Stenogramă plen

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 23 martie 2009.

Ședința este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Doina Silistru și de domnul senator Gheorghe David, secretari ai Senatului.

O rog pe doamna senator Doina Silistru să poftească la tribuna Senatului.

În programul de lucru avem înscrise astăzi declarații politice, dezbaterea unor proiecte de lege, întrebări și interpelări, precum și răspunsuri din partea Executivului.

Vă propun să trecem la primul punct din ordinea de zi – declarații politice.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea este intitulată „Despre învățământul preuniversitar din județul Timiș”.

Ca urmare a scăderii natalității de la an la an, numărul copiilor ajunși la vârsta de școlarizare este tot mai mic. Scăderea acestui număr este amplificată și de exodul masiv în țările vestice, cu deosebire al familiilor tinere împreună cu copiii pe care îi înscriu la școală în țările unde și-au găsit un loc de muncă.

Pe de altă parte, se vorbește – și pe bună dreptate – despre necesitatea alocării de fonduri mai consistente pentru susținerea învățământului din toate punctele de vedere, începând cu construcția de noi școli și modernizarea celor existente și încheind cu asigurarea întregului necesar de cadre didactice.

Din păcate, satisfacerea acestei cerințe este dificil de realizat, cu deosebire în acest an și, după toate probabilitățile, în următorii ani.

Constrângerile financiare cauzate de criza economică instalată la nivel global, inclusiv în țara noastră, sunt evidente pentru toată lumea. Iată de ce, limitându-mă să vorbesc doar despre învățământ, este vital ca fondurile ce au fost alocate să fie folosite cu maximum de chibzuință, având ca principal criteriu de evaluare calitatea actului instructiv-educativ.

La diferite niveluri se discută, în momentul de față, despre optimizarea numărului de clase în funcție de numărul de elevi existenți și de cifra estimată pentru următorul an școlar.

Dacă, în principiu, măsura mi se pare corectă, pentru a trece la fapte este obligatoriu să se țină seama de anumite particularități, diferite de la un județ la altul.

Pentru a fi mai explicit, mă voi folosi de situația existentă în județul Timiș.

În cele 710 unități școlare învață 82.592 de elevi, repartizați în 4.025 de clase. De aici rezultă că unei săli de clasă îi revin 20,5 elevi.

Pe grupe de școlarizare situația se prezintă în felul următor:

- 18,3 elevi/clasă în învățământul primar;

- 19,2 elevi/clasă în învățământul gimnazial;

- 25,7 elevi/clasă în licee.

Numai că în județul Timiș, datorită multietnicității sale,

există școli și clase anume înființate pentru minorități:

- 54 de clase cu limba de predare germană, frecventate

- de 1.270 de elevi;

- 31 de clase cu limba de predare maghiară, frecventate

- de 463 de elevi;

- –16 clase cu predare în limba sârbă, frecventate de

- 211 elevi;

- o clasă cu predare în limba ucraineană, frecventată de

- 11 elevi.

Mai sunt, apoi, câteva clase cu limba de predare romanes.

Privit la nivelul întregului județ, numărul mediu de elevi/clasă se înscrie în limite optime, ba chiar mai mic, între 26, în clasele de liceu cu limbile de predare română și germană, și 13, în liceele cu limba de predare sârbă.

Ca urmare a acestei situații, din informațiile pe care le dețin, în viitorul an școlar numărul total de clase s-ar putea reduce cu circa 40. Pentru a face acest lucru fără a afecta calitatea pregătirii elevilor este foarte important să se țină seama de particularitățile județului Timiș, de fapt ale tuturor județelor în care funcționează școli și clase cu limbi de predare altele decât limba română.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați folosit 5 minute din timpul acordat Grupului parlamentar al PD-L la declarații politice.

Are cuvântul domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator László Gyerkó, din partea UDMR.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Emilian Valentin Frâncu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „«Samurai» cu Văcăroiu, «harakiri» cu Boc”.

Actualii guvernanți sunt strașnic speriați de prognozele despre evoluția crizei economice, pe care nu știu cum să le mai interpreteze, dar și de faptul, incontestabil, că populația României este profund nemulțumită de nerespectarea promisiunilor electorale.

La aceasta se adaugă absurdele măsuri de diminuare a veniturilor salariale, pe care dumnealor, guvernanții, se încăpățânează să le prezinte ca măsuri de asanare a crizei, când, de fapt, în loc să blocheze circulația banilor în arterele economiei naționale, ei ar trebui să încurajeze producția internă și consumul de bunuri și servicii autohtone.

Mă tot întreb și nu reușesc să aflu motivul pentru care, ca niște haiduci pe invers, actualii guvernanți FSN-iști se străduiesc din răsputeri să ia de la clasa mijlocie și de la cei săraci, în numele unor așa-zise principii pe care ei înșiși le inventează și tot ei le ajustează, apoi, din mers.

Probabil că guvernanții nu știu să dea vreun răspuns, și atunci dumnealor au găsit cu cale să cedeze către FMI suveranitatea actului de guvernare, mai ales că pentru ei o asemenea abdicare devine profitabilă din mai multe motive.

Pe de o parte, actualii guvernanți își asigură finanțarea deficitelor pe care ei înșiși le vor genera anul acesta cu pomenile electorale în vederea realegerii lui Traian Băsescu la Cotroceni.

Pe de altă parte, puși în fața nemulțumirii populare, vor da vina pe FMI pentru toate măsurile drastice care vor lovi, inevitabil, în nivelul de trai al românilor.

Cu alte cuvinte, Guvernul Boc și Traian Băsescu ne bagă capra în bordei pe motiv că afară plouă, după care ne obligă să respirăm la crăpătura ușii din cauza faptului că așa miroase capra, acesta este mirosul ei „naturel”, vorba unui personaj din Caragiale.

În urmă cu vreo 14 ani, pe la jumătatea anilor ’90, Guvernul PDSR s-a aventurat într-o schemă de împrumut prin obligațiuni externe de tip „samurai”, cu scadența la doi ani, ceea ce era să ducă România, dacă vă aduceți aminte, în imposibilitate de plăți, adică la faliment.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați folosit 3 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL.

Dau cuvântul domnului senator László Gyerkó, se pregătește doamna senator Anca Daniela Boagiu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică poartă titlul „România în expectativă continuă, în așteptarea măsurilor privind revigorarea economiei românești”.

Primele semne ale crizei economice mondiale au apărut în România în pragul alegerilor parlamentare. Guvernul din acea perioadă a reacționat imediat, elaborând un set de măsuri economice având drept scop protejarea locurilor de muncă și, implicit, a agenților economici. Desigur, aceste măsuri nu erau perfecte, dar erau menite a veni în sprijinul economiei.

Între timp, am intrat în plină campanie electorală, partidele s-au întrecut în diferite promisiuni, aparent cu scopul contracarării efectelor crizei care s-au făcut simțite tot mai accentuat în viața de zi cu zi a cetățenilor.

Majoritatea cetățenilor a dat crezare acestor promisiuni și s-a dus la vot avându-le în vedere, iar de atunci sunt în expectativă, se uită la televizor, ascultă radioul, citesc ziarele, așteptând măcar un semn privind promisiunile din campanie, și se tot uită...

A venit luna martie, au trecut patru luni de la instalarea Guvernului Boc și ce poate vedea cetățeanul român în această perioadă? Discuții permanente, deloc discrete, între PSD și PD-L pentru diferite funcții de ministru de stat, directori, consilieri și secretari, închiderea fabricilor, una după alta, și desființarea a mii de locuri de muncă, creșterea șomajului cu peste 50% în unele județe, creșterea alarmantă a jafurilor violente la bănci, case de schimb, benzinării și neputința forțelor de ordine, vede că nu poți fi în siguranță nici la cumpărături în magazine, vede că bugetul este unul de austeritate, drept urmare nu sunt bani pentru educație, sănătate, transport feroviar, autostrăzi, investiții, dar sunt pentru Cancelarie și Președinție, pentru sedii de ministere etc., că se desființează educația profesională, școlile și liceele profesionale, că producătorilor agricoli li se impun noi și noi măsuri și restricții fără a li se oferi măcar un minim sprijin necesar în vederea supraviețuirii.

Cu ocazia participării mele la o recentă întâlnire cu oameni de afaceri din județul Harghita, s-au conturat unele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii zi de zi, printre care: nesiguranța economică și a pieței de afaceri și, drept urmare, imposibilitatea elaborării unor strategii viabile, a unor planuri de afaceri la nivelul societăților comerciale, lipsa unei strategii economico-financiare la nivel național pe termen mediu sau lung, lipsa măsurilor legislative reale privind revigorarea efectivă a economiei, lipsa forței de muncă calificată, deși rata șomajului a depășit 7% în județul Harghita, iar în unele județe depășește 10%, pasivitatea sistemului bancar față de mediul de afaceri, inexistența unei reprezentări eficiente din partea Camerelor de Comerț și Industrie, menținerea numărului de taxe și impozite, majorarea cuantumului acestora, înființarea unor taxe noi – mă refer aici la taxa forfetară, potrivit propunerii ministrului finanțelor publice –, birocrația exagerată în orice segment al vieții economice.

Și eu vă mulțumesc.

Ați epuizat timpul afectat Grupului parlamentar al UDMR pentru ziua de astăzi.

Urmează doamna senator Anca Daniela Boagiu și se pregătește domnul senator Puiu Hașotti – Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi este intitulată „Alegerile europene reprezintă un test pentru întreaga clasă politică românească”.

Au trecut mai bine de doi ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, foarte puțini dintre cetățenii cărora le-am promis că totul va fi mai bine după data aderării pot afirma că viața lor s-a schimbat în bine. Dimpotrivă, în contextul crizei economice este evident că din ce în ce mai mulți români se vor confrunta cu un nivel de trai mai scăzut.

S-a adeverit în acești doi ani o vorbă pe care am folosit-o foarte des înainte de data aderării: „Uniunea Europeană ne dă, dar nu ne bagă și în traistă.”

A venit vremea să ne unim forțele, fie că discutăm despre Executiv, Legislativ sau autorități locale, pentru a putea beneficia de avantajele pe care ni le oferă statutul de membru al Uniunii Europene. Doar așa le putem dovedi cetățenilor că Uniunea nu este doar o altă organizație unde suntem membri, ci suntem acolo pentru a acționa solidar și pentru a atinge acele standarde la care tot visăm de zeci de ani. Ca stat membru, avem aceste beneficii pe care nu le-am utilizat încă, dar avem și o serie de drepturi pe care avem datoria să ni le exercităm dacă vrem să avem un cuvânt de spus în Europa.

Participarea la alegerile europene este una dintre aceste îndatoriri, iar, în funcție de reprezentanții pe care îi vom trimite în Parlamentul European, interesele cetățenilor români în Europa vor fi mai bine sau mai slab reprezentate.

Datoria noastră, ca aleși uninominali în Parlamentul României, este să mergem în colegiile în care am fost votați pentru a le explica cetățenilor de ce este important să meargă la vot pe 7 iunie, dar și cum pot fi ei mai bine reprezentați dacă există o colaborare între cei aleși în Parlamentul național și cei care merg la Bruxelles.

Așa cum vedem și noi la legile pe care le votăm, o mare parte din legislația pe care noi trebuie s-o aplicăm în România, deocamdată, vine de la Bruxelles. Poate nu întotdeauna aceste reglementări corespund realităților țării noastre, dar dacă nu are cine să ne susțină acolo poziția degeaba ne mai chinuim noi aici să votăm.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Ați consumat 4 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PD-L.

Are cuvântul domnul senator Puiu Hașotti, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gheorghe Marcu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog să nu cronometrați primele 20-30 de secunde.

Știți foarte bine că declarațiile politice se fac în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, și nu în funcție de senatorii care sunt sau nu sunt prezenți în sală, dar, cum știu foarte bine, dată fiind vechea și statornica dumneavoastră prietenie și admirație față de colegii de la Partidul Social Democrat, voiam doar să punctez acest lucru.

În altă ordine de idei, m-aș fi așteptat ca prietena mea, doamna vicepreședinte Anca Boagiu, să ureze de la această tribună succes domnișoarei Elena Băsescu, care, cu siguranță, se pricepe la toate provocările pe care le-a enunțat Domnia Sa.

Și acum, declarația politică.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am crezut și eu, după deznodământul alegerilor parlamentare din noiembrie 2008, că votul uninominal fie a eliminat din Legislativ, fie a barat accesul în Legislativ al partidelor de orientare, declarat, naționalistă.

Am crezut, așadar, că România democratică și membră cu drepturi depline a familiei europene se va concentra, politic vorbind, pe teme cu adevărat importante pentru destinul țării și al cetățenilor săi.

Ca unul care nu confundă patriotismul profund, decent asumat și, mai ales, decent exprimat cu demagogia naționalistă, zgomotoasă și agresivă, mi-am zis că o pagină importantă a istoriei noastre contemporane a fost salutar și, în sfârșit, benefic întoarsă.

Cu siguranță, nu am fost singurul care și-a făcut asemenea iluzii, fapt ce n-aș vrea să fie interpretat drept o scuză de circumstanță, ci este, mai degrabă, amara constatare a unei realități de dată recentă, mult mai puternică decât previziunile optimiste ale majorității politicienilor sau ale analiștilor politici din orizontul nostru.

Risipitorul de asemenea iluzii este – o afirm de-a dreptul și regret acest lucru – chiar președintele Traian Băsescu. În stilul său atât de caracteristic, Domnia Sa a furat deja startul în cursa pentru prezidențiale, drept pentru care, de un timp bun încoace, îl vedem dând bice mârțoagei naționalismului deșănțat, pe care o credeam incapabilă să mai necheze la auzul general. Dar jarul pe care i l-a administrat pe post de nutreț șeful statului a adus biata cabalină din nou în lumina reflectoarelor și, odată cu ea, în șa nu mai puțin pe cruciatul de conjunctură al românismului.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Fără preambul, 5 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Marcu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Mihail Hărdău, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Venele deschise ale României”.

În intervenția avută în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului ca urmare a analizei și adoptării bugetului de stat pentru anul 2009, afirmam că economia românească, cât și societatea în sine sunt caracterizate de disfuncționalități și mari inechități sociale. Cauza acestor erori s-a datorat fie incompetenței factorilor decizionali, fie presiunilor exercitate atât din interiorul, cât și din exteriorul țării.

Aceste presiuni au determinat guvernele să facă așa-zise reforme structurale ale economiei, constând, practic, în închiderea societăților comerciale. Astfel, s-a micșorat sfera productivă, cea generatoare de taxe, impozite și contribuții, care participau la formarea bugetului țării.

Ca urmare a acestui fenomen de dezindustrializare, mulți salariați ce făceau parte din populația activă au luat drumul Occidentului, s-au retras în mediul rural sau au sfârșit ca șomeri.

Pe de altă parte, s-a creat un mare dezechilibru între numărul de salariați din economia reală și cei din sistemul bugetar.

De asemenea, a fost introdusă și mediatizată agresiv teza că statul este cel mai prost administrator. Fiind pusă această anatemă, că numai în urma privatizării se va crea o economie competitivă, ne-am trezit cu roiuri de consultanți și investitori strategici, plaja acestora variind de la SRL-urile unor foști studenți arabi în România până la companiile internaționale.

Fiecare a luat câte ceva, în funcție de pretențiile sale. SRL-urile s-au apucat voinicește de tăiat, demolat și lichidat activele societăților, făcând planul la exportul de fier și neferoase. Ceilalți investitori mai cu pretenții au acaparat piața energetică și distribuția acesteia, precum și sistemul bancar.

