Vasile Pintilie

Declarația mea politică este intitulată „Moldova – zona unde sărăcia este «la liber»”.

Conform unor date publicate recent de Biroul de Statistică al Uniunii Europene, șapte din cele opt regiuni ale României se vor plasa printre ultimele 15 zone din Uniunea Europeană, din punct de vedere al nivelului produsului intern brut pe locuitor.

Cele mai optimiste prognoze spun că vor mai trece cel puțin șapte ani până când salariul mediu net din țara noastră va ajunge la un nivel similar cu cel obținut în statele Uniunii Europene.

Ca de obicei însă, statisticile indică Moldova drept cea mai săracă regiune din spațiul comunitar. Faptul că Moldova se situează pe un loc fruntaș pe lista sărăciei se datorează, în primul rând, poziției răsăritene, fiind total în afara marilor rute comerciale.

Din păcate, Moldova este demult, ca să nu zic dintotdeauna, regiunea cea mai săracă din România.

Fiind regiunea cea mai răsăriteană, a suferit de pe urma acestui handicap geografic. Pe lângă acest motiv, să mai adăugăm și altele precum: precaritatea căilor de comunicații, mai ales cele aeriene, privatizările defectuoase și procentul relativ mic de investiții străine.

Economia Moldovei s-a bazat până în 1990 pe industrie și agricultură. În ultimii 20 ani, din cauza schimbărilor care au avut loc la nivelul întregii țări, dar și din cauza lipsei de viziune a reprezentanților politici ai regiunii, aceste ramuri au scăzut considerabil. Nu au existat investiții importante în zonă care să poată prelua forța de muncă și aportul economic din industrie și agricultură.

Printre orașele cele mai sărace ale regiunii amintesc sau vă reamintesc, mai bine zis, Botoșaniul, Bârladul, Vasluiul, Pașcaniul sau Negreștiul. În plus, orașele mici, monoindustriale, au acum mari probleme din cauza crizei economice care va duce, sigur, la o sărăcie și mai cruntă.

Bârladul, stimați colegi, a dat României doi șefi de stat: pe Alexandru Ioan Cuza și pe Gheorghe Gheorghiu-Dej – istoricii spun că aceste două personalități au reformat România, fiecare în felul lui.

Pe plan cultural, țin să vă reamintesc de Tonitza, Marcel Guguianu, Cezar Ivănescu, Constantin Chiriță („Cireșarii”), Alexandru Vlahuță, Vasile Pârvan, Victor Ion Popa, autorul celebrei piese de teatru „Tache, Ianke și Cadâr”, și nu am încheiat lista...

Cert este că prin aceste locuri exista un creuzet generator de valori umane din toate domeniile.

Acum Bârladul are „șansa” să rămână fără economie: zilele acestea pleacă în șomaj 800 de salariați de la „Fabrica de Rulmenți”, iar, dacă nu facem ceva, de la 1 mai încă 500 de salariați de la FEPA, Fabrica de Elemente Pneumatice și Electronice pentru Automatizări, vor pleca acasă și fabrica se va închide.

Nu îmi aduc aminte să fi auzit de măsuri economice specifice pentru această zonă.

Vă mai amintiți cum se cheamă declarația mea politică? Exact „Moldova – zona unde sărăcia este «la liber»”. Vă mulțumesc.