat ”Pentru o România mai homosexualãÒ, a fost prezentat la Amsterdam într-o conferinþã special organizatã.

Ne intereseazã prea puþin dezmãþul sexual tolerat de Guvernul olandez în þara lalelelor, dar nu putem trece cu vederea faptul cã Executivul unui stat occidental care se pretinde ºi democratic îºi permite finanþarea unor proiecte în afara graniþelor, la mii de kilometri distanþã, ale cãror prevederi contravin legilor româneºti în vigoare.

De asemenea, nu condamnãm Guvernul olandez pentru edificarea unei noi Sodome ºi a unei alte Gomore pe teritoriul Olandei, deºi ca cetãþeni liberi ºi creºtini am putea-o face, dar nu ºtim sã existe în Dreptul internaþional un paragraf care sã permitã unui stat sã organizeze pe teritoriul altui stat studii asupra unor oameni cu deviaþii sexuale efemere, fãrã avizele de rigoare ale autoritãþilor.

Stimaþi colegi,

Medicii spun cã homosexualitatea este o boalã. Ca atare, aceasta trebuie tratatã de medici ºi de psihiatri. Adepþii acestor patimi nu trebuie nici uciºi, nici izolaþi, ci trataþi ca toþi indivizii care suferã de o anume boalã. Sã iei însã în calcul modificarea unor legi pentru a da satisfacþie unor oameni bolnavi ºi putregaiurilor occidentale, mi se pare mult prea mult pentru un Parlament ales de cãtre un popor creºtin prin nãscare.

Da, vã mulþumesc. Domnul Pop Iftene are cuvântul. Urmeazã domnul Vetiºanu Vasile.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, a murit Ioan Alexandru.

Nãscut într-un mediu tradiþional, unde s-a nãscut însãºi eternitatea, Ioan Alexandru a uimit brusc, în anii 1960, prin forþa de creaþie, în planul poetic, ºi cu neasemuitul sãu curaj, în cel politic, reîntorcând arta în plin realism socialist la sursele creºtine ºi folclorice, dãltuite însã în formã modernã. Nimeni nu l-a mai putut opri. Analizele literare le-au fãcut ºi le vor face alþii, nu juriºtii sau diplomaþii.

Am fost prieten cu Ioan Alexandru peste 30 de ani. A murit departe de þarã cu trupul, în inima ei, cu sufletul. Toþi cei care l-au vizitat, între care ºi subsemnatul, în Germania, unde zãcea din 1994, erau imploraþi sã-l aducã acasã. Întrucât acest lucru nu se putea face imediat, le smulgea promisiunea cum cã, în mod cert ºi nu peste mult timp, îl vor ajuta sã vadã încã o datã România ºi satul sãu natal, Topa Micã. Nenumãratele încercãri au eºuat, medicii recomandând mereu amânarea. Acum, chiar astãzi, vine corpul sãu adus de o pasãre de fier. Spiritul lui a fost tot timpul însã aici, cu noi, în gândurile ºi amintirile noastre, în cãrþile scrise de el, în studiul studenþilor, în memoria þãranilor ºi în conºtiinþa intelectualilor.

În întreaga noapte de 21 spre 22 decembrie 1989 a fãcut naveta cu o icoanã în mânã între soldaþii de la Universitate ºi Inter, pe care îi punea s-o sãrute, implorându-i cu lacrimi în ochi sã nu tragã în fraþi, ºi Biserica ”Sfântul GheorgheÒ, unde se ruga sã nu fie moarte.

În seara zilei de 22 decembrie, sub acoperiºul casei sale din Bucureºti, strada Belgrad numãrul 5, sub scutul sãu moral, s-a redactat primul manifest al P.N.Þ.C.D. Era primul act de opoziþie faþã de noua Putere, la numai 3 ore de la constituirea sa. Corneliu Coposu l-a luat aproape de dânsul, fiind vicepreºedinte al P.N.Þ.C.D., deputat ºi senator creºtin democrat pânã la fatala paralizie din 1994.

Dumnezeu sã-l odihneascã! Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Vasile Vetiºanu, ultimul intervenient.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Îngãduiþi-mi sã spun cã despre Ioan Alexandru ar trebui sã vorbim mult mai mult ºi orice cuvinte în aceste zile nu sunt de prisos, ci ele vin ca o aducere aminte. Este vorba de personalitatea poetului naþional de valoare europeanã, dispãrut atât de devreme dintre noi Ð la 59 de ani Ñ departe de þarã, în Germania, dispãrut poate din dorul de þarã.

Românii au avut în el cea mai mare personalitate a unui intelectual creºtin din a doua jumãtate a acestui veac. În acelaºi timp, pentru noi toþi, Ioan Alexandru a fost ºi rãmâne creºtinul inconvertibil în faþa tuturor ispitelor, poetul naþional implicat cu toatã fiinþa lui în viaþa neamului sãu, omul care cerea ca mãsurã a omului omenia ºi jertfa pentru alþii.

Era unul dintre cei aleºi, hãrãzit de puterile dumnezeieºti sã cuprindã obârºiile ºi tradiþiile pãmântului sãu, în puterile tot dumnezeieºti ale cuvântului poetic. Descoperea tezaurul limbii pãrinþilor ºi strãmoºilor noºtri, cu riscul de a fi considerat un desuet sau un depãºit, într-o lume ce se proclama modernã, dar care era secãtuitã sufleteºte ºi acaparatã de experienþele imediate pragmatice, experienþe deseori nefericite care au distrus instinctele sacre ale omului, aºa cum se spune în ultimul timp, instinctele ce þin de credinþã ºi de extasis.

Ioan Alexandru a fost unicul poet care, într-o epocã de dictaturã ºi ateism grosier, a creat poezie religioasã în buna tradiþie româneascã. Aºa a format ºi de la catedra universitarã ºi generaþiile tinere, obiºnuindu-le sã-ºi îndrepte gândul spre transcendenþã, nu spre larma strãzii. Nu era puþin lucru în acele vremuri.

Amintindu-ºi de înaintaºii sãi, poate, de pe dealurile însorite ale Topei, Ioan Alexandru a fost ºi intelectualul luptãtor care în Revoluþia de la 1989 a descins în Piaþa Universitãþii înaintea forþei distructive cu o icoanã sfântã ºi cu crucea, întocmai ca voievozii de odinioarã, tot aºa cum, ca senator P.N.Þ.C.D. în Sentul României, þinea ºi ridica cu aceeaºi mânã Biblia, cerând colegilor parlamentari sã fie drepþi atunci când vor vota legile.

Era stãpânit de sentimentul creºtin al dreptãþii, cu o putere de dãruire care uimea, susþinutã de elanul mistic al credinþei în bine, aºa cum ne apar adevãraþii creºtini, fie ei catolici, ortodocºi sau de altã confesiune, dar întotdeauna fãcãtori de pace.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi, am încheiat aici programul de intervenþii.

Au vorbit ºase colegi de la Opoziþie, patru de la Majoritate.

**Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Chestiune de procedurã!

Poftiþi, domnule Stanciu!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Nu discutãm ce s-a întâmplat în aceastã dimineaþã ºi nu suntem chiar o cantitate de neglijat, sã aºteptãm douã ore în salã. Se puteau þine ºi ieri dupã-amiazã ºedinþele de Birou ºi se putea gãsi ºi o modalitate de a ne anunþa la ce orã începe programul. Cred cã dânºii, cei care mai sunt încã în acest Birou, vor medita.

Eu v-aº propune, domnule preºedinte, pentru cã sunt probleme urgente, sã permiteþi colegilor care sunt înscriºi sã enunþe tematica intervenþiei ºi sã depunã la Biroul de stenografie aceastã intervenþie a Domniilor lor, spre a fi prinse în ”Monitorul OficialÒ. Aceasta ar fi rugãmintea noastrã. Deci ar lua maximum 4 minute ca fiecare sã spunã ce doreºte într-o singurã frazã ºi sã depunã materialul la stenograme.