Am constatat că am externalizat tot ce era mai bun și mai eficient, iar pârghiile de acțiune ale Guvernului sunt insuficiente pentru a răspunde nevoilor sociale tot mai acute. De aceea, suntem constrânși să apelăm la împrumuturi.

De ce este necesară această abordare aici? Deoarece Executivul solicită un împrumut care să fie garantat de statul român, iar noi, cei prezenți sub această cupolă, suntem expresia concentrată a întregii națiuni române.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Mihail Hărdău, se pregătește domnul senator Florin Constantinescu.

## **Domnul Mihail Hărdău:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Complicitatea imposturii – Avem dreptul la adevăr sau suntem condamnați la minciună?”.

Falsificarea adeverințelor – de angajare, de venit, medicale, de practică în producție –, a certificatelor – de participare la cursuri, de perfecționare –, a diplomelor de absolvire a unor studii s-a dezvoltat și rafinat în ultimii 10 ani, ajungând la rangul de artă a imposturii, tupeului, delincvenței, nu spun și a inconștienței sau iresponsabilității, întrucât toți cei implicați știau ce și de ce comit acel fals și uz de fals, cu urmări posibil dezastruoase pentru alții, dar cu beneficii financiare pentru ei.

Există oare vreo diferență între actele infractorilor violenți și acordarea unor diplome false care conferă dreptul la practică?

Mă întreb dacă cei care au acordat aceste diplome false la medicină ar accepta ca părinții, copiii sau chiar ei înșiși să ajungă pe masa de operație a unui astfel de medic. Sau ar accepta să fie consiliați de un astfel de psiholog, educați de un astfel de profesor sau transportați cu un ascensor construit de un astfel de inginer? Am convingerea că nu.

Diplomele, atrăgătoare, dar veninoase, urmau să fie bune pentru a-i minți pe alții, români sau străini, dar nu și pe autorii falsului, această tagmă a isteților, tagmă a descurcăreților, o frăție a profitorilor.

Factorii implicați în recentul scandal al miilor de diplome false sunt periculos de diverși. Avem de-a face cu universități de doi bani, sforăitoare în nume, dar incapabile de performanță, cu profesori universitari demagogi în etică, morală și deontologie profesională, dar jalnici în fața tentației banilor, cu tineri prea lași pentru a lupta cu știința, dar viteji în trădare, cu părinți „iubitori”, mentori și finanțatori ai delațiunii, cu instituții „abilitate” care s-au lepădat de obligațiile lor firești.

Trăim într-o lume în care se vinde și se cumpără aproape orice: lucrări de doctorat, subiecte de examene la bacalaureat, articole de presă, emisiuni de televiziune, organe umane. De ce s-ar împiedica cineva de diplome, identități sau titluri mincinoase?

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat 5 minute din timpul afectat Grupului parlamentar al PD-L.

Are cuvântul domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și se pregătește domnul senator Paul Ichim.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică are titlul „Evaluarea privatizărilor – o prioritate a mandatului actualului Parlament”.

Privatizarea societăților comerciale, proces care a debutat în anul 1990 prin adoptarea Legii nr. 15/1990, continuă și astăzi.

În ciuda numeroaselor probleme pe care procesul în sine le-a ridicat, am asistat și continuăm să asistăm neputincioși la satisfacerea unor interese personale în detrimentul comunităților din care facem parte.

În procesul de privatizare există o serie de nereguli. S-au cumpărat fabrici, au fost demolate și vândute la fier vechi, iar pe terenurile pe care aceste fabrici erau construite s-au ridicat birouri sau blocuri private.

Aș vrea să vă dau câteva exemple, în acest sens, din județul Iași.

Primul este cazul societății „Nectar” – SA, cea mai profitabilă fabrică de zahăr din România până în 1989.

Fabrica a fost privatizată în trei rânduri: în 1999, în 2002 și în 2004.

După eșecul primei privatizări și revenirea în proprietatea statului, fabrica a fost achiziționată în 2002 de APAPS.

La preluare, în 2002, reprezentanții firmei americane au promis investiții de peste 2.600.000 de dolari și repornirea fabricii în cel mai scurt timp. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Apoi, noua conducere israeliană a dus fabrica în procedură de lichidare și a vândut la fier vechi instalațiile din incinta fabricii.

Cel de-al doilea caz în care încă mai avem un cuvânt de spus este cel al societății „Scudas” – SA.

Societatea a fost privatizată în aprilie 2000, când SC „Unif” A.T. – SRL Iași a achiziționat pachetul de 69,98% din acțiunile deținute de stat la societatea din Pașcani.

În cei șase ani în care a fost privatizată, „Unif” A.T. nu numai că nu a achitat datoriile restante ale societății „Scudas”, ci a înregistrat întârzieri și la plata ratelor la contractul de privatizare și nu și-a respectat obligațiile investiționale. De aceea, în 2007 AVAS a redevenit acționar majoritar al societății.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat 5 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Are cuvântul domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește doamna senator Luminița Sorina Plăcintă, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

## **Domnul Paul Ichim:**

Am să fac o declarație politică liberă, cu toate că profesia de bază nu mă recomandă ca un orator de profesie.

Probabil am un avantaj, și anume că opoziția trebuie să-și facă declarațiile la picătură, și atunci voi fi, poate, mai eficient.

Am un avantaj pentru că, de obicei, declarațiile politice ale opoziției privesc guvernarea. Noi avem un avantaj și pentru că partidele care se află la guvernare își adresează întrebări unul altuia, în funcție de ministerul care este administrat.

Mai este o problemă. Am căutat să o fac liber, pentru că am sesizat că se vorbește la normă. Multe declarații politice sunt adevărate, privesc realitatea, dar lumea citește, iar tendința sălii este să nu asculte.

Rețin de săptămâna trecută trei declarații adevărate pe care noi nu le-am băgat în seamă.

Astăzi voi face o declarație politică paradoxală legată de Ziua Mondială a Meteorologiei.

Ce are meteorologia cu politica?

Meteorologia, ca specialitate, privește situația aerului, temperatura, umiditatea, apa, solul, schimbările climatice, agrometeorologia.

Am să scurtez declarația.

că în sudul Moldovei rețeaua electrică nu ține, iar Moldova nu are alt sistem de investiții, nu are nimic prevăzut, și ar trebui ajutată.

Al doilea lucru se referă la insolația la nivelul țării. Avem cam 300 de zile de insolație pe an.

Nu avem nimic pus pentru insolație, pentru a folosi energia solară.

Guvernul Tăriceanu a avut un program în care s-a încercat folosirea captatoarele solare în interes social. A murit. S-a dat o ordonanță prin care s-a șters acest program.

Chiar întrebam dacă nu am putea folosi insolația, soarele și captatoarele solare pentru unitățile sociale, pentru că ar fi și economic.

Îmi aduc aminte că până și Ceaușescu pusese acele captatoare solare în stațiunile turistice. Noi nu am reușit, după 20 de ani de democrație, să facem asta măcar pentru unitățile sociale. Nu avem nimic strategic în domeniu.

Al treilea lucru.

Se vorbește de agrometeorologie, de apă, de deșertificare: deșertificarea Olteniei, a sud-estului țării. De la 3 milioane și ceva de hectare irigate, ne apropiem de vreo 100.000 de hectare irigate la ora actuală.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat 4 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL.

Urmează doamna senator Luminița Sorina Plăcintă, din partea Grupului parlamentar al PD-L, și se pregătește doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Trei probleme mă interesează.

Referitor la vânt, avem în țară o hartă a vânturilor pusă pe site-ul Institutului Național de Meteorologie și Hidrologie. Avem o situație favorabilă cu acest vânt.

Noi am semnat și prin Tratatul de la Kyoto, și cu Uniunea Europeană o obligație de a pune aceste centrale eoliene.

În Moldova, unde este o situație favorabilă pentru aceste centrale eoliene, nu putem monta decât în nordul Moldovei,

## **Doamna Sorina Luminița Plăcintă:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am intitulat declarația politică de astăzi „Curățenia de primăvară”.

La sfârșitul săptămânii trecute, toate canalele media centrale anunțau într-un glas că 60 de directori din Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, mai exact din cadrul Agenției Naționale de Plăți și Intervenții în Agricultură APIA, au fost demiși de ministrul de resort.

Motivul, unul cât se poate de clar – plata la hectar către fermieri a fost întârziată, lucru semnalat de reprezentanții federațiilor.

Cu alte cuvinte, acești directori, care beneficiau de sporuri de 75%, nu au găsit soluții ca cele circa 1,2 milioane de fermieri să-și primească banii până la 15 martie, bani de care au neapărată nevoie.

Această măsură pare una corectă dacă ne amintim că, anul trecut, Comisia Europeană a calculat pentru România penalizări de 8,4 milioane de euro pentru întârzierea plăților la hectar, aferentă anului 2007, după termenul limită de 30 iunie 2008.

Iată că există demnitari care se văd nevoiți să ia măsuri drastice și, uneori, să taie în carne vie pentru a face ca lucrurile să funcționeze.

Un caz similar a fost cel de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, atunci când ministrul, intrigat de salariile unor angajați, a anunțat restructurări masive.

## Urmărind aceste evenimente, se naște o întrebare:

Din cei 60 de directori, mulți dintre ei angajați cu experiență în sistem, chiar nu exista nici măcar unul care să merite să rămână în funcție? Chiar niciunul nu era în stare să-și facă treaba?

Opinia mea este că aceste situații apar din cauza faptului că la nivelul aparatului central nu exista nicio resursă clară de monitorizare a calității activității desfășurate în teritoriu, iar atunci când evaluarea nu are cum să fie făcută corect este evident că nici angajații nu au criterii clare cu care să se compare, și nici nu li se livrează modele de tipul „Așa NU!”.

Și, astfel, indiferent dacă ei sunt corecți sau nu, atunci când se văd băgați în aceeași oală cu ceilalți, nu vor mai avea niciun motiv să-și mențină coloana vertebrală.

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Orest Onofrei, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să fac și eu o remarcă.

Păcat că nu este domnul senator Puiu Hașotti prezent în sală.

Există la grupurile parlamentare și probleme pentru care discuțiile se prelungesc acolo, și atunci nu putem fi prezenți din primul moment al deschiderii declarațiilor politice, dar întotdeauna a existat ideea ca cei prezenți în sală să își prezinte declarațiile politice, după care să urmeze și ceilalți, din celelalte grupuri parlamentare, care vin pe parcurs în sala de ședință.

Eu cred că și noi dăm dovadă de multe ori de foarte multă înțelegere, acceptând ca și colegii din Grupul parlamentar al PNL să depășească timpul alocat, în special timpul alocat acestui grup atât la declarații politice, cât și la întrebări și interpelări, și din aceste motive ar trebui să fim înțelegători când se întâmplă și sunt asemenea cazuri la celelalte grupuri parlamentare.

Mulțumesc.

În ceea ce privește declarația politică, îmi pare rău că nu am fost aici la deschiderea lucrărilor ședinței, pentru că domnul senator Paul Ichim mi-a luat-o înainte.

Declarația mea politică se intitulează „23 Martie – Ziua Mondială a Meteorologiei”.

23 Martie este Ziua Mondială a Meteorologiei și am vrut să marchez importanța acestui domeniu pentru noi și pentru toată lumea, de fapt.

La data de 23 martie 1950 Organizația Internațională de Meteorologie, constituită în anul 1873, se transformă în Organizația Mondială a Meteorologiei, cu caracter interguvernamental, și, în scurt timp, devine cea mai largă organizație de specialitate a Organizației Națiunilor Unite din care astăzi fac parte toate țările lumii. Această instituție autoritară a contribuit semnificativ la realizarea unor sisteme operaționale globale destinate protecției vieții oamenilor, bunurilor materiale și diminuării consecințelor dezastrelor naturale.

Constituirea Organizației Mondiale a Meteorologiei a prefațat o nouă eră, impulsionând progresul rapid al acestor științe, al tehnologiilor conexe și al cooperării internaționale.

Aceste evoluții au fost transpuse rapid în realizarea unor sisteme operaționale globale destinate protecției vieții și bunurilor și diminuării dezastrelor naturale și au condus la aplicații într-o gamă largă de activități desfășurate în sprijinul dezvoltării durabile, definită ca „împlinirea necesităților generației actuale fără compromiterea posibilității generațiilor viitoare de a-și împlini propriile necesități”.

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Orest Onofrei – domnul Ioan Ghișe nu este în sală –, urmează la cuvânt domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează, cu ghilimelele de rigoare, „Schizofrenia noastră respectuoasă”.

Așa cum am anunțat, vreau să fac o declarație politică, nu să o citesc. Declarația politică integrală o depun la președintele de ședință pentru a fi cuprinsă în stenogramă.

Recunosc că am fost unul dintre cei, poate, puțini care în acest weekend s-au uitat la televizor la congresul colegilor noștri de la PNL.

Eu am tras două concluzii pe care vreau să vi le împărtășesc, nu neapărat să fiți de acord cu mine.

Prima: am declarat de mai multe ori că, prin felul cum domnul Tăriceanu a guvernat, prin datoriile pe care le-a lăsat în economie, se aseamănă cu un om care a fost la masă la restaurant și nu și-a plătit consumația. Vinerea trecută, domnul Tăriceanu a primit nota de plată la partid și a primit-o și cu indexări. Pentru că n-a putut s-o plătească singur, au trebuit s-o plătească și foarte mulți apropiați ai dumnealui.

A doua imagine pe care am avut-o vizionând congresul PNL a fost o scenă pe care Marin Preda o descrie în „Cel mai iubit dintre pământeni”. Acolo, cineva, care era un anumit șef, explica altuia cât de șef este el. Și, la un moment dat, șeful mai mare a trecut pe lângă el.

Scena era următoarea: persoana respectivă s-a adresat șefului mai mare cu un „Să trăiiiiiiți!” foarte lung, urmat de o înjurătură printre dinți și cu trimitere undeva, după ce șeful a dispărut după colț. Acest lucru l-am observat și eu și vreau să-i spun domnului Tăriceanu, cu respect, domnule Tăriceanu, și mai ales în numele colegilor dumneavoastră care sunt mult prea ocupați și preocupați să spună „Să trăiiiiiiiți, domnule Antonescu!”.

Vă mulțumesc, domnule senator.

4 minute consumate din timpul alocat Grupului parlamentar al PD-L.

Are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea, se pregătește doamna senator Mihaela Popa, de la Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Voi prezenta declarația politică intitulată „Măsuri active pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii pe timp de criză”.

Criza economică a lansat un nou brand planetar. Numele său este prezent pe geamurile tot mai multor sedii de firme și magazine rămase pustii – „De închiriat”. Concurența acestui brand constă în prezentarea altor nume la fel de agresive „Reduceri extraordinare”, „Reduceri speciale” sau „Ne-am mutat la altă adresă”.

Și în România tot mai mulți oameni de afaceri din domeniul comerțului cu amănuntul și-au relocat activitățile sau le-au abandonat cu totul. Cele mai vizibile cazuri sunt în supermarketuri, acolo unde comerțul febril de altă dată a lăsat locul unui aer de muzeu. Aceasta înseamnă că nici producătorii n-o duc mai bine. Ei sunt chiar într-o situație mult mai dificilă, fiindcă magaziile sunt pline cu produse ce nu-și mai găsesc desfacerea. În plus, aceasta înseamnă bani blocați.

