Beatrice Tudor

Declarația mea politică se intitulează „Dublul standard la care sunt supuse femeile”.

Sunt numeroase cazuri în care femeile sunt supuse unui standard dublu în comparație cu bărbații: oportunitățile de carieră nu sunt similare, oportunitățile de promovare nu sunt similare, iar pe plan mondial, nu doar în România, o femeie câștigă mai puțin decât un bărbat pentru aceeași muncă prestată.

Însă discriminarea la care sunt supuse femeile nu se oprește aici, ci merge mult mai departe. Potrivit unor studii recente, citate în cadrul unor evenimente de specialitate care au avut loc în București chiar în aceste zile, femeile sunt pedepsite în carieră atunci când decid să-și ia concediu pentru creșterea copiilor, în timp ce bărbații putem spune că sunt recompensați.

Aici nu este vorba nici despre indemnizații, nici despre stilul modern de creștere a copilului, ci este vorba de cea mai pură formă de discriminare posibilă. Dacă la femei concediul pentru creșterea copilului este văzut ca un impediment în carieră, la bărbați, același concediu pentru creșterea copilului poate fi o posibilitate de promovare în carieră. Acest lucru mi-a adus aminte de numeroasele abuzuri la care sunt supuse femeile în cadrul interviurilor de angajare, atunci când sunt întrebate direct de către reprezentanții departamentului de resurse umane dacă doresc să facă copii în următorii 2 sau 5 ani.

Mai mult decât atât, industria comunicării corporatiste a inventat și un termen pentru femeile care se află în concediu de maternitate: pauză de carieră, tocmai pentru a pune o presiune suplimentară pe femeile tinere care sunt forțate tot mai mult să aleagă între carieră și familie. Iar această pauză de carieră și modul în care angajatorii se raportează la ea afectează parcursul profesional a milioane de femei. Astfel, la nivel mondial există aproximativ 96 de milioane de femei calificate, cu vârsta cuprinsă între 30 și 54 de ani, aflate în această pauză de carieră, dintre care cel puțin 55 de milioane au avut poziții de conducere la nivel mediu și superior, după cum arată studiile. Dacă toate aceste femei ar ocupa funcții de conducere, ele ar genera plusvaloare anuală de 173 de miliarde de euro.

În România, lucrurile nu sunt cu mult diferite. Femeile sunt întrebate dacă vor să aibă copii, astfel încât angajatorii iau adesea decizii profesionale inclusiv pe baza planurilor personale și private ale femeilor, ceea ce este greșit. Și avem multe de făcut în ceea ce privește oferirea de sprijin pentru femeile care vor să se întoarcă complet în câmpul muncii după concediul de maternitate, așa cum avem multe de făcut și pentru femeile care muncesc, dar care se ocupă și de îngrijirea familiei.

Indemnizația pentru mame, durata concediului de maternitate sunt doar câteva dintre politicile care pot fi implementate. Dar acolo unde avem mult de lucru este la restabilirea egalității de gen, în special în palierele de conducere, pentru că de acolo pleacă această discriminare sistematică la care sunt supuse femeile.