În ceea ce mã priveºte, ca sã nu mai vin a doua oarã, am o scrisoare deschisã, în calitatea mea de preºedinte al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, adresatã domnului prim-ministru ºi domnului ministru Remeº, privind rectificarea bugetului învãþãmântului ºi bugetului cercetãrii.

Vã înaintez aceastã scrisoare, spre a ajunge la Domniile lor, respectiv la stenograme. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, de acord cu aceastã cerere. Colegii care doresc sã depunã în scris la Serviciul de stenodactilografie textele pe care le-au pregãtit o pot face, anunþându-se de la microfon.

## **Domnul Sever Meºca:**

Sunt Sever Meºca.

Aveam o intervenþie legatã de presiunile care se exercitã asupra locuitorilor unor comune din Moldova de a solicita învãþãmânt în limba maghiarã pentru ceangãii din câteva comune ºi slujbe în biserici în limba maghiarã. Presiunile se fac avându-se la remorca unei asociaþii a ceangãilor maghiari din Moldova inclusiv organisme europene, într-o manierã care în alte þãri din lume nu este permisã.

Scrisoare deschisã, adresatã domnilor Mugur Isãrescu ºi Decebal Traian Remeº. În luna iulie ºi august a.c., în calitatea mea de preºedinte al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, v-am adresat douã scrisori (nr. 396/5 iulie 2000 ºi nr. 428/8 august 2000) referitoare la rectificarea bugetului de stat pe anul 2000, solicitând fondurile prevãzute de lege pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã, scrisori la care nu s-a primit nici un rãspuns.

Vã reamintim cã în Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, la art. 170 alin. 1 se prevede cã: ”Finanþarea învãþãmântului de stat se face de la bugetul de stat, în limitele a cel puþin 4% din produsul intern brut.Ò Prin Bugetul de stat pentru anul 2000, învãþãmântului public i s-a repartizat 3,0% din P.I.B., cu 1% mai puþin decât prevederea legalã (anexã). Cu toate eforturile depuse în dezbaterile parlamentare, inclusiv o moþiune simplã (28 februarie 2000), bugetul învãþãmântului nu s-a vrut a fi alocat la parametrii prevãzuþi de lege, fapt care a condus la o stare precarã, mai ales în privinþa bazei didactico-materiale a acestui sector, considerat prioritate naþionalã. Bugetele locale, deficitare în multe judeþe, nu pot completa resursele financiare de care are nevoie învãþãmântul. În mediul rural, situaþia devine dramaticã atunci când unele ºcoli nu au fonduri, ºi elevii, împreunã cu personalul didactic, suportã consecinþele unor condiþii inadecvate de lucru. Rezultatele acestei politici de subfinanþare continuã a învãþãmântului ºi educaþiei nu au întârziat sã aparã, concretizate mai cu seamã în privinþa calitãþii procesului de învãþãmânt ºi accesului copiilor ºi tinerilor spre trepte superioare de ºcolarizare. ªansele de acces la educaþie trebuie asigurate deopotrivã pentru toþi fiii acestei þãri, indiferent de mediul din care provin, ºi, în consecinþã, rectificarea pozitivã a bugetului Ministerului Educaþiei Naþionale devine obligatorie. Creºterea abandonului ºcolar ºi analfabetismului trebuie stopate, domnule prim-ministru!

De asemenea, vã reamintim cã, în Legea nr. 95/1998 la art. 3 alin. 1 se prevede cã ”alocarea de cãtre stat a resurselor financiare pentru cercetare este o prioritate a cheltuielilor bugetareÒ, iar la art. 3 (2) se specificã: ÇResursele bugetare alocate prin Bugetul de stat la cap. ”Cercetare ºtiinþificãÒ trebuie sã þinã seama de tendinþele mondiale în domeniu ºi sã nu fie mai mici de 1/5 faþã de resursele bugetare alocate la cap.Ç ÎnvãþãmântÈ.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Permiteþi-mi sã mã adresez dumneavoastrã, în calitatea mea de deputat al României, membru al Comisiei pentru politicã externã a Camerei Deputaþilor, membru al Delegaþiei Permanente a României în Adunarea Parlamentarã a UEO, fost secretar de stat în Ministerul Culturii ºi, timp de doi ani, ºef al Delegaþiei României în Comitetul pentru Culturã al Consiliului Europei. În perioada în care am parcurs acest traseu profesional nu am constatat ca în vreuna din numeroasele þãri pe care le-am vizitat sã se exercite o presiune externã impudicã asupra autoritãþilor interne pentru impunerea unei decizii favorabile unui alt stat, pentru minarea autoritãþii ºi suveranitãþii proprii, pentru obþinerea de rezultate nocive pe termen lung prin manipularea unui organism internaþional, care ar fi de presupus cã trebuie sã fie obiectiv. În mod foarte concret, acest lucru se întâmplã cu þara noastrã, România, în care o þarã vecinã, Ungaria, foloseºte o ”coloanã a V-aÒ, am numit organizaþia U.D.M.R., ºi funcþionari îndoielnici ai Consiliului Europei, pentru a demonstra cã la noi nu sunt respectate drepturile reale sau imaginare ale unor minoritãþi. Mai nou, este vorba despre pretinsa dorinþã a unor membri ai comunitãþilor de cetãþeni ceangãi din judeþul Bacãu de a avea ºcoli în care sã se predea în limba maghiarã ºi biserici în care sã se slujeascã în aceastã limbã.

Vã aduc la cunoºtinþã, stimaþi colegi, cã în cursul anului 1999 finlandeza Tutti Isohookana-Asunmaa Ñ ºi acum citez dintr-un raport al prefectului judeþului Bacãu, Adrian Mironescu Ñ ”a descins în judeþul Bacãu fãrã a contacta oficialitãþile locale, conducând în felul acesta la o dezinformare a Parlamentului europeanÒ, am încheiat citatul.

Obiectul ”spionajuluiÒ finlandez la Bacãu era învãþãmântul în limba maghiarã în comunitãþile locuite de ceangãi. Pe data de 7 septembrie 2000 s-a prezentat la Prefectura Bacãu o aºa-zisã delegaþie a Consiliului Europei din care, conform aceluiaºi raport citat, fãceau parte, atenþie!, ”filandezul de serviciuÒ, citez Ñ ”Joao Ary, secretar general al Comisiei de Educaþie ºi Culturã din cadrul Consiliului Europei, dar ºi Kombossy Joszef, vicepreºedinte al Uniunii Federale a Minoritãþilor din Europa, ºi deputat U.D.M.R. de Oradea Zsolt Szilagyi ºi Tancsos Vilmos, profesor universitar la Cluj-Napoca, Attila Santba, consilier în Ministerul Educaþiei NaþionaleÒ (sic!).

Da. Alþi colegi?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea este o comemorare la 60 de ani a gravelor întâmplãri petrecute în septembrie 1940, cu titlul: ”Iertãm, dar nu putem uitaÉ!Ò

Vara anului 1940 a rãmas în memoria noastrã ca un moment de tragedie naþionalã. Într-o conjuncturã internaþionalã total defavorabilã, la care se adaugã greºeli politico-diplomatice, economice ºi militare fãcute de-a lungul mai multor ani de oameni politici români ai vremii, þara este sfârtecatã în est, în nord-vest ºi sud de vecini hrãpãreþi ºi nesinceri.

Durerea generatã de amputarea þãrii va fi amplificatã de mii ºi zeci de mii de ori prin tratamentul sãlbatic de care vor avea parte românii din teritoriile ocupate de statele invadatoare: sovietic, maghiar ºi bulgar. Un ºir întreg de nelegiuiri se abat asupra populaþiei româneºti majoritare. De la arestãri, bãtãi, schingiuiri, deposedãri de bunuri materiale, expulzãri, umiliri zilnice, exploatare prin munci grele neremunerate, pânã la asasinate sãvârºite asupra unor persoane singuratice sau grupuri formate din zeci ºi sute de inºi.