De asemenea, stagnarea producției înseamnă încetarea unor contracte de muncă, diminuarea veniturilor populației și, implicit, a contribuției la bugetul de stat. Așadar, sistemul este blocat, iar relansarea lui presupune o anumită intervenție din partea statului. Aici există însă și un pericol. Mulți economiști sunt tentați să mizeze excesiv pe investițiile publice. Asta ar putea duce la instaurarea unui tip de etatism care s-ar dovedi contraproductiv mai târziu. Ca urmare, cred că este vitală susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, care, numai în Europa, sunt peste 23 de milioane. Aici trebuie intervenit

masiv, astfel încât eforturile statului să fie continuate în mod distinct de inițiativa privată.

Mai mult, pe termen scurt și mediu, dacă am considera că în fiecare dintre aceste întreprinderi mici și mijlocii doar 10 persoane în medie își desfășoară activitatea, aproape jumătate din populația Europei ar depăși mai ușor efectele nefaste ale crizei. Statisticile demonstrează că aproximativ 80% din produsul intern brut al Europei este realizat de IMM-uri. De aceea insist că trebuie cultivat spiritul antreprenorial și promovat conceptul de autoangajare, adică de angajat al propriei sale afaceri.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Mihaela Popa, Grupul parlamentar al PD-L.

Am o rugăminte la senatorii Grupului parlamentar al PNL.

Mai aveți 6 minute, dar este prezent în sală și domnul senator Ioan Ghișe.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Vă explic eu imediat!

Dar explicați-mi și mie, ca să știu ce fac, cui dau cuvântul. Doamna senator, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează „Educația, încotro?”.

În luna noiembrie m-am întors de la Parlamentul European pentru a candida la funcția de senator al României. Am făcut acest lucru pentru o mai bună reprezentare a alegătorilor ieșeni în Legislativ și pentru ca noi, Partidul Democrat Liberal, să putem pune în aplicare programele și proiectele de care România are nevoie, dar pot să vă mărturisesc că am mai avut un motiv, unul care ține mai mult de natura personală. Obișnuită cu rigorile, funcționalitatea și cu eficiența Parlamentului European, am vrut să aduc acest model de lucru și în Parlamentul național. Sunt convinsă că și ceilalți colegi ai mei, foști europarlamentari ai României, simt același lucru. România are nevoie de un model de funcționare european.

Sunt obișnuită cu declarații scurte, la obiect, pentru a lăsa faptele să vorbească de la sine. De aceea, atât această declarație, cât și cele care vor urma se vor încadra în limita europeană, cea din Parlamentul European, maxim 3 minute.

## Stimați colegi,

Doresc să vă vorbesc astăzi și în calitate de profesor, cadru didactic cu peste 20 de ani de experiență în spate.

Știm cu toții că educația formează caractere și abilități. De aceea, la sfârșitul săptămânii trecute m-am întâlnit la Iași cu mulți directori de licee, școli și grădinițe din colegiul meu. Discuțiile s-au concentrat pe subiecte legate de reforma în educație, dar și de accesarea fondurilor europene necesare modernizării sistemului educațional. S-a desprins o singură concluzie – România este într-un moment dificil în ceea ce privește sistemul educațional.

Noi, politicienii, nu am reușit până acum să dăm motive de satisfacție profesorilor, părinților și elevilor. Sistemul educațional din România suferă de o boală care se agravează pe zi ce trece. Unii ar zice că e incurabilă. Eu zic că nu e, doar că, până acum, nimeni nu i-a administrat tratamentul corect, și, culmea!, acest tratament este în fața noastră, a parlamentarilor și în fața oficialilor de la Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. Este vorba de Strategia națională pentru educație, inițiată de Comisia prezidențială și asumată de toate partidele politice și de toate sindicatele din învățământ, o strategie care oferă soluții în spirit european.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Încă o dată, repet, ca să nu creăm un precedent...

Domnule Hașotti, numai puțin, aveți 6 minute la dispoziție. Mai este și domnul senator Ghișe.

Vă încadrați în 6 minute.

Nu este un drept la replică, este din timpul afectat grupului dumneavoastră parlamentar.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Într-adevăr, aveți dreptate.

O foarte scurtă replică, suntem la declarații politice și aceasta este menirea lor.

Nu voi pronunța numele distinsului coleg care a avut o declarație politică.

Vreau să spun că, dacă este vorba de restaurante, mi-aduc aminte de „Golden Blitz”, și nu știu dacă un client de acolo plătește sau a plătit consumația.

În al doilea rând, vreau să spun că Domnia Sa a fost prefect timp de 3 ani de zile, chipurile liberal, cu semnătura lui Călin Popescu-Tăriceanu, dar, sigur, întotdeauna convertitul este mai creștin decât creștinul.

În sfârșit, la Partidul Național Liberal niciodată, dar niciodată nu s-a spus, nu se va spune și nu se spune „Să trăiți!”. Altcineva a spus „Să trăiți bine!” și i-a mințit pe români.

Altceva nu mai am de spus decât „La loc comanda, domnule coleg!”.

Vă mulțumesc, domnul senator.

Domnule senator Ghișe, pentru restul timpului afectat Grupului parlamentar al PNL, vă rog, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul senator Vasile Pintilie, de la Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinse doamne senator,

## Distinși domni colegi,

În cartea „Mecanismele globalizării”, apărută în anul 2008, cunoscutul economist Joseph E. Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru științe economice în anul 2001, fost consilier economic al președintelui Clinton și vicepreședinte și economist-șef al Băncii Mondiale, prezintă, cu numeroase exemple din Argentina, Brazilia, Rusia, Mexic, Turcia, Indonezia, Coreea de Sud, Thailanda, Republica Moldova și altele, care sunt consecințele negative ale împrumutului de la Fondul Monetar Internațional. Autorul a ajuns la un număr de 21 de concluzii. Ținând cont de timpul limitat, am să enumăr doar câteva, pentru a nu vă reține prea mult.

Fondul Monetar Internațional a pus la dispoziția guvernelor sumele în dolari necesare achitării datoriilor către creditorii occidentali, creditorii au fost protejați; cei care au efectuat împrumuturile au scăpat de responsabilitate, iar contribuabilii din țările în curs de dezvoltare au trebuit să suporte povara plăților către Fondul Monetar Internațional; achitarea datoriilor silește țările respective să-și sacrifice programele educaționale și cele de sănătate, dezvoltarea economică și bunăstarea cetățenilor lor.

În mod frecvent, țara care recurge la un împrumut de la Fondul Monetar Internațional se confruntă cu două opțiuni, ambele indezirabile: neachitarea la termen a datoriilor, care sugerează teama de un colaps economic, sau acceptarea unui sprijin care implică pierderea suveranității economice.

Nu este doar absurd, e chiar periculos ca soluția la un aspect fundamental politic să fie lăsată la aprecierea unor tehnocrați internaționali de la FMI. Toate țările care au luat împrumuturi de la FMI au trecut printr-o criză economică din cauza dificultăților legate de satisfacerea obligațiilor impuse de împrumuturi. În aproape toate cazurile în care au fost aplicate strategiile FMI au agravat declinul.

Și, în fine, costurile și avantajele împrumutului sunt distribuite în mod inechitabil. Datoriile și consecințele lor amplifică sărăcia și inechitățile.

## Distinși colegi,

Am citat doar câteva dintre concluziile acestui renumit economist de talie mondială pentru a avertiza în mod public, o dată în plus, de la tribuna Senatului, asupra consecințelor care se pot dezvolta în cazul în care se realizează împrumutul de la Fondul Monetar Internațional.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Ultimii doi vorbitori din partea Grupului politic al PD-L vor fi domnul senator Dumitru Florian Staicu și domnul senator Viorel Constantinescu.

Până să le dau cuvântul, doar o mică completare: domnii senatori Alexandru Mocanu, Toader Mocanu, Vasile Pintilie au depus declarațiile politice la secretariatul ședinței.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politica este intitulată „România are nevoie de reforme în instituțiile publice”.

Mă întreb dacă era nevoie să ajungem în 2009, sub actuala guvernare, pentru a descoperi că în România se falsifică aproape orice. Vedem cu toții că apar false permise de conducere la Pitești, Sfântu Gheorghe sau Cluj-Napoca. În acest moment, pare că aceste documente false sunt prezente în toate județele. Este treaba Parchetului și a instanțelor să ne spună care este mecanismul prin care s-a ajuns la aceste fapte. În ceea ce ne privește pe noi, ar trebui să ne punem întrebări privitoare la efectele acestui fenomen asupra noastră ca cetățeni.

Ce măsuri ar trebui să luăm în viitor?

Din păcate, lucrurile nu stau așa doar în materia permiselor de conducere. Vedem că apar diplome de licență, de studii, masterate și doctorate, care se înscriu în aceeași zonă a falsului, iar aceste diplome stau la baza unor angajări, notări sau certificări în domeniul privat sau în cel de stat.

Care este procentul de angajați ai statului care primesc leafă bani publici pe baza unor diplome false? Știm? Nu știm.

Sper ca anchetele aflate în curs să se desfășoare cu celeritate pentru a putea opri efectele acestor falsuri. Apoi, dacă în cazul diplomelor de licență false vorbim despre acordarea unor merite necuvenite, în cazul permiselor de conducere false vorbim despre vieți omenești puse în pericol.

Știu oare cei cu permise false să conducă un automobil pe drumurile publice? Câte accidente rutiere au ca și cauză șoferi cu asemenea permise?

În aceste condiții, pare justificată lipsa de încredere pe care cetățenii o au în această instituție, mă refer la Poliție. Cum să mai ai încredere că măsura amenzii ce ți-a fost aplicată este una corectă atunci când polițistul care te-a oprit în trafic este cercetat pentru apartenența la un grup infracțional care emitea permise false?

Aceleași întrebări se nasc și în cazul diplomelor de licență. Mai poate avea încredere studentul care învață să-și ia examenele cu trudă într-un sistem de educație care vinde diplome pe bani? Sau cetățeanul care intră în contact cu un funcționar al statului poate avea încredere că acesta nu a fost angajat pe baza unor documente false?

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ultimul vorbitor, domnul senator Viorel Constantinescu, Grupul parlamentar al PD-L.

Poftiți, domnule senator.

Onorat prezidiu, Stimați colegi,

Am intitulat declarația politică: „Senatul versus Tanacu”.

A trebuit să apară solicitarea Guvernului de a introduce așa-zisele pașapoarte biometrice pentru a descoperi, cu ocazia votului, existența „complexului Tanacu” în Senatul României.

Deși Biserica Ortodoxă Română, în înțelepciunea sa, prin intermediul Sfântului Sinod, și-a precizat atitudinea în problema acestui tip de pașaport, imaginea din balcon a fost dominantă, a determinat votul, și misticismul a avut câștig de cauză.

A fost nevoie de această atitudine din Senat pentru a-mi răspunde la o întrebare care m-a urmărit multă vreme. Întrebarea vine din minunăția tehnologică de a vedea la televiziune primii oameni pe Lună. Adolescent fiind, mă întrebam de ce aceștia nu erau români. Păi simplu, nu puteau fi români pentru că dacă s-ar fi votat în Parlamentul României să se aloce fonduri pentru o asemenea lucrare s-ar fi considerat o blasfemie. Cum să ne ducem în ceruri peste Dumnezeu să-i tulburăm liniștea?

La început de secol XXI să consideri că o grupare de cifre reprezintă altceva decât un simplu număr nu poate fi decât rezultatul concentrat al unor atitudini care, din păcate, au fost considerate normale multă vreme. Nu ne-a mirat și nu ne va mira probabil că, peste puțin timp, în mass-media se va prezenta fenomenul înălțător al Învierii ca o copioasă masă de Paște. Nu ne-a mirat că a fost suficient că o așa-zisă posedată de demoni să fie bușită cu capul de racla Sfintei Parascheva pentru a se tămădui. Sunt acestea două exemple care vor fi reluate permanent în alte forme și care, în final, deformează imaginea curățeniei și credinței și asigură triumful misticismului.

Este adevărat, Dumnezeu este mare și, pentru că este mare, ne-a dat minte să înțelegem că putem ajunge pe Lună, că putem să introducem mijloace tehnice sofisticate pentru a ne feri de răufăcători sau de Satana, dacă asta convine mai mult, să putem descoperi că pământul se mișcă și este rotund, ne-a dat minte să fim credincioși precum Newton, înțelegând prin asta simplul fapt înălțător: „Să-ți iubești

aproapele ca pe tine însuți!”, și, în sfârșit, este mare pentru că ne-a dat minte să înțelegem care este deosebirea dintre credință și misticism.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Declarația mea politică este intitulată: „Schizofrenia noastră respectuoasă”.

Circulă o povestioară – nu știu cât este de adevărată, dar cu o puternică încărcătură simbolică – în care se spune că un învățător vorbea întotdeauna cu reverență și respect cu elevii săi, adresându-li-se întotdeauna cu dumneavoastră. Întrebat fiind de ce se comportă așa, răspunsul a fost simplu, dar de o profunzime aparte: „Eu nu știu pe cine am în față”. Într-adevăr, în clasa lui s-au aflat și Martin Luther King și J.F. Kennedy când erau elevi.

Mulți dintre noi avem o problemă de respect unii față de alții, de înțelegere a raporturilor corecte dintre persoane, de constanță a unei relații umane, indiferent cum evoluează în timp fiecare individ în parte. Avem, în special, atitudini adaptate conjunctural.

În primul rând, avem probleme imense și comportamente extrem de diferite când vrem să definim respectul cuvenit unei persoane. Am desființat, renegat, modificat și adăugat „Codul bunelor maniere” încât nu mai înțelegem nimic. Inevitabil, cum spun unii, acest comportament adaptabil și adaptat este favorizat și de structura emoțională și morală a românului.

Horia Roman Patapievici, dacă nu mă înșel, descria drama românului ușor adus de spate, cu capul puțin plecat, care intră într-un birou în care se află mai multe persoane. Disperat, caută cu privirea agitată să identifice cine-i șeful și, după ce-l găsește, răsuflă ușurat, ca și cum și-ar fi găsit busola.

Avem dublă măsură față de prinț și cerșetor, în materie de respect față de cineva. Avem un complex al șefului, o relație bizară, dar poate cea mai cu adevărat reciprocă dintre relațiile interumane. Șeful pretinde, iar celălalt nu concepe să nu-i arate că îl respectă, umilindu-se până la pierderea propriei identități.

Dubla măsură cunoaște forme atât de rafinate, încât o aplicăm față de aceeași persoană. Poate că ați auzit frecvent expresii de genul: „Nu știu ce ne-am fi făcut fără dumneavoastră!”. Mai târziu, când ghinionistul nostru personaj nu-i mai este șef, același personaj capătă curaj, făcându-și vânt cu coada: „Dar chiar nu ți-ai dat seama că erai un dobitoc?”. Ne specializăm atât de mult în „schizofrenia noastră respectuoasă”, încât suntem în stare de atitudini diferite față de aceeași persoană la intervale de timp extrem de mici. Cu cât ne specializăm mai mult, cu atât riscăm să fim concomitenți.

Declarația mea politică este intitulată „Ori cu Crin, ori cu Călin, tot miros de trandafir!”.

În ultima vreme, mai cu seamă de când simte-n ceafă răsuflarea Crin-ului, domnul Tăriceanu devine, pe zi ce trece, din ce în ce mai populist. Putem înțelege că este dezamăgit profund de lichelismul unor apropiați pe care i-a promovat în diverse dregătorii politice și administrative de invidiat, i-a apărat atunci când au fost atacați, și care, iată, astăzi, se comportă precum șobolanii care părăsesc corabia ce pare să se scufunde.

„Absolvenți” ai înaltei școli a trădării liberale, șobolanii moraliști porecliți Norica Nicolai, Relu Fenechiu, Dan Radu Rușanu, Ludovic Orban, Nini Săpunaru, Radu Stroe și alții

i-au întors spatele lui Călin pentru, deh, floarea de Crin cu miros de trandafir(i).

Dar, mai presus de toți și de toate, șobolanul-șef este nimeni altul decât Dinu Patriciu, adică cel pentru care Călin Popescu-Tăriceanu și-a dinamitat de bună voie mandatul de premier și, poate, cine știe, poate chiar cariera politică.

Ce să-i faci? Așa e în viață, am putea spune dacă ne amintim că am mai văzut scena asta la debarcarea lui Petre Roman. În 2000, când în alegeri s-a dovedit că a devenit un fel de balast pentru partid – a luat 2%, iar partidul 7,5%! –, Roman a fost părăsit, în primul rând, de cei mai apropiați camarazi – Adrian Severin, Bogdan Niculescu-Duvăz, Alexandru Sassu, Cristian Dumitrescu etc. –, care au sărit fără niciun stres pe puntea căpitanului Băsescu. Unde sunt toți aceștia acum? Cum unde? La PSD, pentru că acest partid era atunci și este, iată, și azi la guvernare. Așa că: „Nu fi supărat Călin / Mâine-l vor trăda pe Crin / Și tot pentru trandafir(i)!”

Chiar dacă-i înțeleg dezamăgirea, nu cred că un urmaș al Brătienilor, un purtător de papion european, trebuie să decadă într-atât încât să devină portdrapelul populismului din România.

De ce spun asta? O spun pentru că domnul Tăriceanu a început, pur și simplu, să bată câmpii, la propriu, cu bună știință, pentru că nu-l cred atât de neinstruit. Vrea însă să-și atragă bunăvoința unor segmente cât mai mari din cetățenii României, pe care-i bănuiește că nu cunosc unele mecanisme financiare, deci sunt ușor de manipulat.

Declarația mea politică este intitulată „Apel la solidaritate și responsabilitate adresat clasei politice pentru însănătoșirea rapidă a economiei.”

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Partidul Democrat Liberal este depozitarul ideii că bunăstarea indivizilor unei societăți rezidă în nivelul de dezvoltare al activității economice, în nivelul de competitivitate al sectorului productiv și în atractivitatea produselor românești pentru piețele internaționale.

Toate aceste scopuri sunt puse acum sub semnul întrebării ca urmare a efectelor crizei globale asupra economiei românești, iar faptul că o delegație a Fondului Monetar Internațional a discutat astăzi detaliile unui acord de împrumut cu reprezentanții Guvernului, sindicatelor și partidelor politice ne arată măsura importanței problemei.

Cum am ajuns aici? Partidul Democrat Liberal consideră că există două tipuri de cauze pentru situația actuală a economiei românești: cauze exogene, care țin doar de incidența naturală a crizei globale asupra pieței românești, și cauzele endogene, care țin de un anumit mod iresponsabil de gestionare a bugetului public în ultimii doi ani.

În privința cauzelor exogene, este evident că diminuarea investițiilor străine a dus la limitarea resurselor monetare pe piața românească, la restrângerea creditului, la creșterea euro în raport cu leul și la toate celelalte efecte în lanț, precum restrângerea activității economice și creșterea șomajului.

Este foarte necesar să schimbăm, în acest moment, cursul evenimentelor și să reușim să creștem din nou masa monetară, nu prin tipărirea de noi bani, Doamne, ferește!, pentru că ar însemna un dezastru prin creșterea inflației, ci prin stimularea relansării creditului pentru activitatea economică. Acesta este și sensul împrumutului pe care România îl va atrage de la instituțiile financiare internaționale.

În privința factorilor endogeni, vedem acum cum PD-L a avut dreptate în ultimii doi ani când a vorbit despre iresponsabilitatea politicilor salariale și bugetare ale fostului Guvern, politici care au condus la cheltuirea a nu mai puțin de 8% din PIB pe salarii.

Declarația mea politică este intitulată „Moldova – zona unde sărăcia este «la liber»”.

Conform unor date publicate recent de Biroul de Statistică al Uniunii Europene, șapte din cele opt regiuni ale României se vor plasa printre ultimele 15 zone din Uniunea Europeană, din punct de vedere al nivelului produsului intern brut pe locuitor.

Cele mai optimiste prognoze spun că vor mai trece cel puțin șapte ani până când salariul mediu net din țara noastră va ajunge la un nivel similar cu cel obținut în statele Uniunii Europene.

Ca de obicei însă, statisticile indică Moldova drept cea mai săracă regiune din spațiul comunitar. Faptul că Moldova se situează pe un loc fruntaș pe lista sărăciei se datorează, în primul rând, poziției răsăritene, fiind total în afara marilor rute comerciale.

Din păcate, Moldova este demult, ca să nu zic dintotdeauna, regiunea cea mai săracă din România.

Fiind regiunea cea mai răsăriteană, a suferit de pe urma acestui handicap geografic. Pe lângă acest motiv, să mai adăugăm și altele precum: precaritatea căilor de comunicații, mai ales cele aeriene, privatizările defectuoase și procentul relativ mic de investiții străine.

Economia Moldovei s-a bazat până în 1990 pe industrie și agricultură. În ultimii 20 ani, din cauza schimbărilor care au avut loc la nivelul întregii țări, dar și din cauza lipsei de viziune a reprezentanților politici ai regiunii, aceste ramuri au scăzut considerabil. Nu au existat investiții importante în zonă care să poată prelua forța de muncă și aportul economic din industrie și agricultură.

Printre orașele cele mai sărace ale regiunii amintesc sau vă reamintesc, mai bine zis, Botoșaniul, Bârladul, Vasluiul, Pașcaniul sau Negreștiul. În plus, orașele mici, monoindustriale, au acum mari probleme din cauza crizei economice care va duce, sigur, la o sărăcie și mai cruntă.

Bârladul, stimați colegi, a dat României doi șefi de stat: pe Alexandru Ioan Cuza și pe Gheorghe Gheorghiu-Dej – istoricii spun că aceste două personalități au reformat România, fiecare în felul lui.

Pe plan cultural, țin să vă reamintesc de Tonitza, Marcel Guguianu, Cezar Ivănescu, Constantin Chiriță („Cireșarii”), Alexandru Vlahuță, Vasile Pârvan, Victor Ion Popa, autorul celebrei piese de teatru „Tache, Ianke și Cadâr”, și nu am încheiat lista...

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Stimați colegi, am încheiat această primă parte a dezbaterilor noastre de astăzi.

Înainte de a intra în partea a doua a ședinței, permiteți-mi să vă aduc la cunoștință o notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2008 privind transmiterea unei părți dintr-un imobil, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Apărării în administrarea Academiei Române;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2008 privind aprobarea participării României, în calitate de „țară parteneră”, la manifestarea expozițională internațională cu specific de turism „Caravan Motor Turism Stuttgart”, în perioada 17–25 ianuarie 2009;

– Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2007 privind unele măsuri derogatorii de la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de

concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2002 privind asigurarea condițiilor de funcționare a unor centrale termice și electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor județene sau locale;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale și a altor acte normative incidente;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2008 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanțe comerciale restante aflate în administrarea unităților teritoriale subordonate Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.

Sunt observații la ordinea de zi?

Nu sunt.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă o notă privind adoptarea tacită a unor inițiative legislative.

Se consideră adoptate, prin împlinirea termenelor la data de 19 martie 2009, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, următoarele inițiative legislative: – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2008 privind unele măsuri financiar-bugetare;

– Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 228/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Aceste inițiative legislative urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă tot o notă privind transmiterea unei inițiative legislative Camerei Deputaților.

În conformitate cu prevederile art. 36 lit. e) din Regulamentul Senatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ca urmare a hotărârii plenului Senatului, se transmite Camerei Deputaților pentru a dezbate și adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă:

– Propunere legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Convenției dintre România și Republica Arabă Siriană pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la Damasc la 24 iunie 2008.

Este o prioritate legislativă a Guvernului.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit raportul.

Raportul va fi prezentat de domnul președinte Ion Ariton. Din partea inițiatorilor participă domnul secretar de stat Cosmin Coman.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Iuliu Cosmin Coman** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenției dintre România și Republica Arabă Siriană pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și capital.

Textul Convenției este în concordanță cu legislația din țara noastră și prevede că impozitele existente, asupra cărora se aplică Convenția, sunt: pentru România – impozitul pe venit

și impozitul pe profit, iar în cazul Republicii Arabe Siriene – impozitul pe venitul obținut de persoane fizice și juridice, impozitul pe venitul obținut de societăți pe acțiuni înființate ca birouri sau societăți siriene ale asociațiilor sau societăților străine, precum și impozitul pe venitul din activități agricole.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, prezentul proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În ședința din 17 martie 2009 comisia a analizat proiectul de lege și a adoptat raport de admitere, fără amendamente.

Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat de Senat, în calitate de Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt întrebări, dezbateri generale?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul, cum a spus și domnul președinte Ariton, este Cameră decizională.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul Turkmenistanului pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 16 iulie 2008.

Din partea inițiatorului participă domnul secretar de stat Cosmin Coman.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital participă domnul președinte Ion Ariton.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Mulțumesc.

Textul Convenției este în concordanță cu legislația din țara noastră și prevede faptul că impozitele existente, asupra cărora se aplică Convenția, sunt: în cazul României – impozitul pe venit și impozitul pe profit, iar în cazul Turkmenistanului – impozitul pe profitul sau venitul persoanelor juridice, impozitul pe venitul persoanelor fizice, impozitul pe resursele naturale și impozitul pe proprietate.

Prin urmare, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, prezentul proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Ion Ariton, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Comisia a analizat proiectul de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă.

Legea face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt întrebări, dezbateri generale?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 182/2008 pentru ratificarea Contractului de credit în cadrul Facilității de cofinanțare CSNR dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 24 noiembrie 2008.

Este un proiect de lege adoptat de Camera Deputaților. Caracterul legii este de lege ordinară.

Din partea inițiatorilor participă domnul secretar de stat Cosmin Coman.

Din partea comisiei raportoare participă domnul senator Ion Ariton.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 182/2008, prin care a fost ratificat Contractul de credit în sumă de 1 miliard de euro, destinat cofinanțării contribuției de la bugetul de stat pentru programe de investiții eligibile pentru asistența nerambursabilă UE, respectiv programe operaționale sectoriale: transport, mediu, creșterea competitivității economice sau programe prioritare care nu beneficiază de asistența nerambursabilă UE.

În acest sens, Ministerul Finanțelor Publice va încheia acorduri subsidiare cu ordonatorii principali de credite responsabili de implementarea proiectelor din cadrul POS-urilor a căror cofinanțare este asigurată de la bugetul de stat. Rambursarea se va face în rate semianuale sau anuale, pe o perioadă de până la 25 de ani, cu o perioadă de grație de șapte ani.

Față de cele menționate mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul Ion Ariton, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Microfonul 7, vă rog.

În ședința din 17 martie 2009 comisia a analizat proiectul de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ și Comisia economică, industrii și servicii.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc.

Da. Senatul este Cameră decizională.

Raportul este un raport de admitere, fără amendamente,

iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Sunt întrebări, dezbateri generale? Nu sunt.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 171/2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară pentru anul 2006, semnat la București la 24 iulie 2008.

Din partea comisiei raportoare este prezent domnul președinte Ion Ariton.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Cosmin Coman.

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

mare parte, problemele centrului istoric al Timișoarei, însă nu în totalitate, dar în legătură cu această sumă trebuie să ținem cont că jumătate din ea este nerambursabilă, iar jumătate este cea care va trebui dată înapoi într-un termen scadent de până la 30 de ani.

Vă rog să aveți în vedere și să votăm această ordonanță de urgență, fiind și Cameră decizională, astfel încât întreaga sumă să poată fi folosită de municipalitate, respectiv de orașul Timișoara.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Prin acest acord, Guvernul Republicii Federale Germania oferă Guvernului României posibilitatea accesării unui credit în valoare totală de 3 milioane de euro, cu o scadență la 30 de ani și cu 10 ani perioadă de grație.

De asemenea, Guvernul Republicii Federale Germania oferă și o sumă rambursabilă, în valoare de 3 milioane de euro, pentru proiectul „Infrastructură comunală, faza II”, în vederea renovării centrului istoric al orașului Timișoara.

Rambursarea împrumutului în valoare de 3 milioane de euro și toate costurile aferente acestuia, respectiv dobânzi, comisioane, se vor face de la bugetul municipiului Timișoara, împrumutul fiind autorizat, în acest sens, de comisia de autorizare a împrumuturilor locale.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Comisia a hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport de admitere.

Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ și Comisia economică, industrii și servicii.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt întrebări, dezbateri generale?

Domnule senator Gheorghe David, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să amintesc foarte pe scurt faptul că cele șase milioane de euro reprezintă o sumă care rezolvă, sigur, în

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator Gheorghe David. Mai dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește nimeni.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este un raport de admitere, fără amendamente.

Domnul președinte v-a spus că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2008 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre KfW, Frankfurt am Main, (KfW) și România, semnat la Frankfurt am Main la 26 septembrie 2007, respectiv la București la 28 decembrie 2007, pentru finanțarea Programului privind infrastructura municipală.

Din parte inițiatorului, domnul secretar de stat Cosmin Coman.

Microfonul 8.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Petru Filip.

Microfonul 7.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Obiectul de reglementare al prezentului act normativ îl reprezintă aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2008, prin care se ratifică acordul de împrumut încheiat de România cu KfW, în valoare de 21 de milioane de euro, care asigură cofinanțarea a trei măsuri ISPA, respectiv reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată în municipiul Suceava, reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată în municipiul Deva și municipiul Hunedoara și, respectiv, proiectul privind asistența tehnică pentru pregătirea a 25 de aplicații de proiecte din sectorul de mediu din România.

Împrumutul este acordat pe o perioadă de 20 de ani, din care 5 ani perioadă de grație.

Față de cele expuse mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, prezentul act normativ.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului președinte Petru Filip. Vă rog, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a luat în discuție acest proiect de lege și, în data de 17 martie, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să dea un raport de admitere, ținând cont de faptul că această cofinanțare pentru un grant în cadrul cofinanțării de preaderare ISPA rezolvă problemele de infrastructură în câteva orașe importante ale țării, printre care Suceava și Deva.

S-au primit avize favorabile de la Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Consiliul Legislativ.

Senatul este Cameră decizională, legea este lege ordinară.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 185/2008 pentru ratificarea Amendamentului nr. 2, convenit prin scrisoarea semnată la Luxemburg la 4 aprilie 2008, la București la 30 mai 2008 și la Galați la 27 iunie 2008, între Guvernul României, Banca Europeană de Investiții și Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați, la Contractul de finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați pentru finanțarea Proiectului de protejare a malului Canalului Sulina, semnat la București la 8 martie 2002.

Este un proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.

Raportoare este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Petru Filip.

Din partea inițiatorului participă domnul secretar de stat Cosmin Coman, căruia îi dau cuvântul.

Vă rog.

Microfonul 8.