Comemorãm, în aceste zile de septembrie, 60 de ani de la asasinatele sãvârºite în Ardealul de Nord, pierdut vremelnic prin Dictatul de la Viena, de armata maghiarã ºi unii locuitori maghiari din satele ºi comunele din zonã. Un inventar fãcut de istoricii români pentru perioada 4 Ð 30 septembrie 1940, atestã execuþii zilnice în cele zece judeþe ”cedateÒ Ungariei, cãreia le cad victime în primul rând români, dar ºi slovaci ºi evrei. O statisticã a vremii aratã cã numai între 30.08.1940 Ð 1.11.1941 s-au înregistrat 22.713 omoruri ºi alte fãrãdelegi la adresa populaþiei nemaghiare.

Pentru a nu ne pierde în istorism, vrem sã subliniem câteva caracteristici ale acelor vremuri ºi tragedii de tristã amintire, inclusiv modul în care au fost ele receptate ºi redate cititorului de istorie, cetãþeanului român.

Multã vreme dupã încheierea celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, asasinii românilor din Ardealul de Nord erau denumiþi cu expresia genericã de ”horthyºtiÒ. Un cuvânt artificial, derutant, care cãuta sã mascheze numele poporului maghiar din care s-au recrutat aceºtia, fie cã era vorba de unitãþi militare maghiare regulate, fie unitãþi paramilitare formate din civili localnici, vecini ai victimelor. Explicaþia trebuie sã o cãutãm în ponderea deosebitã pe care neromânii o aveau în rândurile Partidului Comunist din România, inclusiv în forurile de conducere ale acestuia, dar ºi în lozinca, la modã atunci, a internaþionalismului proletar, a prieteniei care trebuia sã anime toate popoarele din ”lagãrul socialistÒ. Pentru consolidarea ºi pãstrarea acestei prietenii, adevãrul trebuia sacrificat. Astãzi, în numele altui tip de internaþionalism, l-am numi ”globalizatorÒ, facem aceleaºi greºeli ºi rabaturi adevãrului.

Domnule Bejinariu, poftiþi.

Intervenþia se intituleazã: ”Aºa coboarã ºcoala româneascãÒ.

În cadrul reformei învãþãmântului din România, prolifereazã ºcolile particulare ºi, în special, universitãþile.

A apãrut ºi se extinde ºi o pseudoalternativã a învãþãmântului pedagogic. Învãþãmântul din România are o mare tradiþie în sfera învãþãmântului pedagogic ºi o impresionantã experienþã în lungul ºi anevoiosul drum al devenirii învãþãtorului.

Ca absolvent al ºcolii pedagogice, ca om al ºcolii de-o viaþã ºi ca cercetãtor al istoriei învãþãmântului, ºtiu cã la formarea învãþãtorului participã ºi învãþãtorii de la ºcoala de aplicaþie, profesorul de pedagogie ºi psihologie ºi profesorii metodiºti de specialitate.

O laturã fundamentalã în devenirea învãþãtorului o constituie practica pedagogicã: zeci ºi zeci de asistenþe la lecþii, analize la lecþii, lecþii de probã ºi lecþii finale.

Acum ºcoala pedagogicã particularã capãtã forma de cursuri intensive sâmbãta ºi duminica, ºcoala cu dublã specializare Ð învãþãtor-educator. Admiterea se face fãrã probe eliminatorii pentru dicþie, muzicã, desen ºi educaþie fizicã ºi fãrã alte exigenþe specifice.

Alãturi de timpul de învãþãmânt foarte redus (la mai mult de jumãtate faþã de învãþãmântul de stat), este ºi randamentul foarte redus din zilele de sâmbãtã ºi duminicã, precum ºi imposibilitatea practicii pedagogice.

Cu respectul cuvenit faþã de profesorii de la aceastã ºcoalã, mai bine plãtiþi, dar, cu orice eforturi ºi mãiestrii, prin cursuri comasate e imposibil de fãcut învãþãtori adevãraþi. Multã vreme, dar ºi astãzi, pun la îndoialã formarea învãþãtorului, chiar din absolvenþii de liceu, numai cu doi ani de ºcoalã postlicealã.

Generaþiile de copii din mileniul al treilea au mare nevoie de învãþãtori adevãraþi, formaþi în ºcoli pedagogice adevãrate.

Propunem M.E.N. sã supunã unei analize extrem de atente ºi exigente învãþãmântul pedagogic particular ºi sã adopte mãsuri adevãrate.

Mai este cineva? Nu mai este.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi, de dezbateri, anunþându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 274, fiind absenþi 69. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este întrunit.

Intrãm în ordinea de zi ºi vã reamintesc cã, pe primul punct figureazã numirea a doi membri în Consiliul Naþional al Audiovizualului, apoi 3 rapoarte ale comisiilor de mediere ºi proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului. Fiind puncte foarte importante pe ordinea de zi, rog liderii grupurilor parlamentare sã asigure cvorumul în salã. Mai avem a ne pronunþa prin vot asupra a 4 proiecte de lege cu caracter organic, adoptate în ºedinþele precedente.

Deci, vã rog, trecem la votarea celor doi membri în Consiliul Naþional al Audiovizualului.

Un secretar citeºte ºi doi chestori împart buletinele. ## Stimaþi colegi,

Suntem la votul cu buletine, reglementat de art. 112 din regulament, pe care vi-l redau: ”În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele ºi prenumele candidatului, funcþia pentru care acesta candideazã ºi, dupã caz, grupul parlamentar din care face parte.

Exprimarea votului pentru numiri se face prin intermediul buletinelor de vot, cu excepþia cazurilor în care prin lege sau prin regulament se prevede o altã procedurã de vot.

Deputatul voteazã pentru, lãsând neatinse pe buletinul de vot numele ºi prenumele persoanei propuse. El voteazã contra, ºtergând numele ºi prenumele persoanei propuse.

Buletinele de vot se introduc în urne. Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartã ºtampila de control ºi cele pe care numãrul candidaþilor al cãror nume nu a fost ºters depãºeºte numãrul funcþiilor pentru care se face alegerea.Ò

Pe buletinul de vot figureazã 6 nume, din care 4 vor fi tãiate, iar 2 rãmân. Aceasta pentru ca votul sã fie valabil.

A tãia mai mult decât 4, a lãsa netãiat mai mult decât 2 înseamnã vot nul.

Dacã rãmâne numai unul pe listã?

Nu, e vot valabil numai pentru cel care a rãmas. Deci, stimaþi colegi, acum am buletinul de vot în faþã, am primit ºi informaþiile necesare de la comisie. Sunt 6 candidaþi. Rãmân netãiaþi maximum 2. Dacã rãmâne unul netãiat, votul este valabil.

Domnul Gabriel Þepelea, preºedintele Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., a solicitat procedural cuvântul pentru o intervenþie.

## DUPÃ PAUZÃ

Rog liderii grupurilor parlamentare sã invite deputaþii în salã ºi întreb membrii comisiei care au audiat candidaþii: în condiþiile în care regulamentul nu stabileºte o majoritate absolutã, deci de jumãtate plus unu din numãrul total al deputaþilor, în condiþiile în care legea nu prevede jumãtate plus unu din numãrul total, înseamnã cã este majoritatea relativã jumãtate plus unu din numãrul celor prezenþi.

Existã posibilitatea sã mergem la mai multe tururi de scrutin. Noi avem deja o practicã: eliminãm câte un candidat, cel cu voturi mai puþine, pânã când rãmân doi aleºi.

Stimaþi colegi,

Domnul secretar Gaspar va da citire catalogului. Doi chestori sunt invitaþi sã distribuie buletinele de vot.

Vor rãmâne netãiaþi maximum 2. Deci veþi tãia maximum 4. Veþi tãia numele a cel mult 4 candidaþi.

Domnule preºedinte,

Procedura de vot, în cazul votului cu buletine, are urmãtoarele etape: întotdeauna trebuie sã rãmânã pe buletin numãrul de candidaþi pentru locurile respective. Deci sunt 6 înscriºi pe buletin, sunt 2 locuri, deci 4 trebuie tãiaþi. Dar se poate ca ºi în varianta ca cineva sã taie 5 de pe buletin ºi unul sã rãmânã netãiat. Este vot valabil pentru cel care a rãmas netãiat ºi vot împotriva celorlalþi cinci. Dupã cum pot fi tãiaþi toþi 6, ºi atunci toate se contabilizeazã la voturi împotrivã.