## **Domnul Iuliu Cosmin Coman:**

## Mulțumesc.

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare extinderea datei finale de utilizare a împrumutului de le Banca Europeană de Investiții, în valoare de 38 de milioane de euro, de la 31 ianuarie 2008 la 30 aprilie 2010, extinderea datei de finalizare a proiectului de la 31 decembrie 2007 la 31 decembrie 2009 și modificarea corespunzătoare a graficului de amortizare prin extinderea perioadei de grație pentru sumele netrase la acest moment.

Față de cele spuse mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

Vă consult dacă aveți întrebări adresate inițiatorului.

Nu este cazul.

Vă invit la dezbateri generale.

Nu sunt solicitări.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este un raport de admitere fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

Vă propun ca printr-un singur vot să decidem atât asupra raportului, cât și asupra proiectului de lege.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte Petru Filip pentru a prezenta raportul comisiei.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat în ședința din 24 februarie raportul privind acest proiect de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, ținând cont de toate justificările pe care Ministerul Finanțelor Publice le-a adus pentru această lucrare importantă care se realizează de-a lungul Brațului Sulina.

Au fost obținute avize favorabile de la Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Consiliul Legislativ.

Senatul este Cameră decizională, iar legea este o lege ordinară.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc.

Vă consult dacă aveți întrebări adresate inițiatorilor. Nu sunt.

Vă invit la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții.

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei este un raport de admitere fără amendamente.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2009 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța Guvernului nr. 27/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Din partea inițiatorului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Din partea comisiei raportoare, domnul președinte Petru Filip.

Dau cuvântul domnului secretar de stat. Vă rog.

Microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu –** _secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 27/2008, s-a prevăzut și o dispoziție tranzitorie care prevedea posibilitatea aplicării legislației anterioare pe o perioadă de 6 luni, dispoziție care expiră la data de 28 februarie 2009. Rațiunea dispoziției tranzitorii este de a păstra predictibilitatea procesului legislativ și, în felul acesta, de a-i proteja pe cei care au documentațiile de urbanism elaborate în baza unor certificate de urbanism sau a unor avize tehnice de urbanism emise de primării sau consilii județene anterior datei apariției Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 27/2008, documentații care se află momentan în diverse etape procedurale.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2009 vine și prelungește termenul tranzitoriu de la 28 februarie 2009 la 30 aprilie 2009, ținând cont de considerentele prezentate anterior.

La dezbaterea din cadrul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a fost adoptat raportul cu un amendament, cu care ministerul este de acord, lucru care este certificat și de colegul meu, domnul secretar de stat Andrei.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Petru Filip, președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă rog. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a votat în unanimitate pentru acest proiect de lege și, într-adevăr, în cadrul discuțiilor din comisie s-a venit cu un amendament, respectiv prelungirea termenului de prorogare de la 30 aprilie, cum era propus, la data de 30 iunie 2009, ținând cont de două aspecte, în primul rând, de intrarea în vigoare a modificărilor Legii nr. 50/1991, Legea construcțiilor, și, în al doilea rând, de faptul că Legea urbanismului este o lege suficient de complicată care va necesita, de asemenea, audieri din partea structurilor asociative și structurilor profesionale.

De aceea am considerat că termenul de 30 aprilie era un termen nerealist și am mărit acest termen, propunându-vă într-un amendament mărirea lui până la data de 30 iunie 2009.

Este o lege ordinară.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă consult dacă aveți întrebări adresate inițiatorului. Nu sunt.

Vă invit la dezbateri generale. Vă rog, domnule senator.

Mă numesc Romeo Nicoară.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL susține acest proiect de lege. Mai mult decât atât, în cadrul dezbaterilor pe care le-am avut în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, colegul nostru, senatorul Tiberiu Prodan, a făcut acest amendament prin care noi am propus prelungirea termenului de la 30 aprilie 2009 la 30 iunie 2009 tocmai pentru a veni în sprijinul celor care au în curs de elaborare aceste certificate de urbanism și alte documentații.

Comisia a adoptat acest amendament și, de aceea, îl susținem în continuare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Nicoară Romeo Florin.

Mai sunt și alte intervenții?

Nu?

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Suntem în fața unui raport de admitere cu un amendament.

Vă consult dacă asupra amendamentului mai sunt observații.

Nu?

Vă mulțumesc.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu –** _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Protocolului opțional la Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

Prin Legea nr. 19 din 9 octombrie 1990 România a aderat la Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, iar la 24 septembrie 2003 a fost semnat Protocolul opțional la Convenția pentru prevenirea torturii.

Ratificarea protocolului este o prioritate, fiind încurajată de toate organismele internaționale cu activitate în domeniul protecției drepturilor omului.

Obiectivul protocolului îl constituie stabilirea unui sistem de vizite regulate la locurile de detenție, efectuate de organisme independente, atât internaționale, cât și interne.

Protocolul are caracter preventiv și a fost elaborat în considerarea riscurilor sporite ca persoanele private de libertate să fie supuse unor rele tratamente din partea autorităților în custodia cărora acestea se află.

Reglementările principale privesc, în esență, definirea locurilor de detenție și privării de libertate, crearea Subcomitetului de prevenire a torturii și pedepselor sau tratamentelor cu cruzime, inumane sau degradante, funcționarea la nivel național a unor organisme de vizitare a locurilor de detenție care au un caracter independent. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului senator Țuțuianu Adrian. Microfonul 7.

Mulțumesc.

Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului opțional la Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, semnat de România la 24 septembrie 2003.

Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților. Raportoare este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Din partea acestei comisii, domnul secretar Adrian Țuțuianu ne va prezenta raportul.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În data de 10 martie 2009 Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raport de admitere fără amendamente.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și de Comisia pentru politică externă.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Întrebări adresate inițiatorului? Vă rog, domnule senator Udriștoiu. Vă rog. Microfonul 2.

Am o singură întrebare.

Acest lucru a mai fost întâlnit și mai devreme.

Ce s-a întâmplat cu acest tratat 5 ani și 8 luni? A fost semnat în 2003 și noi îl ratificăm în 2009? Așa scrie aici: 2003 semnat, 2009 ratificat.

A fost cazul și altor tratate, 2006, 2007, cred că până acum s-au și epuizat banii respectivi.

Bineînțeles că sunt de acord cu tratatul respectiv.

Am primit și vizite în acest sens în unități de psihiatrie, dar nu înțeleg cum se ratifică un tratat după 6 ani.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat, aveți un răspuns pentru domnul senator? Sau acestea sunt procedurile?

Nu cred că este în sarcina mea.

Ratificarea nu a fost obligația Ministerului Justiției. Așa au fost procedurile legale.

Probabil că da. Sunt niște proceduri care durează, niște acorduri care trebuie luate în timp.

Dezbateri generale. Da.

Domnul președinte Toni Greblă. Microfonul 4.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este un tratat complex care a impus României luarea unor măsuri foarte importante, instituțional, din punct de vedere al condițiilor materiale, financiare, schimbare de legislație.

Întotdeauna, obligația finală este când se ratifică un tratat. Îl semnăm, ne luăm angajamentul să fim pregătiți și avem o perioadă de pregătire până la momentul ratificării. Atunci se consideră că suntem pregătiți din toate punctele de vedere să respectăm tratatul la care ne-am obligat, și din această cauză există acest interval de timp.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru lămuriri. Domnul senator Corlățean. Microfonul 3.

Mai luminați-ne puțin!

Într-adevăr, sunt probleme la care așteptăm un răspuns.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. La dezbateri generale.

Voi începe cu chestiunea care a fost deja ridicată. Răspunsul, ca să fim onești, este că administrația s-a mișcat prost, pentru că acest sistem de cooperare convențională instituțională la nivelul Națiunilor Unite dublează, practic, un sistem, aș spune mult mai ambițios, care există la nivel european prin Convenția Consiliului Europei, protocoale adiționale și acțiunea Comitetului european pentru prevenirea torturii. Probabil că administrația s-a mișcat prost în a promova proiectul de lege de ratificare.

Revenind la scopul intervenției mele, în primul rând, Grupul parlamentar al Alianței PSD+PC va vota acest proiect de lege, deoarece nu sunt probleme deosebite. Eu folosesc însă acest prilej ca pretext pentru a ridica altă problemă la adresa Guvernului. Îmi pare rău că Ministerul Afacerilor Externe nu este prezent la dezbateri.

Acest sistem, la nivelul Națiunilor Unite, din care fac parte state europene, state americane, state africane, cele care, efectiv, ratifică, face referire la centrele de detenție, centrele de reținere. Există o dezbatere în plan internațional legată de faimosul centru de la Guantánamo și există acest proiect cunoscut al noii administrații americane de a închide acest centru asupra căruia au planat chestiuni extrem de serioase cu privire la încălcări ale legislației internaționale în materia combaterii torturii.

Mai există o serie de demersuri ale Guvernului american, inclusiv pe relația cu Guvernul României, din toamna anului trecut, scris, depus la Ministerul Afacerilor Externe, de a face parte, dacă doriți, din acest efort politic de a închide acest centru și din rațiuni umanitare, inclusiv prin posibilitatea de a prelua din acel centru o serie de persoane care nu au ridicat probleme cu adevărat, din punctul de vedere al unor acte teroriste.

Din câte știu eu, Guvernul României nu a apucat să dea în acel moment un răspuns. Există deja o serie de state membre ale Uniunii Europene care, inclusiv din rațiuni de ordin umanitar, doresc să contribuie la acest efort.

Poziția mea personală este că Guvernul României ar trebui să examineze foarte serios acest lucru. Există o serie de posibilități de a contribui la acest proiect, de a prelua o serie de persoane care nu ridică – și sunt atestate că nu au ridicat – probleme de natură teroristă, pentru că este un proiect internațional, nu doar al Guvernului american, extrem de important, și România poate face parte din acesta, încă o dată, pe rațiuni de ordin umanitar.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Orest Onofrei. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău, vreau doar o lămurire pe care, probabil, trebuia să o cer înainte.

La art. 2 din lege se prevede: „România își rezervă dreptul de a nu aplica dispozițiile paragrafului 1 al art. 5 din Protocolul privind insulta având ca bază o motivație rasistă și xenofobă.”

Domnul secretar de stat ne poate lămuri despre ce este vorba?

Domnule secretar de stat, vă rog.

Da. După cum se știe, în proiectul Codului de procedură penală Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești nu mai reține ca infracțiune insulta, și atunci a fost necesar să se creeze această rezervă.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.

Vă rog, eu cred că provocăm...

Nu provocăm. Am avut mâna ridicată înainte.

Vă rog, domnule senator. Poate nu v-am văzut eu. Vă cer scuze.

Eu nu puneam întrebarea asta – de ce s-a prelungit atât? – dacă nu era pusă de antevorbitorul meu. Întrebarea mea era: De ce se voia a se prelungi cu încă trei ani? Așa a venit raportul de la Camera Deputaților. În materialul prezentat nouă scrie: „adoptat de Camera Deputaților”, fără să se facă și o astfel de mențiune.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Așa este.

Punctul 12, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică referitor la incriminarea actelor de natură rasistă și xenofobă comise prin intermediul sistemelor informatice, adoptat la Strasbourg la data de 28 ianuarie 2003.

Proiect de lege adoptat de Camera Deputaților, prioritate legislativă.

Din partea inițiatorilor, domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Microfonul 8.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Adrian Țuțuianu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Protocolului adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică referitor la incriminarea actelor de natură rasistă și xenofobă comise prin intermediul sistemelor informatice, în scopul de a ține pasul în domeniul dreptului penal cu dezvoltările tehnologiei care oferă mijloace sofisticate pentru utilizarea internetului în scopul săvârșirii de infracțiuni.

La nivelul Consiliului Europei a fost negociată și, ulterior, adoptată Convenția privind criminalitatea informatică. România a semnat Convenția la data de 23 noiembrie 2001 și a ratificat-o la data de 12 mai 2004.

Având în vedere că în cursul negocierilor Convenției părțile nu au reușit să ajungă la un consens cu privire la includerea și altor fapte, s-a decis ca acestea să fie reglementate ulterior, separat, printr-un protocol adițional.

Așa fiind, la 28 ianuarie 2003 a fost adoptat la Strasbourg Protocolul adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică referitor la incriminarea actelor de natură rasistă și xenofobă comise prin intermediul sistemelor informatice.

România a semnat protocolul la data de 9 noiembrie 2003, sub rezerva ratificării. Protocolul adițional extinde aria de aplicare a convenției incriminând infracțiunile de propagandă rasistă și xenofobă. El impune statelor părți să adopte măsuri în vederea incriminării următoarelor fapte:

– difuzarea materialelor rasiste și xenofobe prin intermediul sistemelor informatice;

– amenințarea bazată pe o motivație rasistă și xenofobă;

– insulta având la bază o motivație rasistă și xenofobă;

– negarea și minimalizarea grosolană, aprobarea sau justificarea genocidului sau a crimelor împotriva umanității. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Microfonul 7, domnule senator Adrian Țuțuianu, pentru raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în discuție acest proiect de lege în data de 10 martie 2009 și a întocmit un raport de admitere fără amendamente.

Au avizat favorabil proiectul de lege Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru egalitatea de șanse.

În raport de obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc, domnule senator. Întrebări adresate inițiatorului. Dezbateri generale. Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De asemenea, nicio problemă din partea Alianței parlamentare PSD+PC de a vota acest proiect de lege.

Aș avea trei considerații care cred că pot fi utile:

1. Există un impact de ordin legislativ intern odată cu ratificarea acestui protocol adițional. Sunt chestiuni acoperite doar parțial de legislația internă. Este un impact inclusiv asupra codurilor – Codul penal –, și acest lucru poate ar trebui semnalat colegilor care se ocupă în comisia specială. Asta este o poziție politică: aș spune că este un motiv suplimentar de a nu fi accelerată atât de mult adoptarea codurilor, în primul rând cel penal și, respectiv, cel de procedură penală, deoarece sunt lucruri foarte serioase și nu se pot face chiar așa, pe picior.

Vă mulțumesc, domnule senator. La dezbateri generale mai sunt solicitări? Nu.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente,

iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Printr-un singur vot să ne pronunțăm și asupra raportului de admitere, și asupra proiectului de lege.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, s-au adoptat atât raportul, cât și proiectul de lege.

La punctul 13 este înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Convenția internațională din 2001 privind răspunderea civilă pentru prejudicii provocate de poluarea cu hidrocarburi de consum de la navele maritime (BUNKERS), adoptată la Londra la 23 martie 2001.

Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților. Pentru raport – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Adrian Țuțuianu.

Din partea inițiatorului participă domnul Valentin Preda. Microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Valentin Preda** – _secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2000, România a aderat la Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenției internaționale privind răspunderea civilă nr. 1.969 pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, încheiată la Londra la 27 noiembrie 1992.

Această convenție internațională reglementează aspectele referitoare la poluarea cu hidrocarburile transportate în tancurile de marfă ale navelor maritime. Convenția BUNKERS se aplică în cazul prejudiciilor, directe sau indirecte, provocate de poluarea cu hidrocarburi de consum de la navele maritime pe teritoriul unui stat parte, inclusiv în marea teritorială, precum și zona economică exclusivă.

Necesitatea aderării României la această convenție rezidă în faptul că există un risc potențial de producere a unor incidente de poluare cu hidrocarburi de consum din rezervoarele de combustibili și lubrefianți ale navelor maritime, datorat traficului de nave prin Marea Neagră, atât cel atras de porturile maritime românești, cât și cel internațional generat de țările vecine care au porturi la această mare.