Dar principiul de bazã este acesta, ca sã rãmânã 2 nume neºterse ºi 4 sã fie radiate.

Domnule secretar, numai o clipã.

Stimaþi colegi, existã nelãmuriri în salã? Mai existã întrebãri cu privire la procedura de vot?

Nu!

Aº vrea sã-mi permiteþi sã fac douã precizãri: întâi Ð este necesar ca înainte de a purcede la vot sã admiteþi sã avem o scurtã pauzã de consfãtuire între grupurile parlamentare sau grupurile parlamentare în interiorul lor. Numãrul doi: practica noastrã a fost întotdeauna de a prezenta lista ºi de a prezenta lista în versiunea pe care o dau comisiile sau, mai bine zis, grupurile parlamentare, pentru cã se poate întâmpla ca grupurile parlamentare sã aibã o opþiune ºi, în aceste condiþii, eu vã propun ca dupã reuniune sã vinã fiecare grup parlamentar ºi sã spunã opþiunea pentru candidaþii respectivi, pentru cã existã situaþii de genul acesta: mai mulþi candidaþi decât încap în structurile respective.

Practic, este nevoie de 2 candidaþi ºi sunt 2 locuri ºi câte 3 candidaþi.

Deci rugãmintea este sã aprobaþi o pauzã, dupã 10 minute sã ne reîntâlnim ºi sã vinã fiecare sã-ºi prezinte candidaþii în ultima versiune.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, urmeazã 15 minute pauzã.

Cei doi chestori care sunt?

Comisia de numãrare?!

Numãrarea o face Biroul permanent.

Domnul deputat Albu este prezent? Domnul deputat Albu de la Partidul Democrat ºi domnul deputat Alexandru Lãpuºan de la P.D.S.R. Da, vã rog, sã începem.

|**Domnul Acsinte Gaspar:**|**Domnul Acsinte Gaspar:**| |---|---| |Gata. Vã rog sã poftiþi sã luaþi buletinele. Vã rog sã|| |pregãtiþi ºi stilouri, ca sã poatã sã opereze.|| |Achimescu Victor-ªtefan<br>Aferãriþei Constantin|absent<br>absent| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Alexandru<br>Albu Gheorghe|prezent<br>prezent| |Alecu Aurelian Paul|absent| |Ana Gheorghe (DB)|absent|

PAUZÃ

## 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/28.IX.2000

Ana Gheorghe (HD) absent Cunescu Sergiu absent Andrei Gheorghe prezent Dan Marþian prezent Andronescu Ecaterina absentã Dan Matei-Agathon absent Antal Istv‡n prezent Darie Simion prezent Antonescu George Crin Laurenþiu absent Dãrãmuº Nicolae Octavian prezent Antonescu Niculae Napoleon absent Dãnilã Vasile prezent Argeºanu Valentin prezent Decusearã Jean prezent Arghezi Mitzura Domnica absentã Dejeu Gavril prezent Ariton Gheorghe prezent Diaconescu Ion prezent Asztalos Ferenc prezent Dimitriu Sorin Petre prezent Avramescu Constantin-Gheorghe prezent Dîrstaru Dorin absent Baban ªtefan prezent Dobre Traian prezent Babiaº Iohan-Peter prezent Dobrescu Smaranda absentã Babiuc Victor absent Dorian Dorel absent Baciu Mihai prezent Dorin Mihai prezent Badea Alexandru Ioan absent Dragoº Iuliu Liviu absent Bara Radu-Liviu prezent Dragu George prezent B‡r‡nyi Francisc absent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Barbaresso Emanoil-Dan prezent Drecin Mihai Dorin prezent Barbãroºie Victor prezent Drumen Constantin prezent Barde Tãnase absent Dugulescu Petru absent Bartoº Daniela absentã Dumitraºcu Laurenþiu absent Bãbãlãu Constantin prezent Dumitrean Bazil prezent Bãlãeþ Dumitru prezent Dumitrescu (Bãlan) Marilena absentã Becsek-Garda Dezideriu Coloman absent Dumitrescu Paul Adrian absent Bejinariu Petru prezent Dumitriu (Hunea) Carmen prezentã Berceanu Radu Mircea absent Elek Barna Matei absent Berci Vasile prezent Enache Marian absent Berciu Ion prezent Enescu Ion prezent Biriº Anamaria Mihaela prezentã Fenoghen Sevastian prezent Birtalan çkos prezent Filipescu Ileana prezentã Bivolaru Gabriel absent Furo Iuliu Ioan prezent Bivolaru Ioan prezent Galic Lia-Andreia prezentã Boda Iosif absent Gaspar Acsinte prezent Bšndi Gyšngyike prezentã Gavra Ioan absent Boºtinaru Victor prezent Gavrilaº Teodor prezent Bot Octavian absent Gazi Gherasim prezent Botescu Ion absent Georgescu Florin prezent Bran Vasile prezent Gheciu Radu-Sever-Cristian prezent Brezniceanu Alexandru prezent Gheorghe Valeriu prezent Bud Nicolae prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Buga Florea prezent Gheorghiu Adrian prezent Bujor Liviu absent Gheorghiu Mihai absent Burlacu Viorel prezent Gherasim Ion-Andrei prezent Buruianã-Aprodu Daniela absentã Ghidãu Radu prezent Buzatu Dumitru prezent Ghiga Vasile prezent Calimente Mihãiþã absent Giurescu Ion prezent Cazacu Vasile-Mircea prezent Glãvan ªtefan absent Cazan Gheorghe Romeo Leonard prezent Godja Petru prezent Cândea Vasile prezent Grãdinaru Nicolae prezent Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae prezent Grigoraº Neculai prezent Chichiºan Miron prezent Grigoriu Mihai prezent Chiliman Andrei-Ioan prezent Groza Nicolae absent Chiriac Mihai prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Chiriþã Dorin prezent Haºotti Puiu prezent Ciontu Corneliu prezent Hilote Eugen-Gheorghe absent Ciumara Mircea absent Hlinschi Mihai prezent Cîrstoiu Ion prezent Honcescu Ion prezent Cojocaru Radu-Spiridon prezent Hrebenciuc Viorel absent Constantinescu Dan prezent Iacob Elena prezentã Corâci Ioan Cezar prezent Ianculescu Marian prezent Corniþã Ion prezent Ifrim Dumitru prezent Cosma Liviu-Ovidiu absent Igna Ioan prezent Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Ignat ªtefan prezent Cotrutz Constantin Eremia prezent Iliescu Valentin-Adrian prezent Cristea Gabriela prezentã Ionescu Alexandru prezent Cristea Gheorghe absent Ionescu Anton prezent Cristea Marin absent Ionescu Bogdan absent |Ionescu Constantin|absent|Nichita Dan Gabriel|absent| |---|---|---|---| |Ionescu-Galbeni Niculae Vasile Constantin|prezent|Nicolae Jianu|prezent| |Ionescu Gheorghe|absent|Nicolaiciuc Vichentie|prezent| |Ionescu Marina|absentã|Nicolescu Mihai|prezent| |Ionescu Nicolae|prezent|Nicolicea Eugen|prezent| |Ioniþã Mihail-Gabriel|prezent|Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae|prezent| |Ioniþã Nicu|absent|Nistor Vasile|prezent| |Iorga Leonida Lari|prezentã|Noica Nicolae|absent| |Iorgulescu Adrian|absent|Oanã Gheorghe|prezent| |Irimescu Haralambie|prezent|Oltean Ioan|prezent| |Ivãnescu Paula Maria|prezentã|Onaca Dorel Constantin|absent| |Jurcan Dorel|absent|Opriº Constantin Remus|prezent| |Jurcã Teodor|prezent|Osman Fedbi|prezent| |Kakasi Alexandru|prezent|Palade Dan|prezent| |Kelemen Atilla BŽla Ladislau|prezent|Pambuccian Varujan|prezent| |Kerekes K‡roly|prezent|Paneº Iosif|prezent| |K—nya-Hamar Alexandru|prezent|Panteliuc Vasile|prezent| |Kovacs Carol-Emil|prezent|Pantiº Sorin|absent| |Kov‡cs Csaba-Tiberiu|prezent|Papuc Aurel Constantin|prezent| |Lazia Ion|prezent|Partal Petre|prezent| |Lãdariu Lazãr|prezent|Paºcu Ioan Mircea|absent| |Lãpuºan Alexandru|prezent|Pavel Lavinia|prezentã| |Leca Mihai|prezent|Pavel Vasile|prezent| |Leonãchescu Nicolae|prezent|Pavelescu Claudiu Costel|prezent| |Lepºa Sorin Victor|prezent|Pãcurariu Iuliu|prezent| |Lixãndroiu Viorel|prezent|Pãunescu Costel|prezent| |Lupu Vasile|prezent|Pârgaru Ion|prezent| |Macarie Sergiu|prezent|Pâslaru Dumitru|prezent| |Manole Odisei|absent|PŽcsi Francisc|absent| |Manolescu Oana|prezentã|Pereº Alexandru|prezent| |Marin Gheorghe|prezent|Petrescu Ovidiu Cameliu|prezent| |Marineci Ionel|prezent|Petrescu Silviu|prezent| |Marinescu Ioan-Sorin<br>M‡rton çrp‡d-Francisc|prezent<br>absent|Petrescu Virgil<br>Petreu Liviu|prezent<br>absent| |Matei Lucian Ion|absent|Pintea Ioan|prezent| |Matei Vasile|prezent|Piþigoi Barbu|prezent| |M‡tis Eugen|prezent|Podaru Dumitru-Teodor|prezent| |Mândroviceanu Vasile|prezent|Pop Iftene|prezent| |Mânea Radu|prezent|Pop Leon Petru|prezent| |Mera Alexandru-Liviu|prezent|Pop Viorel|absent| |Meºca Sever|prezent|Popa Aron Ioan|absent| |Miclãuº Vasile|absent|Popa Daniela|absentã| |Micle Ulpiu-Radu-Sabin|absent|Popa Ioan-Mihai|prezent| |Mihãilescu Petru-ªerban|prezent|Popa Nicolae|prezent| |Mihu Victor Traian|prezent|Popa ªtefan|prezent| |Miloº Aurel|prezent|Popa Virgil|prezent| |Mitrea Miron-Tudor|prezent|Popescu-Bejat ªtefan-Marian|prezent| |Mogoº Ion|prezent|Popescu Dumitru|prezent| |Moiceanu Constantin|prezent|Popescu Emil-Teodor|absent| |Moldovan Petre|absent|Popescu Ioan-Dan|absent| |Moldoveanu Eugenia|prezentã|Popescu Irineu|prezent| |Morariu Teodor-Gheorghe|absent|Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton|absent| |Moroianu Geamãn Adrian Tudor|absent|Priceputu Laurenþiu|absent| |Moucha Romulus-Ion|prezent|Protopopescu Cornel|absent| |Munteanu Ion|prezent|Putin Emil-Livius-Nicolae|prezent| |Mureºan Ioan|absent|Puwak Hildegard-Carola|absentã| |Muru Grigore|prezent|Radu Alexandru-Dumitru|prezent| |Muscã Monica Octavia|prezentã|Radu Elena Cornelia Gabriela|prezentã| |Nagy ªtefan|absent|R‡duly R—bert K‡lm‡n|absent| |Naidin Petre|prezent|Raica Florica Rãdiþa|prezentã| |Nanu Romeo|absent|Raicu Romulus|prezent| |Nãstase Adrian|prezent|R‡koczi Ludovic|prezent| |Neacºu Ilie|prezent|Rãdulescu Cristian|prezent| |Neagu Romulus|prezent|Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban|prezent| |Neagu Victor|prezent|Rânja Traian-Neculaie|prezent| |Negoiþã Gheorghe-Liviu|absent|Remeº Decebal-Traian|absent| |Negrãu Mircea|prezent|Rizescu Sergiu-George|prezent| |Nica Dan|prezent|Roman Ioan|absent| Roºca Ioan absent Aferãriþei Constantin absent Roºca Toader prezent Alecu Aurelian Paul absent Rotaru Dumitru prezent Ana Gheorghe (DB) absent Ruse Corneliu Constantin prezent Ana Gheorghe (HD) absent Sandu Alecu prezent Andronescu Ecaterina prezentã Sandu Dumitru prezent Poftiþi ºi votaþi! Sandu Ion Florentin prezent Antonescu George Crin Laurenþiu absent Sassu Alexandru prezent Antonescu Niculae Napoleon absent Sãndulescu Aureliu Emil absent Arghezi Mitzura Domnica prezentã Sârbu Marian prezent Babiuc Victor absent Secarã Gheorghe prezent B‡r‡nyi Francisc absent Serac Florian prezent Barde Tãnase prezent Severin Adrian absent Bartoº Daniela absentã Simedru Dan Coriolan prezent Becsek-Garda Dezideriu Coloman absent Sireþeanu Mihail prezent Berceanu Radu Mircea absent Sonea Ioan absent Bivolaru Gabriel prezent Spãtaru Liviu prezent Boda Iosif absent Spiridon Didi prezent Bot Octavian prezent Stan Vasile prezent Botescu Ion prezent Stanca Teodor prezent Bujor Liviu absent Stanciu Anghel prezent Buruianã-Aprodu Daniela absentã Stãnescu Alexandru-Octavian prezent Calimente Mihãiþã absent Stãnescu Mihai-Sorin prezent Ciumara Mircea absent Stoica Valeriu absent Cosma Liviu-Ovidiu absent Sturza Popovici Cornel prezent Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Cristea Gheorghe absent Szil‡gyi Zsolt prezent Cristea Marin absent ªaganai Nusfet prezent Cunescu Sergiu absent ªerban George absent Dan Matei-Agathon absent ªtefãnoiu Luca prezent Dîrstaru Dorin absent ªteolea Petru prezent Dobrescu Smaranda prezentã Tabãrã Valeriu prezent Dorian Dorel absent Tam‡s S‡ndor absent Dragoº Iuliu Liviu absent Tarna Gheorghe prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Tãvalã Tãnase-Pavel prezent Dugulescu Petru absent Teculescu Constantin prezent Dumitraºcu Laurenþiu absent Tokay Gheorghe prezent Dumitrescu (Bãlan) Marilena absentã Trifu Romeo Marius prezent Dumitrescu Paul Adrian absent Tudor Marcu absent Elek Barna Matei absent Tudose Nicolae-Florin absent Enache Marian absent Þepelea Gabriel prezent Gavra Ioan prezent Þocu Iulian-Costel absent Gheorghiu Mihai prezent Þurlea Petre absent Glãvan ªtefan prezent Udrea Florian prezent Groza Nicolae absent Vaida Francisc-Atila absent Hilote Eugen-Gheorghe absent Valeca ªerban Constantin prezent Hrebenciuc Viorel absent Varga Attila prezent Ionescu Bogdan absent Vasilescu Nicolae prezent Ionescu Constantin absent Vasilescu Valentin prezent Ionescu Gheorghe prezent Vataman Dorin prezent Ionescu Marina absentã Vãsioiu Horia prezent Ioniþã Nicu absent Vâlceanu Gheorghe absent Iorgulescu Adrian absent Vâlcu Mircea prezent Jurcan Dorel prezent Manole Odisei absent Vetiºanu Vasile prezent Vida Iuliu absent M‡rton çrp‡d-Francisc absent Vida-Simiti Ioan prezent Matei Lucian Ion absent Videanu Adriean absent Miclãuº Vasile absent Vilãu Ioan-Adrian absent Micle Ulpiu-Radu-Sabin absent Moldovan Petre absent Vintilã Dumitru Mugurel absent Vitcu Mihai prezent Morariu Teodor-Gheorghe absent. Viþelar Bogdan absent **Domnul Vasile Lupu:** Voicu Mãdãlin prezent Weber Ernest-Otto absent Stimaþi colegi, nu pãrãsiþi sala, pentru cã vom contiWittstock Eberhard-Wolfgang prezent. nua! Domnule preºedinte,