Autoritatea Navală Română va avea atribuții suplimentare, respectiv emiterea certificatului de asigurare sau garanție financiară pentru răspundere civilă pentru prejudicii provocate de poluarea cu hidrocarburi de consum de la navele maritime, precum și controlul navelor străine care intră în porturile românești în ceea ce privește existența și valabilitatea certificatului.

Persoanele prejudiciate în cazul unor poluări ale mediului marin cu hidrocarburi de consum din rezervoarele de combustibili și lubrefianți ale navelor aflate sub incidența prevederilor Convenției BUNKERS vor avea posibilitatea să-și acopere total sau parțial pierderile la nivelul limitării răspunderii, acționând în judecată direct asiguratorul sau persoana care a oferit garanția financiară pentru limită de răspundere.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului senator Țuțuianu. Microfonul 7, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în discuție, tot în ședința din 10 martie 2009, acest proiect de lege și a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților în 24 februarie 2009 și a avizat favorabil acest proiect Comisia economică, industrii și servicii.

Față de cele prezentate, vă supunem spre aprobare raportul de admitere.

Suntem în prezența unei legi ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Doriți să adresați întrebări inițiatorilor? Sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Vă mulțumesc.

Avem un raport de admitere, fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Vă propun ca, printr-un singur vot, să ne pronunțăm atât asupra raportului, cât și asupra proiectului de lege.

Punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 137/2008 pentru prorogarea unor termene.

Este un proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină,

imunități și validări, domnul senator Adrian Țuțuianu. Microfonul 7.

Din partea inițiatorului participă domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de act normativ pe care l-ați menționat se reglementează în principal două aspecte. În primul rând, prorogarea termenului de la care ședințele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio și, în al doilea rând, prorogarea termenului de la care Înalta Curte de Casație și Justiție va prelua atribuțiile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate și judecătoriilor.

În ceea ce privește prorogarea termenului de la care ședințele de judecată se înregistrează, având în vedere că procedura de achiziție publică a echipamentelor de înregistrare nu a fost finalizată, precum și gravele consecințe de ordin procedural ce ar putea apărea în activitatea de judecată din cauza inexistenței suportului tehnic necesar, se propune amânarea aplicării acestor dispoziții până la 1 ianuarie 2010.

În ceea ce privește prorogarea termenului de la care Înalta Curte de Casație și Justiție va prelua atribuțiile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești referitoare la gestionarea bugetului, având în vedere faptul că instanța supremă nu dispune încă de capacitatea financiară, materială și de personal pentru asigurarea acestei funcții, transferul atribuțiilor Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești în acest domeniu nu este oportun în acest moment, ținând seama și de faptul că contractele în care ministerul este parte și care se află în derulare au ca obiect realizarea unor investiții, repararea sediilor...

Domnule senator Mocanu, vă rog, rămâneți în sală. Vă rog eu.

Haideți, că avem trei proiecte de lege organice și n-o să reușim să le trecem.

Vă rog, stați încă 10 minute în sală și am terminat. Vă rog mult.

Scuzați-mă, domnule secretar de stat.

Terminasem.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei. Microfonul 7, vă rog.

Domnule președinte,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în 17 martie 2009, a adoptat raport de admitere, fără amendamente.

Am apreciat că este rezonabil termenul de 1 ianuarie 2010 pentru prorogarea celor două termene.

Suntem în situația unei legi organice, iar Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator Adrian Țuțuianu. Întrebări, dezbateri generale?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și suntem Cameră decizională.

Așa cum am hotărât, dăm vot pe aceste proiecte de lege, chiar dacă sunt cu caracter organic, pentru că așa am hotărât și am votat data trecută.

Le dezbatem și le votăm.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Este reexaminare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dat un raport de respingere.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări – microfonul 7 –, domnul senator Adrian Țuțuianu.

Din partea inițiatorilor, domnul secretar de stat Radu Stancu, microfonul 9.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, în forma inițială a proiectului, propunea: stabilirea dreptului Parlamentului de a iniția un referendum la nivel local; inserarea posibilității inițierii unui referendum local de către un număr de 25% din numărul cetățenilor cu drept de vot dintr-o unitate administrativ-teritorială; introducerea dispoziției potrivit căreia referendumul este valabil, indiferent de numărul participanților la scrutin.

Textul privind completarea art. 5, pentru promulgare, citez: „Pentru a nu se influența în niciun fel rezultatul referendumului, alegerile parțiale, alegerile prezidențiale, parlamentare ori cele pentru Parlamentul European nu pot avea loc la aceeași dată cu referendumul.”, a fost analizat de Curtea Constituțională și, prin Decizia nr. 1.218 din 12 noiembrie 2008, s-a constatat că Legea pentru completarea art. 5 al Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului este neconstituțională în integralitatea ei.

Având în vedere și raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, vă rog să fiți de acord cu respingerea proiectului de lege aflat în dezbatere. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului senator Adrian Țuțuianu. Microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Așa cum s-a arătat de către inițiator, prin Decizia nr. 1.218/2008 a Curții Constituționale s-a constatat că Legea pentru completarea art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului este neconstituțională în integralitatea ei.

Ca urmare, în conformitate cu art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări propune plenului Senatului raportul de respingere a legii.

Legea este organică, iar proiectul de lege este dezbătut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dezbateri generale.

Nu este cazul.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege

și, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 1.218/12.11.2008, proiectul de lege este neconstituțional în integralitate.

Cu doar 66 de voturi pentru...

Vă rog, domnule senator.

Domnul senator Cristian Rădulescu. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sigur că unii dintre colegi, împotriva deciziei Curții Constituționale, pot să dea votul cum doresc ei. Era o procedură începută care cuprindea trimiterea la reexaminare de către Președintele României, și atunci astăzi finalizăm această procedură care este totalmente pro forma, fiindcă, de fapt, legea și-a încheiat efectele respective de mult timp. Au trecut acele 45 de zile pe care le prevede Constituția.

Deci, dacă Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra acestui proiect de lege, după 45 de zile el și-a dat obștescul sfârșit. Numai noi, printr-un vot care, dați-mi voie să-l calific, dintr-o anumită parte, că este ușor caraghios, vrem să ținem în viață ceea ce nu mai poate fi ținut în viață, împotriva prevederilor Curții Constituționale și Constituției.

Sigur că în Parlamentul României se pot petrece și astfel de bizarerii. Oricum, spuneam, legea aceasta este demult decedată și îngropată.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur, suntem în procesul legislativ. Noi trebuie să ducem la capăt ceea ce, de fapt, am început prin acest proiect de lege. Sigur că decizia Curții Constituționale este o decizie obligatorie și nu se discută, dar votul poate fi, în Senat, de mai multe feluri.

Permiteți-mi, totuși...

Am înțeles că mi-ați propus să reluăm votul...

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog. Microfonul 4.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Întotdeauna există anumite dificultăți în momentul în care un raport de respingere se dorește a fi adoptat sau respins, întotdeauna există o anumită neclaritate la unii dintre colegi cu privire la modul cum se votează.

Având în vedere că ne aflăm în prezența unei decizii a Curții Constituționale, care a declarat neconstituțional întregul proiect de lege, având în vedere că noi trebuie să finalizăm printr-un act normativ această propunere legislativă, având în vedere că, probabil, toate grupurile politice, deși nu s-au exprimat, neluând cuvântul la dezbateri generale, înseamnă că susțin raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în numele Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, vă solicit reluarea votului pentru a da o soluție adecvată deciziei Curții Constituționale.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Microfonul 2, domnul senator Verestóy Attila.

## **Domnul Verestóy Attila:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Raționamentul este perfect și aveți perfectă dreptate, din punct de vedere juridic, dar din punct de vedere politic, credeți-mă, s-ar putea să nu aveți dreptate. Faceți parte dintr-o mare majoritate – 70%. În aceste condiții, anumite voturi reflectă și o probă politică pe care dumneavoastră, acum, nu ați trecut-o. Iată, e așa de simplu.

Vă rog, domnilor colegi de la putere, concentrați-vă, adunați-vă și votați așa cum vi se cere de către electorat.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Igaș Traian. Microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dumneavoastră ați supus votului, mai devreme, raportul de respingere. Eu v-aș propune dumneavoastră să supuneți la vot proiectul de lege, ca să ne pronunțăm cu toții și asupra proiectului de lege.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Domnule senator, am avut o propunere pentru reluarea votului...

Vă rog, domnul senator Puiu Hașotti. Microfonul 2.

Spunea un coleg, domnule președinte, că se întâmplă bizarerii în Parlament. Văd că se întâmplă și mitocănii. Și n-am să spun din partea cărui grup... Se știe.

Domnule președinte,

Sigur că aș putea să cer și o pauză pentru consultarea liderilor de grup, dar nu o voi face. Cât despre reluarea votului, acesta se poate relua cu acceptul tuturor grupurilor parlamentare.

Eu nu doresc să avem gesturi politice care nu sunt tocmai indicate. A fost unul săptămâna trecută și nu consider că trebuie să se întâmple și săptămâna aceasta. Că a fost bine, că a fost rău că Parlamentul a votat împotriva deciziei Curții Constituționale, este altceva. A votat, și cu asta am încheiat discuția.

În opinia mea, raportul a fost respins, dumneavoastră trebuie să urmați procedurile regulamentare în vigoare.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Domnule senator,

Vă reamintesc că, la propunerea oricărui lider de grup sau senator, există această posibilitate de a repeta votul, nu neapărat la consultările dintre liderii de grup.

S-a propus din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC această procedură și

Reluăm votul la acest proiect de lege care este, de fapt, în reexaminare.

Pe de altă parte, vă citesc din Constituția României, modificată în 2003: „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României... De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”

Eu m-am exprimat din punct de vedere parlamentar. Suntem într-o procedură. Noi trebuie să terminăm, de fapt, o procedură legislativă.

Încă o dată, stimați colegi,

La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind statutul controlorului civil de trafic aerian din România.

Suntem în procedură de reexaminare.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Adrian Țuțuianu – microfonul 7.

Pentru susținerea proiectului de lege, domnul secretar de stat Valentin Preda – microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu privire la propunerea legislativă intitulată Lege privind statutul controlorului civil de trafic aerian din România, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativă instituie pentru controlorul civil de trafic aerian din România un regim derogator de la prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în sensul reducerii vârstei de pensionare, stabilirii cuantumului pensiei pentru unele categorii de controlori civili de trafic aerian.

Există intenția elaborării unui sistem unic de salarizare bugetară, care ar trebui să stabilească un sistem unitar și echitabil privind drepturile de asigurări sociale, în scopul asigurării unui tratament egal tuturor categoriilor de personal care funcționează în instituțiile și autoritățile publice.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este de acord cu raportul de admitere a cererii de reexaminare, întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Microfonul 7, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată, în data de 4 martie 2009, în temeiul art. 105 din Regulamentul Senatului, pentru întocmirea unui raport suplimentar la cererea de reexaminare a Președintelui României la Legea privind statutul controlorului civil de trafic aerian din România.

Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, că cererea de reexaminare a Președintelui României este întemeiată și au adoptat un raport de admitere a cererii de reexaminare.

Suntem în prezența unei legi organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, este vorba de un raport suplimentar al comisiei, un raport de admitere a cererii de reexaminare.

Domnilor senatori, vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Proiectul de lege a fost respins.

Vom lua trei minute de pauză, după care vom relua ultima secțiune a ședinței noastre de astăzi – sesiunea de întrebări și interpelări adresate reprezentanților Guvernului și răspunsurile din partea Executivului.

Vă mulțumesc.

În plen ne revedem miercuri la ora 9.00, iar mâine, ședință în comisiile permanente.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Domnule ministru,

Sistemul informatic unic integrat pentru medicii de familie a fost introdus de la 1 ianuarie 2008 cu scopul de a asigura transparența totală asupra felului în care sunt gestionați banii publici și un control eficient al serviciilor medicale și farmaceutice furnizate asiguraților.

Colegiul Medicilor din România a prezentat mai multe probleme ale acestui sistem, probleme care mi-au fost aduse la cunoștință și de cetățenii locuitori ai sectorului 2 din București.

În primul rând, activitatea medicilor de familie este afectată deoarece numeroase persoane au fost invalidate pe listele medicilor lor de familie, persoane care pot dovedi calitatea de asigurați.

A doua problemă este aceea că sunt multe aspecte care nu au fost clarificate: cine ce date gestionează, cine este responsabil pentru calitatea datelor?

De asemenea, nu există reglementări cu privire la datele care pot fi colectate fără acordul pacientului și la modalitatea de utilizare a acestor date, unele excedând cadrul de gestionare a fondurilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Ca urmare, vă adresez următoarele întrebări:

Care este stadiul de implementare a sistemului unic integrat?

Care sunt măsurile pe care intenționați să le luați pentru a remedia problemele semnalate anterior?

Vă mulțumesc.

Senator Anca Daniela Boagiu, Colegiul nr. 4 – București.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Alexandru Cordoș, Alianța politică PSD+PC, și se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea PNL.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, să putem trece la ultima parte a ședinței noastre de astăzi – întrebări și interpelări adresate reprezentanților Executivului, și sperăm ca aceștia, sigur, cei care sunt prezenți, să ne și ofere răspunsurile solicitate.

La secțiunea întrebări, dau cuvântul doamnei senator Anca Daniela Boagiu, din partea PD-L, și se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Alianței politice PSD+PC.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Ion Bazac, Ministerul Sănătății.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Nicolae Nemirschi, Ministerul Mediului.

Obiectul interpelării – Mutarea deșeurilor toxice în satul Bădeni, județul Cluj-Napoca.

Stimate domnule ministru,

Pentru populația unei țări, construcția unei autostrăzi ar trebui să fie un prilej de bucurie și, mai ales, de mărturie foarte clară a gradului de civilizație a unei națiuni. Numai pentru noi, românii, construirea Autostrăzii Transilvania este un lung prilej de vorbe, de ipoteze și de controverse.

După ce, vreme de 30 de ani, sute de mii de tone de otravă, o adevărată bombă ecologică, îngropate la Turda au zăcut într-un anonimat perfect, scoaterea lor la suprafață prin demararea lucrărilor la Autostrada Transilvania a generat discuții fără sfârșit.

Sătenii din localitatea Bădeni, județul Cluj-Napoca, localitate care a fost aleasă pentru depozitare, sunt nemulțumiți că va fi afectat ecosistemul și înseși condițiile lor de viață și de trai, ei fiind din tată în fiu agricultori, respectiv cultivatori de zarzavaturi.

Vă întreb, stimate domnule ministru, dacă aveți cunoștință despre problema deșeurilor de la fosta Uzină chimică din Turda și dacă mutarea lor în satul Bădeni pune în pericol sănătatea și chiar viața localnicilor.

Vă solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Emilian Frâncu – cu două întrebări adresate Ministerului Educației, Cercetării și Inovării și Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale –, se pregătește domnul senator Attila Cseke, de la UDMR.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

## Doamna ministru,

Descentralizarea învățământului creează o anumită îngrijorare în rândul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar preocupate de riscul ca prin decizii, regulamente, evaluări și alte acte administrative primarii și/sau directorii de școli să-și manifeste bunul plac față de educatorii, învățătorii și profesorii aflați la catedră.