Deci prima strigare s-a efectuat. Reluãm cu cei care nu au rãspuns la primul apel, absenþii: Achimescu Victor-ªtefan absent

Moroianu Geamãn Adrian Tudor absent Mureºan Ioan absent |Nagy ªtefan|absent| |---|---| |Nanu Romeo|absent| |Negoiþã Gheorghe-Liviu<br>Nichita Dan Gabriel|absent<br>prezent| |Noica Nicolae|absent| |Onaca Dorel Constantin<br>Pantiº Sorin<br>Paºcu Ioan Mircea|absent<br>absent<br>absent| |PŽcsi Francisc<br>Petreu Liviu<br>Pop Viorel|absent<br>absent<br>absent| |Popa Aron Ioan<br>Popa Daniela<br>Popescu Emil-Teodor|absent<br>absentã<br>absent| |Popescu Ioan-Dan<br>Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton<br>Priceputu Laurenþiu<br>Protopopescu Cornel<br>Puwak Hildegard-Carola<br>R‡duly R—bert K‡lm‡n<br>Remeº Decebal-Traian<br>Roman Ioan<br>Roºca Ioan<br>Sãndulescu Aureliu Emil<br>Severin Adrian<br>Vã rog sã vã exprimaþi votul!<br>Sonea Ioan<br>Stoica Valeriu<br>ªerban George<br>Tam‡s S‡ndor<br>Tudor Marcu<br>Tudose Nicolae-Florin<br>Þocu Iulian-Costel<br>Þurlea Petre<br>Vaida Francisc-Atila<br>Vâlceanu Gheorghe<br>Vida Iuliu<br>Videanu Adriean<br>Vilãu Ioan-Adrian<br>Vintilã Dumitru Mugurel<br>Viþelar Bogdan<br>Weber Ernest-Otto|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absentã<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent.|

## **Domnul Vasile Lupu:**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu propun sã parcurgem ºi rapoartele de mediere ºi apoi sã trecem la numãrarea voturilor.

Mãcar un secretar de ºedinþã, domnul Gazi...!

Deci Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind produsele cosmetice.

La poziþia 1, comisia de mediere propune, cu unanimitate de voturi, textul Camerei.

Obiecþiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Poziþia 2, aceeaºi situaþie. Obiecþiuni sunt? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Poziþia 3, text Camerã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Poziþia 4, text Camerã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Poziþia 5, text Camerã.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Poziþia 6, text Camerã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Poziþia 7, text Camerã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Poziþia 8, text Camerã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Poziþia 9, text Camerã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Poziþia 10, text Camerã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Poziþia 11, text Camerã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Raportul, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

- Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege

- pentru modificarea ºi completarea Legii protecþiei muncii, nr. 90/1996.

- Punctul 1, text Camera Deputaþilor. Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

- Punctul 2, text Camera Deputaþilor. Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

- Punctul 3, text Camerã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Punctul 4, text comun. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

- Punctul 5, text Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Punctul 6, text Camerã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Punctul 7, text Camerã.

- Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Punctul 8, text Camerã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

- Punctul 9, text Camerã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Punctul 10, text Camerã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

**:**

Pânã la sfârºit este, domnule preºedinte, pânã la 121, inclusiv.

...21, deci pânã la 121, inclusiv, este numai varianta Camerei Deputaþilor. Textele au fost dezbãtute, au fost votate în Camerã.

Dacã cineva are vreo observaþie la unul din aceste puncte?

Nu!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Le

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Reluãm ºedinþa noastrã de astãzi.

Invit pe domnul Gaspar, secretar de ºedinþã, sã anunþe rezultatul votului ºi avem a decide dacã intrãm în al doilea tur de scrutin sau trecem la regulament.

Secretariatul tehnic sã aducã procesul-verbal de consemnare a rezultatului votului.

Stimaþi colegi,

Pânã intrãm în celelalte proceduri parlamentare, cred cã este momentul sã felicitãm echipa femininã de gimnasticã a României pentru rezultatul excepþional obþinut la Jocurile Olimpice. ( _Aplauze puternice în salã._ )

Domnul secretar Gaspar va da citire procesului-verbal consemnând rezultatele votului dat de Camerã în ºedinþa de dimineaþã.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

”Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi cu privire la numirea a doi membri în Consiliul Naþional al Audiovizualului.

Procedându-se la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate potrivit art. 112 din regulament prin vot secret cu buletine de cãtre deputaþi asupra candidaþilor propuºi în vederea numirii, în conformitate cu art. 25 din Legea audiovizualului, nr. 48 din 1992, a doi membri în Consiliul Naþional al Audiovizualului, pe locurile devenite vacante prin expirarea mandatelor domnilor Tudor Gheorghe ºi Mircea Sorin Moldovan, potrivit hotãrârilor Camerei Deputaþilor nr. 18 din 25 iunie 1996 ºi, respectiv, 21 din 27 iunie 1996, referitoare la numirea acestor doi membri, precum ºi Hotãrârii nr. 26 din 29 iunie 2000 privind exercitarea mandatului de cãtre unii membrii ai Consiliului Naþional al Audiovizualului, s-au constatat urmãtoarele: numãrul total al deputaþilor Ñ 343, numãrul deputaþilor prezenþi Ñ 256, numãrul total de voturi exprimate Ñ 256, numãrul de voturi anulate Ñ 11, numãrul total de voturi valabil exprimate Ñ 245.

Din numãrarea voturilor rezultã urmãtoarele: Piþa Dan, Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D.Ñcivic-ecologist, voturi pentru Ð 39, voturi contra Ð 206, Stoica Gabriela, Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D.Ñcivic-ecologist, voturi pentru Ð 171, voturi contra Ð74; Ioana Maria Slãvescu, Grupul parlamentar al U.S.D.-P.D., voturi pentru Ð 94, voturi contra Ð 151; Vaeni Constantin, Grupul parlamentar al P.D.S.R., voturi pentru Ð 47, voturi contra Ð 198; Moldovan Mircea Sorin, Grupul parlamentar al P.D.S.R., 97 de voturi pentru, 148 de voturi contra; Tudor Gheorghe, Grupul parlamentar al P.D.S.R., voturi pentru Ð 17, voturi împotrivã Ð 228.

Ca urmare a faptului cã a întrunit majoritatea voturilor deputaþilor prezenþi, minimum 129 din 256 prezenþi, majo- ritate cerutã de art. 113 alin. 5 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Camera Deputaþilor numeºte în calitatea de membru al Consiliului Naþional al Audiovizualului pe o perioadã de 4 ani pe doamna Stoica Gabriela.

Ceilalþi candidaþi nu au întrunit numãrul necesar de voturi cerute de regulament pentru a fi numiþi. Urmeazã ca, potrivit procedurii parlamentare, sã se organizeze un alt tur de scrutin, pentru a fi desemnat ºi cel de al doilea membru în Consiliul Naþional al Audiovizualului.Ò

Procesul-verbal este semnat de cãtre membrii Biroului permanent al Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, pentru un al doilea tur, nu prea vãd majoritatea ºi sã nu consumãm timpul în zadar.

## **Domnul Iuliu Ioan Furo**

**:**

Nici pentru regulament nu avem.

Deci P.N.Þ.C.D. a avut doi candidaþi, ocupând un loc, îºi retrage al doilea candidat ºi rãmân în cursã U.S.D.P.D. ºi P.D.S.R.-ul, dacã doreºte cu un singur candidat; dacã nu, cu toþi trei, dar trebuie sã vã pronunþaþi dumneavoastrã prin vot dacã trecem la al doilea tur, pentru cã nu prea vãd de unde va ieºi o majoritate, cea cerutã de regulament.