Vă rog să-mi comunicați, doamna ministru, ce măsuri și ce mecanisme instituționale intenționați să introduceți în sistemul de învățământ pentru a proteja cadrele didactice de subiectivismul mai sus enunțat.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea, Colegiul uninominal nr. 2.

A doua întrebare este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

## Domnule ministru,

Una dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă agricultorii români, indiferent că vorbim despre producția de cireșe, lapte sau carne, este colectarea deficitară a produselor agricole, mai ales în zonele de deal și de munte.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, ce măsuri va lua Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în vederea stimulării activităților de colectare a produselor agricole, în concordanță cu statutul european al României și în completarea măsurilor introduse în ultimii ani în această direcție.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Attila Cseke, din partea UDMR, și se pregătește domnul senator Marian Iulian Rasaliu, din partea PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, și are ca obiect demersul Executivului cu privire la proiectul de linie feroviară de mare viteză pe ruta Budapesta – București – Constanța.

## Stimate domnule ministru,

La propunerea părții române, cele două ministere coordonatoare ale activității de transport din România și Republica Ungară au convenit semnarea, în marja ședinței comune româno-ungare de la Sibiu din data de 14 noiembrie 2007, a declarației comune privind realizarea în viitor a unei linii feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta – București – Constanța, cu legătură la rețeaua europeană de transport feroviar. Prin această linie se va asigura legătura feroviară a României cu axa de mare viteză: Paris – Strasbourg – Stuttgart – Viena – Bratislava – Budapesta.

Proiectul a fost extins în cursul anului 2008 cu participarea părții austriece, astfel încât să existe posibilitatea accesării unor fonduri europene necesare întocmirii unui studiu de prefezabilitate în vederea demarării proiectării investiției menționate. Totodată, s-a convenit ca partea română să fie partener-lider, conducător al proiectului.

Vă rog respectuos, domnule ministru, să-mi oferiți detalii privind stadiul demersurilor întreprinse de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru continuarea acestui proiect transnațional de infrastructură de importanță majoră pentru România.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Marian Iulian Rasaliu, care va adresa o întrebare ministrului finanțelor publice, se pregătește domnul senator Sorin Bota, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării: Situația deficitară a SC „Ecoterm” – RA Făgăraș, județul Brașov.

Domnule ministru,

Prin Ordonanța Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea prețurilor locale de referință pentru energia termică furnizată prin sisteme centralizate, a fost adoptată schema de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor înregistrate de societățile care produc, transportă și distribuie energie termică.

În ceea ce privește SC „Ecoterm” – RA Făgăraș, la data de 31.12.2008 nivelul subcompensărilor rezultate din sumele datorate de bugetul de stat pentru compensarea combustibilului aferent energiei termice furnizate populației în anul 2008 se ridică la 861.215 mii lei.

Ca urmare a existenței acestor subcompensări de la bugetul de stat, SC „Ecoterm” – RA Făgăraș, sigurul furnizor de energie termică pentru populația municipiului Făgăraș, se află la ora actuală într-o situație dificilă, de blocaj financiar.

În memoriului din partea SC „Ecoterm” – RA Făgăraș, județul Brașov, se solicită sprijin Ministerului Finanțelor Publice pentru avizarea „Notei de fundamentare privind alocarea unor sume provenite de la bugetul de stat în scopul menținerii funcționalității serviciului de termoficare din municipiul Făgăraș”, notă pe care Prefectura Județului Brașov și Consiliul Județean Brașov au înaintat-o spre aprobare Guvernului României.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul senator Sorin Bota, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC – două întrebări adresate ministrului turismului și ministrului transporturilor și infrastructurii –, se pregătește domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea este adresată doamnei Elenea Udrea, ministrul turismului.

Obiectul întrebării: Turismul în Maramureș, în suspensie. Stimată doamnă ministru,

Având în vedere bugetul generos pentru investiții în infrastructura turismului, vă întreb, pe această cale, care sunt prioritățile aferente acestor investiții în turismul din Maramureș.

Luând în considerare faptul că vizita dumneavoastră în județul Maramureș, planificată pentru începutul lunii martie 2009, a fost anulată, aș fi interesat să știu când veți identifica,

împreună cu factorii de decizie din județ, investitori și parlamentari, aceste priorități.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

- A doua întrebare este adresată domnului Radu Mircea

Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

- Obiectul întrebării: Situația hotelului „Astoria”. Stimate domnule ministru,

Pentru lămurirea poveștii care a început cu executarea hotelului „Astoria” pentru o datorie de nici 17.000 euro, cunoscută și sub denumirea de „tunul anului 2008”, până la descoperirea de către corpul de control al fostului ministru al transporturilor a așa-zișilor vinovați de vânzarea hotelului a curs multă cerneală în presă și pe la DNA.

Pentru lămurirea mea și a opiniei publice, vă rog, domnule ministru, să îmi răspundeți la următoarea întrebare:

Care este stadiul și care sunt șansele de recuperare a hotelului „Astoria” și ce demersuri juridice s-au realizat împotriva celor care au facilitat, în interiorul companiilor și a ministerului, realizarea acestui tun imobiliar?

Din informațiile pe care le dețin, se pare că planurile acestor adevărate tunuri imobiliare continuă și în 2009, de data aceasta sub mandatul dumneavoastră, ca o moștenire grea pe care doresc să v-o semnalez pentru a nu repeta experiența din 2008.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL. Domnul senator Iulian Urban și domnul senator Dan Voiculescu nu sunt prezenți în sală, dar înțeleg că au depus textul scris al întrebărilor.

Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea.

Aveți cuvântul, domnule senator Paul Ichim.

Îi cer scuze colegei mele, referitor la declarația politică, nu am știut că prezintă același subiect.

Domnule președinte,

Nu știu care este procedura, însă trebuie să sesizez că am depus două întrebări la care am primit răspuns parțial, de fapt, unul este eronat și unul este parțial. O să revin la subiectul celor două întrebări luni, săptămâna viitoare.

Întrebarea de astăzi se adresează domnului Nicolae Nemirschi, ministrul mediului, și este parțial asociată declarației politice pe care am susținut-o astăzi, referindu-se la aplicarea Programului „Casa verde”.

Ordinul nr. 1.339/2008 al ministrului mediului și dezvoltării durabile pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală și energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătățirea calității aerului, apei și solului a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Ordinul a fost semnat de ministrul mediului și dezvoltării durabile de la acea dată, domnul Atilla Korodi.

Prin Programul „Casa verde” în jur de 20.000 de români ar fi trebuit să primească o subvenție de 90% din valoarea unui sistem de panouri solare ori alte tipuri de sisteme: geotermale, eoliene etc. Dosarele de înscriere pentru obținerea subvenției de 90% urmau să fie depuse începând cu data de 5 ianuarie 2009.

Vă rog, domnule ministru, să precizați de ce a fost întrerupt acest program.

Mai mult, de ce a fost anulată ordonanța privind normele de creditare?

De asemenea, dacă finanțarea pentru acest proiect este externă sau este suportată de stat, în ce măsură unitățile sanitare au întâietate în abordarea subvențiilor?

În opinia mea, unitățile sanitare mari ar trebui să aibă această întâietate, la fel ca și alte instituții sociale, s-ar face chiar și economie, mai ales că plătim de la buget.

Nu considerați că Programul „Casa verde” ar trebui să se aplice deja în cazurile unităților sanitare?

Vă rog să îmi precizați și când aveți de gând să treceți la implementarea efectivă a acestui proiect.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Legat de răspunsurile care v-au fost înmânate pentru cele două întrebări, dacă mai rămâneți în sală și dacă este prezent reprezentantul ministerului căruia dumneavoastră i-ați adresat întrebările, puteți să îi cereți lămuriri în momentul în care vom trece la partea de răspunsuri.

Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Se pregătește domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L.

Precizez că domnul senator Vasile Cosmin Nicula a depus în scris două întrebări, una adresată ministrului transporturilor și infrastructurii și una adresată ministrului culturii, cultelor și patrimoniului național.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Întrebarea este adresată domnului Constantin Niță, ministrul pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț și mediul de afaceri.

## Domnule ministru,

Întrucât ne găsim în situația identificării soluțiilor de ieșire din criză și de sprijinire a mediului de afaceri, consider că este important să ținem cont de recomandările Parlamentului

European, regăsite în _Small Business Act_ , aprobat în martie 2009, referitoare la stimularea întreprinderilor mici și mijlocii, al căror număr se ridică la 23 milioane la nivelul Europei.

Sunt lăudabile măsurile în direcția sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii: crearea Fondului de Contragarantare a creditelor, creșterea sumelor alocate de la buget pentru susținerea lor, oferirea de facilități fiscale.

În aceste condiții, vă rugăm să ne comunicați, domnule ministru, obiectivele și acțiunile ce vor fi continuate de minister în următorii ani pentru sprijinirea celor interesați în dezvoltarea afacerilor mici și mijlocii, astfel încât să se construiască premisele relansării economice.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Înainte de a da cuvântul domnului senator Gheorghe David, constat că domnul senator Șerban Valeca nu este prezent în sală, probabil a depus la secretariatul ședinței întrebarea adresată ministrului transporturilor și infrastructurii.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe David, cu rugămintea ca, fiind ultimul vorbitor la partea de întrebări a ședinței, să adreseze, în continuare, și interpelarea.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Marian Zlotea – președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare.

Domnule președinte,

În județul Timiș există cel mai mare număr de ovine din țară.

La dificultățile pe care le întâmpină crescătorii de ovine se adaugă și cea a lipsei crotaliilor, motiv pentru care, în acest moment, există un număr mare de miei ce nu pot fi comercializați. Această deficiență îi afectează foarte grav mai ales pe exportatori.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați urgent dacă s-au luat măsuri pentru eliminarea acestei deficiențe.

Interpelarea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

În data de 9 martie anul curent, consiliul de administrație al Colegiului Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara a depus la Inspectoratul Școlar Județean Timiș o notă de fundamentare cu privire la cifra de școlarizare la nivelul școlilor de artă, însoțită de mai multe propuneri.

Conform planului-cadru elaborat de Inspectoratul Școlar Județean Timiș, în viitorul an școlar s-a prevăzut să funcționeze o singură clasă I, cu 25 elevi. „Această cifră – se spune în notă – nu poate fi o bază de selecție pentru toate secțiile și instrumentele, respectiv pian și vioară, instrumente al căror studiu se începe doar în clasa I, nu în clasa a V-a sau în clasa a IX-a.” Probleme legate de numărul de clase și cifra de școlarizare, neconforme cu specificul unei astfel de instituții de învățământ, sunt și pentru viitoarea clasă a V-a, unde, în actualul an școlar, învață 45 de elevi.

Pentru evitarea situațiilor care se prefigurează, autorii notei de fundamentare propun următoarele soluții, considerate optime de ei din mai multe puncte de vedere, inclusiv cel economic:

Astfel, din cele trei clase a V-a existente în prezentul an școlar, 22, 23 elevi – secția muzică, 10 elevi – secția coregrafie, în viitorul an școlar să existe doar două clase paralele, una cu 28 de elevi – muzică, iar cealaltă cu 17 elevi – muzică și 10 elevi – coregrafie.

În sprijinul acestei solicitări se menționează: „Dacă propunerea s-ar aproba (...), am face o selecție extrem de riguroasă, făcând să rămână cei mai buni elevi la pian și vioară, unii să fie orientați spre instrumentele de suflat-percuție (...) și pentru instrumentele orchestrei simfonice.”

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul doamnei senator Elena Mitrea, pentru a prezenta interpelarea adresată ministrului dezvoltării regionale și locuinței, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, o interpelare adresată prim-ministrului.

Aveți cuvântul, doamna senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul dezvoltării regionale și locuinței.

Obiectul interpelării: Derularea Programului de construcții „Locuințe pentru tineri, destinate închirierii” în orașul Buhuși.

## Stimate domnule ministru,

Au trecut deja nouă luni de când Primăria orașului Buhuși a transmis către ministerul dumneavoastră o adresă prin care Consiliul Local Buhuși vă solicită sprijinul pentru derularea Programului de construcții „Locuințe pentru tineri, destinate închirierii” și în orașul nostru.

După cum bine știți, construirea de locuințe pentru tineri reprezintă o prioritate pentru dreptul de a accede la o viață decentă, mai ales a celor cu venituri modeste.

Analiza situației social-economice a orașului Buhuși, care se confruntă cu lipsa acută a locurilor de muncă, cu venituri mai mult decât modeste și cu fenomenul migrării forței de muncă în afara granițelor, a condus la concluzia că este imperios necesară înscrierea orașului Buhuși în Programul de construcții „Locuințe pentru tineri, destinate închirierii”, derulat de ministerul pe care îl conduceți.

În plus, pentru ca proiectul să poată fi implementat și în orașul Buhuși, consiliul local a identificat, așa cum ați solicitat, un teren având suprafața de 2.750 metri pătrați, situat la intersecția dintre străzile Tudor Vladimirescu și Ioan Vodă cel Cumplit, teren cu acces la utilități: electricitate, gaz metan, alimentare cu apă, canalizare, telecomunicații.

Acest teren este propice construirii de locuințe pentru închiriere, destinate tinerilor cărora sursele de venit nu le permit achiziționarea în proprietate a unei locuințe, și nici închirierea uneia la prețurile pieței.

Vă rog, domnule ministru, să vă aplecați cu interes și celeritate asupra solicitării noastre.

Doresc răspuns în scris și oral.

Cu deosebită considerație, senator Elena Mitrea, Bacău. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Attila Cseke, Grupul parlamentar al UDMR.

Vă rog, domnul senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare adresată domnului Emil Boc, prim-ministru al Guvernului României.

Obiectul ei se referă la atitudinea Guvernului actual față de problemele SC „Oltchim” – SA Râmnicu Vâlcea.

Domnule prim-ministru,

Atât la Bruxelles, cât și la București, Compania SC „Oltchim” – SA Râmnicu Vâlcea are nevoie de sprijin pentru a ieși din actuala situație care v-a fost expusă de mai multe ori, inclusiv printr-un memoriu semnat de autoritățile județului Vâlcea și de parlamentarii vâlceni.

Vă întreb, domnule prim-ministru, în ce fel va sprijini Guvernul pe care-l conduceți, concret, Compania SC „Oltchim” – SA, cu respectarea riguroasă a uzanțelor și a legislației Uniunii Europene pentru a ieși din actuala situație dificilă.

Pe 24 februarie anul curent, dumneavoastră ați întreprins o vizită la SC „Oltchim” – SA Râmnicu Vâlcea, cu acest prilej fiindu-vă prezentată situația combinatului și fiindu-vă solicitat sprijinul în vederea ieșirii din dificultate.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce anume ați întreprins în această direcție în perioada care s-a scurs de la vizita dumneavoastră și până acum.

Cu ocazia aceleiași vizite, ați promis deblocarea sumei de 13,4 milioane lei, reprezentând rambursarea către combinatul chimic vâlcean a restanței de TVA, care trebuia restituită de stat acestui agent economic.

Vă rog să-mi comunicați, domnule prim-ministru, la ce sumă se ridică acum restanța TVA de rambursat SC „Oltchim” – SA Râmnicu Vâlcea și când anume se va reveni la ritmul normal al derulării acestui tip de operațiuni cu societatea menționată.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Mulțumesc.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea, Colegiul uninominal nr. 2.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Attila Cseke, Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Gheorghe Bârlea, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnul senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Cristian Diaconescu, ministrul afacerilor externe.

Stimate domnule ministru,

Relația de după 1989 dintre România și Republica Ungară au cunoscut o ascensiune continuă și semnificativă. Interesul concordant al ambelor state central-europene în a accede în familia și structurile statelor democratice ne-a adus mai mereu împreună, pe același drum, în ultimii câțiva ani. Suntem două națiuni și două state învecinate cu istoric îmbelșugat, dar, câteodată, și contradictoriu.

E drept, nu ne-am aflat întotdeauna de aceeași parte a baricadei. Am avut păreri, idei și deziderate distincte, chiar divergente în unele momente istorice majore ce au trecut peste această parte a Europei, dar, totuși, am clădit împreună ceva: respectul reciproc al celuilalt, iar încercarea și demersurile noastre comune de a înțelege interesul și aspirațiile concordante și consecvente ne-au făcut să fim toleranți și uniți, români și maghiari, România și Republica Ungară.

În acest context, a căzut ca un trăsnet asupra relațiilor româno-ungare – pecetluite, de ceva vreme, și prin organizarea a patru ședințe comune ale celor două guverne în perioada anilor 2005–2008 – mesajul autorităților române conform căruia vizita particulară a Președintelui Republicii Ungare, domnul László Sólyom, pe data de 15 martie 2009,

cu scopul de a participa la festivitățile de comemorare a izbucnirii Revoluției maghiare de la 1848, nu este de actualitate, urmată de știrea că a fost revocată autorizația de aterizare pentru aeronava cu care dorea să sosească șeful de stat ungur la Târgu Mureș.

Cred cu tărie că este necesară lămurirea unor aspecte privind această vizită despre care oficialitățile române au oferit foarte puține și puerile explicații.

Astfel, vă rog respectuos, domnule ministru, să-mi oferiți detalii privind vizita, preconizată pentru data de 15 martie 2009, a Președintelui Republicii Ungare, domnul László Sólyom, în România.

Care au fost motivele revocării autorizației de aterizare, autorizație emisă de autoritatea de specialitate din domeniu, în speță Autoritatea Aeronautică Civilă Română, pentru aeronava prezidențială ungară pe Aeroportul Internațional din Târgu Mureș în ziua de 15 martie 2009?

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Bîrlea, Grupul parlamentar al PD-L, urmează domnul senator Gheorghe Pop, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnule președinte,

Interpelarea mea se adresează domnului Nicolae Nemirschi, ministrul mediului, și are ca obiect realizarea lucrărilor de închidere și ecologizare a minei Poienile de sub Munte, județul Maramureș. ## Domnule ministru,

Perimetrul corespunzător de zăcământ Repedea – Poienile de sub Munte, județul Maramureș, a fost aprobat pentru închidere prin Hotărârea Guvernului nr. 1.846/2004. În acest scop a fost inițiat un proiect de închidere a lucrărilor miniere subterane de legătură cu suprafața, stabilizarea haldelor de steril și evacuarea apelor de mină.

Cu toate că există proiecte, invocându-se lipsa de fonduri, nu se realizează stabilizarea, ecologizarea și încadrarea peisagistică a haldei din fostul sector de exploatare, aceasta reprezentând un pericol major pentru populația din zonă și pentru mediu.

Mediatizarea recentă a situației pe postul de televiziune „Realitatea TV” a suscitat emoții și neliniști în legătură cu potențialul pericol de contaminare a solului, apei, animalelor cu resturi de uraniu.

Față de cele prezentate, domnule ministru, vă rugăm să ne precizați măsurile pe care le puteți lua pentru ca lucrări din sectorul de exploatare Repedea – Poienile de sub Munte, județul Maramureș, să înainteze și să își atingă finalitatea.

Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Pop, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Daniel Humelnicu, Grupul parlamentar al PD-L.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Ilie Sârbu.

Obiectul interpelării: Subvenții restante în agricultură. Domnule ministru,

Se știe că anul 2008 a fost un an dezastruos pentru pomicultura României, din cauza prețurilor foarte mici – doar 0,10 lei/kilogram de mere – practicate de fabricile producătoare de sucuri concentrate și a afluxului, pe piețele românești, de fructe din Polonia și Ungaria, țări care au o pomicultură modernizată și alocă subvenții pe hectar mult mai mari decât România.

De asemenea, în anul 2007, în județele Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Bistrița, Cluj, Mureș, Alba, precum și în altele, pomicultura a fost afectată de înghețul târziu din primăvară, care a produs pierderi între 50 și 100% din producție. Majoritatea societăților comerciale pomicole sunt datoare băncilor și furnizorilor de îngrășăminte și pesticide.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

De ce nu se aplică Legea privind completarea anexei nr. 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2006, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 291/2008, lege care prevede susținerea cu 1.500 lei/hectar a costurilor pentru tratamente fitosanitare, arat, pregătit teren și alte lucrări agricole?

Când se va aplica, domnule ministru, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2008 privind sprijinul financiar pentru pierderi cauzate de înghețul târziu de primăvară în pomicultură, aprobată prin Legea nr. 169/2008, pentru care s-au emis inclusiv normele metodologice de aplicare?

Credeți, domnule ministru, că programul ajutorului de minimis din Regulamentul Uniunii Europene, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1.195/ 2008, prin care se acordă ajutor pentru 3 hectare de plantație pomicolă, poate ajuta marile ferme pomicole de 50, 250 sau 1.000 de hectare să se modernizeze?

În final, vă rog, domnule ministru, să dispuneți aplicarea de urgență a acestor legi pentru a salva fermele pomicole de la dezastru. Sunt ferme care absorb o importantă forță de muncă din localitățile țării, iar majoritatea marilor ferme poate asigura necesarul de fructe pentru populația țării, dar și disponibilul pentru export.

Vă mulțumesc și eu, domnul senator.

Dau cuvântul domnului senator Daniel Humelnicu, Grupul parlamentar al PD-L, urmează domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății.

În județul Botoșani s-a sesizat următoarea problemă majoră în legătură cu acordarea și distribuirea gratuită a laptelui praf, formula pentru sugari, copii cu vârste între 0–12 luni:

În conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea nr. 321/2001, „costul laptelui praf, acordat în condițiile alin. (1), se suportă din bugetul Ministerului Sănătății”, iar la art. 2 se prevede: „distribuirea laptelui praf se realizează prin consiliile locale ale municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv consiliilor locale”.

Din cele prezentate de cetățenii județului Botoșani, mai exact cei care se confruntă cu această problemă, considerăm foarte importantă responsabilitatea Ministerului Sănătății. Potrivit Autorității de Sănătate Publică, începând cu luna ianuarie 2009 în gestiunea acestei autorități nu mai există nicio cantitate de lapte praf. Instituția a făcut demersurile necesare pentru soluționarea acestei probleme, dar Ministerul Sănătății nu a dat niciun răspuns. Reprezentanții Autorității de Sănătate Publică afirmă că au solicitat Ministerului Sănătății acordarea de fonduri pentru achiziționarea unei cantități de 1.000 kilograme lapte praf, însă aceste fonduri nu au mai ajuns la Botoșani.

Vă solicit, în concluzie, domnule ministru, să ne comunicați în ce mod și ce măsuri veți lua privind aplicarea Legii nr. 321/2001.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Cordoș, se pregătește domnul senator Valer Marian. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul interpelării: Factorii responsabili în mutarea deșeurilor toxice din orașul Turda.

Domnule ministru,

Problema deșeurilor toxice din orașul Turda ce urmează a fi depozitate într-o comună clujeană suscită nu numai probleme legate de potențiala poluare a mediului și de afectarea condițiilor de viață ale locuitorilor din satul Bădeni, ci ridică și întrebări referitoare la încredințarea unui contract de o valoare foarte mare, 16 milioane euro, unei firme din Turda fără licitație.

În plus, suma necesară strămutării deșeurilor toxice, prevăzută, de altfel, în bugetul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, ar trebui să fie pusă la dispoziția firmei care va executa lucrarea de mutare a deșeurilor, dar conducerea CNADNR și cea a firmei Bechtel își pasează una alteia responsabilitatea plății, după cum se pare.

Controversa este alimentată mai ales de faptul că principiul poluatorului plătitor nu poate fi utilizat, din păcate, în acest caz, din simplul motiv că Uzinele chimice Turda au schimbat, într-un ritm amețitor, proprietarii și nu mai poate fi identificat adevăratul vinovat pentru depozitarea deșeurilor în subsolul Turzii. Cu alte cuvinte, firma Bechtel susține că, prin contract, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România s-a obligat să predea terenul liber de orice sarcini de exploatare, descărcare arheologică etc., iar Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România tergiversează începerea lucrărilor de mutare a

deșeurilor sub pretext că lucrarea îl privește pe constructorul autostrăzii.

În speranța că veți identifica, stimate domnule ministru, soluții pentru deblocarea situației existente în prezent și pentru identificarea celei mai eficiente și moderne metode pentru a nu afecta echilibrul ecosistemului din satul Bădeni, județul Cluj, unde vor fi strămutate deșeurile, solicit răspuns în scris și oral.

Cu deosebită considerație, Alexandru Cordoș, senator PSD de Cluj, Colegiul uninominal nr. 4 – Turda. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Valer Marian, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Dan Nica, ministrul administrației și internelor, și are ca obiect contrabanda fără precedent din județul Satu Mare.

În perioada 2006–2008, sub protecția unor politicieni PNL și UDMR, cu complicitatea unor șefi și lucrători din Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră, din serviciul secret al Ministerului Administrației și Internelor și din vămile sătmărene, contrabanda cu țigări aduse din Ucraina a înregistrat o amploare fără precedent pe raza județului Satu Mare, care a devenit o placă turnantă pentru traficului cu țigări spre restul țării și spre țările din vest, Ungaria, Austria, Germania, Italia, Franța.

În vederea realizării unei contrabande organizate, de amploare, s-au constituit rețele transfrontaliere de crimă organizată în care sunt implicați interlopi numeroși și periculoși din județul Satu Mare și din zonele limitrofe din Ucraina și Ungaria.

Țigările de contrabandă sunt aduse din Ucraina prin Vama Halmeu, cu autocamioane TIR sau cu microbuze, ori prin „fâșia verde” de pe raza comunelor Halmeu și Tarna Mare, și sunt scoase din țară spre Ungaria, prin vămile Petea și Urziceni, cu complicitatea unor vameși polițiști de frontieră, inclusiv a unor polițiști de ordine publică.

Potrivit informațiilor ce mi-au parvenit și dezvăluirilor din presa locală din ultimii ani, în contrabanda cu țigări din Ucraina sunt implicate cel puțin 12 cadre cu funcții de conducere din Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră, care le asigură condiții prielnice traficanților ce folosesc mașini de teren puternice și aparate de termoviziune pentru a depista patrulele aflate în misiune pe fâșie, în timp ce aparatele de termoviziune ale Poliției de Frontieră, în sectoarele cele mai asaltate de contrabandiști, sunt aproape tot timpul defecte, iar jeep-urile primite în dotare au fost retrase de la agenții de patrulare pentru a fi folosite de unii șefi, inclusiv pentru asigurarea protecției pe șoselele din județ a transporturilor ilicite de țigări.

În sectoarele prin care se efectuează contrabanda organizată au fost angajați în cadrul Poliției de Frontieră în jur de 20 de agenți care nu îndeplinesc condițiile de studii, prezentând diplome de bacalaureat falsificate și neprezentând foile matricole aferente. Aceștia au fost folosiți în operațiunile de sprijinire a contrabandei. La un autocamion TIR cu țigări de contrabandă aduse din Ucraina se câștigă 80.000-100.000 euro, contrabandiștii și complicii lor realizând profituri substanțiale, de milioane de euro.

Să sperăm, domnule senator.

În orice caz, vă mulțumesc pentru interpelare.

Precizez, la această secțiune de interpelări, faptul că domnul senator Dorel Constantin Borza a depus textul scris al interpelării la secretariatul ședinței. La fel, domnul senator Dan Voiculescu, domnul senator Vasile Cosmin Nicula și domnul senator Toader Mocanu au depus textele scrise ale interpelărilor.

Ultima secțiune a ședinței noastre de astăzi este consacrată răspunsurilor orale la întrebări și interpelări.

Am rugămintea la domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie, Ministerul Sănătății, să ofere răspuns domnului senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat în Ministerul Sănătății_ _**:**_

## Stimate domnule senator,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind posibilitatea alocării de fonduri pentru Spitalul orășenesc Horezu, vă pot informa următoarele:

În programul de investiții – ce se prezintă ca anexă la bugetul aprobat Ministerului Sănătății pe anul 2009, prin Legea bugetului de stat pe anul 2009, poziția 18, în fișa de cod 2666010070 – se regăsește în continuare obiectivul de investiții: „Spații cazare – Spital orășenesc Horezu, județul Vâlcea”, pentru care sunt aprobate prevederi bugetare pe anul 2009 în sumă de 8.500 mii lei.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule senator, vă rog. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru aceste informații.

Sunt sigur că cei din Horezu vor fi foarte mulțumiți de această veste bună. Singura rugăminte pe care o mai am este aceea de a avea în vedere Spitalul din Horezu și în ceea ce privește dotările. Deci, când vor veni acele liste, să fie trecut cu prioritate, fiind un spital ce deservește o mare zonă a județului Vâlcea și este păcat să nu aibă dotările necesare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule senator, vă rog. Microfonul 1.

Înțeleg că restul colegilor au primit răspunsurile în scris. Vă mulțumesc și dumneavoastră.

Un ultim răspuns, referitor la interpelarea adresată Ministerului Administrației și Internelor de domnul senator Emilian Valentin Frâncu.

Îl rog pe domnul secretar de stat Radu Stancu să dea citire acestui răspuns.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator,

În legătură cu interpelarea prin care solicitați ministrului administrației și internelor date referitoare la identificarea și pedepsirea celor care au vandalizat în noaptea de 27 spre 28 februarie anul curent statuia lui I. Gh. Duca din orașul Horezu, vă comunicăm că aspectele prezentate de dumneavoastră fac obiectul verificărilor efectuate într-un dosar penal înregistrat la Poliția orașului Horezu.

După definitivarea cercetărilor, lucrătorii din poliție vor înainta dosarul penal în discuție, cu propuneri motivate, unității de Parchet competente, urmând ca procurorul care instrumentează cauza să dispună, potrivit procedurii, soluția legală.

Cu deosebită stimă.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Este salutar faptul că organele de anchetă își desfășoară acțiunea. Eu voiam doar să semnalez un fapt care, într-un fel, întunecă memoria înaintașilor noștri, și anume acela că, iată, ne răzbunăm pe statui. Credeam că, după 20 de ani de democrație, totuși, statuile, care reprezintă, până la urmă, elemente de istorie, de patrimoniu, nu vor mai fi obiectul unor răzbunări personale.

Cred eu că ar trebui, tocmai de aceea, să căutăm, poate printr-o adresă a ministerului, să rugăm organele de anchetă să urgenteze și să amplifice, într-un fel, nivelul cercetărilor, pentru ca acest gest să nu rămână nepedepsit.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

De asemenea, mulțumesc colegilor care au rezistat până la această oră.

Mulțumesc și colegilor care au asigurat pregătirea și desfășurarea ședinței Senatului.

Mulțumesc domnilor secretari de stat.

Ne revedem în ședință de plen miercuri, 25 martie 2009, la ora 9.00.

Declar închisă ședința de azi a Senatului.

Vă doresc o seară plăcută!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|269033]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 36/2.IV.2009 conține 48 pagini.**

Prețul: 9,60 lei