## Stimaþi colegi,

Trecem la al doilea tur de scrutin. Vã rog, buletinele ºi catalogul. Domnul Gaspar, din partea P.D.S.R., are cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pentru cel de al doilea tur de scrutin în vederea desemnãrii celui de al doilea membru în Consiliul Naþional al Audiovizualului, Grupul parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România va înscrie pe buletinul de vot pe cel mai bine plasat la primul tur, adicã pe domnul Mircea Moldovan, care a obþinut 97 de voturi. Urmeazã ca ºi celelalte grupuri care au avut înscriºi candidaþi pe buletin sã facã precizarea, pentru a se întocmi buletinul de vot.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog, ocupaþi-vã locurile în bãnci, mai avem a ne pronunþa asupra a patru proiecte de lege, proiecte de lege organicã. ( _Se acþioneazã soneria pentru chemarea domnilor deputaþi în salã_ .)

Chestorii, vã rog, invitaþi deputaþii în salã!

Stimaþi colegi, cred cã suntem aproape în cvorum. Rog secretarii sã numere.

Proiectul de Lege privind declararea oraºului Gherla, judeþul Cluj, municipiu. Vã rog, atenþie! Ocupaþi-vã locurile în bãnci!

|**Domnul Acsinte Gaspar:**|| |---|---| |Achimescu Victor-ªtefan<br>Aferãriþei Constantin<br>Afrãsinei Viorica|absent<br>prezent<br>prezentã| |Albu Alexandru<br>Albu Gheorghe|absent<br>absent| |Alecu Aurelian Paul<br>Ana Gheorghe (DB)|absent<br>absent| |Ana Gheorghe (HD)<br>Andrei Gheorghe|absent<br>prezent| |Andronescu Ecaterina<br>Antal Istv‡n<br>Antonescu George Crin Laurenþiu|absentã<br>absent<br>absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe|prezent<br>prezentã<br>prezent| |Asztalos Ferenc<br>Avramescu Constantin-Gheorghe|prezent<br>prezent| |Baban ªtefan|absent| |Babiaº Iohan-Peter|absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|prezent| |Badea Alexandru Ioan<br>Bara Radu-Liviu<br>B‡r‡nyi Francisc<br>Barbaresso Emanoil-Dan<br>Barbãroºie Victor<br>Barde Tãnase<br>Bartoº Daniela<br>Bãbãlãu Constantin|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absentã<br>prezent| |Bãlãeþ Dumitru<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent<br>absent| |Bejinariu Petru|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Berci Vasile<br>Berciu Ion<br>Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos|prezent<br>prezent<br>prezentã<br>absent| |Bivolaru Gabriel|absent| |Bivolaru Ioan|absent| |Boda Iosif|absent.|

**Domnul Vasile Lupu:** Enache Marian absent Enescu Ion prezent Stimaþi colegi, Fenoghen Sevastian prezent Dupã vot, vã rog sã rãmâneþi în salã, ca sã putem continua dezbaterile. Filipescu Ileana prezentã Furo Iuliu Ioan prezent **Domnul Acsinte Gaspar:** Galic Lia-Andreia prezentã Gaspar Acsinte prezent Bšndi Gyšngyike prezentã Gavra Ioan absent Boºtinaru Victor prezent Gavrilaº Teodor absent Bot Octavian absent Gazi Gherasim prezent Botescu Ion prezent Georgescu Florin absent Bran Vasile prezent Gheciu Radu-Sever-Cristian prezent Brezniceanu Alexandru prezent Gheorghe Valeriu prezent Bud Nicolae absent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Buga Florea prezent Gheorghiu Adrian prezent Bujor Liviu absent Gheorghiu Mihai prezent Burlacu Viorel prezent Gherasim Ion-Andrei prezent Buruianã-Aprodu Daniela prezentã Ghidãu Radu prezent Buzatu Dumitru prezent Ghiga Vasile prezent Calimente Mihãiþã absent Giurescu Ion prezent Cazacu Vasile-Mircea prezent Glãvan ªtefan prezent Cazan Gheorghe Romeo Leonard prezent Godja Petru prezent Cândea Vasile prezent Grãdinaru Nicolae prezent Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae absent Grigoraº Neculai prezent Chichiºan Miron absent Grigoriu Mihai prezent Chiliman Andrei-Ioan prezent Groza Nicolae absent Chiriac Mihai prezent Gvozdenovici Slavomir absent Chiriþã Dorin prezent Haºotti Puiu prezent Ciontu Corneliu absent Hilote Eugen-Gheorghe prezent Ciumara Mircea absent Vã rog sã vã ridicaþi buletinele! Cîrstoiu Ion prezent Hlinschi Mihai prezent Cojocaru Radu-Spiridon absent Honcescu Ion prezent Constantinescu Dan absent Hrebenciuc Viorel absent Corâci Ioan Cezar absent Iacob Elena prezentã Corniþã Ion prezent Ianculescu Marian prezent Cosma Liviu-Ovidiu absent Ifrim Dumitru prezent Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Igna Ioan prezent Cotrutz Constantin Eremia prezent Ignat ªtefan prezent Cristea Gabriela absentã Iliescu Valentin-Adrian prezent Cristea Gheorghe prezent Ionescu Alexandru prezent Cristea Marin absent Ionescu Anton prezent Cunescu Sergiu absent Ionescu Bogdan prezent Dan Marþian prezent Ionescu Constantin absent Dan Matei-Agathon absent Ionescu-Galbeni Niculae Vasile prezent Darie Simion prezent Ionescu Gheorghe prezent Dãrãmuº Nicolae Octavian prezent Ionescu Marina absentã Dãnilã Vasile prezent Ionescu Nicolae prezent Decusearã Jean prezent Ioniþã Mihail-Gabriel prezent Dejeu Gavril prezent Ioniþã Nicu absent Diaconescu Ion absent Iorga Leonida Lari absentã Dimitriu Sorin Petre prezent Iorgulescu Adrian absent Dîrstaru Dorin absent Irimescu Haralambie prezent Dobre Traian prezent Ivãnescu Paula Maria prezentã Dobrescu Smaranda absentã Jurcan Dorel prezent Dorian Dorel absent Jurcã Teodor prezent Dorin Mihai prezent Kakasi Alexandru prezent Dragoº Iuliu Liviu absent Kelemen Atilla BŽla Ladislau prezent Dragu George absent Kerekes K‡roly prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent K—nya-Hamar Alexandru prezent Drecin Mihai Dorin absent Kovacs Carol-Emil prezent Drumen Constantin prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu absent Dugulescu Petru absent Lazia Ion prezent Dumitraºcu Laurenþiu absent Lãdariu Lazãr prezent Dumitrean Bazil absent Lãpuºan Alexandru prezent Dumitrescu (Bãlan) Marilena absentã Leca Mihai prezent Dumitrescu Paul Adrian absent Leonãchescu Nicolae absent Dumitriu (Hunea) Carmen absentã Lepºa Sorin Victor absent Elek Barna Matei absent Lixãndroiu Viorel prezent

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Rog secretarii de ºedinþã sã-ºi ocupe locurile, pentru continuarea ºedinþei.

Onoraþi colegi, continuãm ºedinþa.

Îi dau cuvântul domnului secretar Acsinte Gaspar, sã citeascã procesul-verbal de numãrare a voturilor.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Procesul-verbal pe care Biroul permanent vi-l prezintã are urmãtorul conþinut:

”Procedându-se la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate, potrivit art. 112 din regulament, prin vot secret cu buletine de cãtre deputaþi, în turul 2 de scrutin, asupra candidaþilor propuºi în vederea numirii unui membru în Consiliul Naþional al Audiovizualului în locul devenit vacant prin expirarea mandatului, s-au constatat urmãtoarele: numãrul total al deputaþilor Ð 343; numãrul deputaþilor prezenþi Ð 222; numãrul total de voturi exprimate Ð 222; numãrul de voturi anulate Ð 7; numãrul total de voturi valabil exprimate Ð 215.

Din numãrarea voturilor rezultã urmãtoarea situaþie: Ñ Ioana Maria Slãvescu, Grupul parlamentar al U.S.D.-P.D., voturi pentru Ð 87, voturi contra Ð 128;

Ñ Moldovan Mircea Sorin, Grupul parlamentar al P.D.S.R., voturi pentru Ð 116; voturi împotrivã Ð 99.

Ca urmare a faptului cã a întrunit majoritatea voturilor deputaþilor prezenþi, minimum 112 din 222 prezenþi, majoritate cerutã de art. 113 alin. 5 din regulament, Camera Deputaþilor numeºte în calitate de membru al Consiliului Naþional al Audiovizualului, pe o perioadã de 4 ani, pe domnul Mircea Sorin Moldovan.Ó

Semneazã membrii Biroului permanent.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

## Vã mulþumesc.

Cu aceasta, ne întoarcem la ordinea de zi ºi revenim la Hotãrârea privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

Iniþiatorul, comisia sunt de faþã.

Aici tocmai intrasem în dezbaterea unui amendament, un alineat nou, propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, dupã alin. 2. ªi anume, pentru a repeta corect lucrurile, de fapt, e vorba de alin. 3, pentru cã alin. 1 al articolului rãmâne nemodificat, alin. 2 a fost votat, alin. 3, aici a propus domnul deputat Acsinte Gaspar un amendament.

Ca atare, aici este aºa, amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, care însã cred cã trebuie sã intre dupã alin. 3, nu, dupã 2, înainte de 3, sunã aºa: ”În cererea adresatã preºedintelui Camerei Deputaþilor, ministrul justiþiei va preciza ºi motiva pentru care din mãsurile prevãzute la art. 69 din Constituþie se solicitã încuviinþarea acestora.Ò

Deci au luat cuvântul o serie de colegi deputaþi la acest alineat nou ºi aº dori sã ºtiu care este poziþia iniþiatorului ºi a comisiei. Având în vedere cã existã o rupturã de timp între momentul în care s-a prezentat acest amendament ºi momentul în care ne aflãm, o sã-i dau întâi cuvântul domnului Acsinte Gaspar, autorul amendamentului, dupã care vã dau cuvântul dumneavoastrã ca sã

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº vrea sã readuc în memoria dumneavoastrã argumentele pe care le-am invocat în ºedinþa anterioarã, când s-a discutat acest amendament ºi în special motivaþia pentru ce este necesar ca în cererea pe care ministrul justiþiei o adreseazã preºedintelui Camerei, în vederea ridicãrii imunitãþii, sã precizeze pentru care dintre mãsurile prevãzute de art. 69 din Constituþie înþelege sã solicite încuviinþarea pentru aceasta. ªtiþi cã, potrivit Constituþiei, nici un deputat nu poate fi reþinut, arestat, percheziþionat sau trimis în judecatã fãrã încuviinþarea Camerei.

Ministrul Justiþiei, în momentul în care formuleazã cererea cãtre Camera Deputaþilor, el are un dosar întocmit de organul de urmãrire penalã. Sunt acele acte premergãtoare, acte preparatorii care se fac ºi pe care procurorul le considerã cã ar fi suficiente indicii pentru ca sã cearã începerea urmãririi penale. Poate sã aibã declaraþii de martori, poate sã aibã expertize, poate sã aibã diferite acte. În momentul în care ministrul primeºte acest dosar el are reprezentarea, fiind de meserie, care dintre mãsuri se impune. El poate sã spunã cã toate patru. Dar trebuie sã le motiveze. El poate sã spunã: da, cer trimiterea în judecatã, însã fãrã arestare, trimiterea în judecatã în stare de libertate, lucru posibil, adicã are posibilitatea sã le combine cum doreºte, dar nu sã le cearã absolut pe toate fãrã ca sã fie o motivare expresã a acestor mãsuri. ªi noi am avut, v-am reamintit cazuri în practica parlamentarã, când s-au discutat cereri ºi când s-a încuviinþat ridicarea pe o simplã mãsurã. Am avut ºi cazuri, cum ar fi Bivolaru, în care, vedeþi, s-a încuviinþat trimiterea în judecatã ºi în stare de libertate. Am mai avut cazul cu Bud, când, tot aºa, ministrul justiþiei a cerut numai trimiterea în judecatã. Am avut cazuri în legislatura 1992Ð1996, dupã câte îmi aduc aminte, când s-au cerut toate cele 4 mãsuri. ªi consider cã textul îºi are ºi corespondent în Constituþie ºi nu ar impieta asupra activitãþii pe care Camera urmeazã s-o desfãºoare.

Pe de altã parte, în situaþia în care s-ar descoperi fapte noi, atunci avem textul din proiect care spune cã pentru descoperirea unor fapte noi sau pentru sãvârºirea unor fapte noi este nevoie sã se facã o cerere aparte. Acesta este textul pe care noi l-am votat deja.

## Iniþiatorul?

Domnul vicepreºedinte Lupu, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Regret cã trebuie sã reiau motivarea în respingerea acestui amendament, dar vã citesc încã o datã art. 69 din Constituþie: ”Deputatul sau senatorul nu poate fi reþinut, arestat, percheziþionat sau trimis în judecatã, penalã ori contravenþionalã, fãrã încuviinþarea Camerei din care face parte, dupã ascultarea sa.Ò Imunitatea parlamentarã este o instituþie unitarã ºi nu putem accepta o imunitate pentru reþinere, alta pentru percheziþionare, alta pentru arestare.

Apoi, mãsurile procesuale au gradualitatea lor, cum am mai spus, s-ar putea din reþinere sã rezulte imediat nevoia percheziþiei, din percheziþie sã rezulte imediat arestarea sau invers, poate sã rezulte nevinovãþia parlamentarului în cauzã.

Apoi, sunt termenele pe care le-am acceptat, termenele procedurale privind acordarea acestei încuviinþãri de cãtre Camerã. O procedurã de încuviinþare nu poate dura mai mult de 3Ð4 luni. Ca sã declanºez o procedurã în Camerã de 3Ð4 luni pentru o mãsurã procesualã care dureazã 24 de ore, în cazul reþinerii, sau câteva ore, în cazul percheziþionãrii, nu poate fi ceva serios. Deci eu cer respingerea acestui amendament care contravine tex-

tului constituþional ºi care altereazã chiar mai mult decât vechiul text imunitatea constituþionalã, aºa cum a fost conceputã de Adunarea Constituantã.

## Comisia?

Vã dau cuvântul, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Deci nu considerãm cã amendamentul adus de cãtre Grupul parlamentar al P.D.S.R. este de naturã sã îmbunãtãþeascã procedura regulamentarã, ci, din contrã, considerãm cã, introducând aceastã nouã procedurã, în fapt ar anula intenþia clarã de a uºura procedura de ridicare a imunitãþii parlamentare, deci suntem împotrivã. Vã mulþumesc.

Procedurã? Doamna deputat Viorica Afrãsinei.

Domnule preºedinte,

Considerãm cã punctul de vedere al comisiei, de fapt prezentatã aici ca punct de vedere al comisiei, nu întruneºte acordul tuturor membrilor comisiei. Ne pare rãu cã nu gãsim dialog cu dumneavoastrã, atât cu iniþiatorul, cât ºi cu reprezentanþii comisiei ºi mai ales cu colegii care susþin aceastã iniþiativã legislativã ºi noi am dorit o colaborare pe aceastã iniþiativã ºi o deblocare, dacã vreþi, a acestei probleme care vã frãmântã ºi ne frãmântã, desigur, de atâta vreme, înþeleg cã nu se doreºte o astfel de colaborare.

Aºadar, înainte de a trece la vot am dori sã vã rugãm o verificare a cvorumului. Vã mulþumesc.

Da. Sigur, verificarea cvorumului este o chestiune de procedurã, e cerutã de un grup. Rog cei doi secretari de ºedinþã sã verifice cvorumul în acest moment, aºa cum a fost cerut.

Suntem 107 în salã în acest moment.

Cvorumul de lucru de astãzi era ceva mai mare ºi, din pãcate, constat cã lumea vine la voturile nominale, vine la voturile mai importante, dar pe urmã colegii dispar.

Suspend ºedinþa în baza art. 128 alin. 3, cu rugãmintea ca liderii de grupuri sã dispunã mãsurile ferme necesare pentru asigurarea prezenþei la lucrãri a colegilor.

## _Lucrãrile s-au încheiat la ora 16,15._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti,

ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 117/28.IX.2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei