Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 30 mai 2017 · monitorul.ai

## **Domnul Andi Gabriel Grosaru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Ziua Națională a Republicii Italiene”.

Pe 2 iunie sărbătorim Ziua Italiei, eveniment cunoscut sub numele de Ziua Republicii sau Proclamarea Republicii – _Proclamazione della Repubblica._

Făcând un scurt apel la memorie, constatăm că formarea Italiei, așa cum o percepem noi astăzi, a avut loc în perioade succesive, pornind din Evul Mediu, când în Peninsulă se manifestau două puteri politice adverse – Statul papal și Imperiul German. În același timp, se confruntau adesea și structuri ale puterii interne, care se luptau, unele pentru autonomie și altele pentru supremație. Renașterea italiană, mai ales prin aportul Florenței și al reprezentanților ei de marcă, a făcut ca influența germană să slăbească, iar multe orașe ale centrului și nordului Peninsulei Italice să devină autonome și să se transforme în acele puternice orașe-stat – mă refer la Milano, Veneția, Florența, Statul papal sau Regatul Neapolelui. În acest context au înflorit artele, arhitectura, știința, filozofia și altele. Niccolo Machiavelli, cu al său „Principele”, a devenit părintele politologiei, iar numeroși alți reprezentanți ai literaturii italiene, ca Dante Alighieri, prin a sa „Divina Comedie”, au pus bazele limbii italiene literare. Prin scrierile lor, Dante, Petrarca sau Boccaccio întăreau sentimentul de apartenență națională la un singur stat. Acestora li se adaugă alte mari nume ale epocii, ca Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarotti sau Brunelleschi, cel care a proiectat și construit acea bijuterie arhitectonică numită „Il Duomo”, din Florența.

Trecând peste vicisitudinile istoriei, peste războaie și ocupații vremelnice, cea spaniolă, franceză sau habsburgică, statele din Peninsulă au mers înainte, ajungând ca în 1861, în urma unor lupte victorioase, să ia naștere statul italian reunificat. Părinții Italiei, așa cum o știm noi azi, Giuseppe Mazzini, Camillo Benso di Cavour și Giuseppe Garibaldi, au pus în aplicare _La giovine Italia_ , un proiect măreț de unire și transformare a statelor italiene într-o republică democratică unitară, ce avea să devină cunoscut ca Unificarea Italiei, adică _Il Risorgimento_ .

Acum mai bine de 70 de ani, mai exact pe 2 și 3 iunie 1946, a fost organizat un referendum care le-a oferit italienilor posibilitatea de a alege una din cele două variante de organizare statală: republică sau monarhie. Acest referendum a fost și prilejul cu care s-a introdus, pentru prima oară în Italia, votul universal. Peste 12 milioane de cetățeni italieni au votat în favoarea republicii, iar Curtea Supremă a proclamat nașterea Republicii Italiene. Rezultatele oficiale anunțate pe data de 10 iunie, în Sala della Lupa, din prestigioasa clădire Palazzo Montecitorio, unde actualmente se află Camera Deputaților, au decis ca Italia să devină republică. Câteva zile mai târziu a fost adoptat și tricolorul – verde, alb și roșu.

2 iunie, Ziua Republicii, a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1948. În această zi, la Roma, în apropierea Colosseumului, pe Via dei Fori Imperiali, se organizează o paradă militară și se depun coroane de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut și la Altare della Patria.

Nu cred că greșim atunci când afirmăm că România are cu Italia legături mai puternice decât cu orice altă țară de pe glob. Vorbim, în primul rând, despre legăturile de sânge, pentru că, precum scria cronicarul Grigore Ureche, „de la Râm ne tragem”. Relațiile oficiale româno-italiene datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în deceniile care au urmat dobândirii unității naționale. Astfel, la 21 aprilie 1873 s-a deschis prima Agenție Diplomatică, la Roma, devenită apoi Reprezentanța Diplomatică a României în Regatul Italiei, prin Legea din 2 februarie 1879.

La 24 noiembrie 1879, Italia a recunoscut independența României și l-a numit pe contele Giuseppe Tornielli-Brusati di Vergano ca trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la București, iar ca răspuns, un an mai târziu, România l-a numit pe Nicolae Kretzulescu trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la Roma.

La 9 martie 1964, Guvernul României și cel al Italiei au adoptat decizia de a ridica respectivele misiuni diplomatice, de la București și de la Roma, la rang de ambasadă.

După căderea regimului comunist, la 23 iulie 1991, România și Italia au semnat, la București, un tratat de prietenie și colaborare. În 17 aprilie 1997 a fost semnată, la Roma, Declarația comună de parteneriat strategic, completată, 11 ani mai târziu, cu Declarația de parteneriat strategic consolidat, semnată de miniștrii de externe ai celor două țări la București.

Despre relațiile bilaterale din prezent se pot spune foarte multe, dar, pentru că timpul alocat acestei declarații politice este limitat, mă voi rezuma la a trece în revistă cele mai importante caracteristici ale acestora.

În ultimii 3 ani, schimburile comerciale au crescut exponențial, apropiindu-se de 14 miliarde de euro, ceea ce a plasat Italia pe locul al doilea în clasamentul partenerilor comerciali ai României. Oamenii de afaceri italieni constituie cea mai consistentă prezență între toți investitorii străini din țara noastră. Potrivit cifrelor date publicității de Institutul Național de Statistică, în România sunt active aproximativ 25.000 de firme cu capital italian, acest număr reprezentând 20% din totalul societăților înregistrate în registrul comerțului. În ultimii 4 ani am asistat la o creștere constantă, cu 10%, a numărului firmelor cu participație italiană.

În același timp, de mulți ani, românii formează comunitatea de străini cea mai numeroasă din Italia, de aproximativ două milioane de cetățeni. În anul 2011, în urma unei vizite a Grupului parlamentar de prietenie România–Italia, președintele Giorgio Napolitano a semnat decretul prin care a consfințit recunoașterea juridică oficială, ca cult, din partea statului italian, a Episcopiei Ortodoxe Române.

Presa a relatat despre întâmplări nefaste în care cetățeni de origine română au fost protagoniști sau au fost discriminați sau abuzați, însă acestea sunt doar episoade izolate, raportat la tabloul complet al comunității române din Italia. Am fost de multe ori acolo și vă asigur că majoritatea românilor este apreciată atât de italieni, cât și de reprezentanții etniilor conlocuitoare, având o contribuție importantă la PIB-ul Italiei.

Dezvoltarea relațiilor economice a fost însoțită de cea a raporturilor instituționale la cel mai înalt nivel, care au culminat cu vizita președintelui Klaus Iohannis în Italia și a șefului statului italian, Sergio Mattarella, la București.

Italia a fost și rămâne un aliat important al țării noastre pe plan european. A sprijinit România în demersurile făcute pentru aderarea la NATO, ulterior pentru integrarea în Uniunea Europeană și, totodată, reprezintă una dintre vocile care ne susțin aderarea la Spațiul Schengen.

Mă folosesc de acest prilej pentru a transmite Parlamentului României și salutul ambasadorului Republicii Italiene la București, Excelența Sa, domnul Marco Giungi.

Și am certitudinea că împreună vom duce la un nou nivel proiectele pentru conservarea și promovarea tradițiilor și valorilor noastre, ale etnicilor italieni, așa cum Asociația Italienilor din România a evidențiat, în activitatea sa de peste 20 de ani, contribuția înaintașilor noștri la progresul României, în cele mai importante și mai variate domenii. Este încă o dovadă, fără urmă de tăgadă, că puntea de legătură între cele două țări înfrățite, prin istorie și prin prezent, construită cu mari sacrificii, este una solidă.

Ziua Națională a Italiei este, într-o măsură semnificativă, un eveniment special și la fel de important pentru noi, cei cu origini italiene, ca Ziua Națională a României și, în aceeași măsură, ne menținem afecțiunea pentru ceea ce reprezintă această țară în Europa și în lume.

Antoneta Ioniță

#30538

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Dați o șansă Programului «Masă la școală»!”.

Programul „Masă la școală” a fost introdus ca proiect-pilot în 50 de unități școlare, pe baza propunerii legislative inițiate de PNL. Acesta permitea acordarea unei mese calde sau a unui pachet alimentar în fiecare zi, la școală, în limita a 7 lei/zi, care să înlocuiască Programul „Laptele și cornul”, întrucât acesta din urmă nu satisfăcea nevoile nutriționale ale copiilor.

În țara noastră, unul din 10 copii din mediul rural merge la culcare flămând, dar se pare că acest lucru nu li s-a părut a avea o importanță majoră deputaților din coaliția majoritară de guvernare, din Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților. Aceștia au respins, în urmă cu o săptămână, acest program, cu toate că această măsură ar reduce cu siguranță abandonul școlar și ar oferi de lucru micilor producătorilor locali, cei care procesează alimente.

Motivul invocat de aceștia pentru respingere este că nu avem infrastructura necesară și nu avem capacitatea de a asigura condițiile igienico-sanitare pentru servirea unei mese complexe.

Se pare că cei din coaliția majoritară au bani pentru creșterile salariale, însă situația multor copii din România, pentru care aceasta ar putea fi singura masă pe zi, se pare că nu-i impresionează deloc.

Mă întreb totuși: dacă nu era un proiect al PNL, care din start se subînțelege că trebuie picat, ce s-ar fi întâmplat cu acesta? Ce nu înțeleg actualii guvernanți este că toate aceste decizii, care sunt luate și apoi anulate, afectează sistemul, însă în acest caz cel mai mult au de suferit copiii.

Deși acest program-pilot este deja în derulare în 50 de școli, în care se pare că au fost verificate infrastructura necesară și condițiile igienico-sanitare, încă de anul trecut, s-a constatat că în jumătate din școli acesta nu este încă funcțional din diverse motive, inclusiv politice.

Întrucât peste două zile este ziua de 1 Iunie, Ziua internațională a copiilor, îi rog pe toți colegii parlamentari să facă un cadou copiilor, votând pentru adoptarea acestui proiect de lege, „Masa la școală”, care va aduce cu siguranță bucurie în rândul multora dintre copiii României.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL, Antoneta Ioniță.

Emil Marius Pașcan

#33078

Bună dimineața! Distinși colegi, Domnule președinte de ședință,

Declarația mea politică se intitulează „Se privatizează administrațiile publice locale”.

Actuala putere politică dorește să privatizeze administrațiile publice locale. Noul proiect legislativ privind salarizarea unitară, adoptat de Senat, permite o abordare despotică unilaterală a salariilor de bază ale personalului – funcționari publici și personal contractual – din cadrul administrației publice locale, contravenind, de fapt, principiilor fundamentale ale sistemului de salarizare unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Practic, în proiectul de act normativ nu a fost introdusă o grilă de salarizare pentru funcționarii din administrație, stipulându-se că stabilirea veniturilor lunare pentru personalul din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale se face prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București.

În mod predictibil, o asemenea abordare va conduce la profunde discrepanțe salariale între funcționarii publici care ocupă aceeași funcție, au aceeași vechime în muncă și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Pretextul acestei abordări legislative este descentralizarea administrativă.

Mai mult, președintele PSD, Liviu Dragnea, a invocat public discrepanțele existente în sistemul salarial actual, care permit ca un funcționar public cu funcție de conducere să poată avea un venit salarial mai mare chiar decât demnitarul, respectiv șeful instituției publice, primar sau președinte de consiliu județean.

În plus, se invocă adesea potrivnicia unor funcționari care refuză, de frica DNA și a Curții de Conturi a României, să mai semneze și asume diverse documente aferente unor hotărâri, în mod special cele care privesc patrimoniul și achizițiile publice.

De fapt, într-un fel sau altul, funcționarii publici trebuie supuși, chemați la ordine și constrânși, prin prevederile legislative salariale, să dea ascultare fără crâcnire aleșilor locali. E un mod injust de a percepe descentralizarea, unul prin care specialiștii din corpul funcționarilor sunt aserviți salarial voinței subiective și intereselor baronilor locali.

Mai mult decât atât, PSD și actuala guvernare pregătesc o modificare de fond a Statutului funcționarilor publici, printr-un nou proiect legislativ care exclude principiul transparenței din rândul celor care stau la baza exercitării funcției publice; introduce noțiunea de „redistribuire”, ca modalitate de ocupare a unei funcții publice, decizia aparținând persoanei care are competența de numire în respectiva funcție; șeful capătă puteri sporite la numirea sau redistribuirea funcționarilor în posturi; apare mobilitatea în sistem a funcționarului, mobilitate decisă de același șef.

Cu alte cuvinte, se dorește transformarea administrațiilor publice locale în feude private, aservite intereselor politice ale majorității politice și baronului local. Această formulă permite, în absența unei grile unitare, stabilirea după bunul-plac a salariilor funcționarilor și mobilitatea, respectiv redistribuirea acestora, atunci când nu sunt pe placul șefului.

De fapt, asistăm la privatizarea originală a administrațiilor publice locale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

Laura Mihaela Moagher

#36582

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Proiectul de lege privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului 1916–1918 și Centenarul Marii Uniri întârzie foarte mult.

Noi, grupul de parlamentari din județul Prahova, am constatat cu stupoare faptul că, din cauza întârzierii intrării în vigoare a acestui act normativ, o serie de acțiuni cuprinse în programele propuse de autoritățile publice locale și centrale nu se pot derula din cauza lipsei de clarificare legislativă în materie de utilizare a fondurilor pentru această importantă comemorare.

Astfel, la nivelul județului Prahova, s-a aprobat, în mai 2016, Programul de acțiuni „România 100”, program care nu poate fi pus în aplicare în totalitate din cauza atmosferei instaurate în rândul funcționarilor din aparatele administrative ale consiliilor județene și locale.

După cum cunoașteți, în proiectul de lege, la art. 5, se prevede posibilitatea utilizării fondurilor din bugetele locale și pentru astfel de acțiuni, însă legea a fost contestată la Curtea Constituțională.

Având în vedere faptul că lucrurile nu se pot face peste noapte, solicit colegilor din USR și PNL să-și retragă de urgență contestația de la Curtea Constituțională, iar liderii formațiunilor politice aflate în Parlament să meargă împreună la Cotroceni pentru ca această lege importantă pentru istoria poporului român să fie semnată în condiții adecvate.

Solicit ca acest lucru să fie făcut cât mai urgent, astfel încât la rectificarea bugetelor din trimestrul III să poată fi cuprinse în bugetele localităților și județelor sumele necesare desfășurării activităților.

Spre exemplu, orașul Bușteni, care are privilegiul de a avea pe teritoriul său cel mai important monument național al eroilor căzuți pentru Unirea din 1918, și anume Crucea Eroilor de pe vârful Caraiman, și-a propus prin buget ca, împreună cu Consiliul Județean Prahova și Fundația „Constantin Stere”, să realizeze statuia Regelui Ferdinand I, astfel încât orașul să poată fi declarat Orașul Marii Uniri.

Totodată, în Parcul „Constantin Stere” din comuna Bucov, județul Prahova, s-a propus realizarea ansamblului statuar dedicat celor 15 oameni politici care au avut o contribuție majoră și directă la realizarea Unirii din 1918.

Proiectul, cerut de reprezentanții a 4 județe, precum și ai delegațiilor veteranilor de război din Germania, Austria, Ungaria și Rusia, nu poate fi pus în aplicare din cauza neaplicării acestei legi.

Rog ca fiecare deputat și senator să facă un efort de înțelegere a semnificației aniversării celor 100 de ani de la formarea statului național unitar român, să lase la o parte meschinăriile și jocurile politice și să facă un efort comun pentru ca această lege să poată fi pusă în aplicare începând cu 1 iulie 2017.

Mulțumesc.

Deputat al PSD, Moagher Laura.

Dumitru Oprea

#39622

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca prahovean, percutez la mesajul dat de grupul de parlamentari din județul Prahova, indiferent de culoarea politică. Și comuna mea figurează în cartea lui Odobescu, „Doamna Chiajna”; în capitolul 3 e un motto: „Să n-ai milă!” Să n-avem milă cu cei care întinează istoria!

Declarația mea de astăzi se numește „Nu Bruxelles-ul discriminează România, ci dublul limbaj al actualei puteri”.

Vizita președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a reprezentat un moment în care s-a arătat că, la nivelul clasei politice, putem avea un discurs și chiar opinii exprimate în mod decent, de bun-simț, chiar dacă sunt diferite.

Din păcate, constatăm că, deși a trecut puțin timp de la acel moment de normalitate, spațiul public este din nou invadat de discursuri duplicitare ale reprezentanților puterii în legătură cu obligațiile asumate de România față de Bruxelles. Când a fost prezentată Cartea albă a Uniunii Europene, președintele Juncker atrăgea atenția că de prea multă vreme politicienii au uzat de un dublu limbaj. La masa deciziilor își manifestă solidaritatea față de proiectul Uniunii Europene, iar, ajunși acasă, aduc numai critici măsurilor Uniunii Europene.

Din acest motiv, avertismentul Comisiei Europene privind abaterea față de obiectivele pe termen mediu ale României trebuie tratat cu toată seriozitatea de actualii guvernanți. Mai mult, nu trebuie să fie un nou prilej de a pune la îndoială beneficiile apartenenței noastre la Uniunea Europeană.

Liderul PSD, înainte de a acuza tratamentul incorect la care este supusă România, mai bine ar înțelege că o relație corectă de cooperare, colaborare nu presupune doar să culegem roadele calității de stat membru al Uniunii Europene, ci și asumarea obligațiilor ce ne revin.

Doar printr-o atitudine deschisă, un dialog continuu și chiar asumarea erorilor vom dobândi respectul și statutul deplin pe care îl tot invocăm. Onestitatea, transparența,

solidaritatea sunt principii după care trebuie să ne ghidăm nu doar ca simpli cetățeni, ci și ca națiune.

Vă mulțumesc.

Robert Nicolae Turcescu

#41921

Stimați colegi,

Președintele Consiliului Județean Constanța, domnul Horia Țuțuianu, mi-a trimis ieri o scrisoare oficială prin care îmi solicită ajutorul în privința situației Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Constanța. Această unitate medicală este singura structură care asigură asistența medicală de urgență pentru aproape 770.000 de locuitori ai județului Constanța, precum și coordonarea regională pentru Regiunea Sud-Est, primind pacienți transferați de la unități din județele limitrofe – Tulcea, Ialomița, Călărași. De asemenea, Unitatea de Primiri Urgențe Constanța asigură asistența medicală de urgență pentru turiștii români și străini sosiți pe litoral în sezonul estival, fapt care duce la creșterea substanțială a numărului pacienților în această perioadă.

Cu toate acestea, pentru anul 2017, bugetul aferent titlului II – Cheltuieli materiale, aprobat, este de 6.491 mii lei, reprezentând doar 54,09% din bugetul solicitat, care era de 12.000 mii lei, și 61,38% din bugetul anului 2016, care a fost de 10.575 mii lei, aprobat pentru aceeași destinație. Subdimensionarea bugetului pune în pericol activitatea unității medicale menționate și creează disfuncționalități majore în desfășurarea activității medicale. Mai mult, acest buget a fost transmis trimestrializat, cea mai mică sumă fiind alocată pentru trimestrul III – 1.373 mii lei, respectiv exact pentru perioada sezonului estival, în care numărul de pacienți este imens. Toate acestea au dus la situația în care, în prezent, pentru trimestrul II deja nu mai există fonduri necesare pentru plata furnizorilor de medicamente, materiale sanitare, reactivi sau investigații paraclinice, așa încât Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța se află în situația blocării activității.

Aceasta este situația unui spital dintr-un județ condus de un lider al PSD. Dacă nici propriilor lideri de județe Guvernul PSD nu le-a dat suficienți bani pentru a face o astfel de unitate medicală funcțională, vă dați seama care e situația în celelalte județe ale țării, care nu sunt conduse de PSD-iști?

Dacă Horia Țuțuianu, lider de top al PSD și președinte al Consiliului Județean Constanța, a ajuns să îmi scrie mie, deputat al PMP, o scrisoare în care numește bugetul primit de la Guvernul său drept nerealist și subdimensionat, vă dați seama cât de gravă e problema de acolo?

În calitate de deputat de Constanța, am de gând să fac tot ce îmi stă în putință pentru a obține o corectare a bugetului Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Apostol Andrei”, Constanța.

Și cred cu tărie că ar trebui să mă sprijiniți toți, pentru că turiștii care se tratează în această unitate medicală provin din toate județele țării.

Vă mulțumesc.

Deputat al PMP, Robert Nicolae Turcescu, Circumscripția nr. 14 Constanța.

Giureci Slobodan Ghera

#45027

## Distinse domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Cu îngăduința dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declarația politică intitulată „Croația, mai aproape de România!”.

## Dragi colegi,

Am deosebita plăcere să anunț faptul că Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București a câștigat competiția cu Aeroportul Internațional Sofia pentru deschiderea unor curse aeriene noi către Croația.

Astfel, la 19 mai 2017, Compania aeriană Croația Airlines a operat primul zbor având ca destinație Bucureștiul, pătrunzând cu hotărâre pe o piață dominată de zboruri low-cost. Oficialii croați au fost impresionați de seriozitatea partenerului de la București, precum și de faptul că Bucureștiul poate oferi o piață credibilă.

Croația Airlines va opera trei curse pe săptămână, în zilele de luni, miercuri și vineri, cu aeronave de 76 de locuri, oferind conexiuni convenabile, prin Zagreb, către mai multe aeroporturi croate sau localități de pe malul Adriaticii. Astfel, se va putea călători mult mai ușor spre Split, Dubrovnik, Pula sau Zadar.

Croația este țara care ocupă locul 18 în lume în topul celor mai atractive destinații turistice, având un indice al dezvoltării umane foarte ridicat. Faptul că s-a reușit asigurarea acestor noi rute către țara de la malul Mării Adriatice, tocmai la debutul sezonului cald, un sezon prin excelență al vacanțelor, nu înseamnă altceva decât o veritabilă invitație către stațiunile de pe malul Adriaticii, acolo unde vă așteaptă renumita gastronomie locală, precum și vinurile locale de calitate superioară.

Nu în ultimul rând, compania care operează zborurile către o țară de vis, Croația, a pregătit și un pachet atractiv de reduceri până în extrasezon, în timpul curselor oferindu-se condiții dintre cele mai bune pentru cei care doresc să viziteze această țară binecuvântată.

Renumită și pentru infrastructura sa rutieră, în care s-a investit masiv în ultimii 10 ani, Croația așteaptă cu brațele deschise turiștii români doritori să se relaxeze și să viziteze numeroase obiective turistice, care să le marcheze în cel mai pozitiv mod vacanța sau călătoria.

După războiul din anii ’90 ai secolului trecut, Croația a devenit o țară sigură, un pol de siguranță într-o zonă destul de fierbinte, în care conflictele armate nu au reușit totuși să arunce urme de îndoială asupra capacității acestei țări de a reprezenta o gazdă bună pentru orice călător.

Din punctul de vedere al relațiilor bilaterale dintre cele două țări, ambele părți s-au angrenat cu succes în adoptarea politicilor proeuropene și de respectare a drepturilor omului, Croația fiind considerată, în zonă, un exemplu de toleranță față de toți cetățenii și toate etniile de pe teritoriul național.

Nu în ultimul rând, vestea legării Bucureștiului de Zagreb, prin curse aeriene regulate, vine în contextul în care anul acesta se sărbătoresc 25 de ani de relații diplomatice româno-croate, relații diplomatice concretizate la nivel european prin proiecte comune, cu beneficii majore pentru ambele părți.

Vă mulțumesc.

Deputat al Uniunii Croaților din România, Ghera Giureci Slobodan.

Beatrice Tudor

#48337

Declarația mea politică se intitulează „Dublul standard la care sunt supuse femeile”.

Sunt numeroase cazuri în care femeile sunt supuse unui standard dublu în comparație cu bărbații: oportunitățile de carieră nu sunt similare, oportunitățile de promovare nu sunt similare, iar pe plan mondial, nu doar în România, o femeie câștigă mai puțin decât un bărbat pentru aceeași muncă prestată.

Însă discriminarea la care sunt supuse femeile nu se oprește aici, ci merge mult mai departe. Potrivit unor studii recente, citate în cadrul unor evenimente de specialitate care au avut loc în București chiar în aceste zile, femeile sunt pedepsite în carieră atunci când decid să-și ia concediu pentru creșterea copiilor, în timp ce bărbații putem spune că sunt recompensați.

Aici nu este vorba nici despre indemnizații, nici despre stilul modern de creștere a copilului, ci este vorba de cea mai pură formă de discriminare posibilă. Dacă la femei concediul pentru creșterea copilului este văzut ca un impediment în carieră, la bărbați, același concediu pentru creșterea copilului poate fi o posibilitate de promovare în carieră. Acest lucru mi-a adus aminte de numeroasele abuzuri la care sunt supuse femeile în cadrul interviurilor de angajare, atunci când sunt întrebate direct de către reprezentanții departamentului de resurse umane dacă doresc să facă copii în următorii 2 sau 5 ani.

Mai mult decât atât, industria comunicării corporatiste a inventat și un termen pentru femeile care se află în concediu de maternitate: pauză de carieră, tocmai pentru a pune o presiune suplimentară pe femeile tinere care sunt forțate tot mai mult să aleagă între carieră și familie. Iar această pauză de carieră și modul în care angajatorii se raportează la ea afectează parcursul profesional a milioane de femei. Astfel, la nivel mondial există aproximativ 96 de milioane de femei calificate, cu vârsta cuprinsă între 30 și 54 de ani, aflate în această pauză de carieră, dintre care cel puțin 55 de milioane au avut poziții de conducere la nivel mediu și superior, după cum arată studiile. Dacă toate aceste femei ar ocupa funcții de conducere, ele ar genera plusvaloare anuală de 173 de miliarde de euro.

În România, lucrurile nu sunt cu mult diferite. Femeile sunt întrebate dacă vor să aibă copii, astfel încât angajatorii iau adesea decizii profesionale inclusiv pe baza planurilor personale și private ale femeilor, ceea ce este greșit. Și avem multe de făcut în ceea ce privește oferirea de sprijin pentru femeile care vor să se întoarcă complet în câmpul muncii după concediul de maternitate, așa cum avem multe de făcut și pentru femeile care muncesc, dar care se ocupă și de îngrijirea familiei.

Indemnizația pentru mame, durata concediului de maternitate sunt doar câteva dintre politicile care pot fi implementate. Dar acolo unde avem mult de lucru este la restabilirea egalității de gen, în special în palierele de conducere, pentru că de acolo pleacă această discriminare sistematică la care sunt supuse femeile.

Vă mulțumesc.

Beatrice Tudor, deputat de București.

Daniel Olteanu

#51587

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sunt nevoit să iau atitudine față de una dintre ultimele declarații ale domnului prim-ministru, Sorin Grindeanu, pe care îl citez: „Sunt multe lucruri care mă amuză, pe care le citesc. Am cerut la cabinet să îmi aducă în fiecare dimineață lucrurile care s-au întâmplat în Timișoara și e normal să mă intereseze”, a spus premierul. Iar dacă exprimarea sa e de înțeles, din perspectiva originii pe care o are, este inacceptabilă din punctul de vedere al poziției pe care o ocupă.

Vă întreb, domnule prim-ministru, dacă poziția dumneavoastră este una prin care să vă asumați deschis o discriminare la adresa celorlalte județe ale țării. Înțeleg că lucrurile care se întâmplă în Timișoara vă amuză, cel puțin în parte. Ce ar trebui să facem noi, ca vasluieni, pentru a beneficia de aceeași atenție din partea dumneavoastră, iar problemele județului cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor să vă fie aduse la cunoștință, în același mod, în fiecare dimineață? Vă garantez că nu veți mai fi amuzat.

Poate că astfel nu ați mai juca alba-neagra, de exemplu, cu realizarea variantei ocolitoare Bârlad, o investiție al cărei regim îl modificați de la o lună la alta, o investiție pentru a cărei execuție nu ați prevăzut fonduri în Legea bugetului de stat, dar presiunea locuitorilor, fără îndoială, v-a făcut acum să o scoateți la licitație, în condițiile în care majoritatea politică a respins inclusiv amendamentele cu privire la finanțarea ei. Cine să vă mai înțeleagă?

Dacă ceea ce se întâmplă în Timișoara, domnule prim-ministru, vă amuză pe alocuri, vreau să vă spun că legătura județului Vaslui cu vestul țării, pe DN 2F, se face pe un podeț, pe o improvizație cu o bandă pe sens, asta în situația în care reușești să ajungi cu autoturismul întreg acolo. Și, credeți-mă, vasluienii nu consideră deloc amuzantă această situație.

Am sperat că un prim-ministru va înțelege că responsabilitatea sa este față de toți locuitorii țării, dar avem un premier care a decis că trebuie să primească în fiecare dimineață informațiile din județul său. Timpul alocat acestor lecturi este achitat însă de toți locuitorii, nu doar de cei din Timișoara, ci și de cei din Vaslui, din Tulcea sau din Sălaj.

Atrag atenția domnilor președinți Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu că noi, vasluienii, nu avem nevoie de un prim-ministru căruia funcționarii îi fac în fiecare dimineață revista presei din județul natal, pe banii tuturor românilor, ci de un prim-ministru al întregii Românii. Reducerea decalajelor economice și a discrepanțelor regionale se face cu un prim-ministru preocupat în aceeași măsură de problemele fiecărui județ. Vrem și noi, vasluienii, 20 de minute, în fiecare dimineață, în agenda premierului, așa cum acesta oferă cu generozitate unui singur județ, pe banii contribuabililor din toată țara.

Zero lei alocați județului Vaslui, în 2017, pentru execuția unor proiecte de infrastructură, prin fișele de obiectiv ale Ministerului Transporturilor, arată însă că Vasluiul este, din păcate, unul dintre județele pentru care premierul a decis că nu-l interesează să primească, în fiecare dimineață, informațiile cu ceea ce se întâmplă.

Vă mulțumesc.

Daniel Olteanu, deputat al PNL de Vaslui.

Claudiu Iulius Gavril Năsui

#55226

Mulțumesc, domnule președinte.

În cele 5 luni de când sunt în Parlament am învățat câteva lucruri. Am învățat că nu există o politică reală în țara aceasta, nu există o cultură politică reală. Am învățat că nu există nicio așteptare ca legile să fie dezbătute cu adevărat în Parlament. Dar pentru asta ne-au angajat alegătorii, să dezbatem înspre perfecționarea legilor!

Am norocul să fiu într-una dintre comisiile în care are loc cea mai multă dezbatere reală din acest Parlament. Și până când și la noi tratăm multe proiecte de lege cu o superficialitate înfiorătoare. Modul în care ordinile de zi, amendamentele, proiectele, programele sunt făcute ne arată clar că nu se vrea cu adevărat să lucrăm în acest Parlament.

Majoritatea introduce în discuție ce are ea nevoie, din scurt, cu amendamente strecurate și introduse la mitralieră.

Haideți să fim onești cu noi înșine! E banal de ușor să fii parlamentar investind sub 10 ore de muncă pe săptămână, să fim onești. Nimic nu ne forțează cu adevărat să muncim, în afară de etica personală. Și foarte puțini dintre noi, din această sală, avem această etică a muncii.

Obișnuința cu care se semnează prezențe fictive aici e complet dezamăgitoare. Majoritatea sunteți aici pentru că ați fost ascultători și ca o recompensă de la partid.

Toate acestea trebuie însă să se schimbe! Vreau să fim buni colegi, care lucrează împreună la a perfecționa legile cu care intrăm în contact, dar îmi este greu să găsesc colegi dispuși să facă această muncă pe care alegătorii ne-au dat-o.

Am învățat că profesioniștii sunt aici foarte rari. Am învățat că mulți colegi votează ascultător, dar nu au pic de expertiză în domeniile pe care le reglementează. Am învățat că procedurile sunt foarte flexibile, când e în interesul majorității, dar sunt aplicate foarte strict, când e vorba de opoziție.

Noi, de la USR, noii veniți, avem foarte multe de învățat. Într-o lume mai bună, am fi învățat de la colegii noștri seniori. Am fi învățat de la dumneavoastră. Însă ce am descoperit este că noi trebuie să tragem de colegii cu experiență, de la celelalte partide, să vină să facă lucrurile pe care alegătorii le-au dat mandat să le facă: să vină să dezbată, să vină la muncă.

Suntem tratați însă ca inamici malițioși când cerem să se dezbată pe argumente, când cerem să se respecte proceduri.

Numirile politice, știți bine, sunt la ordinea zilei. Și astfel ajung tot felul de indivizi fără experiență, stabiliți de majoritate, adesea prin blat cu PNL-ul, în funcții-cheie.

În prezent, exceptați o serie largă de companii de stat de la condițiile de profesionalism impuse de OUG nr. 109 ca să puteți să puneți alți candidați în fruntea acestor companii care sunt, așa cum știți bine, ultracăpușate.

Ați invocat, demonstrând fie zero cultură economică, fie rea-credință, că rezultatele economice din primul trimestru ar avea legătură cu programul de guvernare, care abia începe să aibă efecte în primul trimestru.

## Stimați colegi,

Nu așa funcționează economia. Și este grav că parlamentarii nu înțeleg asta. Efectele programului de guvernare, centrat pe consum și cheltuieli nesustenabile, se vor vedea, din păcate, în următorii ani.

Ați angajat 446 de milioane de euro pentru fermele de porci, împotriva procedurilor europene și împotriva politicii agricole comune, pentru ferme nesustenabile economic, care vor continua să facă bani numai datorită acestor ajutoare pe care în mod generos le-ați dat din banii românilor.

Doriți să impuneți un impozit forfetar nou pe munca part-time, ca să acoperiți aceste costuri, în loc să reduceți costurile acestea. Demonizați și atacați multinaționalele și angajații din privat, care sunt un motor esențial pentru productivitatea din România, care duc pe spatele lor, prin taxe și impozite, atât de multe din cheltuielile statului.

Fac deci un apel la actualul Parlament, în loc să vedem cum putem să servim mai bine interesele baronilor de partid, haideți să ne apucăm de muncă! Haideți să analizăm cu atenție, cu profesionalism și temeinic proiectele de lege pe care le facem! Haideți să lăsăm România în 2020 mai bună decât era în 2016! Pentru că acum suntem pe un trend care va lăsa următoarea generație datornică, în contul unor cheltuieli politice și populiste pentru care acest Parlament și-a dat girul.

Mulțumesc.

Andreea Cosma

#59685

## Domnule președinte,

Declarație politică intitulată: „Statele Unite ale Americii vor aloca mai multe fonduri pentru apărarea statelor membre ale NATO din estul Europei, fiind prevăzute și investiții în baze militare din România”.

Noua administrație de la Washington a propus pentru 2018 o creștere de 1,35 miliarde de dolari a bugetului alocat pentru apărarea statelor din flancul estic al NATO, unde se încadrează România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia și Lituania. Această informație a fost publicată într-un document oficial al Ministerului american al Apărării.

Așadar, cu toate că președintele Donald Trump a criticat statele europene membre ale NATO și a declarat că „23 de state din cele 28 de țări membre încă nu plătesc ceea ce ar trebui să plătească pentru apărarea europeană și acest lucru nu este corect pentru cetățenii și plătitorii de taxe din Statele Unite”, Pentagonul a solicitat mai multe fonduri pentru a susține creșterea prezenței trupelor americane în Europa, inclusiv prezența prin rotație a unei unități de luptă din cadrul unei brigăzi de blindate în statele baltice, printre care România, Polonia și Bulgaria.

Acest lucru arată că România a început să fie luată în seamă nu doar ca participant în teatrele de operațiuni, ci și ca beneficiar al garanției de securitate prevăzute în art. 5 din tratat.

Vreau să transmit un mesaj tuturor aliaților României, atât în cadrul Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale

Americii, cât și ca țară membră a NATO și a Uniunii Europene. România este determinată să își respecte toate angajamentele făcute față de partenerii noștri. Personal, am foarte mare încredere că Ministerul Apărării Naționale are capacitatea de a-și duce la bun sfârșit angajamentul.

Datoria Parlamentului României este aceea de a se asigura ca parteneriatul amplu dintre NATO și Uniunea Europeană să se extindă și asupra țării noastre, pentru a asigura securitatea granițelor Europei. Cu luciditate și responsabilitate, instituțiile și organismele autohtone trebuie să facă o evaluare corectă a pericolelor într-o evoluție continuă: de la amenințările teroriste, proliferarea armelor de distrugere în masă în regiune, criminalitatea organizată, până la cibersecuritate și riscuri sociale.

Îmi exprim astfel convingerea că țara noastră este astăzi mai sigură și mai protejată în fața pericolelor militare, atât timp cât avem o prezență militară americană permanentă la Baza Kogălniceanu, dar și scutul antirachetă de la Deveselu.

Sunt la curent cu situația resurselor financiare de care a dispus Armata Română în ultimii ani. Știu că banii au fost de fiecare dată insuficienți. Cu toate acestea, Armata Română a reușit să păstreze un ritm de evoluție similar celor din alte forțe aliate, iar acest lucru trebuie apreciat public în societatea românească.

Datorită acestor fonduri, Armata Română și-a menținut și și-a consolidat poziția de instituție fundamentală a statului român și are un rol important în cadrul structurii Nord-Atlantice. Mă refer în special la militarii români prezenți în diverse teatre de operațiuni. Am auzit de la aliații noștri numai cuvinte de laudă față de armata română.

În timpul campaniei electorale, programul pe care l-a prezentat Partidul Social Democrat cetățenilor români nu s-a limitat doar la aspectele care țin de bunăstarea fiecăruia, de nivelul veniturilor, de crearea de locuri de muncă. Am avut și o componentă de securitate națională, în care ne-am asumat ferm că vom aloca 2% din produsul intern brut pentru apărare, așa cum s-a angajat România în fața partenerilor săi. Legea bugetului de stat, aprobată de Guvern și promulgată de președinte, este dovada că România își respectă promisiunile și este un aliat pe care te poți baza. Vă mulțumesc.

Andreea Cosma, PSD, Prahova.

Florica Cherecheș

#63656

## Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ce vrei să te faci când vei fi mare?”.

Aceasta e întrebarea care ne-a însoțit copilăria și devine din ce în ce mai serioasă pe măsură ce trec anii de școală. E întrebarea pe care și-o pun, zilele acestea, toți absolvenții care își caută un loc de muncă, în funcție de cunoștințele acumulate pe parcurs. Din păcate, sistemul educativ rigid, bazat mai mult pe teorie decât pe practică, tendința părinților de a impune copiilor lor o anumită profesie, fără a ține cont de dorințele sau de aptitudinile acestora, și lipsa consilierii în ceea ce privește alegerea carierei îi conduc pe mulți pe un drum care nu le asigură accesul pe piața muncii, aflată într-o permanentă schimbare. Deciziile greșite de politică educațională, cum a fost cea de desființare a școlilor profesionale, au efecte grave pe termen lung, eliminând alternative de formare profesională, în concordanță cu aptitudinile unora și cu cerințele pieței muncii.

Am înțeles dintr-o declarație recentă a domnului ministru Pavel Năstase că dorește să aducă la un loc și să convingă toți factorii care pot influența într-un mod pozitiv dezvoltarea învățământului profesional și tehnic. Și spunea domnul ministru, citez: „Cred că trebuie să facem ceva foarte important... să educăm și părinții.” Salut o astfel de declarație și abordare mobilizatoare, dar știm, stimați colegi, că fără acțiune vorbele rămân goale.

În toate țările în care sistemul educațional e performant, rata șomajului în rândul tinerilor e scăzută și asta pentru că fiecare copil e îndrumat, încă din primii ani de școală, de persoane competente spre domeniul care îl reprezintă și unde ar putea face performanță.

Printr-un amendament la Legea bugetului de stat, am solicitat mărirea numărului de profesori consilieri pentru orientarea școlară și profesională, dar a fost respins. Mai apoi, în răspunsul la o interpelare adresată domnului ministru pe aceeași temă, și anume mărirea numărului de posturi în vederea angajării de personal care să realizeze orientarea în carieră și să consilieze și părinții pentru a lua cele mai potrivite decizii pentru viitorul profesional al copiilor lor, mi s-a explicat că inspectoratele școlare trebuie să se încadreze în numărul de posturi aprobat și în bugetul alocat. Trist este că răspunsul nu menționează nimic despre o eventuală suplimentare la o rectificare de buget, deși apreciază interesul meu și menționează avantajele orientării școlare în planificarea carierei.

Având în vedere cele menționate, doresc să-mi manifest îngrijorarea că foarte multe astfel de declarații vor rămâne doar la acest nivel. Nu ne putem permite să continuăm astfel când vorbim de educația copiilor noștri, dar să afirmăm în același timp că educația este prioritate națională.

Îi cer deci, cu tot respectul, domnului ministru să-și reconsidere poziția și să aibă curajul de a face ce trebuie pentru a oferi copiilor noștri orientarea în carieră de care au nevoie pentru a-și asigura accesul spre domeniul profesional în care ar putea atinge excelența, pentru care au abilități înnăscute, care trebuie identificate și dezvoltate.

Vă mulțumesc.

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Bihor.

Emanuel Dumitru Ungureanu

#67008

Domnule președinte, mulțumesc frumos.

Interpelarea mea se adresează ministrului sănătății, domnul Bodog, și vine în urma unui dialog halucinant la care am asistat nu în Comisia pentru sănătate, poate cum ar fi fost firesc, sau la o masă rotundă, cu ușile închise, la minister, în care să găsim soluții împreună, deputați, dar mai ales oameni din conducerea Guvernului, pentru ca 3.000 de ambulanțe să ajungă la noi.

Îmi amintesc cu durere că acum câteva săptămâni, de la aceeași tribună, am relatat o întâmplare extrem de dură. Un tânăr din Cluj aștepta, acum câteva săptămâni, ambulanța, care a venit după două ore și jumătate.

Este absolut dezolant să vă spun că aceeași situație s-a repetat într-un caz și mai grav. Acum câteva luni, am stat împreună cu un domn care își aștepta fratele cu infarct la Unitatea de Primiri Urgențe din Cluj, care nu avea un angiograf funcțional, și, fiind dus acolo cu ambulanța, a așteptat mai bine de două ore să vină o altă ambulanță care să-l ducă la Institutul Inimii. Nu s-a întâmplat acest lucru. Și aceeași ambulanță care l-a adus la Urgență, pentru că nu au existat altele, a trebuit să facă același serviciu. Omul a scăpat cu viață, spuneau medicii de la Institutul Inimii, pentru că a avut zile.

Este inadmisibil să asistăm la un conflict între domnul Arafat și domnul Bodog în direct, la o emisiune TV, pe o temă atât de sensibilă. Pe români nu-i interesează cine cumpără acele ambulanțe, ele trebuie să existe.

Am sprijinit o campanie umanitară în Cluj, acum un an și jumătate, pentru achiziționarea unei ambulanțe. Este absolut inadmisibil să pretindem că vom aduce ambulanțe în fiecare comună, în condițiile în care nu avem ambulanțe în marile orașe.

Am avut o discuție cu domnul Simu de la Ambulanța din Cluj și mi-a spus că problema nu este doar achiziția de ambulanțe, ci sunt foarte multe servicii de ambulanță care nu au personal suficient. Ce se întâmplă cu acele posturi, domnule ministru?

În altă ordine de idei, dar în aceeași ordine de idei, ați dat un ordin prin care, împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ați făcut un control la Institutul de Urologie și Transplant Renal din Cluj. Această comisie mixtă i-a avut în componență pe următorii: Marian Mateescu – Corp control, Florentina Iacobi – Corp control, Sanda Cristina Grăjdeanu, Direcția generală de monitorizare, de control și antifraudă CNAS, Cecilia Ene – Corp control, Cezar Radu, Andreea Safta și Emilia Iulia Popovici.

Din informațiile pe care le dețin, domnule ministru, aceste persoane au fost cazate, în condiții ciudate, cu sprijinul managerului Spitalului Județean din Cluj, Petru Șușcă, la un hotel de 5 stele.

Aș vrea să știu dacă acest control a fost influențat de persoane interesate ca la această instituție, numită Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal, să nu se afle adevărul legat de marile fraude care s-au produs timp de 10 ani la acest institut și dacă acest control a fost influențat printr-o formă mascată de mită, acești funcționari publici fiind cazați la un hotel de 5 stele din Cluj.

Vreau să știu ce implicare a avut managerul Șușcă și dacă dumneavoastră ați avut informații în acest caz.

Acesta este motivul pentru care ați atacat OUG nr. 79 în primele săptămâni din acest mandat.

Este timpul ca România să pună în fruntea ei miniștri responsabili, care nu se ceartă pentru ambulanțele care ne-ar salva viața, la televizor, ci care luptă în liniște pentru siguranța noastră.

Vă mulțumesc

Liviu Ioan Balint

#70840

Mulțumesc, domnule președinte. „Salariile din sistemul public nu trebuie scăzute!” Sunt un adversar al susținerii ajutorului social pentru persoane apte de muncă.

Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a ajuns în dezbatere în Camera Deputaților. În acest sens, voi susține propunerile susținute de următoarele organizații sindicale: Federația Națională Sindicală „Ambulanța”, Sindicatul „Sanitas”, sindicatul care reprezintă ANSVSA – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor –, precum și propunerile reprezentanților Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului.

Am convingerea fermă că veniturile nu trebuie afectate prin această lege.

Îmi doresc ca toate veniturile, fie că vorbim de salariații din sistemul de sănătate, educație, apărare, ordine publică sau de celelalte categorii din sistemul bugetar, să nu fie afectate de scăderi prin noua Lege a salarizării. În cel mai rău caz, dacă nu o să beneficieze de o creștere, veniturile să rămână la stadiul actual.

Dar vin și cu rugămintea ca toți cei care lucrăm în sectorul public să fim mai responsabili și mai devotați muncii noastre. Susțin ca toți angajații din sectorul privat să beneficieze de un venit care să le asigure un trai decent.

Nu încurajez nemunca. Sunt un adversar al susținerii ajutorului social pentru persoane apte de muncă.

Prin urmare, vă rog, doamnelor și domnilor colegi, să abordăm cu cea mai mare seriozitate această lege. Trebuie să le demonstrăm românilor adevărul acestui deziderat. Fapte, nu vorbe!

Al dumneavoastră deputat, Liviu Ioan Balint. Mulțumesc.

Finalul ordinii de zi a cuprins două rapoarte de interes deosebit și pentru țara noastră: utilizarea metodelor educaționale pentru tineri, în vederea promovării atitudinii de respingere a practicilor asociate corupției, și salvarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial din Europa.

Pe acest ultim subiect, ca exemplu de bune practici a fost prezentat cazul Croației, care are deja 15 elemente înscrise pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial protejat.

Spre deosebire de Croația, țară intrată în Uniunea Europeană în 2013 și care nu mai devreme de anii ’90 a trecut printr-un sângeros conflict armat, România are doar șase elemente înscrise pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial protejat. Printre acestea se află: „Doina”, dansul ritual al „Călușului”, „Colindatul în ceată bărbătească”, meșteșugul olăritului ceramicii de Horezu, tehnica tradițională a țesutului covoarelor și dansul „Feciorescul de Ticuș”.

Personal, cred că această listă poate fi îmbogățită extrem de ușor, având în vedere imensitatea tezaurului de tradiții, obiceiuri, meșteșuguri, producții orale, mituri, modalități specifice de a practica o anumită îndeletnicire, particularități culturale proprii ale anumitor regiuni geografice și numeroasele etnii care se regăsesc pe teritoriul țării noastre.

Conservarea cât mai multor elemente culturale materiale, dar mai ales imateriale, care ne definesc și ne dau unicitate între civilizațiile lumii, este absolut necesară.

Un popor cu o existență milenară trebuie să dea dovadă de viziune și să facă toate eforturile necesare să iasă din cotidian, pentru a putea asigura generațiilor sale viitoare imaginea corectă, clară și incontestabilă a identității sale. Vă mulțumesc.

Andrei Nicolae, deputat în Circumscripția nr. 31, Vălenii de Munte, Prahova.

Nicolae Neagu

#75805

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este cu referire la Hidrocentrala CHE Racovița, județul Sibiu.

De patru ani de zile, Oltul curge degeaba pe sub centrala hidroelectrică de la Racovița, a cărei panglică de inaugurare a fost tăiată de fostul premier Victor Ponta în decembrie 2013.

Hidrocentrala care a costat 162,7 milioane de euro, cu o putere instalată de 31,5 megawați, produsă de două agregate de putere egală, se află de mai bine de 3 ani în probe tehnologice, în principal din cauza a două poduri CFR aflate la 3 km în aval, care ar fi trebuit înlocuite cu unul sau două poduri noi, dar care se pare că nu intră în preocuparea Ministerului Transporturilor.

Cele două poduri, situate la câteva zeci de metri unul față de celălalt, servesc rutei Sibiu–Brașov, respectiv rutei Sibiu–Râmnicu Vâlcea, și sunt pe așa-zisul „canal de fugă” al centralei, care pentru a funcționa la capacitatea proiectată trebuie să aibă o adâncime de 12 metri. În acest moment, canalul de fugă are doar 8 metri adâncime și nu mai poate fi adâncit, deoarece excavarea a încă 4 metri ar pune în pericol stabilitatea celor două poduri, date în funcțiune în 1897, respectiv 1917, având de mult timp perioada de exploatare depășită. Timp de 28 de ani, reprezentanții Hidroelectrica au discutat cu cei de la Ministerul Transporturilor pentru a fi respectate condițiile prevăzute în Decretul Consiliului de Stat nr. 24/1989, prin care a fost asigurată investiția la această hidrocentrală. Deși actele aprobate la acea dată indicau sarcini ministerului de resort, în speță Ministerul Transporturilor, pentru lucrări de drumuri, poduri sau căi ferate, decretul nefiind niciodată abrogat, Ministerul Transporturilor nu a prins investiția în planul său. În plus, se pare că sunt probleme și cu lacul de acumulare, prevăzut pe 576 de hectare necesare hidrocentralei, din care 54 de hectare aflate în proces normativ de expropriere se află la cabinetul Guvernului Grindeanu.

Ținând cont că Hidrocentrala Racovița reprezintă un obiectiv strategic important pentru resursa energetică națională, cabinetul Guvernului Grindeanu trebuie să acționeze efectuând o analiză amănunțită a problemei, iar mai apoi Guvernul trebuie să își asume un termen de finalizare a investiției.

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

Oana Mioara Bîzgan-Gayral

#78267

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Pe 28 mai am marcat Ziua internațională de acțiune pentru sănătatea femeilor.

Vă amintesc art. 34 din Constituția României, alineatul (1): „Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat.”

Alineatul (2): „Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei, a sănătății pacienților.”

România ocupă primul loc din Europa în ceea ce privește mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin, de 6,3 ori mai mult decât media țărilor Uniunii Europene.

Sunt circa 9,5 milioane de femei cu vârsta de peste 15 ani în România care se află sub risc de cancer de col uterin. Acesta este și cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din țara noastră. În jur de 3.500 de femei se îmbolnăvesc în fiecare an, iar dintre acestea mult peste jumătate, circa 2.000, mor.

2.000 de vieți care ar putea fi salvate! 2.000 de familii îndoliate! Mulți copii fără mame!

Mai mult, supraviețuitoarele trec, de cele mai multe ori, printr-o intervenție chirurgicală radicală, în urma căreia calitatea vieții lor scade considerabil, iar trauma psihică asociată este și ea extrem de importantă, atât pentru femeile care suferă o histerectomie, cât și pentru soțul și toată familia pacientei.

Toate acestea pentru că statul român, prin toate instituțiile sale, nu face tot ce este obligat constituțional să facă, pentru binele cetățenilor și cetățenelor sale.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit prin controale periodice. Diagnosticat în stadii incipiente, el poate fi tratat și vindecat. În ciuda acestor chestiuni cunoscute, a durat nedrept de mult până când statul român a ajuns să deconteze testul citologic Babeș-Papanicolau. În România, din cauza incidenței crescute a cancerului de col, recomandările sunt ca testul PAP să se efectueze în fiecare an.

Cu toate acestea, fondurile alocate acestui program nu sunt nici pe departe suficiente, pentru că toate celelalte

investigații medicale nu sunt gratuite. În plus, în orașele mici, în mediul rural, fie nu există deloc medici specialiști, fie nu există suficienți.

Cancerul de col uterin nu are vârstă, iar medicii observă îmbolnăviri la paciente din ce în ce mai tinere, însă doar în orașele mari și în centre medicale private acestea au o alternativă la tratament, la viață.

Am asistat cu mâhnire la promovarea unor inițiative legislative care să încurajeze natalitatea în mod populist, când o preocupare autentică pentru natalitate s-ar traduce în primul rând printr-o investiție reală în sănătatea femeilor.

Cancerul de col uterin este asociat de multe ori cu cancerul de sân – a doua cauză de deces a femeilor din România.

O prioritate ar trebui să fie și asigurarea de psihoterapie pentru supraviețuitoarele acestei boli, pentru familiile lor. Inutil să vă spun ceea ce știți deja: deși sunt decontate, conform legii, nu sunt bani în sistem suficienți.

Permiteți-mi să vă amintesc că o componentă esențială în prevenție este educația.

Suntem în anul 2017 și inclusiv în Parlamentul României ne ferim să facem ceea ce este clar necesar și în interesul populației, ba chiar încercăm să interzicem cu orice preț educația pentru sănătatea sexuală, deși conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, organele de specialitate ale administrației publice centrale, autoritățile publice locale, precum și orice alte instituții publice sau private cu atribuții în domeniul sănătății sunt obligate să adopte, în condițiile legii, toate măsurile necesare pentru derularea sistematică în unitățile școlare de programe de educație pentru viață.

La începutul acestui an, Institutul de Științe ale Educației a pus în consultare publică proiectele de programe școlare pentru gimnaziu, iar acestea niciunele nu includ mențiuni despre egalitatea de gen, drepturile femeilor, stereotipuri de gen, discriminare, educație sexuală sau drepturi reproductive.

Ce mai așteptăm? Cât mai așteptăm? Hai să facem noi! Acum! Hai să salvăm vieți! Hai să nu mai lăsăm familii îndoliate! Hai să ne însănătoșim cu toții!

Mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputat USR, Circumscripția nr. 42 București.

Camelia Gavrilă

#82683

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se referă la „Problema tinerilor și accesul pe piața muncii. Analize de context, dificultăți și soluții”.

Materialul este mai complex, va fi depus pentru lectură. E o semnalare a problemei tinerilor care sunt în același timp resursă semnificativă, pentru că generația tânără este viitorul oricărei nații și nu este doar un adevăr axiomatic, dar trebuie să fie și un argument pentru politicile educaționale și de inserție profesională.

Pe de altă parte, tinerii sunt o problemă, întrucât au nevoie de consiliere, au nevoie de sprijin și de acces la locuri de muncă adecvate.

Pe plan internațional, preocupările sunt de mult conturate, mergând de la Cartea albă a tineretului european, de la programele Comisiei Europene, de la insistența asupra ideii de cetățenie activă, care înseamnă și cetățeni implicați, dar și de integrare socioprofesională a tinerilor în spațiul european.

România, deși înregistrează foarte multe progrese în domeniul economic, deși la acest moment rata de creștere este semnificativă, pe de altă parte, sunt încă multe lucruri de făcut pentru inserția tinerilor, pentru tranziția de la școală la viața socială și la viața profesională.

Cauzele menționate țin și de discrepanța dintre programele educaționale, planurile de învățământ și cerințele de pe piața muncii, deci o neadecvare a sistemului educațional, lipsa consilierii, gradul de sărăcie, cheltuielile legate de școlarizare, subfinanțarea sistemului educațional.

Aș semnala ca element extrem de important că încă vorbim de abandon școlar destul de mare, spre 18% la nivelul țării, mai mare decât media europeană, de o rată pe evoluție negativă a tinerilor NEET ( _not in education_ , _employment or training_ ), deci care nu sunt nici în sistem educațional, nici în sistem de formare, nici pe piața muncii, și rata șomajului, dacă este relativ mică la nivel mediu, 4,55%, pe segmentul de vârstă 25–35 de ani ajunge spre 21–24%.

În aceste condiții, demersurile programului nostru de guvernare sunt semnificative. Există un capitol special pe care l-am sintetizat pentru atenționarea asupra măsurilor care trebuie monitorizate și luate cu multă consecvență, legate și de învățământul dual, și de facilități acordate angajatorilor, și de „Garanția pentru tineret”, cu acele facilități acordate pentru ucenicia la locul de muncă și pentru stagiile de formare și de pregătire ale absolvenților de învățământ superior, planurile de școlarizare și schimbările educaționale sunt importante și pot rezolva o parte din probleme, revitalizarea învățământului postliceal este o altă soluție care trebuie să se afle în atenția guvernanților și, de asemenea, apreciez și posibilitățile acestui program „Start-Up Nation”, care, deși nu se referă doar la segmentul vârstei tinere, înseamnă o dezvoltare a spiritului antreprenorial al tinerilor, înseamnă stimularea spiritului inventiv și novator al tinerilor, al absolvenților.

În concluzie, demersurile întreprinse de programul de guvernare și de etapele parcurse până la acest moment sunt importante, dar se impune consecvență, se impun continuitate, atenție lucidă și obiectivă la această speță delicată și complexă, diversificare, monitorizare și reglare pe traseu, pentru că este păcat ca, pe de o parte, obiectivele și strategiile bine conturate să nu se regăsească și în translatarea lor în practică, așa cum ne dorim, pentru niște tineri care să-și găsească împlinirea profesională, personală, umană, în servicii bine plătite și care să fie în corelație cu pregătirea lor.

Deputat al PSD de Iași, Camelia Gavrilă. Vă mulțumesc.

Andrei Daniel Gheorghe

#86493

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi vizează influența politicii Turciei în realitățile sociale interne din România.

Ieri am comemorat o zi tragică pentru creștinătate – 564 de ani de la 29 mai 1453, data la care Imperiul Roman de Răsărit, Constantinopolul, s-a prăbușit în mâinile turcilor, fapt care a dus la o tragedie a creștinilor din Europa de Sud-Est și din Balcani și la o epocă întunecată pentru istoria acestei părți de Europă.

În acest context, vedem cum actuala putere de la Ankara practică o serie... Și dă la export o serie de politici de tip autoritarist, puse în numele a ceea ce se numește neootomanismul, o practică pe care ei o cultivă prin mijloace de ceea ce s-ar numi _soft power_ și prin care încearcă să extindă puterea Turciei în Europa, inclusiv în spații care n-au aparținut Imperiului Otoman, așa cum este spațiul românesc.

Unul din argumentele pe care ei le folosesc în acest sistem de politică îl reprezintă argumentul cultural și de aceea turcii, această putere de la Ankara mai precis – că nu ne referim la o națiune întreagă – se folosește de religie.

Iată, vedem proiectul moscheii pe care statul turc încearcă s-o construiască la București. Acest proiect, care este controversat nu doar pentru partea română, ci și pentru reprezentanții cultului musulman din România, care sunt foarte integrați și sunt cetățeni loiali României, nu este neapărat un proiect religios, cât este un proiect geopolitic, un proiect prin care Recep Tayyip Erdoğan încearcă să creeze un capăt de pod aici, la București, și să extindă influența Turciei, într-un context de limitare a drepturilor și libertăților democratice în statul turc, către Europa de Sud-Est și mai departe către Europa Centrală.

Am văzut proiectul făcut de Departamentul pentru culte de la Ankara și – trebuie să o spun sincer – mi se pare mai curând decât un proiect care ține de ceea ce înseamnă elementul de cult religios un proiect cvasimilitar. Am văzut cum acea mare moschee pe care turcii doresc s-o construiască la București prevede o mare sală de antrenament sportiv, prevede spații largi de cazare și, totodată, o serie de săli de întâlnire și de dezbatere despre care noi nu cunoaștem niciun fel de detalii la acest moment.

Ca atare, eu cred că acest proiect trebuie judecat din perspectiva a ceea ce înseamnă extinderea unei influențe pe cale neootomanistă, ideologia de stat a noii Turcii către România...

Dumitru Lupescu

#89402

Mulțumesc, domnule președinte. Declarația politică de azi: „Legea salarizării unitare”. Stimați colegi parlamentari, Stimați guvernanți,

Senatul României a aprobat, la data de 23 mai, proiectul noii Legi a salarizării unitare. Conform acestui proiect, suntem în fața unui eveniment care va schimba iremediabil societatea românească și va arunca la lada de gunoi a istoriei tradiția militară românească și Armata Română, valori de care sunt legate momentele importante ale statului modern, de la Alexandru Ioan Cuza și până astăzi.

Câteva argumente de netăgăduit că așa se va întâmpla. Războiul modern pentru care ne pregătim este unul profund tehnologizat, care solicită aptitudini și deprinderi deosebite din partea luptătorilor. Să pui un soldat care întrebuințează la exerciții și antrenamente, precum și în acțiuni de luptă tehnică sofisticată de milioane de dolari pe aceeași treaptă cu un muncitor necalificat este un adevărat dezastru național.

Armata Română a fost privată ani de-a rândul de tehnică modernă, iar acum, când începem să îi dotăm și cu altceva decât second-hand, atentăm la moralul ostașului, punându-l pe o treaptă salarială neonorantă și umilitoare.

Așa ceva nu poate fi nici acceptat și nici tolerat, iar lucrurile se impun a fi îndreptate aici, în Parlamentul României, o dată pentru totdeauna.

O decizie adoptată în defavoarea personalului din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională va afecta și zeci de mii de pensionari militari care, ca și urmașii lor, și-au servit țara, lovind iremediabil în baza motivațională a actualilor și viitorilor militari activi.

În aceste condiții, vă solicit colegial să avem grijă de militarii țării.

Camera Deputaților nu poate fi părtașă la noncombatul politic prin care țara este lăsată fără apărare!

Punctul 2. Specialiștii în domeniul informatic care activează în instanțe și parchete nu se mai regăsesc în prevederile legii la familia ocupațională „Justiție”. Ca urmare, specialiștii IT din sistemul judiciar – Ministerul Justiției, CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public, instanțe și parchete –, aproximativ 500 de persoane, vor fi salarizați conform unei grile externe familiei ocupaționale „Justiție”, rezultând salarii chiar și de trei ori mai mici decât cele aflate în plată.

Aprobarea în această formă va crea nemulțumiri în rândul personalului IT, având ca principal efect migrarea personalului de înaltă calificare profesională atras în ultimii ani spre zonele private plătite corespunzător.

Concluzionând, în cadrul proiectului noii legi de salarizare sunt eludate criteriile de stabilire a salariilor din justiție: locul și rolul justiției, echilibrul puterilor în stat și importanța socială a muncii.

Analizând anexa și legea la familia ocupațională „Învățământ”, am constatat o serie de neajunsuri: încălcarea programului de guvernare aprobat de Parlamentul României, în condițiile în care acesta prevede o creștere a salariilor cu 20% începând cu data de 1 iulie 2017 și cu 30% de la data de 1 ianuarie 2018, iar în proiectul legii-cadru se propune ca prima tranșă să fie în procent de 50%...

Valeria Diana Schelean-Șomfelean

#95093

## Mulțumesc, domnule președinte.

Fiindcă săptămâna aceasta vom sărbători Ziua copilului, ziua de 1 iunie, declarația mea politică de astăzi are în vedere această zi a copiilor și drepturile lor.

N-am să vorbesc astăzi despre statisticile privind abandonul școlar, despre violența asupra copiilor, despre lipsa locurilor în creșe sau grădinițe, despre sistemul de educație sau sănătate, despre orfani sau despre copiii rămași în țară după ce părinții lor au plecat la muncă în străinătate. Dramele sunt multe, iar cifrele sunt alarmante.

Nu vreau să vorbesc nici despre faptul că nu avem alocări bugetare corespunzătoare în vederea implementării integrale a strategiei naționale în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului sau despre faptul că într-o proporție covârșitoare instanțele de tutelă și familie nu au fost încă înființate la nivelul întregii țări, nici despre faptul că nu există încă o instituție independentă care să vegheze la respectarea drepturilor copilului, Avocatul Copilului.

Statul are datorii mari față de acești copii! Cei care conduc astăzi destinele țării trebuie să găsească soluții economice reale, viabile, de perspectivă, pentru ca părinții și bunicii să ducă un trai decent, să le poată oferi copiilor lor o educație și o viață care să însemne un viitor mai bun.

Dincolo de aceste politici pe care statul ar trebui să le implementeze pentru susținerea copiilor, important este ca noi, părinți, bunici, unchi, mătuși, nași, să petrecem cât mai mult timp împreună cu copiii noștri.

Anul acesta, pentru prima dată, ziua de 1 iunie – Ziua copilului va fi o zi liberă prin lege, o zi pe care o putem petrece alături de copiii noștri. Anul trecut, când am adoptat acest proiect de lege, nu ne-am gândit că mai facem încă o zi liberă pentru români, ci că este o zi pe care părinții și copiii o pot petrece în mod activ împreună.

În prezent, românii petrec foarte mult timp la serviciu și au foarte puține zile pe care le pot dedica exclusiv copiilor. Având în vedere că presiunea este foarte mare, nevoia de echilibru între viața profesională și cea personală este din ce în ce mai des resimțită. Studiile arată că părinții români reacționează atunci când copiii lor au probleme de sănătate fizică, dar nu sunt la fel de preocupați de sănătatea emoțională a celor mici. Psihologii ne atrag atenția că cele mai multe tulburări de comportament la copii se pot rezolva dacă părinții le dedică timp de calitate copiilor lor, iar acest timp de calitate înseamnă nu un timp petrecut în aceeași cameră, doar între părinți și copii, ci înseamnă o prezență 100% în relație din partea atât a părinților, cât și a copiilor.

Ziua copilului este un bun prilej de a sărbători copilăria, pentru a susține și a aprecia familia.

Felul în care avem grijă de copiii noștri ne definește pe noi, ca societate, și arată preocuparea noastră față de familie, părinți și copii și față de viitorul pe care îl putem construi împreună!

Mulțumesc.

Deputat al PNL, Valeria Schelean.

Marius Constantin Budăi

#98264

Mulțumesc frumos. Stimați colegi,

Obiectul declarației politice: „Există surse bugetare cu 1,5 miliarde mai mari decât necesarul pentru creșterea pensiilor și a salariilor”.

Stimați colegi,

În acest moment vă pot confirma că există surse bugetare cu 1,5 miliarde mai mari decât necesarul pentru creșterea pensiilor și a salariilor.

Pentru anul 2018, toate creșterile de salarii și pensii, inclusiv cele adoptate în prezent, vor totaliza un efort bugetar de 16 miliarde de lei: 10 miliarde pentru salarii și 6 miliarde pentru pensii.

De unde vor veni banii pentru aceste cheltuieli? 3,5 miliarde reprezintă contribuțiile aferente creșterii salariilor cu 10 miliarde de lei; 2,7 miliarde este efectul de runda a II-a a celor 12,5 miliarde intrați în economie; 16 miliarde – total

creșteri salarii și pensii, din care se scad 3,5 miliarde contribuții din creșterea salariilor, ceea ce înseamnă 12,5 miliarde de lei. Acești bani intră în consum și generează comerț și producție purtătoare de taxe și impozite colectate suplimentar la buget: 1,8 miliarde reprezintă creșterea salariului minim, care generează mai multe contribuții adunate la buget, 3,6 miliarde din crearea a 200.000 de noi locuri de muncă.

În primele trei luni ale anului 2017 s-au înregistrat cu 44.000 mai multe contracte de muncă față de aceeași perioadă a anului 2016. Aceste salarii vor fi însoțite de contribuții plătite la buget. 1,9 miliarde sunt contribuțiile aferente creșterii nivelului salariilor în mediul privat cu 5%, altele decât salariul minim. 4 miliarde rezultă din măsurile de reformare a legislației muncii, prin reducerea muncii la negru. În total avem 17,5 miliarde de lei, deci peste 16 miliarde necesare pentru creșterea pensiilor și salariilor.

Ultimele date statistice arată că economia țării merge bine. O atestă cifrele reale, care au infirmat prognozele, inclusiv cele ale FMI și ale Comisiei Europene. România va menține echilibrele economice, dar, potrivit programului de guvernare, se va înscrie pe o traiectorie de dezvoltare și creștere a nivelului de trai. La finalul săptămânii trecute s-au comunicat datele execuției bugetare și avem excedent de 1,2 miliarde de lei pe primele patru luni.

Argumentele care demonstrează sustenabilitatea programului PSD provin din realitatea economică: creșterea investițiilor străine cu 4,5%; majorarea producției industriale cu 5,8%; creșterea numărului autorizațiilor pentru construcții de clădiri rezidențiale cu 9,2%; creșterea exportului cu 13,6% și, nu în ultimul rând, majorarea câștigului salarial real cu 18,3%. Toate acestea sunt cifre raportate la aceeași perioadă a anului trecut, când România era condusă de un Guvern tehnocrat, condus de domnul Dacian Cioloș.

Toate estimările FMI din ultimii patru ani privind economia românească au fost greșite în sens negativ.

FMI a avut de fiecare dată estimări mai pesimiste despre creșterea economică a României decât s-a înregistrat în mod real:

– 2013 – creșterea economică estimată de FMI = 2,5%; creșterea reală = 3,5%;

– 2014 – creșterea economică estimată de FMI = 2,2%; creșterea reală = 3,1%;

– 2015 – creșterea economică estimată de FMI = 2,5%; creșterea reală = 3,9%;

– 2016 – creșterea economică estimată de FMI = 3,9%; creșterea reală = 4,8%.

Vă mulțumesc.

Deputat Marius Constantin Budăi, Botoșani.

Bogdan Iulian Huțucă

#101920

„Eroarea avizării concesionării activității de explorare a nămolului din lacul Techirghiol către o firmă din Caransebeș, și anume Formin – SRL”

În calitate de parlamentar al județului Constanța, supun azi atenției faptul că Guvernul României ar comite o gravă eroare, care va genera în viitor pierderi incomensurabile pentru renumitele stațiuni balneare de interes național din județ – renumite tocmai datorită bazelor de tratament ce folosesc apa lacului Techirghiol și nămolul sapropelic –, prin avizarea concesionării activității de explorare a nămolului din lacul Techirghiol către o firmă din Caransebeș, și anume Formin – SRL.

Nici eu, în calitate de parlamentar de Constanța, și nici autoritățile publice locale direct implicate nu putem asista nepăsători la crearea unei alte „Roșia Montana” în lacul Techirghiol, considerând că o exploatare necontrolată a nămolului reprezintă un pericol la fel de mare ca și în cazul exploatării gazului de șist. Considerăm inacceptabil ca o firmă din Caransebeș, fără tradiție și experiență în domeniu, să obțină licența de cercetare și, ulterior, de exploatare a nămolului sapropelic din lacul Techirghiol, firmă care are de fapt un singur scop, și anume acela de comercializare a nămolului din lacul Techirghiol, acest lucru fiind posibil prin acceptul și susținerea reprezentanților Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

În opinia mea și a autorităților locale, solicitarea unei licențe de cercetare a fost doar un pretext pentru ca, ulterior, firma să beneficieze de prevederile legale în vederea obținerii licenței de exploatare, pentru a vinde apoi pe piața externă nămolul sapropelic.

În acest sens, atrag atenția Guvernului Grindeanu că o exploatare sistematică a unui habitat labil, fără a se ține cont de toate măsurile de protecție și de regenerare obligatorii, recomandate de specialiști tocmai pentru a conserva și păstra nealterate proprietățile nămolului pe o perioadă cât mai lungă de timp, va determina, practic, sfârșitul tuturor stațiunilor balneare de pe malul Mării Negre, care, în acest moment, au tradiție și, mai ales, rezultate spectaculoase în recuperare tocmai datorită nămolului sapropelic și apei sărate din lacul Techirghiol. Mai mult decât atât, dacă acest nămol sapropelic, cu toate proprietățile sale terapeutice, nu va mai exista, turiștii vor înceta să mai vină în stațiunile respective sau vor veni într-un număr mult mai mic.

Din aceste considerente, îi întreb pe guvernanți: ce se va întâmpla cu toate aceste baze de tratament, cu personalul deja specializat pe acest tip de recuperare, practic, ce se va întâmpla cu toți locuitorii zonei, care trăiesc din activități de turism, dacă Guvernul României nu va reveni asupra acestei concesionări nepermise? Ce se va întâmpla ulterior dispariției valorii nepatrimoniale pe care o reprezintă nămolul de Techirghiol?

În loc ca Guvernul să facă demersurile de protejare a acestui nămol, inclusiv prin înregistrarea unei denumiri de origine care să conserve această valoare, determină dispariția acestei resurse prin acordarea licenței de exploatare către Formin – SA. În plus, consider că beneficiul pe care statul român l-ar obține din redevență este unul infim, în comparație cu nevoile și pierderile comunității, dar mai ales comparativ cu dezastrul ecologic pe care o exploatare sistematică l-ar putea genera.

Având în vedere toate argumentele menționate, am adresat premierului României, domnului Sorin Grindeanu, o interpelare prin care l-am rugat să întreprindă toate demersurile necesare pentru îndreptarea acestei erori grave privind avizarea favorabilă de către Guvern a concesionării activității de explorare a nămolului din lacul Techirghiol către firma din Caransebeș, Formin – SRL. De asemenea, atât eu, cât și autoritățile locale și toți locuitorii zonei menționate solicităm Guvernului Grindeanu să nu permită, sub nicio

formă, înstrăinarea activității de exploatare a nămolului către o societate străină, care urmărește doar obținerea profitului, și nu conservarea și valorificarea doar în scop terapeutic a acestui nămol binefăcător, care reprezintă emblema orașelor Eforie și Techirghiol din județul Constanța.

Demersurile mele vizează respectarea întocmai a principiilor europene și naționale în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și fac precizarea că orice investitor străin ar putea să dezvolte baze de tratament în zona lacului Techirghiol, fără niciun impediment, exact în aceleași condiții în care își desfășoară activitatea actualele unități balneo.

Costel Alexe

#106477

„Măsurile populiste trebuie să înceteze!”

În fiecare zi suntem bombardați cu statistici, rapoarte, analize privind economia României, piața muncii, nivelul investițiilor și multe altele, domenii ce țin de dezvoltarea durabilă a unei societăți. Din păcate, toate analizele sunt negative sau îngrijorătoare.

Vă invit să priviți ultimul raport furnizat de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași: în anul 2016 erau înregistrați în județul Iași un număr de 261.774 de beneficiari de ajutoare sociale, cifră care ne poziționează pe primul loc în țară. De asemenea, plățile făcute pentru aceștia s-au ridicat la valoarea de 497.682.769 lei, echivalentul a peste 111 milioane de euro.

Paradoxal, numeroase companii din județul Iași întâmpină dificultăți în procesul de recrutare de personal, salariile minime pe economie și diferitele facilitați – bonuri de masă, transport asigurat – nefiind atractive în comparație cu ajutorul social și alte forme de venit garantat de stat.

Presa și autoritățile au semnalat constant cazurile în care asistații social au refuzat să participe la deszăpezit, la inundații sau la diverse activități în folosul comunității și, de multe ori în complicitate cu cadre medicale, au obținut scutiri medicale în loc să presteze muncă pentru a beneficia de acel venit acordat de stat. Astfel, pe lângă banii alocați direct prin intermediul indemnizației, multe unități administrativ-teritoriale își externalizează serviciile sau plătesc sume importante tocmai pentru servicii care s-ar putea realiza prin implicarea celor care beneficiază de ajutor social.

Astfel de cazuri sunt semnalate cu precădere în județele Moldovei, în Oltenia, Dobrogea și, în general, în zonele sărace ale României. Este un fenomen care necesită o atenție sporită atât din partea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, cât și din partea Ministerului Sănătății, pentru a monitoriza și verifica modul în care aceste certificate medicale sunt acordate.

Piața muncii este în permanentă schimbare și adaptare. Vă invit să urmăriți informările Comisiei Europene și ale organismelor interne și veți observa că tot mai multe locuri de muncă sunt refuzate de cetățeni români, dar ocupate de cetățeni ai altor state, de cele mai multe ori extracomunitari. Fără a mă hazarda în predicții, aș vrea să evităm situația unor state europene cu un șomaj ridicat în rândul cetățenilor proprii, dar cu un segment consistent de populație care refuză diferite slujbe în detrimentul imigranților.

Imaginați-vă câte s-ar putea realiza cu o parte din 111 milioane de euro anual doar într-un județ cum este Iașiul. Imaginați-vă acum, pentru restul județelor Moldovei, ba chiar și în Teleormanul domnului Dragnea, care în 2016 a condus în topurile asistaților sociali. Avem în România modele de bună practică, avem județele din vestul țării în care se aduce forță de muncă din Moldova sau Serbia, iar șomajul este foarte scăzut. Campaniile electorale s-au încheiat; e timpul ca și măsurile populiste și dezastruoase pentru bugetul României să înceteze. Este inacceptabil să mai tolerăm nemunca și pasivitatea, ba chiar complicitatea autorităților, să acceptam refuzul oamenilor de a munci și permanent să fie folosiți ca o masă de manevră și un bazin electoral.

Cristina Elena Dinu

#109764

„Creșterile salariale – o măsură absolut necesară în România”

Mi-am întemeiat declarația politică de astăzi plecând de la îngrijorările transmise de Comisia Europeană cu privire la depășirea pragului de deficit de 3% prevăzut în Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene, datorită măsurilor de majorare a salariilor luate de Guvern. Mă bucur că președintele Liviu Dragnea a avut o replică promptă și corectă legată de acest subiect și consider că este vremea ca România să înceapă a fi o voce mai fermă în cadrul Uniunii Europene.

În ultimii ani, România s-a confruntat cu o adevărată dramă a depopulării țării, ca urmare a migrării tinerilor, și nu numai, spre alte state europene, unde munca lor este răsplătită cu salarii mult mai mari decât în țară.

Salariile mici au determinat peste 14.000 de medici să părăsească țara, în timp ce sistemul de sănătate avea deja un deficit de personal.

De asemenea, ne-au plecat meseriașii, muncitorii calificați, foarte apreciați în străinătate: zugravi, sudori, macaragii și alte specializări foarte căutate în industrie, mânați de aceeași dorință, aceea de a câștiga mai bine pentru ei și familiile lor.

Mulți dintre ei, deși plecați temporar, au ajuns să se stabilească în țările de destinație, luându-și lângă ei și familiile. Alții însă ar vrea să se întoarcă, dar unde? În România, unde sunt plătiți cu salarii de două, trei sau chiar patru ori mai mici? Cine ar face asta?

Această politică păguboasă a salariilor mici a făcut ca astăzi să ne confruntăm cu un paradox pentru noi, care ne plângeam de lipsa locurilor de muncă – un deficit îngrijorător de personal calificat, de care mediul economic are nevoie pentru a-și desfășura activitatea. S-a ajuns chiar să se ceară o relaxare a legislației care permite „importul” de forță de muncă din afară.

Sugestiile care cer restrângeri bugetare sau revenirea la politica de austeritate nu sunt deloc justificate, deoarece programul de guvernare și-a arătat eficiența după primul trimestru, când România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, o creștere de 5,7% și care este o creștere în termeni reali.

Și FMI avertiza Guvernul Grindeanu, la începutul acestui an, pentru tăierile de taxe și creșterile de salarii, și s-a dovedit că nu avea dreptate. Toate estimările care s-au făcut în ceea ce privește România de Comisia Europeană sau de FMI până acum au fost greșite. „Dați-ne voie să ne luăm după Comisia noastră de Prognoză, care nu a greșit niciodată datele, și nu după FMI sau Comisia Europeană, care au greșit de fiecare dată”, spunea ministrul muncii, Olguța Vasilescu.

Să ne aducem aminte de un alt ministru al muncii, din Guvernul tehnocrat, care spunea cu dispreț că salariul minim nu va fi majorat la 1 ianuarie 2016 de la 1.050 de lei la 1.200 de lei și dădea exemplul unor țări ca Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, unde locuitorii „sunt săraci și mulți și toți știu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme”.

„Astfel, eforturile tehnocraților de a menține nivelul de «doi lei» al salarizării în România ar putea fi un răspuns la ordinele venite de la Bruxelles”, crede profesorul Mircea Coșea, care mai spune și că, „prin anunțarea unor creșteri salariale pronunțate, PSD ar veni în opoziție cu politica pregătită pentru țara noastră”.

În aceste condiții, sugestiile care evocă restrângeri bugetare sau revenirea la politica de austeritate nu sunt deloc justificate.

România trebuie să continue să îndeplinească promisiunile din programul de guvernare privind reducerea diferenței dintre salariile românilor și media europeană, pentru a depăși stadiul de sursă de forță de muncă ieftină.

Florinel Stancu

#113498

„Sportul de masă stă la baza unor schimbări sociale pozitive”

Campioana olimpică, mondială și europeană de atletism, fost ministru al tineretului și sportului, Gabriela Szabó, declara anul trecut că „sportul trebuie să devină prioritate națională, alături de educație și sănătate”. Astăzi putem spune că doamna Szabó nu doar a declarat, ci a și realizat lucruri foarte importante cât timp a fost la conducerea Ministerului Tineretului și Sportului.

Vreau să reluăm discuția despre sport și despre măsurile extrem de importante care trebuie continuate de actuala conducere din fruntea sportului românesc. Vreau să discutăm despre persoanele obeze din țara noastră, în procent de 15%, sau despre faptul că o treime din populație este supraponderală. Sunt date care mă preocupă, la care nu putem privi indiferenți, deoarece nu este o problemă legată de frumusețe, ci de sănătate și banii publici pe care suntem nevoiți să-i alocăm pentru tratarea afecțiunilor.

În condițiile date, doar promovarea unui stil de viață activ și sănătos în rândul românilor va contribui la bunăstarea fizică și echilibrul mintal al societății.

Personal, iubesc sportul, îl practic de foarte mult timp, mă bucur când întâlnesc români de toate vârstele în parc la alergat, pe terenurile amenajate din Craiova sau la sala polivalentă. Toate aceste ipostaze demonstrează că oamenii vor să facă sport, dacă le sunt asigurate condițiile necesare, iar noi, în calitate de aleși ai poporului, suntem obligați să le asigurăm aceste condiții.

În orașul Craiova au fost realizate o mulțime de proiecte și centre sportive, iar în țară bugetul pentru promovarea sportului de masă a fost majorat de la 6 milioane euro, în 2014, la 15 milioane, în 2015.

Asta este soluția: să încurajăm sportul de masă, pentru că reprezintă o investiție într-o societate mai sigură, cu multiple beneficii pentru colectivitate. Copiii, adulții, vârstnicii au nevoie de mișcare pentru a învinge sedentarismul, care provoacă prejudicii asupra sănătății și o sarcină mai mare asupra sistemului național de sănătate.

Așa cum sunt necesare campaniile de informare pentru o alimentație corectă și reducerea risipei de alimente, la fel de utile sunt și campaniile pentru practicarea exercițiilor fizice. După alocările bănești, avem nevoie de proiecte. Ele există, dar încă nu au cucerit masele. Numai după ce vom înlătura aproape orice obstacol din calea oamenilor vom fi convinși că le asigurăm infrastructura necesară. Doar campaniile profesioniste de promovare vor atrage mai mulți copii să practice diverse probe sportive și vor asigura antrenorilor un bazin important de selecție în ce privește practicarea sportului de performanță. Toate sunt legate între ele și poate nu ar fi rău să le reglementăm într-o lege unitară. În Strategia națională pentru sport este foarte clar specificat că „este o condiție _sine qua non_ ca orice strategie de dezvoltare a sportului românesc de performanță să se fundamenteze pe o bază largă de practicanți ai sportului de masă”. În această situație, nu fac decât să semnalez cât de mult contează practicarea sportului de masă pentru a ne reface prestigiul național de odinioară. Sunt dispus să contribui cu idei la Legea educației fizice și a sportului nr. 69/2000, dacă domnul ministru Marius Alexandru Dunca va mai iniția modificări, iar, dacă voi sesiza piedici în calea acestui demers de răspândire a sportului, nu voi ezita nicio secundă să le înlătur, prin orice mijloc legal.

Găvrilă Ghilea

#118400

„Restituirea timbrului de mediu se face cu casa închisă!”

Deși a fost declarat ilegal încă de anul trecut, printr-o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, și, în cele din urmă, eliminat din procedurile birocratice de înmatriculare a autovehiculelor, după intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2017, timbrul de mediu, reglementat anterior prin OUG nr. 9/2013, nu se mai încasează, începând cu luna februarie a acestui an, dar nici nu se restituie celor care l-au achitat.

Chiar dacă prevederile actului normativ citat produc efecte doar pentru viitor, procedura de recuperare a contravalorii acestei taxe către contribuabilii cărora le-a fost percepută abuziv bate pasul pe loc, deși instanțele de contencios administrativ și fiscal din întreaga țară au obligat, prin sentințe definitive și irevocabile, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Administrația Fondului pentru Mediu la restituirea acesteia.

Decizia înaltei instanțe europene nu reprezintă o premieră în ceea ce privește denunțarea unor practici de suprataxare abuzivă a înmatriculării autovehiculelor, guvernele României perseverând și „performând” chiar în ultimul deceniu la acest capitol.

Fie că era vorba despre taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, prevăzută la art. 214[1] –214[3] din Codul fiscal,

în vigoare până la data de 1 iulie 2008, ori de taxa pe poluare pentru autovehicule, introdusă prin OUG nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, sau de taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012, cu modificările ulterioare, și, în cele din urmă, de timbrul de mediu, reglementat prin OUG nr. 9/2013, toate aceste biruri au picat, succesiv, testul de legalitate al bunelor practici judiciare europene.

Dacă în ceea ce privește taxa specială, taxa pe poluare ori taxa pentru emisiile poluante Executivul a conceput, în cele din urmă, o procedură de restituire cu țârâita a contravalorii acestora, inclusiv a dobânzilor aferente, eșalonate pe o perioadă de 5 ani calendaristici, în cazul timbrului de mediu această procedură e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire.

Specialiștii în drept au constatat însă că Guvernul dă cu o mână și ia cu două: astfel, prin abrogarea OUG nr. 9/2013, impusă prin Legea nr. 1/2017, se elimina practic și procedura administrativă de restituire a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, reglementate de art. 12 al actului normativ amintit.

Așadar, în momentul de față există mai multe categorii de contribuabili îndreptățiți, dar nemulțumiți de modalitatea de recuperare a taxelor percepute abuziv: unii, abilitați la acest drept prin decizii definitive ale instanțelor românești de contencios administrativ și fiscal obținute anterior anului 2016, cărora, conform deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, birul urma să li se restituie integral, inclusiv dobânzile aferente, calculate până în ziua plății; alții, abilitați prin OUG nr. 40/2015 să solicite restituirea taxelor denunțate prin procedură administrativă ad-hoc direct la ghișeele ANAF, fără să mai apeleze la sesizarea instanțelor competente; nu în ultimul rând, o altă categorie de contribuabili abuzați o reprezintă cei care au achitat timbrul de mediu reglementat prin OUG nr. 9/2013, unii aflați deja în posesia unor sentințe de restituire definitive și irevocabile ale instanțelor judecătorești, alții așteptând miracolul reglementării unei noi proceduri administrative ad-hoc.

Oficiali ai Administrației Fondului pentru Mediu au declarat că valoarea sumelor încasate cu titlu de taxă specială, taxă pe poluare, taxă pe emisii poluante ori timbru de mediu depășește 6 miliarde de lei, adică aproape 1,8% din PIB.

Cu toate acestea, conform informațiilor furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în perioada 1 ianuarie 2016 – 13 decembrie 2016, valoarea restituirilor, inclusiv compensările, din taxa de mediu a fost de 179.987.159, 94 de lei, deci undeva sub 3% din ceea ce s-a încasat.

Iată de ce Guvernul trebuie să reglementeze de urgență o nouă procedură administrativă ad-hoc de restituire într-o singură tranșă a contravalorii tuturor acestor taxe, în primul rând către cei care au hotărâri definitive ale instanțelor în acest sens, într-un termen rezonabil de la depunerea cererii, sub sancțiunea compensării acestor creanțe cu celelalte obligații bugetare ale contribuabililor.

Altminteri, lentoarea punerii în practică a deciziilor Înaltei Curți de la Luxemburg, precum și a celor adoptate de completurile românești ar putea atrage din nou sesizarea instanțelor europene și chiar sancțiuni aplicate României, cum ar fi o nouă procedură de infringement.

Ioan Balan

#123183

„Mai îndrăznești să crezi în PSD?”

În anul 2016, cu un slogan bine șlefuit de experți străini în comunicare – „Îndrăznește să crezi în România” –, alianța PSD–ALDE reușea să smulgă încrederea românilor și să le obțină votul, mințindu-i că vor investi în România, în modernizarea ei, că îi vor scoate pe români din sărăcie.

Alegerile au trecut, promisiunile s-au uitat, iar românii nu mai îndrăznesc să mai creadă în nimic! O altă iluzie politică marca PSD, o altă minciună devoalată de realitate, în care râurile de lapte și miere s-au transformat deja în regrete și dezamăgiri, lucru reflectat cu maximă claritate de faptul că majoritatea românilor cred că România se îndreaptă în direcția greșită, în direcția traiului pe datorie și a vulnerabilizării locurilor de muncă, în direcția amânării _sine die_ a proiectelor pentru România.

Orice guvern, după învestitură, are nevoie măcar de o lună până să se organizeze, până să se așeze și să înceapă munca în folosul celor care i-au acordat încrederea. Este vorba de așa-numita lună de miere pentru orice guvern, în care nimeni nu îl critică, pentru că este la început. Lumea așteaptă să îl vadă la lucru. În cazul Guvernului Grindeanu nu poate fi vorba despre o perioadă de acomodare, de organizare și de numire a oamenilor din partid în funcțiile publice, pentru că 90% dintre oamenii PSD și ai lui Ponta au rămas la guvernare și după ce Ponta a demisionat, în anul 2015. Ponta a plecat, PSD a rămas la guvernare prin conducerea funcțiilor-cheie ale statului român. Știm cu toții că, în afara domnului Cioloș și a miniștrilor, toate eșaloanele secunde din administrația centrală și structurile deconcentrate au fost și continuă să fie conduse de membri de partid ai PSD.

Așadar, nu putem vorbi despre discontinuitatea PSD la guvernare și nici Dragnea, nici Grindeanu nu se pot plânge de greaua moștenire, pentru că moștenirea ar fi lăsată chiar de membrii lor de partid. Paradoxul este acela că nici nu a trecut o lună de guvernare și acest Guvern a scos în stradă sute de mii de oameni pentru o ordonanță, iar, prin Legea salarizării, am convingerea că oamenii vor ieși din nou în stradă!

De la învestitura Guvernului Dragnea–Grindeanu au trecut nu o lună, nu două luni, ci ne apropiem de împlinirea unei jumătăți de an, iar singurele mari realizări ale Guvernului PSD–ALDE se pot rezuma la încercările liderilor de a-și rezolva propriile probleme, propriile interese. În rest, zero: zero fonduri europene; zero investiții publice finanțate de la bugetul de stat; zero proiecte noi de investiții în infrastructură; minus încasări la bugetul de stat, deși „economia duduie”; minus la puterea de cumpărare a populației; minus locuri de muncă noi în Bucovina; minus pe linie în ceea ce înseamnă sprijin pentru mediul de afaceri din România! Singurul plus pe care s-ar putea să-l aibă va fi acela al oamenilor dați afară din administrația publică locală, pentru că bugetele de salarii nu le mai pot onora lefurile. Oricât și-ar dori și oricât s-ar strădui Dragnea și Grindeanu să spună că lucrurile nu stau fix așa, nu mai pot ascunde în niciun fel situația reală din economie și din societate.

Incompetența Guvernului Dragnea–Grindeanu s-a văzut cu ochiul liber săptămâna trecută, atunci când cei doi prim-miniștri, însoțiți de un ministru tare nepriceput al transporturilor, au făcut din închirierea, nu din cumpărarea, unei aeronave care să deservească Compania TAROM o adevărată sărbătoare națională: avioane militare, televiziuni, pleiadă mare de oameni, flori, copii și covoare roșii pentru nimic!

Așadar, Guvernul PSD–ALDE atâta poate! Singurul lucru pe care îl poate face este să închirieze, nu să cumpere, două avioane pentru o companie care are grave probleme structurale, pentru o companie care a ajuns ultima în topul companiilor care transportă călători în și din România. După 5 luni de guvernare, PSD–ALDE a închiriat un avion!

Sceneta de prost-gust cu primirea oficială a unui avion închiriat este numai o parte a incompetenței vădite a Guvernului PSD–ALDE.

Dacă vreți să avem o imagine mult mai completă a disprețului și a nepriceperii acestui Guvern, atunci ar trebui să ne uităm la modul în care acesta tratează dezvoltarea infrastructurii de transport rutier. Noi, la Suceava, avem cel mai bun gospodar în funcția de președinte al consiliului județean, care nu așteaptă milă de la București și a demarat deja, din resursele noastre, puține, locale, și din împrumuturi, extinderea capacității aeroportului de la Suceava. Noi o să o facem, pentru că vrem și pentru că ne-am asumat acest lucru în fața oamenilor!

Așadar, dacă vrei, poți! Guvernul Dragnea–Grindeanu nici nu vrea și nici nu poate. Dacă cei doi se lăudau la începutul anului că vor atrage de la Comisia Europeană peste 21 de miliarde de lei din fonduri gratuite, pe care le vor revărsa apoi în lucrări de infrastructură și de modernizare a României, acum constatăm cu toții că Autoritatea de management pentru proiecte mari, pentru proiecte de infrastructură, nici nu este acreditată și nici nu se trage vreo speranță că va fi acreditată în acest an. Deci zero autostrăzi, zero drumuri moderne!

Atunci când l-am interpelat pe ministrul transporturilor pe tema proiectelor asumate care ar fi trebuit să lege Bucovina de București și de Transilvania, acesta aproape că m-a certat, că să am răbdare, că vor construi în acest an cât nu s-a construit în 27 de ani! Nimeni nu-i ceruse să facă într-un an ceea ce n-au fost în stare guvernele din perioada ultimilor trei decenii. Însă Domnia Sa a reușit să se remarce prin... nimic și, mai mult, a reușit să îngroape proiectele de infrastructură rutieră care trebuiau să înceapă în acest an. Păcat că oamenii au îndrăznit să creadă în PSD!

Marius Bodea

#128933

„Iașiul contribuie cu 380 de milioane de lei mai mult decât primește de la bugetul național”

Județul Iași este complet ignorat de actuala guvernare a PSD. Niciun proiect major nu a primit finanțare de la Guvern în acest an, deși județul nostru contribuie cu 380 de milioane de lei mai mult decât primește de la bugetul național. Finalizarea variantei ocolitoare a municipiului Iași, continuarea proiectului de modernizare a Aeroportului Internațional Iași, construcția unui centru intermodal de transport marfă sau fonduri pentru modernizarea și reabilitarea drumurilor județene sunt nevoi stringente ale comunității noastre, nu și pentru Guvernul PSD.

Mai mult, se creează inechități și disparități regionale, în condițiile în care banii publici sunt alocați pe criterii politice. Județul Teleorman a primit peste 320 de milioane de lei pentru investiții, iar județul Timiș peste 800 de milioane de lei, aceasta pentru că așa au decis premierul Grindeanu, care este din Timiș, și Liviu Dragnea, care este din Teleorman.

În condițiile în care rolul Guvernului ar trebui să vizeze investiții pentru creșterea coeziunii teritoriale și reducerea disparităților dintre regiuni, tratamentul nedrept la care este supus Iașiul este strigător la cer. Iașiul este singura metropolă care trebuie să iradieze prosperitate în toată Regiunea Nord-Est, iar Guvernul, prin politicele sale discriminatorii la adresa comunității noastre, condamnă la subdezvoltare, în fapt, toată Moldova.

PNL Iași, prin amendamentele depuse la Legea bugetului de stat de parlamentarii săi, prin interpelări și întrebări adresate membrilor Executivului, prin semnalarea publică a acestor nedreptăți, încearcă să corijeze această situație. Faptul că PSD ignoră Iașiul are consecință asupra tuturor, fie votanți de dreapta sau de stânga.

Consider că actuala Lege a finanțelor publice locale și cea a Codului fiscal trebuie schimbate, astfel încât o mai mare parte a banilor care se produc în comunități prin taxe și impozite să fie cheltuiți de autoritățile publice locale. Descentralizare înseamnă, în fond, acordarea comunităților locale a dreptului să își administreze banii așa cum consideră de cuviință, în funcție de nevoile și proiectele locale.

Mihai Weber

#131185

„Vaccinarea obligatorie, o problemă de securitate națională”

Sunt îngrijorat că avem în România anului 2017 un număr de 6.434 de cazuri de rujeolă, dintre care 27 de cazuri de decese au fost raportate de Ministerul Sănătății.

Din ce în ce mai multe țări din Europa adoptă măsuri tranșante pentru a rezolva această problemă, care ține de securitatea națională a fiecărei țări, iar țara noastră rămâne din nou în urmă.

Guvernul italian a adoptat un decret-lege care-i obligă pe părinți să-și vaccineze copiii pentru a-i putea înscrie la școală, pe fondul înmulțirii cazurilor de rujeolă.

2.500 de euro vor trebui să plătească cetățenii germani care refuză să-și vaccineze copiii, potrivit unui proiect de lege analizat acum de Guvernul de la Berlin. Mai mult, Guvernul le cere grădinițelor să raporteze cazurile copiilor pe care părinții refuză să-i vaccineze sau care nu aduc adeverință de la medicul de familie privind vaccinarea. Copiii aflați în această situație vor fi exmatriculați până la remedierea situației, conform proiectului de lege aflat în discuție.

În Franța încălcarea obligației de vaccinare se pedepsește cu amenzi de până la 30.000 de euro și închisoare de până la 2 ani. Și în Franța, la fel ca în România, o parte a populației a contestat legea, însă Consiliul Constituțional a decis că obligația vaccinării copiilor nu încalcă Legea fundamentală. Mai mult, trebuie amintit că Franța are 18 vaccinuri obligatorii, iar România doar 12.

Prin urmare, nu avem dreptul și nici nu trebuie să tratăm cu ușurință acest subiect, deoarece orice întârziere în luarea unei decizii legate de problema vaccinării obligatorii mărește, în fiecare zi, riscul de noi îmbolnăviri.

Iată de ce este imperios necesar ca Ministerul Sănătății să urgenteze dezbaterile pe marginea acestui subiect și, în cazul în care discuțiile dintre taberele pro și contra vaccinare se prelungesc, să-și asume introducerea vaccinării obligatorii, așa cum au procedat și alte guverne europene.

Nu în ultimul rând, țin să amintesc că experții Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF au lansat un mesaj de interes public cu titlul: „Vaccinează-ți copilul împotriva rujeolei! Oferă copilului tău o șansă la o viață sănătoasă!”

Mihăiță Găină

#133430

„Programul «Prima chirie» ajută stimularea mobilității forței de muncă”

Programul „Prima chirie” este încă un succes repurtat de Cabinetul Grindeanu. Cu toate că a fost una dintre temele contestate de opoziție, Guvernul nu doar că și-a ținut și această promisiune, ci a și emis deja normele de aplicare

ale programului prin care se acordă o primă de relocare șomerilor înregistrați la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă care își schimbă domiciliul la o distanță mai mare de 50 km pentru a se reangaja.

Potrivit noii reglementări, prima de relocare se acordă la cerere, lunar, pentru o perioadă de maximum 36 de luni, dacă persoanele care solicită acest drept se încadrează în muncă, cu normă întreagă, pentru cel puțin 12 luni, și nu se cumulează cu alte prime de mobilitate. Această primă se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare realizate de acestea, dacă sunt persoane singure sau împreună cu familia, nu depășesc 5.000 de lei/lună. Prima de relocare este de 75% din suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor pentru locuire, respectiv chirie și utilități, la noul domiciliu sau reședință, în limita sumei de 900 de lei lunar.

Pe lângă această înlesnire, Guvernul a venit și cu o procedură simplificată de accesare a banilor. Astfel, pentru a beneficia de prima de relocare, persoanele care îndeplinesc cerințele legii trebuie să depună la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în evidențele cărora sunt înregistrate documente care să ateste îndeplinirea condițiilor menționate în lege, în termen de 60 de zile de la data încadrării în muncă.

Prima de relocare se acordă lunar, începând din luna următoare depunerii documentelor, pentru o perioadă de cel mult 36 de luni. Pentru acordarea acesteia, beneficiarul trebuie să depună, lună de lună, documente care să ateste plata chiriei, a facturilor la utilități, declarații și adeverințe privind veniturile realizate, astfel încât să dovedească faptul că se încadrează în prevederile legii.

Și, grație acestei noi măsuri, PSD demonstrează că este interesat de problemele reale ale oamenilor! De aceea, țin să-i asigur pe toți românii, în special pe ialomițenii pe care îi reprezint în Parlament, că noi, cei de la PSD, vom continua să ne facem treaba bine!

Nicolae Georgescu

#135714

„Zilele orașului Costești”

Vreau să încep expunerea de astăzi prin a vă spune o poveste. O poveste tristă, dar care a rămas în istorie și a marcat sute de destine.

Se petrecea în urmă cu 87 de ani, în Costești, județul Argeș, într-o zi de vineri, înainte de Sfintele Paști. Atunci, în timpul unei slujbe, biserica de lemn a ars din temelii și a luat, odată cu ea, 116 vieți, adică aproape toți copiii din sat, care au ars de vii, înghesuiți în lăcașul de doar 24 de metri pătrați.

Flăcările au mistuit foarte repede biserica, iar în urma lor au rămas părinții care își plângeau copiii. Dar nu e singura dramă care a marcat zona. La scurt timp după incendiu, Costeștiul s-a confruntat cu un val de sinucideri ale celor care n-au suportat gândul că își pierduseră copiii.

Tragedia din Costești a făcut înconjurul lumii. Și chiar Regina Maria și principele Mihai au venit atunci la înmormântarea celor dispăruți. Câțiva ani mai târziu, pe locul vechii biserici a fost construită o nouă catedrală, care poartă, deloc întâmplător, hramul „Învierea” și Sfânta Filofteia.

Timpul a trecut, iar astăzi puțini își mai amintesc de genocidul care a afectat atâtea familii. Satul de atunci a continuat să existe și s-a transformat, în 1968, în oraș, un oraș vechi, care a fost atestat pentru prima dată tocmai în anul 1535, atunci când numele așezării a apărut în hrisovul emis de cancelaria domnească a voievodului Radu Paisie.

Dar se spune că urme de locuire a teritoriului pe care se găsește azi orașul datează încă de dinaintea cuceririi Daciei de romani, din antichitatea timpurie. Acest lucru este atestat, printre altele, și prin denarul imperial roman emis de împăratul Domițian și descoperit în anul 1966.

Dar să revenim la prezent. Zilele acestea, orașul Costești sărbătorește 483 de ani de existență. O existență deloc ușoară, în care a fost nevoit să facă față unei situații tragice, care ne amintește de o tragedie din zilele noastre, aceea din Colectiv.

Și totuși, în ciuda acestor întâmplări, Costeștiul încă e în picioare și a devenit casă pentru mai bine de 10 mii de oameni. Iar printre acești oameni mă număr și eu, pentru că orașul Costești este locul în care m-am născut, am copilărit și din care am cele mai frumoase amintiri.

Întâmplarea din 1930 a trecut, dar învățătura ei încă persistă; aceea că, în prezent, trebuie să ne bucurăm mai mult de ceea ce avem.

Așadar, astăzi mă bucur că pot spune „La mulți ani!” frumosului oraș argeșean!

Nicolae Velcea

#138208

„Vizita premierului Sorin Grindeanu în județul Argeș”

Această declarație vine în urma evenimentelor care au avut loc săptămâna trecută în județul Argeș. Și aici mă refer la prima vizită pe care premierul Sorin Grindeanu a făcut-o de când a preluat șefia Guvernului.

Vreau să vă mărturisesc că mă bucură faptul că există astfel de inițiative și că prim-ministrul este preocupat de soarta celor care locuiesc în județ. Țin să vă anunț că venirea Domniei Sale în Argeș s-a materializat prin semnarea unor acte importante, precum și prin declarații însemnate cu privire la dezvoltarea ulterioară a acestei zone.

Poate că cea mai importantă decizie pe care premierul Sorin Grindeanu a luat-o odată cu venirea sa la Mioveni o reprezintă derularea unui proiect cu prioritate zero. Vorbesc despre autostrada Sibiu–Pitești, atât de necesară pentru dezvoltarea României și ale cărei lucrări au tot fost amânate până în momentul de față.

La solicitările venite din partea Dacia-Renault pentru urgentarea lucrărilor, Sorin Grindeanu a venit cu un răspuns. Conform prim-ministrului, în luna iunie vor fi lansate licitațiile pentru proiectarea și construcția capetelor acestei autostrăzi. Astfel, vor fi ridicate pe Sistemul electronic de achiziții publice loturile 1 și 5, adică aproximativ 45 de kilometri, pentru început.

Dar nu este singurul lucru bun pe care această vizită l-a adus județului din regiunea Munteniei. Guvernul este gata să sprijine dezvoltarea companiei Dacia-Renault în România, o întreprindere de o importanță deosebită și cel mai mare producător român de automobile. Șeful Executivului a convenit deja cu reprezentanții companiei în vederea elaborării unui memorandum care să sublinieze interesul statului român pentru susținerea uzinelor Dacia.

Pe lângă acestea, prim-ministrul a luat inițiativă și în privința proiectului ALFRED, care urmează să aducă în zonă 300 de specialiști și să furnizeze 2.000 de locuri de muncă. Au fost semnate deja două documente cu privire la implementarea demonstratorului european de reactor cu plumb la Institutul de Cercetări Nucleare (ICN) din Mioveni. Astfel, se va constitui un consorțiu național, care să colaboreze cu cel internațional, în vederea punerii în funcțiune a proiectului, din acest consorțiu urmând să facă parte și cele două universități din Pitești. Un alt document stabilește crearea celui de-al doilea consorțiu, prin care să se promoveze cercetarea demonstrativă cu cea aplicativă.

Nu pot decât să fiu încântat de faptul că șeful Guvernului este preocupat de dezvoltarea infrastructurii, de latura

economică, și, implicit, de soarta celor care locuiesc în județul Argeș.

Sper ca această vizită să fie doar una din multele vizite care vor urma și care vor aduce regiunii numai schimbări în bine.

Nicu Niță

#141010

„Apă gratuită pentru agricultura României”

Parlamentul României, cu sprijinul majorității PSD, a aprobat săptămâna trecută Legea pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru modificarea și completarea OUG nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățirii funciare.

Această lege vine să răspundă cerințelor pe care milioane de oameni care lucrează în agricultură le-au exprimat de nenumărate ori de-a lungul anilor: acelea ca apa, prin sistemele de irigație existente și prin dezvoltarea acestora, să ajungă cu costuri cât mai mici la fiecare suprafață agricolă.

Pentru că reabilitările ultimilor ani ne-au dovedit că fenomenul de secetă extremă a fost prezent de fiecare dată în una sau mai multe regiuni ale țării, aceasta a condus la calamități și plata unor despăgubiri pentru agricultori. Chiar dacă au acoperit o parte din pagubele produse, aceste despăgubiri, ele însele cu efort bugetar, nu au putut acoperi și lipsa produselor pe piață. România s-a dovedit, nu de puține ori, un importator de produse sau a fost nevoită să își limiteze exporturile, cu influența respectivă asupra balanței comerciale și de plăți.

Pentru județul Brăila, unde în fiecare an ne confruntăm cu fenomenul de secetă, această lege prezintă o importanță majoră. Avem în vedere faptul că în acest moment sunt amenajate pentru irigat peste 250.000 ha pentru cei care le exploatează, ei putând beneficia de prevederile legii.

Iată de ce și agricultorii din Bărăganul Brăilei își exprimă satisfacția pentru apariția acestei legi, care prevede, prin modificarea art. 66 alin. (2) și (3) din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004: „Cheltuielile aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigații la stațiile de punere sub presiune și alte puncte de livrare unde s-au inclus contracte multinaționale/ sezoniere, respectiv costul apei și costul energiei electrice pentru pomparea apei de irigații, se suportă din bugetul Agenției, în limita sumelor alocate din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu aceste destinații.”

Ducem astfel la îndeplinire încă unul dintre angajamentele asumate de PSD în programul de guvernare, acela de a asigura apa gratuită până la stația de punere sub presiune, încă o dovadă și pentru agricultori că PSD se ține de cuvânt, că îndeplinește punct cu punct proiectele pe care le-a propus pentru România și pentru români.

Claudiu Vasile Răcuci

#143474

„Politicile românești de asistență socială – statul disprețuitor!”

Anual, de la bugetul general consolidat al statului român se cheltuiesc zeci de miliarde de lei pentru programe de asistență socială, pentru politici și măsuri cu caracter de redistribuire, în vederea sprijinirii celor care nu pot să fie ca noi. Dacă ne uităm la dimensiunea produsului intern brut al României, încă destul de mică, și la nivelul veniturilor bugetare modeste, am putea să afirmăm fără niciun risc că România este țara din Uniunea Europeană care are cea mai mare grijă de cei aflați în risc social, față de cei care suferă și trebuie ajutați. Dar oare chiar așa stau lucrurile în realitate?! Pentru cei care se fac că nu văd sau chiar nu vor să vadă, lucrurile stau chiar invers! Mai precis, persoanele cu handicap, cele care ar trebui să beneficieze de resursele financiare din domeniul asistenței sociale, sunt și cele care profită cel mai puțin de grija statului. Anual, se scurg din buget miliarde de lei către politici și programe care nu au nicio legătură cu ideea de asistență socială și protecție a celor neputincioși.

Zilele trecute, o parte dintre părinții copiilor născuți diferit de noi protestau și își strigau disperați durerea în stradă, deoarece copiii lor nu pot merge la școală. Știe oare Guvernul că jumătate dintre copiii cu handicap sunt analfabeți, deoarece școala nu-i primește, iar infrastructura școlară este o capcană chiar și pentru copiii născuți normal, dar apoi pentru cei născuți cu handicap?

Mai mult, vorbim despre proteste mai degrabă ale părinților, adică ale acelor copii care au părinți care și-au sacrificat întreaga viață pentru ei. Dar despre cei care nu au părinți și se află în „grija” instituțiilor statului ce să mai vorbim? Ei sunt tratați de statul român ca o povară greu de purtat. De aceea, micuții sunt încartiruiți în centrele de protecție ca în adevărate lagăre de concentrare. Nu vă speriați și nici nu vă deranjați prea tare de duritatea cuvintelor mele. Multe centre pentru copiii cu handicap chiar asta sunt. Cifrele vorbesc de la sine!

În ultimii ani, sute de copii cu handicap din centrele de plasament au murit de foame și din absența medicamentelor necesare tratării bolilor de care suferă. Este oare suficient acest lucru pentru a înțelege disprețul pe care statul român îl are pentru persoanele cu handicap? Cum puteți dumneavoastră numi un stat în care copiii mor, și nu accidental, ci de foame, deși se cheltuiesc miliarde în numele lor, dar nu pentru ei?

Apoi, știți foarte bine că sprijinul financiar față de persoanele cu handicap este derizoriu, deși toată lumea știe că nevoile lor medicale, nevoile lor de subzistență, de supraviețuire sunt mult mai costisitoare decât ale noastre, ale celor normali! Chiar dacă toți oamenii politici plâng cu ipocrizie de suferința persoanelor cu handicap, ori de câte ori a existat o propunere financiară pentru o mai bună îngrijire a acestora, imediat a venit scuza crudă că nu sunt resurse bugetare și că s-ar afecta echilibrele macroeconomice!

Am observat că în urmă cu doar câteva săptămâni ministrul muncii se lăuda și se bătea cu cărămida în piept că va ținti politicile de asistență socială. Nu am mai auzit de atunci nici măcar un zgomot pe această temă, pentru că Domnia Sa știe că banii pentru asistența socială se scurg, în principal, către obiective politice, către scopuri electorale și, dacă mai rămâne ceva, se mai redistribuie și către persoanele aflate în suferință.

Observând disprețul deosebit al statului român față de persoanele cu handicap, am decis să mă ocup personal, cu instrumentele pe care le am la îndemână ca parlamentar, și să reformez din temelii ceea ce înseamnă asistența socială a persoanelor cu handicap. Am toată convingerea că cei mai mulți veți fi alături de mine și mă veți susține ca banii plătiți de contribuabilii români în scopul protecției persoanelor bolnave, a celor aflate în suferință, să ajungă la ei, și nu în pixul oamenilor politici care tratează electoral orice politică a statului.

Până nu rezolvăm problema îngrijirii adecvate a persoanelor cu handicap, consider că nu ar trebui să fim așa de mândri că suntem membri ai Uniunii Europene, pentru că nu suntem demni de un asemenea statut!

Aurel Robert Boroianu

#147750

„Este sau nu sustenabilă viitoarea Lege a salarizării unitare, domnilor guvernanți?!”

PNL a încercat să afle în Camera Deputaților de la ministrul finanțelor dacă viitoarea Lege a salarizării unitare pe care PSD o trece la foc automat prin Parlament este sau nu sustenabilă. Dar, din păcate, Guvernul Grindeanu nu vrea să răspundă atunci când i se pun întrebări serioase, dar incomode, întrebări prin care noi, parlamentarii PNL, tragem în primul rând un semnal de alarmă referitor la consecințele dezastruoase asupra economiei pe care le-ar putea avea o astfel de lege nesustenabilă.

Semnalul de alarmă tras de PNL, referitor la presiunea pe care o va pune această lege pe buget dacă rămâne în actuală formă, precum și cel tras recent de Comisia Europeană, în privința unei abateri semnificative a Guvernului de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, și de FMI, care precizează că „proiectul de lege își propune să organizeze remunerarea sectorului public, dar argumentele pentru variațiile creșterilor în cazul diferitelor grupe de bugetari, în primii ani de implementare a legii, sunt neclare și generează riscuri fiscale semnificative”, cred că ar trebui să scoată PSD din globul de sticlă în care s-a autoizolat și să regândească o formă a legii sănătoasă și predictibilă, care să nu sufoce bugetul și, bineînțeles, care să nu mai aibă nevoie de modificări majore, cel puțin în următorii 10 ani.

PNL nu poate fi de acord cu acest proiect al PSD, care nu are nici un studiu de impact și nici un calendar clar de implementare, un proiect care nu rezolvă în niciun caz problemele sistemice și care ajunge chiar la tăieri de salarii.

Din aceste considerente, cerem Guvernului Grindeanu clarificări în privința modului de finanțare și a variabilelor avute în vedere, ținând cont de faptul că și miniștrii săi se tot contrazic în declarațiile publice pe cifrele legate de implementarea legii _._

În viziunea PNL, indicatorul de bunăstare este nivelul salariului mediu, care este determinat de mecanismele pieței libere. Din acest motiv, PNL nu va supralicita în privința nivelului salariului minim brut, întrucât scopul nu este să avem tot mai mulți angajați pe salariul minim. Obiectivul este să oferim pieței condițiile pentru creșterea salariului mediu.

De aceea, PNL propune o viziune solidă de construire a Legii salarizării unitare, care ține cont, în primul rând, de nevoia beneficiarilor de a ști cu siguranță perspectiva salarială pe care o au, precum și de impactul pe care-l poate avea asupra mediului privat.

PNL consideră că este într-adevăr nevoie în România de o lege a salarizării unitare pentru sistemul public, care să înlăture discrepanțele nepermise dintre grilele de salarizare aplicate în prezent pentru diferitele categorii de salariați bugetari. România nu are nevoie de încă o lege a salarizării plină de deficiențe și inaplicabilă, ci are cu siguranță nevoie de o lege corectă, echitabilă, care să respecte principiul performanței, dar care să aibă mai ales certitudinea implementării până la capăt și să asigure păstrarea unui cadru bugetar sustenabil și predictibil.

Silviu Nicu Macovei

#150937

„Proiect de țară. Președintele Iohannis își dovedește încă o dată incapacitatea de a genera proiecte de țară!”

A trecut aproape un an de când Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a mediatizat intens inițiativa instituției prezidențiale de a concepe și redacta un proiect de țară, o viziune unitară a drumului României în următorii ani. Ideea i-a venit imediat după referendumul legat de Brexit, iar după trei luni, în septembrie 2016, președintele Iohannis anunța înființarea Comisiei prezidențiale pentru proiectul de țară.

De atunci, nimic. Sunt aproape nouă luni de când președintele tace cu seriozitate fermă vizavi de acest subiect extrem de important. Să nu uităm faptul că anul viitor țara noastră sărbătorește Centenarul de la Marea Unire. Mai mult, peste un an și jumătate, România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene, iar atunci țara noastră va trebui să asigure o agendă europeană coerentă referitoare la principalele teme de dezbateri în Europa unită și referitoare la proiectele importante ale României.

Vă reamintesc că luna viitoare se îndeplinește termenul asumat de Președinția României pentru a transmite concluziile dezbaterilor inițiate de „Unitatea de pregătire a președinției Consiliului UE – UPPCUE”, dezbateri care vor contura prioritățile președinției vizavi de acest proiect. Vă asigur că voi urmări cu interes și chiar îngrijorare respectarea acestui termen de președintele Klaus Iohannis.

Din punct de vedere politic sunt însă foarte îngrijorat de capacitatea domnului Klaus Iohannis de a conduce și duce la bun sfârșit aceste proiecte esențiale pentru viitorul României. Într-o declarație politică de la sfârșitul lunii martie a.c., transmiteam un avertisment asupra lentorii cu care președintele Iohannis își exercită prerogativele legate de politica externă a României și îl încurajam pe premierul Sorin Grindeanu să își asume responsabilitatea conturării unei strategii politice coerente pentru țara noastră.

Președintele Klaus Iohannis este obligat să răspundă în fața cetățenilor și a noastră, a reprezentanților tuturor românilor în Parlament, în ceea ce privește proiectul de țară al României, subiect pe care l-a folosit doar ca punct de atracție mediatică în preajma alegerilor electorale. Sper ca acest demers esențial pentru România să nu fie tratat cu lentoare și superficialitate sau, mai rău, ca proiect personal al lui Klaus Iohannis într-o următoare campanie electorală!

Vasile Axinte

#153426

„Aditivii alimentari, dușmanul tăcut din alimente!”

Ultimele studii sociologice arată faptul că românii, în majoritate, consumă alimente puternic aditivate, care pot avea efecte grave pentru sănătatea lor. Declarații politice de acest gen au mai susținut și colegii parlamentari din alte legislaturi, însă schimbări majore în domeniu nu s-au înregistrat, fapt pentru care mă simt nevoit să revin cu această problemă.

Românii mănâncă prost din cauza, în principal, a sărăciei cu care se confruntă populația. Ca chestiune specifică acestei țări, românii preferă să cheltuiască majoritatea veniturilor pe coșul zilnic de alimente, neglijând investițiile în educație sau în alte domenii preferate de cei din vestul Europei, ca, de exemplu, punerea bazelor pentru o afacere de familie.

Într-adevăr, românii se scuză că alimentele sănătoase costă prea scump, însă uită că se consumă mai mulți bani pe tratarea bolilor provocate de aditivii alimentari, adică E-uri, decât pe cumpărarea alimentelor, în realitate nereușindu-se vreo reducere bugetară, ba dimpotrivă.

După ultimele date rezultate din cercetările sociologice, 80% dintre români nu știu ce înseamnă o alimentație sănătoasă, 65% dintre ei spun că pentru alimente sănătoase trebuie să scoți mai mulți bani din buzunar, iar 70% dintre românii din mediul urban cu vârste între 15 și 60 de ani precizează că pentru a prepara alimentele în mod sănătos

este nevoie de mai mult timp, timp pe care nu îl au la dispoziție.

Fără să exagerez, pot spune că din meniul zilnic al românilor în niciun caz nu lipsesc: coloranții alimentari, conservanții, antioxidanții, agenții de fixare a culorii, agenții de reglare a acidității, agenții de carbonatare, emulgatorii, agenții de întărire, dizolvanții și alte „produse” specifice industriei chimice, care în niciun caz nu ar fi trebuit să fie asimilate de corpul nostru.

De ce românii riscă boli grave doar pentru un gust mai plăcut este greu de înțeles, dar, din păcate, aceasta este realitatea.

Ceea ce este mai îngrijorător este faptul că în România sunt folosiți anumiți aditivi alimentari considerați ca fiind „siguri”, aditivi care sunt interziși în alte țări ale Uniunii Europene sau în țări din afara continentului european, ca, de exemplu, SUA sau Canada.

Consecința? Conform Societății Române de Nutriție, consumul alimentelor care au în componență aglomerații de aditivi alimentari generează obezitate, diabet și boli cardiovasculare. Amintim aici și faptul că România ocupă primul loc în Europa la mortalitatea cauzată de diabet și boli cardiovasculare.

Și, nu în ultimul rând, scandalul alimentelor „produse” pentru estul Europei este, de asemenea, de actualitate, dublul standard demonstrând faptul că, în speță, trebuie să ne purtăm singuri de grijă, deoarece marii producători de alimente au un singur scop: obținerea de profit, indiferent de mijloace.

Consider și insist asupra introducerii în programa de învățământ reprezentând trunchiul comun a unor ore de alimentație sănătoasă, deoarece, în lipsa informării corespunzătoare, generațiile viitoare sunt practic condamnate în fața „progresului” din industria alimentară.

Vasile Cîtea

#156596

„Justiția română, spionată?”

Apreciem poziția ministrului justiției, domnul Tudorel Toader, cu privire la scandalul arhivei SIPA, DGPA.

O structură a statului român înființată în 1991 și-a modificat o parte din obiectul de activitate începând cu anul 1997 tocmai pentru a asigura și protecția magistraților. Nu mai revenim asupra amănuntelor cronologice, deoarece acestea au fost dezbătute pe larg de instituțiile mass-media din țară, însă nu pot să nu revin cu alte probleme care ridică mari semne de întrebare.

De ce a fost nevoie de o structură care să adune date despre magistrați? Cui a servit, cine a avut interesul și cine a organizat această veritabilă strângere de informații?

Am aflat lista persoanelor care au vizitat arhiva SIPA, după ce aceasta a fost „inactivată”, fapt pentru care se impun următoarele întrebări:

De ce s-au mai permis aproape 22 de vizite după „inactivarea” serviciului de colectare a datelor despre magistrați? Ce presupuneau acele vizite? Dacă au existat scurgeri de informații despre viața privată a magistraților și dacă unii dintre magistrații cu funcție de conducere au avut de suferit din cauza folosirii datelor stocate în arhiva SIPA?

Nu în ultimul rând, nu putem să trecem cu vederea faptul că, în momentul „inactivării acestui serviciu”, motivele puse în discuție au fost cele de abuz și poliție politică, pe baza informațiilor stocate. Cu alte cuvinte, cine a avut interesul să spioneze justiția română? Dar și-a pus cineva întrebarea: nu cumva datele adunate despre magistrați aveau să fie folosite nu numai în mediul intern, ci și de structuri externe? Și-a pus cineva întrebarea: nu cumva aceste date au fost „traficate” și către structuri externe statului român?

Din punctul nostru de vedere, spionarea justiției române a făcut parte dintr-un program, foarte bine pus la punct, de subordonare a puterii judecătorești. Ceea ce este îngrijorător este faptul că, pentru a aduna informații despre magistrați, „sistemul a racolat”, probabil, tot din rândul lucrătorilor din sistemul judiciar, persoane care să realizeze efectiv munca de strângere de informații. Or, aceste proceduri ne pot fi cunoscute doar dacă dăm câteva file de istorie în spate, plasându-ne efectiv în timpul prigoanei împotriva intelectualilor români care aveau „păcatul” de a susține un altfel de punct de vedere.

Avem încredere deosebită în actualii factori decidenți pentru primirea răspunsurilor adecvate la problemele ridicate. Susțin demersul ministrului justiției de a oferi publicului larg răspunsuri corecte, cinstite, despre ceea ce poate reprezenta cea mai mare pată pe obrazul justiției din România.

Viorica Cherecheș

#159261

„Discriminarea transformă persoanele cu dizabilități în persoane cu handicap”

La data de 31 decembrie 2016, în România erau înregistrate 786.546 de persoane cu dizabilități, ceea ce reprezintă un procent de 3,45% din populația țării.

Printre aceștia sunt numeroase persoane cu un handicap fizic sau somatic care ar putea să lucreze și chiar își doresc acest lucru, numai că prejudecățile și lipsa rigurozității în aplicarea legii îi transformă din persoane cu dizabilități în persoane cu handicap. România este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene de 10 ani și la noi în țară se aplică legislația europeană de incluziune și protecție a persoanelor cu dizabilități. Din păcate însă, doar declarativ aplicăm această lege, pentru că angajatorii se feresc de această categorie a populației și refuză să o angajeze.

La nivel național nu există date statistice clare și, mai ales, reale ale numărului de persoane cu dizabilități care sunt angajate. În România există o falsă implicare a autorităților în ceea ce privește integrarea persoanelor cu dizabilități și acest lucru se vede chiar de la intrarea într-o societate. Prin lege, doar instituțiile de stat sunt obligate să fie dotate cu rampe pentru accesul persoanelor cu dizabilități motorii, dar dați-mi voie să vă spun că există și persoane cu alt tip de dizabilități, de exemplu auditive sau vizuale. Prin simpla montare a unui covor tactil și a unor plăcuțe le-am ușura acestora viața și accesul în instituțiile publice.

Deși handicapul nu este cauzat de boala în sine, ci de interacțiunea dintre individ și societate, deficiența sau dizabilitatea sunt cele care contează în cea mai mare măsură. Cunoștințele sau experiența candidaților nu mai contează și nu pot influența decât într-un procent nesemnificativ opinia angajatorului.

Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private care au cel puțin 50 de angajați au obligația de a încadra persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de salariați.

Legea nr. 448 din 2006, republicată în 2008, se rezumă la două posibilități, în cazul în care angajatorul nu face acest lucru: plata lunară către bugetul de stat a unei sume reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajate persoane cu handicap; cea de-a doua opțiune este achiziționarea de produse sau servicii de la unități protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat, în condițiile prevăzute

de lege. Prin urmare, legislația în vigoare favorizează angajatorii care refuză încadrarea unor persoane cu dizabilități, prin oferirea de opțiuni.

Țin să vă reamintesc că acestor angajatori li se oferă legal o portiță de scăpare și, astfel, persoanele care au o dizabilitate sunt transformate în persoane cu handicap chiar din cauza „scăpărilor legale”. Cunosc persoane care s-au născut cu o dizabilitate de ordin fizic, dar acest lucru nu le-a împiedicat să învețe mai multe limbi străine și să devină absolvenți ai unei universități. Cu toate acestea, le-a împiedicat să se integreze în societate, să obțină un loc de muncă decent și să se întrețină din punct de vedere material, degrevând astfel statul de importante cheltuieli anuale. Prin atitudinea de care dau dovadă o mare parte dintre angajatorii din România, persoanele cu dizabilități sunt transformate în persoane cu handicap.

În Dicționarul explicativ al limbii române, noțiunea de dizabilitate este definită ca „...deficiența senzorială, motorie, mintală sau orice altă infirmitate a unei persoane...”. În ciuda acestor deficiențe, aceste persoane sunt capabile să facă ceva util pentru societate, fie singure, fie asistate.

Cred că ar trebui să ne aplecăm mai atent asupra problemelor acestei categorii de persoane și să nu le excludem din viața activă, pentru că pot contribui pozitiv și din punct de vedere economic la bugetul de stat.

Putem transforma aceste persoane din asistate financiar în contribuitori activi. Nu putem să-i discriminăm în continuare, pentru că o mare parte dintre ei chiar își doresc să fie integrați activ pe piața muncii. Împreună trebuie să trecem în revistă legislația în vigoare și să găsim soluții viabile pentru a rezolva această problemă. Trebuie revizuite comisiile și comitetele care au ca obiect de activitate reintegrarea persoanelor cu dizabilități, dar care nu au proceduri clare. Astfel se ajunge la situații în care două persoane cu handicap similar sunt încadrate în grad diferit de handicap sau persoane cu o invaliditate permanentă sunt evaluate periodic de membrii comisiei, care nu fac altceva decât să constate că invaliditatea nu este reversibilă. Trebuie să venim cu soluții concrete pentru cei care doresc cu adevărat să muncească, să fie parte activă a societății românești. Suntem datori să evaluăm legislația de care dispunem și să amendăm normativele, care pot face diferența și care pot astfel să elimine discriminarea care se practică în acest moment.

Raluca Turcan

#164322

„PSD a uitat de programul de guvernare: implementează programul «Minus România!»”

E oficial, Ministerul Finanțelor Publice spune că execuția bugetară, după 4 luni, îndepărtează PSD tot mai mult de programul de guvernare și de promisiunile fără fundament.

Să fie foarte clar, dezastrul economic spre care îndreaptă Guvernul Dragnea țara trebuie stopat. Dragnea nu mai are timp să învârtă becurile prin diferite încăperi. Miniștrii trebuie să-și asume măsurile economice și să fie foarte prudenți. Nu se mai poate face risipă. Nu se mai pot face cheltuieli fără a ști foarte clar de unde provin banii.

Vă dau un singur exemplu: experții FMI spun că doar Legea salarizării unitare va genera costuri totale de 61,2 miliarde de lei sau 6,6% din produsul intern brut, ceea ce se traduce printr-un impact bugetar net de circa 2,6% din PIB. Este exact impactul bugetar pe care Ministerul Finanțelor Publice l-a ascuns de ochii românilor atunci când toți se întrebau de unde se măresc salariile. În ultimele patru luni, Guvernul Dragnea–Grinteanu ne-a demonstrat că nu poate colecta mai mulți bani la bugetul de stat, nu poate atrage noi investiții, nu poate cheltui banii europeni, nu știe să facă investiții pentru creștere economică.

Iată cifrele, comparativ cu anul de referință 2016, un an fiscal slab, pentru care Dragnea și PSD numeau Guvernul de atunci drept „Guvernul zero”:

– minus 410.000 din impozitul pe profit, față de 2016;

– minus 957 de milioane din TVA și minus 561.000 de lei din accize, față de 2016;

– minus 3,5 miliarde, cheltuielile realizate în proiecte europene;

– minus 721 de milioane de lei cheltuieli de capital, față de 2016.

Unica mișcare economică făcută de PSD pentru a nu scufunda România într-un deficit uriaș a fost impozitarea mediului privat, prin creșterea artificială a salariului minim pe economie.

Execuția bugetară foarte slabă dovedește foarte clar faptul că uriașa creștere economică este doar pe hârtie. Din păcate, hârtia suportă multe, economia nu prea! Ieri a căzut un tavan într-o școală din București. Dacă nu se vor lua măsuri, există toate premisele ca și economia să ajungă un morman de moloz, însă de data aceasta se va lăsa cu victime.

PNL a solicitat prezența ministrului finanțelor publice în Parlament, pentru a explica cifrele. Din păcate, PSD îi ia apărarea și blochează dezbaterea pe cifre a bugetului și a Legii salarizării unitare.

Glad Aurel Varga

#166751

„Necesitatea unui sistem de învățământ pe temelii solide în România”

Una dintre datoriile noastre fundamentale este să așezăm sistemul de învățământ pe temelii solide și să terminăm o dată pentru totdeauna cu lucrurile făcute de mântuială. Despre infrastructura școlară se poate vorbi săptămâni întregi și, cu siguranță, subiectul este atât de amplu încât ar putea genera elemente noi de dezbatere în fiecare zi. Unul dintre cele mai grave aspecte este acela că peste 90% dintre școlile din România nu au autorizații ISU. Câți dintre noi conștientizăm cât este de grav acest lucru? Câte școli și grădinițe funcționează în clădiri cu risc ridicat de seism? Săptămâna trecută s-a prăbușit tavanul într-o sală de clasă dintr-o școală din București.

Imaginați-vă starea școlilor din orașele mici și din comune și sate. Câți știu că propriii copii învață într-o școală care oricând s-ar putea prăbuși la un cutremur mai serios sau într-o școală care ar putea fi cuprinsă de flăcări, din cauza instalațiilor precare sau inexistente? În multe școli în care învață sute de elevi nu se fac exerciții și simulări de situații de urgență. De asemenea, nu sunt prezentate elevilor nici măcar ghidurile și instrucțiunile realizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Sigur, se va dori înființarea de comisii și comitete. Poate sunt necesare, dar mai necesare sunt implicarea și acțiunea Ministerului Educației Naționale, care, dincolo de solicitarea de informări din teritoriu, trebuie să acționeze ferm și să sprijine comunitățile locale, prin asigurarea desfășurării activităților școlare în deplină siguranță.

Un copil a murit din cauza rujeolei. Din păcate, o astfel de știre apare mult prea des. Un alt copil care a devenit un număr în statistica neagră a morților care puteau fi evitate. Ministerul Sănătății și Guvernul mimează preocuparea și înființează comitete și comisii, de parcă lipsa acestora ar fi

cauza principală a epidemiei de rujeolă. De aceea au lipsit multă vreme dozele necesare de vaccin? Pentru că nu existau un comitet și o comisie? De aceea s-au ținut departe autoritățile de comunitățile sărace și needucate în care s-au format focarele de rujeolă? Au fost câteva dezbateri răzlețe pe tema epidemiei, dar toată lumea s-a mulțumit cu asigurarea dată de Ministerul Sănătății că situația este sub control și s-a trecut mai departe. Nu este sub control. Copiii mor în continuare. Funcționarii din Ministerul Sănătății se ascund după hârtii prin birouri și încearcă să fugă de răspundere. În tot acest timp în care nu au existat doze de vaccin disponibile, exportul paralel de vaccinuri a proliferat, ca, de altfel, și cel de medicamente.

Din informațiile disponibile, pe Programul național de boli transmisibile s-au exportat 34% din cantitățile de medicamente destinate pacienților români, la oncologie – 48%, pe Programul de diabet – 21%, pe Programul de boli rare – 64%, pe Programul pentru insuficiența bolilor renale cronice – 17%, pe Programul de transplant – 35%, pe Programul de boli endocrine – 37%.

Solicit Ministerului Sănătății să le dea o șansă la viață pacienților români și să reglementeze foarte strict exportul paralel de medicamente.

Constantin Șovăială

#169969

„Avem nevoie de investiții, nu de vorbe!”

În momentul de față, România trece printr-o criză de ingineri. Noi vrem să facem autostrăzi, căi ferate, birouri, mașini, dar nu avem oameni cu experiență pentru a realiza ceea ce ne dorim.

Conform statisticilor, avem nevoie de 220.000 de ingineri, însă școala livrează numai 40.000. Noi scoatem absolvenți de drept, management, administrație etc. Nu ne gândim că avem nevoie de ingineri pentru a realiza proiectele din această țară. Acestea sunt pe mâna unora fără studii și fără experiență, care își bat joc de banii publici, făcând treabă de mântuială. Asta ne dorim în continuare?

Economia României este în ofsaid. Sistemul de învățământ este cu mult în spatele economiei, pentru ceea ce cere piața din punct de vedere calitativ și cantitativ. Necesarul de ingineri pentru proiectele de investiții actuale, atât cele private, cât și cele de stat, este mult mai mare ca în anii trecuți.

Statisticile ne arată că Rusia livrează anual 450.000 de ingineri, iar Coreea de Sud, prima țară în indexul inventivității globale, produce 150.000 de ingineri pe an, Germania – 100.000.

România este mult mai industrializată decât media Uniunii Europene, având o pondere de 24% din PIB, față de 17% în Europa. Problema este că România are nevoie de infrastructură, de apartamente și clădiri de birouri, de ingineri agronomi și pe industria alimentară etc. Avem o școală românească care nu ține pasul cu ce are nevoie economia. Școala românească livrează absolvenți de drept, de administrație publică, de management și marketing, care ajung să lucreze în retail, malluri sau call-centere, cot la cot cu absolvenții de liceu care nu au luat bacul. Nu există strategii și nici planuri pentru a schimba învățământul în concordanță cu trendurile economice, demografice și sociale!

Avem creștere de 5,7% în TI, pe o structură a economiei care se modifică, dar care încă nu este asimilată în cercetările analiștilor și ale BNR. Există potențial de investiții, există necesar de infrastructură, dar, din lipsă de personal, din lipsă de ingineri, România se va bloca la un moment dat, iar acest lucru va afecta economia.

Constantin Codreanu

#172155

„Ziua românilor de pretutindeni – prilej de reflecție și mobilizare în sprijinul românilor amenințați cu deznaționalizarea sau aflați în dificultate”

Pe 28 mai, în ultima duminică a lunii, sărbătorim Ziua românilor de pretutindeni. Este un prilej de reflecție și mobilizare în sprijinul românilor amenințați cu deznaționalizarea sau aflați în dificultate. Lăsând la o parte orice abordare festivistă, găsesc potrivită ocazia să trecem în revistă problematica românilor din comunitățile istorice de români.

Istroromânii sunt ramura cea mai mică a poporului nostru – circa 300 de persoane – și se află într-o situație critică, dialectul istoric istroromân fiind inclus de UNESCO în Cartea roșie a limbilor în pericol de stingere. Trebuie să intervenim pentru salvarea istroromânilor din Croația, inclusiv prin crearea posibilității legale de a le acorda simplificat cetățenia statului român, exact după modelul după care și croații din România își pot lua cetățenia statului croat.

Meglenoromânii din Grecia și Republica Macedonia – câteva mii de persoane –, nerecunoscuți ca minoritate națională, sunt în plin proces de aculturație și asimilare, nemaibeneficiind de sprijinul cultural al statului înrudit, România, care le refuză dreptul, în procedură simplificată, la cetățenia română facultativă, ca formă subsidiară de protecție.

Sutele de mii de aromâni din Albania, Bulgaria, Grecia și Republica Macedonia se zbat între asimilare și redeșteptare culturală. Mai grav este că în sânul comunității dialectale aromâne din România este un curent minoritarist îndreptat contra unității cultural-naționale românești și inspirat, încurajat și întreținut de cercuri politice din străinătate. Nici aromânii nu pot cere în procedură simplificată cetățenia statului român, așa cum mici albanezii, grecii, bulgarii și macedonenii din România nu pot solicita cetățenia statelor lor înrudite.

Cele câteva milioane de români din Basarabia, Ucraina, Serbia și Bulgaria fac încă obiectul politicilor de stat de separare artificială în români propriu-ziși și moldoveni sau, respectiv, valahi. În cazul românilor majoritari din Republica Moldova, ajutorul acordat generos de România nu este condiționat de respectarea drepturilor românilor în acest stat.

Românii din Ungaria nu au nici pe departe drepturile de care se bucură maghiarii și secuii de limbă maghiară din România.

Cele peste un milion de persoane aparținând filonului cultural românesc – comunitățile de evrei românofoni din Israel, băieșii sau rudarii românofoni din Croația, Ungaria, Serbia sau Bulgaria și alții – nu beneficiază de proceduri simplificate pentru dobândirea sau redobândirea cetățeniei române.

Cei peste 4 milioane de cetățeni români, care reprezintă diaspora noastră economică, se confruntă cu multiple dificultăți și provocări, având nevoie, în multe situații, de intervenția promptă, competentă și eficientă a diplomației române și a autorităților guvernamentale.

În această situație, este nevoie să completăm cu prevederi noi Legea cetățeniei române, Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, să adoptăm o lege a românofoniei în lume, iar Guvernul trebuie să inițieze proiecte pentru salvarea românilor aflați în dificultate culturală majoră, cum sunt românii din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani.

Totodată, în condițiile în care statul național român se confruntă cu fenomenul negativ și accentuat al emigrării accelerate, este nevoie să ajustăm Legea cetățeniei române, atât normelor și bunelor practici europene în domeniu, cât și interesului major de consolidare demografică a statului național și de protecție efectivă a minorităților înrudite.

Ștefan Mușoiu

#175859

„Trebuie să combatem fobia angajatorilor de a recruta persoane mai în vârstă!”

O persoană fără un loc de muncă este o îngrijorare pentru orice Guvern, pentru societate în general, dar și pentru mulți dintre noi. În numeroase studii, șomajul a fost asociat creșterii excluziunii sociale, sărăciei, bolilor de inimă, alcoolismului și dependenței de droguri. Schimbările din ultimii ani din domeniul economic, cât și cele de pe piața muncii, prin reorientarea pe segmente de producție și servicii a firmelor, au avut efecte directe asupra românilor. Cei mai afectați de criza locurilor de muncă sunt oamenii în etate care, după ce au muncit ani întregi și și-au întreținut familiile, s-au trezit în situația dramatică de a nu a mai avea acces la o sursă de venit, după ce și-au pierdut locul de muncă.

Este și cazul ialomițenilor cu vârste de peste 50 de ani, care sunt puși acum în fața unei situații dificile. Însă nu cred că doar ialomițenii se confruntă cu această situație îngrijorătoare, ci, din nefericire, șomajul la această vârstă s-a transformat într-o conjunctură nocivă, națională. Rămasă fără un loc de muncă, această categorie de persoane fie se adaptează noilor cerințe pe piața muncii, fie apelează la propriile afaceri, dacă au capital sau spirit de inițiativă. Însă cei mai mulți încearcă se să reangajeze. Dacă au noroc și prind ocazia unui interviu, se confruntă cu o nouă piedică, respectiv baremul de vârstă. Angajatorul caută, de cele mai multe ori, persoane mai tinere, care sunt dispuse să lucreze și pentru salarii mai mici și să aibă și un program prelungit. Astfel, chiar dacă omul are zeci de ani de experiență în spate, are aptitudini și putere de muncă, este nevoit să aștepte pe listele de la șomaj. Desigur, este adevărat și că această categorie de șomeri, în multe cazuri, se poate confrunta cu probleme de adaptare la noile cerințe pe piața muncii, dar sunt puține astfel de cazuri.

Însă, chiar dacă obțin o nouă calificare, cursurile pe care șomerii le pot urma gratuit nu le asigură și un loc de muncă. Ca să mă fac și mai bine înțeles, persoanele de peste 50 de ani care sunt dornice să își schimbe și domeniul de activitate pentru un job nu primesc garanția că la finalizarea cursurilor se pot integra pe piața muncii.

Fobia angajatorilor români de a recruta persoane în vârstă trebuie combătută la orice nivel.

Soluțiile punctuale sunt și ele bune, dar pentru reducerea șomajului structural va trebui să mergem mai departe. Sunt necesare atacarea rigidităților structurale de pe piața muncii, creșterea productivității, măsuri pentru mobilitatea redusă a forței de muncă, reducerea asimetriei informaționale pe piața muncii.

Dați-mi voie să salut succesele de până acum înregistrate de guvernările PSD în privința reducerii șomajului. Însă consider că această evoluție pozitivă trebuie să ne stimuleze în continuare, să ne concentrăm toate eforturile pentru diminuarea acestui fenomen negativ.

Așadar, închei prin a sublinia că sunt convins că România poate și le va construi viitorul și celor mai vulnerabili dintre șomeri, respectiv cei trecuți de prima tinerețe.

Natalia Elena Intotero

#180821

„Violența domestică, o realitate crudă”

În urmă cu o săptămână, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, CEDO, a condamnat România la achitarea sumei de 9.800 de euro, daune morale, unei femei din Petroșani care a reclamat că, în pofida numeroaselor sale plângeri, autoritățile române nu au protejat-o împotriva violențelor soțului său și nu l-au făcut pe acesta să răspundă pentru faptele sale.

O știre cât o realitate, o știre care trebuie să ne facă să conștientizăm că mai sunt multe lucruri de făcut în privința violenței domestice. De la o eventuală armonizare legislativă la acțiuni de mediatizare și conștientizare, la implicarea ONG-urilor și asociațiilor, la strategii și politici, orice demers este vital pentru ca femeile care sunt victime ale violenței în familie să aibă dreptul la o viață normală.

Potrivit studiului din 2014 al Agenției Europene pentru Drepturile Fundamentale privind violența asupra femeilor, 3 din 10 românce au fost agresate fizic, verbal sau psihic. Studiul pe 2013 al Rețelei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor arată că 91% dintre cererile de ordin de protecție provin de la femei și doar 9% de la bărbați. De altfel, statisticile indică și faptul că 85% dintre victimele violenței în familie sunt femei.

În 2015, poate și pe fondul unei conștientizări la nivelul populației, au crescut atât numărul infracțiunilor sesizate, deci al plângerilor, cât și numărul ordinelor de protecție cerute, comparativ cu anii anteriori. De la an la an aceste

cereri cresc. Să sperăm că a crescut gradul de conștientizare, și nu gradul de violență.

Foarte multe femei nu știu ce să facă în astfel de cazuri sau le este teamă. Uneori, procedura emiterii ordinului de restricție durează prea mult în instanțe. Multe femei abuzate de soți au copii și nu au posibilitatea întreținerii acestora. Așadar, este necesară implicarea tuturor, de la autorități locale la autorități centrale și ONG-uri de profil. Este foarte important însă ca fiecare dintre noi să ne implicăm cum putem în stoparea acestui fenomen.

Maricela Cobuz

#184793

„Soluția sustenabilă pentru a avea acces la terapii inovatoare”

Accesul pacienților la terapii inovatoare, în cadrul unui sistem sustenabil din punct de vedere al cheltuielilor bugetare, reprezintă un deziderat al autorităților publice din toate statele UE, inclusiv din țara noastră. Un model deja recunoscut și apreciat la nivel european este cel al Italiei. Sistemul presupune o împărțire a costurilor și responsabilităților între companiile farmaceutice și casele de asigurări de sănătate. Statul decontează doar tratamentul pacienților care răspund la acel tratament. Companiile farmaceutice își asumă integral costul tratamentului și rambursează banii deja alocați dacă pacienții nu au răspuns acelui tratament. Sistemul utilizat în Italia este gestionat prin registre electronice de monitorizare, platforma IT, care conțin date exacte atât legate de fișele pacienților, cât și date financiare. În cursul săptămânii trecute a avut loc în Parlamentul României o masă rotundă cu această temă, „Schemele de acces facilitat – soluția sustenabilă pentru acces la terapii inovatoare”. Dacă România ar implementa un astfel de sistem, inclusiv cu registre de monitorizare, ar duce la numeroase beneficii și ar putea permite accesul mai multor pacienți la tratamentele inovatoare și în același timp s-ar stimula responsabilitatea, dar și eficiența în inovație și nu s-ar mai genera costuri suplimentare la bugetul de sănătate.

Ca obiective specifice, au fost cele legate de descrierea conceptului de schemă, prezentarea experienței italiene, identificarea modalităților de a dezvolta contractele de gestiune în sistemul de sănătate din România, evaluarea tehnologiilor medicale și utilizarea registrelor electronice ca instrumente de implementare eficientă a studiilor nonintervenționale și a schemelor de acces facilitat. Costul legat de platforma electronică pentru fiecare medicament ar fi acoperit integral de compania care deține autorizația de punere pe piață.

La începutul anului, Guvernul Grindeanu a eliminat comisiile de experți de la nivelul caselor de asigurări județene și de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru a crește accesul pacientului la medicamente încă din momentul diagnosticării, iar acum Ministerul Sănătății îmbunătățește accesul pacienților la terapii inovative, modelul italian fiind o soluție.

Angel Tîlvăr

#187178

„Traficul de persoane – ciclu nesfârșit al abuzului și încălcare majoră a drepturilor omului”

Traficul de persoane este unul dintre cele mai grave flageluri ale epocii moderne, o încălcare a drepturilor omului cu efecte dramatice în viața victimelor și un fenomen social care distruge nu doar persoane, ci și familii sau comunități întregi.

Sclavia modernă face an de an zeci de milioane de victime în întreaga lume. Din păcate, acest fenomen extrem de grav afectează și cetățeni români, care cad pradă rețetelor de trafic de persoane sau unor indivizi lipsiți de scrupule și, deseori, violenți.

Am participat de curând la un eveniment care arată cât de prezentă este această amenințare pe agenda structurilor parlamentare din Europa. Pe 18 mai, la sediul Adunării Naționale a Republicii Serbia, s-a desfășurat workshopul cu tema „Parlamentarii europeni cooperează pentru combaterea traficului de persoane în regiunea Balcanilor de Vest”. La eveniment au fost prezenți parlamentari din Serbia, România, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, reprezentanți ai Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate – UNODC, ai Organizației Mondiale pentru Migrație – IOM, ai Human Trafficking Foundation, ai delegației UE și Consiliului Europei în Serbia, precum și ai unor ONG-uri cu activitate în acest domeniu.

Cei prezenți au demonstrat, cu date și cifre rezultate din realitățile cutremurătoare ale traficului de persoane, cât de serioasă și de amplă este această amenințare și care sunt mecanismele curente prin care se încearcă prevenirea și combaterea ei.

România, deși afectată de fenomenul traficului de persoane, se numără printre țările cu cea mai bogată activitate parlamentară în acest sens. În cadrul evenimentului am prezentat atât situația curentă din țara noastră, cât și activitatea Grupului parlamentar pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României, grup care generează în fiecare an o evaluare integrată a fenomenului. Pornind de

la statisticile disponibile, consider că este esențial ca activitatea parlamentară pe această temă să continue la fel de eficient ca și până în acest moment, pentru a atrage atenția asupra evoluției alarmante a acestui flagel și pentru a crea baza discuțiilor în ceea ce privește dezvoltarea unei legislații naționale cât mai complete și eficiente în domeniu.

Datele statistice din România pentru anul 2016 indică un număr de 623 de dosare penale nou-înregistrate pentru infracțiunea de trafic de persoane. Cercetările în aceste dosare au vizat diferite tipuri de exploatare: exploatare sexuală, exploatare prin muncă, exploatare prin cerșetorie sau mai multe tipuri de exploatare simultană. Au fost identificate 756 de victime ale traficului de persoane, multe dintre ele minore. Eforturile conjugate ale autorităților române, ale Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane și ale Poliției Române, și ale organizațiilor din societatea civilă, programele și mecanismele dezvoltate pentru asistență acordată victimelor au determinat înregistrarea unui progres în acest domeniu: numărul victimelor traficului de persoane a scăzut cu 14% față de anul 2015.

Suntem însă departe de a fi învins acest flagel. El continuă, din nefericire, să facă victime, atât în țară, cât și în comunitățile românești de peste hotare. Aproape zilnic aflăm din presa națională sau din diaspora despre cazuri în care cetățeni români cad victime traficului de persoane, abuzurilor, exploatării prin muncă și sclaviei moderne.

Avem așadar obligația de a rămâne activi și vigilenți, de a continua eforturile care ne-au făcut un model la nivel european în acest domeniu. Aceasta este singura cale pe care putem stăvili și sancționa exemplar situațiile în care românii din țară și de dincolo de granițe cad pradă traficului de persoane.

Ileana Cristina Dumitrache

#190987

„La data de 2 iunie, cetățenii italieni sărbătoresc Ziua Națională a Italiei, zi care reprezintă un prilej de sărbătoare și pentru numeroși români”

În fiecare an, începând cu anul 1948, la data de 2 iunie cetățenii italieni sărbătoresc Ziua Națională a Italiei, ziua în care, în anul 1946, a avut loc referendumul în urma căruia Italia a fost proclamată republică. Atunci, printr-un referendum asupra monarhiei, care a reprezentat și prima ocazie când s-a utilizat votul universal în Italia, a rezultat nașterea Republicii Italiene.

Ziua Republicii a fost celebrată pentru prima oară în anul 1948 și a fost sărbătorită pe data de 2 iunie până în anul 1977, când s-a decis sărbătorirea ei în prima duminică a lunii iunie. Însă, începând cu anul 2000, s-a revenit la sărbătorirea Zilei Republicii la data de 2 iunie a fiecărui an, zi cu o semnificație aparte pentru poporul italian.

Membru fondator al Uniunii Europene și unul dintre membrii G7, grupul țărilor celor mai industrializate din lume, ai NATO și ai altor numeroase organizații internaționale, Republica Italiană este o republică democratică și o țară dezvoltată, ocupând a opta poziție în lume, conform PIB-ului.

Cu mai mult de 60.000.000 de locuitori, în care intră deja și o numeroasă comunitate de români, Italia reprezintă o îmbinare armonioasă de culturi care, din cele mai vechi timpuri, a impus lumii civilizația romană. Italia reprezintă țara care, prin Leonardo da Vinci, Michelangelo, Caravaggio, Borromini, Rossini, Puccini, Calas, Domingo și numeroși alți monștri sacri ai artei și culturii italiene, a influențat cultura universală. Roma este sediul Bisericii Catolice și a fost pentru o perioadă lungă leagănul latinității în lumea occidentală. Pe lângă contribuțiile însemnate la evoluția și modernizarea civilizației europene, și nu numai, Republica Italiană, sora noastră mai mare în latinitate și căminul numeroaselor familii de români care și-au construit o nouă viață pe teritoriul Italiei, merită aprecierea noastră, toate felicitările și urările de bine poporului italian cu ocazia zilei naționale.

## Complimenti per la Festa della Repubblica!

Mihaela Huncă

#193163

„Integrarea tinerilor pe piața muncii prin transformarea internshipului în contracte de muncă pe perioadă nedeterminată”

Guvernul Grindeanu a început demersurile pentru elaborarea Legii internshipului. În ultima ședință a Executivului s-a adoptat memorandumul prin care tinerii vor avea posibilitatea să acceseze stagii profesionale și programe de internship, pentru a experimenta munca într-un mediu organizat, prin familiarizarea cu metodele de lucru și aplicarea cunoștințelor acumulate în perioada de studiu, dobândind astfel experiențe relevante în domeniile vizate. Programele de internship contribuie la definirea mai clară a perspectivelor de carieră ale studenților, pentru o inserție mai rapidă pe piața muncii.

Începând cu luna iunie vor avea loc consultări între ministerele care coordonează programele de stagii și de internship cu instituțiile administrației publice, mediul de afaceri, zona academică și organizațiile de tineret și de voluntariat, astfel încât să devină o practică unitară acest model de lucru pentru studenții de la toate universitățile din țară.

Vreau să vă amintesc că primul program oficial de internship al Guvernului României, aflat anul acesta la a cincea ediție, a fost lansat în anul 2013, tot de un prim-ministru de la Partidul Social Democrat.

Cel mai important pentru tineri este faptul că internshipurile pe care le vor urma vor deveni contracte de muncă pe perioadă nedeterminată. În cazul în care angajatorii vor menține minimum 2 ani aceste contracte, vor beneficia din partea statului de o subvenție de 1.000 de euro pentru fiecare angajat.

La această măsură se vor adăuga programele de tip „pasarelă”, prin care locurile de muncă din sectorul public vor fi oferite temporar tinerilor dezavantajați, pentru a dobândi „abilități transferabile” în joburile din sectorul privat. Guvernul va finanța astfel 10.000 de contracte de muncă suplimentare în următorii doi ani în sectorul public, la nivel local, în sistemul „pasarelă”.

Așadar, ne ținem de cuvânt și, în fiecare săptămână, fie la nivel de Guvern, fie în Parlament, adoptăm și aprobăm toate măsurile pe care le-am promis cetățenilor în campania electorală de anul trecut.

Răzvan Ilie Rotaru

#195376

## **Domnul Răzvan Ilie Rotaru:**

„În primele patru luni de guvernare, PSD–ALDE a crescut semnificativ numărul de companii nou-înființate”

Datele de la Registrul Comerțului arată că au fost înființate 45.345 de companii noi în primele patru luni din 2017, cu 6,4% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut.

Numărul de SRL-uri, ca și numărul de PFA-uri a fost în creștere față de 2016.

Cea mai mare creștere s-a înregistrat în domeniul comerțului, cu o pondere de 21,5% din numărul de firme nou-înființate în primele patru luni. În topul județelor, lider rămâne Bucureștiul, cu 6.390 de înregistrări de firme în primele patru luni, pe locul al doilea este județul Cluj, urmat de Timiș și de Ilfov.

Creșterea semnificativă a numărului de companii nou-înființate, fie cele de tip SRL sau PFA, reprezintă un semnal important că economia performează și mediul de business se dezvoltă.

Antreprenorii au încredere în programul de guvernare al PSD, care le oferă un mediu avantajos pentru a dezvolta afaceri, care înseamnă creștere economică și mai multe locuri de muncă.

Care sunt măsurile din programul PSD care avantajează mediul de afaceri:

– impozitul mic pentru întreprinderile mici și mijlocii și creșterea pragului până la care acestea sunt eligibile pentru acest model redus de impozitare;

– impozitul de 1% din cifra de afaceri, până la pragul de 500.000 de euro cifră de afaceri; 90% din firmele care se încadrează sunt firme românești;

– programul „Start-up Nation”, prin care se acordă un ajutor de 200.000 de lei pentru înființarea a 10.000 de firme; – reducerea TVA de la 20% la 19%;

– reducerea accizelor la carburanți cu 18% și, respectiv, 20%;

- eliminarea taxei pe construcții speciale;

- eliminarea celor 102 taxe;

- Legea prevenției – nicio amendă fără o acțiune de

- prevenție;

- eliminarea Formularului 088 – reducerea birocrației

- pentru firmele plătitoare de TVA;

– scutirea de impozitul pe profit pentru firmele de cercetare/inovare.

În perioada următoare urmează o serie de alte măsuri pentru creșterea eficienței și a gradului de predictibilitate pentru mediul de afaceri din țara noastră:

- adoptarea Codului economic și a Codului administrativ;

- înființarea Fondului suveran de dezvoltare și al

- investițiilor;

- interconectarea sistemelor informatice din toate

- instituțiile publice;

- firmele vor putea depune online toate formularele

- solicitate;

– reducerea numărului de documente de raportare cerute firmelor.

Ceea ce ne-am angajat în campanie în fața românilor am realizat până în acest moment. Urmează să se finalizeze etapa de evaluare a proiectelor de infrastructură depuse de administrațiile publice locale pentru Programul național de dezvoltare locală. Acest pas este cel mai important în perioada următoare, întrucât vor fi aprobate investiții de 30 de miliarde lei până în 2020, pentru aducțiuni de apă și canalizare, reabilitarea drumurilor, modernizarea unităților de învățământ și unităților sanitare, construcția de locuințe pentru tineri.

PAUZĂ ## DUPĂ PAUZĂ

Camelia Gavrilă

#201993

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

În baza prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților, cu adresa PL-x 615, Comisia pentru învățământ a primit spre dezbatere în fond cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea art. 133 din Legea educației naționale.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea art. 133 din legea menționată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât departamentele înființate de facultăți să funcționeze ca entități distincte, cu sau fără buget de venituri și cheltuieli, cu statut și regulament propriu, aprobate de senatul universitar, precum și să poată organiza programe de studii de licență, masterat sau doctorat.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma ultimei dezbateri, prin unanimitatea voturilor celor prezenți, s-a admis cererea de reexaminare a legii și, de asemenea, se propune plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege pentru modificarea art. 133, din următoarele considerente:

– completarea regimului juridic al departamentului, prin stabilirea acestuia ca unitate academică funcțională distinctă, care asigură producerea, transmiterea și valorificarea cunoașterii în unul sau mai multe domenii de specialitate, are consecințe în planul asigurării calității actului educațional și al corelării cu dispozițiile legale în vigoare;

– facultatea este unitatea funcțională care elaborează și gestionează programele de studii și corespunde unuia sau mai multor domenii ale științelor, artelor sau sportului. Potrivit dispozițiilor art. 133 alin. (1) coroborate cu cele ale alin. (4) din legea transmisă la promulgare, departamentului i s-ar conferi posibilitatea de a organiza și gestiona programe de studii de licență, de master, de doctorat, în condițiile de acreditare prevăzute de lege. Astfel, prin efectul legii trimise spre promulgare, departamentele dobândesc atribuții echivalente cu cele ale facultăților, fără a fi însă obligate să parcurgă aceeași procedură legală de înființare precum facultățile. Totodată, există posibilitatea ca membrii consiliilor facultăților să fie excluși din procesul decizional de înființare a unui program de studiu de licență/masterat/doctorat, în cazul în care acest program este inițiat de consiliul departamentului. Se creează în acest mod o suprapunere de ordin funcțional și structural, cu consecințe în plan și decizional, și managerial și cu grave consecințe asupra activității instituțiilor de învățământ superior;

– dispozițiile nou-introduse ar institui posibilitatea ca departamentul să funcționeze ca entitate distinctă, cu buget propriu de venituri și cheltuieli. În absența unor reglementări, se creează paralelisme, haos în guvernarea instituțiilor, dificultăți de structură și de perturbare a structurilor intrainstituționale, la nivel de facultăți și universități.

Sunt motivele pentru care noi am decis, cu unanimitate de voturi, să vă propunem respingerea acestei legi. Mulțumesc.

Sorin Lazăr

#229284

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 502 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 1 noiembrie 2016.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și probleme cetățenești și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 502 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în sensul că se dorește eliminarea de la abrogare a dispozițiilor art. 16 lit. e) din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, precum și ale art. 8 alin. (1) din Decretul-lege nr. 118/1990, conform cărora persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri erau scutite de plata impozitelor și a taxelor locale.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din data de 22 februarie 2017.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența 21 de deputați din totalul de 25 de membri.

La dezbaterea acestui proiect de lege au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice. În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților raportul de respingere a Proiectului de lege pentru modificarea art. 502 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, deoarece dispozițiile alin. (3) al art. 64 din Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative precizează că „abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial”.

În consecință, intervenția legislativă este lipsită de finalitate.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Sorin Lazăr

#241926

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru transporturi și infrastructură și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind modificarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, transmis cu PL-x 452/2015 din 10 iunie 2015 și înregistrat la comisii sub numărul 4c-26/829/2015 din 15 iunie 2015, respectiv 4c-2/245 din 10 iunie 2015.

Potrivit prevederilor Constituției României, republicată, Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaților.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 8 iunie 2015.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 447 din 4.05.2015; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități pentru Pl-x 452/16.06.2015; avizul favorabil al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic nr. 4c-27/140 din 24.06.2015.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 3 alin. (1) lit. c), în sensul exceptării de la plata timbrului de mediu și a autovehiculelor destinate a fi utilizate de către unitățile sistemului administrației penitenciare.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au examinat proiectul de lege și documentele conexe în ședința din data de 17 ianuarie 2017, iar membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, în ședința din 22 februarie 2017.

La lucrările Comisiei pentru buget finanțe și bănci și-au înregistrat prezența 21 de deputați din totalul de 25 de membri, iar la lucrările Comisiei pentru transporturi și infrastructură, 12 deputați din totalul de 17 membri.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și ai Ministerului Mediului.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților raportul de respingere a Proiectului de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule a fost deja abrogată prin art. 12 din Legea nr. 1

din 6 ianuarie 2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Lucian Nicolae Bode

#244797

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă îi are ca inițiatori pe parlamentarii grupului nostru parlamentar, ai Grupului PNL.

Din păcate, inițiativa de față a rămas fără obiect de reglementare, motiv pentru care grupul nostru parlamentar va vota respingerea acestei inițiative.

Însă aș vrea să profit de această oportunitate și să prezint în câteva coordonate în ce situație suntem azi în ceea ce privește timbrul de mediu.

Prin eliminarea timbrului de mediu de către Guvern – Guvernul Grindeanu – a fost generată o situație de blocaj în ceea ce privește recuperarea de către cetățeni pe cale administrativă a sumelor încasate din vechile forme de taxare declarate ilegale prin decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene.

De fapt, Guvernul, luat de val, nu s-a gândit nicio secundă la consecințele acțiunii lui asupra procedurii administrative de recuperare a banilor de către cetățeni.

După cum știți, de la 1 februarie 2017, românii nu-și mai pot recupera sumele plătite sub diverse forme ca taxă de poluare. Și vorbim în total de 6,1 miliarde de lei, conform situației făcute publice de către reprezentanții Administrației Fondului pentru Mediu.

Cetățenii sunt forțați să meargă în instanță să-și câștige un drept pentru care statul ar fi trebuit să găsească rapid rezolvare.

Am văzut în ultimele zile o afirmație publică a doamnei ministru Grațiela Gavrilescu, care spunea că, în două săptămâni, mai exact pe 18 mai, Guvernul va veni cu un act normativ prin care aceste sume vor fi recuperate de cei îndreptățiți.

După toate aceste bâlbe, sincer, am mari îndoieli că acest act normativ va fi emis, iar procesul de restituire pe cale administrativă va fi reluat.

O mențiune specială – și cu asta închei. Acești bani trebuie restituiți într-o singură tranșă, mai ales că în decizia Curții Europene de Justiție se precizează că o restituire eșalonată a banilor nu este de dorit, ci abordarea corectă vizează o returnare integrală a sumelor datorate.

Mulțumesc.

Lucian Șova

#246881

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, un comentariu scurt la cele prezentate de antevorbitorul meu. În sensul că, deși în această situație și la acest moment sumele pot fi recuperate doar pe cale judecătorească, nu putem vorbi de privarea de acest drept a celor care au de făcut acest lucru. Și știm, din practică, că acolo unde intervine hotărârea judecătorească decizia este și de eliberare a sumei, într-o singură tranșă. Desigur că Guvernul ar trebui să vină cu o soluție concordantă și cu ceea ce ne recomandă Comisia Europeană, pe de o parte, și Curtea Europeană de Justiție, pe de altă parte, în concordanță și cu posibilitățile actuale de rambursare a unor sume care au fost strânse de 10 ani și care să nu uităm că au fost inițiate la începutul anului 2007 de cei care mai degrabă aveau interese în producția și comercializarea de autovehicule noi, și nici într-un caz de cei care mureau de grija mediului din România.

Această taxă a fost o taxă prohibitivă întotdeauna și a fost o taxă pe tranzacție, nu a fost o taxă cu adevărat de mediu. Este foarte bine că a fost eliminată.

Din păcate, de-a lungul timpului, de asemenea, am asistat la o mulțime de excepții, astfel încât, până la urmă, aproape toate instituțiile statului, și mai ales cele de forță... Îmi amintesc că în mandatul trecut, la comisie, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, toți au pretins și au și primit aceste exceptări; mă gândesc că poate acum sunt mai fericiți că totuși au ajuns, până la urmă, toți românii să fie exceptați de acest lucru.

Am încredere că Guvernul va găsi soluția optimă – și morală, și legală – pentru returnarea banilor ilegal luați, repet încă o dată, deloc în sensul protecției mediului, ci întotdeauna în interesul protecției celor care acționează în piața românească, în producția de autovehicule și în importul și comercializarea de autovehicule noi.

03 · Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final

Dezbaterea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave, semnat la 5 octombrie 2015 la Washington DC (PL-x 196/2017; rămas pentru votul final) 33

18 discursuri

Petru Gabriel Vlase
#261085
Mulțumesc.
Eugen Nicolicea
#261133
...hotărâre.
Petru Gabriel Vlase
#261179
Vă rog, domnule deputat. Doriți?
Eugen Bejinariu
#261249
Mulțumesc.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Sunt nevoit să mă adresez dumneavoastră referitor la solicitarea Parchetului în ceea ce mă privește, dar resping categoric acuzația că aș fi comis vreun abuz în serviciu.
Am să fac o declarație cu privire la acuzații și la faptul că acestea sunt, în ceea ce mă privește, complet nefondate. Și am trei idei principale să vă prezint.
1. Nu sunt acuzat că aș fi săvârșit vreo infracțiune de corupție sau aș fi dobândit vreun folos necuvenit.
2. Contractul este încheiat între Guvernul României și Microsoft Irlanda, este parte a unui act normativ adoptat de Guvernul României, iar semnătura mea, în numele Guvernului, a fost acordată în baza unui mandat imperativ al acelei hotărâri de Guvern care a aprobat contractul și m-a desemnat explicit.
3. Semnarea contractului dintre Guvernul României și Microsoft Irlanda a fost decisă prin adoptarea de către Guvern a unui act normativ, cu respectarea Legii privind achizițiile publice, și a avut toate avizele juridice și de conformitate, în toate etapele.
Am să explic.
1. Sunt acuzat că aș fi comis infracțiuni de serviciu, abuz în serviciu, prin inițierea a două proiecte de hotărâri de Guvern, respectiv prin semnarea contractului cu Microsoft Irlanda și a actului adițional, care ar fi adus folos necuvenit unei firme. Dar nicăieri în dosar nu este nici măcar un indiciu că am încălcat vreo lege sau vreun act normativ. Nu este niciun indiciu că aș fi făcut în mod ilegal vreun demers,
în numele Guvernului României, cu știință, cu rea-credință sau interes subiectiv.
Înainte de momentul aprobării contractului, prin adoptarea unei hotărâri de Guvern, așa cum reiese și din dosar, eu nici nu-i cunoșteam, nici nu am avut vreo întâlnire sau discuție cu nimeni de la companiile implicate, cu niciun reprezentant sau intermediar, nici român, nici străin. Nu am avut nicio implicare sau participare de vreun fel la întâlniri sau negocieri oficiale sau neoficiale cu Microsoft sau Fujitsu sau reprezentanți sau intermediari ai acestora.
De altfel, foarte important de precizat, nici nu am avut vreun fel de atribuții de negociere sau alte aspecte referitoare la acest contract.
Petru Gabriel Vlase
#268318
Mulțumesc, domnule deputat. Intervenții? Domnul Stelian?
Stelian Cristian Ion
#268412
## **Domnul Stelian Cristian Ion:**
Vă mulțumesc.
Am ascultat mai devreme o apărare pe fondul cauzei, cum se spune în justiție, în avocatură.
Nu cred că era oportună o astfel de abordare. Ideea este una de principiu: nu suntem instanță judecătorească, să ascultăm argumentele juridice în amănunt, așa.
Acum trebuie să decidem dacă facem sau nu scut împotriva unui coleg acuzat de fapte grave, pentru că un prejudiciu de peste 60 de milioane de dolari, așa cum este prezentat în acuzația Parchetului, arată o faptă deosebit de gravă. Deci asta trebuie să decidem acum: Parlamentul lasă justiția să se pronunțe?
Înțeleg că sunt foarte multe argumente în apărare. De ce colegul nostru se ferește a le prezenta în fața instanței, care ar putea, evident, să-i dea o soluție de achitare și să scape fără aceste suspiciuni? Pentru că, dacă vom hotărî că barăm accesul la justiție, va exista în continuare această suspiciune asupra Domniei Sale.
Nu avem nimic personal cu Domnia Sa, nici nu am apucat să ne cunoaștem foarte bine. Dar, repet, este o chestiune de principiu.
Acum, eu cred că trebuie să ținem cont de ceea ce s-a întâmplat în societate în ultimul timp. Știți foarte bine povestea din februarie. Lumea a ieșit masiv în stradă inclusiv pentru ideea de a nu face scut pentru politicieni atunci când există niște acuzații concrete la adresa lor.
Ar trebui să ținem cont de această solicitare a sute de mii de români. Eu zic că milioane de români.
Solicitarea către parlamentari, către colegii noștri, mai ales din PSD, este aceea de a-și aminti că în decembrie, în timpul campaniei electorale, într-o formă cât se poate de oficială, prin vocea secretarului general al partidului, s-au delimitat de acest caz și au cerut colegului, domnului Bejinariu, să-și dea demisia din Parlament pentru a se pune la dispoziția justiției.
Au trecut câteva luni de zile, mai bine, de fapt, aproape jumătate de an, și se pare că acum își schimbă optica.
Vă rog să nu vă schimbați optica! Ați spus atunci că, dacă domnul Bejinariu va câștiga un nou mandat, îi veți cere din nou demisia. Vă rog să exprimați prin vot această poziție, care, de altfel, vă este și favorabilă. Ar da un semnal din partea Domniilor Voastre că v-ați schimbat optica, așa, față de justiție.
Stelian Cristian Ion
#270791
Ce aș mai vrea să spun este că votul sau propunerea din Comisia juridică a fost unul pur politic. Acolo – știți foarte bine că PSD plus ALDE aveți o mare majoritate – s-a decis politic.
Chichița avocățească – nu-mi place această expresie, pentru că sunt avocat și o detest cumva, dar efectiv asta s-a întâmplat acolo... E o chichiță avocățească, în sensul că s-a descoperit că ar fi oarece probleme legate de încadrarea juridică. Însă vă reamintesc că avem de a face cu o faptă. Cu o faptă penală. Și am verificat în Codul penal. Indiferent că vom considera că fapta a fost săvârșită înainte să intre în vigoare textul incriminator, avem alte texte incriminatoare decât cel din Legea nr. 78 din 2000, care arată că acea faptă era o faptă penală – abuz în serviciu. Există această faptă, indiferent că ne legăm de Legea nr. 78 din 2000 sau ne raportăm doar la Codul penal.
Așa că, dacă Parlamentul este mai cunoscător în ale dreptului penal decât Parchetul General, decât DNA-ul, putea, în înțelepciunea lui, așa, să facă o încadrare corectă și să formuleze cererea în sensul unei încadrări corecte, aceea pe...
Petru Gabriel Vlase
#271907
Vă rog să încheiați, domnule deputat.
Stelian Cristian Ion
#271982
...aceea pe abuz în serviciu.
Așadar, acest argument, că nu există faptă și că nu avem cum să trimitem..., să cerem urmărirea penală, este doar o găselniță, este un pretext, și nu este un element serios...
Petru Gabriel Vlase
#272227
Mulțumesc.
Stelian Cristian Ion
#272275
## **Domnul Stelian Cristian Ion:**
...care poate fi luat în considerare.
Petru Gabriel Vlase
#272364
Vă mulțumesc. Doamna Turcan.
Raluca Turcan
#272429
## **Doamna Raluca Turcan:**
Partidul Național Liberal va vota, consecvent cu deciziile sale anterioare, favorabil solicitării în cazul domnului Bejinariu și cu votul la vedere.
Menționăm lucrul acesta, întrucât Parlamentul nu este instanță de judecată, noi avem o solicitare de la Parchet care trebuie să ajungă în instanță. Nu este rolul Parlamentului României să analizeze pe fond. Nu stabilim nici vinovății, nici nevinovății. Dimpotrivă. Prezumția de nevinovăție este foarte importantă. Însă decizia trebuie să fie luată în instanță!
Rapoartele și analizele MCV arată că Parlamentul este în permanență sancționat pentru că prin vot politic nu se permite unor persoane care stau ascunse sub apanajul politic a ajunge în instanță și a beneficia de același tratament ca orice alt cetățean în fața legii.
Imunitatea parlamentarului este pe declarație și pe vot. În situația de față, solicitarea Parchetului nu vizează nicio declarație politică, niciun vot politic dat în Parlamentul României. Sunt niște suspiciuni care pot fi adevărate sau neadevărate, dar nu se dovedesc în Parlament, ci în instanță.
Cu alte cuvinte, orice vot dat împotriva solicitării Parchetului ar trebui să motiveze care este declarația politică sau votul politic pentru care este acuzat domnul Bejinariu. Și nu există lucrul acesta.
Solicităm, așadar, și celorlalți colegi parlamentari să țină cont de Constituția României, de echilibrul puterilor în stat și prezumția de nevinovăție pentru cei nevinovați să funcționeze până în justiție, acolo unde se ia decizia finală.
Așadar, votul Partidului Național Liberal va fi unul pentru solicitarea Parchetului și la vedere, pentru a nu exista nicio suspiciune că obstrucționăm mersul justiției și egalitatea cetățenilor în fața legii.
Vă mulțumesc.
Petru Gabriel Vlase
#274222
Domnul Márton Árpád.
Márton Árpád Francisc
#274280
## **Domnul Márton Árpád Francisc:**
## Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor,
Sunt vorbe frumoase, inclusiv trimiterea la Constituție și legile țării, care, printre altele – reamintesc colegilor noștri care eventual nu sunt juriști sau celor care au uitat –, nu permit pedepsirea unei fapte neincriminate la vremea la care a fost comisă – 1.
2. Avem și noi o lege, a noastră – Regulamentul Camerei Deputaților. Este o lege organică, aplicabilă nouă, care se votează cu majoritatea voturilor membrilor Camerei, care, printre altele, în astfel de cazuri, prevede un vot secret.
Dacă avem o astfel de prevedere de vot secret, ea este obligatorie. Votul la vedere este o încălcare a acestei legi a noastre.
Eventual doriți să votăm la vedere și în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale?
Vă mulțumesc.
Petru Gabriel Vlase
#275113
Mulțumesc. Dezbatere pe articole. La titlu? Nu. Adoptat. La preambul? Nu.
La articolul unic? Nu.
Votul secret cu bile va fi la finalul ședinței de vot final. Mulțumesc.
Suspendăm ședința. Pauză. Vot final la... 12.00.
Petru Gabriel Vlase
#275371
## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**
Rog liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședință. În două minute facem vot de control.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave, semnat la 5 octombrie 2015 la Washington DC (PL-x 196/2017; rămas pentru votul final) 33
219 pentru
Petru Gabriel Vlase
#276221
2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) – COM(2016) 767.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave, semnat la 5 octombrie 2015 la Washington DC (PL-x 196/2017; rămas pentru votul final) 33
232 pentru

13 · Dezbatere proiect de lege · adoptat

Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea Legii nr. 37 din 7 aprilie 2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule (Pl-x 306/2015; rămasă pentru votul final)

31 de discursuri

Varujan Pambuccian
#283915
Mulțumesc, domnule președinte.
Mă simt nevoit să-i dau dreptate cronicarului, care spunea: „Nu-s vremile sub bietul om, ci bietul om sub vremuri!”
Proiectul acesta de lege are o istorie foarte interesantă.
Inițial a fost proiectul pe care l-a inițiat colegul nostru, Gheorghe Firczak, pe care l-am susținut, care nu a fost susținut de ministrul de atunci, care este și ministrul de acum al culturii, și care ne-a propus... Probabil că dădea foarte prost ca un proiect legat de Munții Orăștiei, de cetățile dacice, să fie făcut exclusiv de minorități. Cred că asta a fost ideea, dar ce să facem? Asta e... Care ne-a propus să facem un proiect împreună și semnat la paritate, adică de colegii din grupul nostru parlamentar și de colegii din grupul parlamentar al actualului ministru, în frunte cu el, adică de dumneavoastră. Și este semnat la paritate.
Între timp, fostul ministru redevine ministru și brusc propriul său proiect lucrat împreună cu noi nu mai e bun. Nu înțeleg de ce! Și, atunci, nu pot decât să-i dau dreptate cronicarului. Mi se pare singura explicație.
Iarăși nu înțeleg de ce lucrurile s-au petrecut cu atâta grabă, dar aici nu vreau să intru în amănunte, pentru că mi-aș face propriul grup de râs și nu vreau să fac asta.
Vreau însă să spun cu amărăciune un lucru și asta o spun către un coleg – n-am fost ieri în sală, dar mi s-a povestit – care a luat cuvântul și care a bănuit că ne preocupă protejarea cetăților dacice pentru sinecuri. Și vreau să spun că, într-adevăr, atunci când ai o problemă cu IQ-ul, când e destul de scăzut, crezi că toată lumea gândește ca tine. Cu cât crește IQ-ul, cu atât înțelegi că oamenii gândesc diferit, că sunt altfel și îmi pare rău că se întâmplă lucrurile astea și îmi pare rău că grupul meu a fost jignit în felul ăsta.
Și vreau să vă mai spun ceva.
Îmi pare rău că un lucru care ține de istoria acestui popor și de istoria lumii, deopotrivă, este în continuare tratat așa cum este tratat.
Vă mulțumesc.
Petru Gabriel Vlase
#285924
Domnul Nistor.
Laurențiu Nistor
#285976
Domnule președinte, Stimați colegi,
De la început vreau să vă spun că nu consider că acest proiect de lege a făcut obiectul unei sinecuri pentru cineva.
Dar vreau să vă anunț, stimați colegi, că, dacă v-ar interesa cetățile dacice din Orăștie, ar fi bine să mergeți la fața locului, să vedeți ce se întâmplă. A fost o comisie, inclusiv Comisia UNESCO, au fost reprezentanți de peste hotare și și-au dat seama că, dacă nu vor trece la consiliul județean, dispar de pe suprafața pământului.
Ba mai mult, stimați colegi, cred că nu este corect ca parlamentarii dintr-un județ, respectiv județul Hunedoara, să nu fim consultați la un asemenea proiect de lege.
Este dureros și cred că o plimbare la cetățile dacice, din partea tuturor grupurilor parlamentare... Vă asigur eu transportul și vă invit să vedeți la fața locului ce înseamnă o cetate care este în administrarea consiliului județean și ce sunt celelalte patru cetăți care sunt în ruină.
Constat cu tristețe că ieri, de la tribuna Parlamentului, PNL-ul și-a afirmat respingerea legii. Astăzi se abține.
Probabil nu cunosc situația din teritoriu, dar sunt convins că se ocupă s-o cunoască.
Mulțumesc.
Petru Gabriel Vlase
#287172
Mulțumesc. Domnul Roman.
Florin Claudiu Roman
#287234
## **Domnul Florin Claudiu Roman:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Îl auzeam pe un coleg dintr-un grup al minorităților vorbind de IQ. Eu cred că e necesar probabil să facem și un test psihologic, câteodată, dacă punem problema de maniera asta.
În altă ordine...
Florin Claudiu Roman
#287515
Mă bucur, să vi se aplice!
Petru Gabriel Vlase
#287545
Domnule deputat, explicați votul!
Florin Claudiu Roman
#287616
Da. De asta am ieșit la microfon, pentru a explica votul. Eu personal nu m-am încadrat în decizia grupului, am votat „pentru”, domnule Nistor, exact cum am vorbit și ieri de la tribuna Parlamentului.
Îmi pare foarte rău că o problemă administrativă este dusă în derizoriu. Discutăm despre trecerea acestui obiectiv național în administrarea celor care au grijă de el – consiliul județean. Este foarte simplu. Ca să poți să accesezi niște fonduri europene, trebuie să fii mai întâi proprietar. E o regulă de bază.
Dacă nu ești proprietar, nu poți să accesezi fonduri pe Programul Operațional Regional 2014–2020. Poate învață și cei cu IQ-ul ridicat.
Vă mulțumesc.
Petru Gabriel Vlase
#288319
## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**
Mulțumesc.
23. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Comisia pentru muncă și Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.
Vot · approved
Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea Legii nr. 37 din 7 aprilie 2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule (Pl-x 306/2015; rămasă pentru votul final)
259 pentru · 4 abțineri
Petru Gabriel Vlase
#288669
La încheierea votului final, doamnelor și domnilor colegi, urmează votul secret cu bile asupra Proiectului de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Bejinariu Eugen, fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în perioada 2003–2004, în prezent membru al Camerei Deputaților.
Înainte de a începe votarea, potrivit art. 123 alin. (7) din regulament, trebuie să constituim comisia de numărare și validare, câte un reprezentant de la fiecare grup, cu cei doi secretari de ședință.
Vă rog, liderii, propuneri. Liderii? PSD.
Alfred Robert Simonis
#289236
Din partea Grupului PSD, Simonis Alfred.
Petru Gabriel Vlase
#289316
Grupul PNL. Domnul Dobre.
Victor Paul Dobre
#289379
Din partea Grupului PNL, domnișoara deputat Mara Mareș.
Petru Gabriel Vlase
#289470
Domnișoara Mara Mareș. USR.
Cătălin Drulă
#289535
Domnul deputat Duruș.
Petru Gabriel Vlase
#289588
UDMR.
Korodi Attila
#289631
Îl propunem pe domnul deputat Kulcsár-Terza József.
Petru Gabriel Vlase
#289714
ALDE.
Constantin Avram
#289757
Din partea Grupului ALDE, domnul deputat Marius Surgent.
Petru Gabriel Vlase
#289848
Domnul Pambuccian.
Varujan Pambuccian
#289904
Din partea Grupului minorităților, domnul Iulius Firczak.
Petru Gabriel Vlase
#289998
PMP.
Ionuț Simionca
#290040
Din partea Grupului PMP, domnul deputat Cătălin Cristache.
Petru Gabriel Vlase
#290131
## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**
Mulțumesc.
Vot · approved
Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea Legii nr. 37 din 7 aprilie 2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule (Pl-x 306/2015; rămasă pentru votul final)
207 pentru
Petru Gabriel Vlase
#290326
Aprobată.
Votul secret cu bile.
Articolul 126: „Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot «pentru» adoptarea proiectului de hotărâre. Bila albă introdusă în urna neagră și bila neagă introdusă în urna albă înseamnă vot «contra» proiectului de hotărâre. Ambele bile introduse în urna neagră înseamnă «abținere».”
Vă rog, pentru începerea votului, domnii chestori... Chestorii? Domnul Drăghici și cu domnul Steriu.
Vă rog să luați loc la locul destinat pentru înmânarea bilelor.
Doamna secretar Bran citește apelul nominal. Vă rog.
Ioana Bran
#290908
Bună ziua!
Am să încep prima dată cu lista miniștrilor.
|Bună ziua! Am să încep prima dată cu lista|miniștrilor.| |---|---| |Grațiela Leocadia Gavrilescu Ana Birchall|absentă absentă| |Toma Florin Petcu Viorel Ștefan Lia Olguța Vasilescu|absent absent prezentă| |Răzvan Alexandru Cuc|prezent| |Gabriel Petrea|absent| |Mircea Titus Dobre Rovana Plumb|prezent absentă| |Mihai Tudose|prezent| |Abu-Amra Lavinia Corina Achiței Vasile Cristian Adnagi Slavoliub|prezentă prezent prezent| |Alexe Costel|prezent| |Ambrus Izabella Agnes Anastase Roberta Alma|prezentă prezentă| |Andrei Alexandru Ioan|prezent| |Andronache Gabriel Andrușcă Dănuț|prezent prezent| |Antal István János|prezent| |Anton Anton Apjok Norbert|prezent absent| |Ardelean Ben Oni|absent| |Avram Constantin Axinte Vasile|prezent prezent| |Babuș Radu|prezent| |Badea Leonardo Balan Ioan Balint Liviu Ioan Banias Mircea Marius|prezent absent prezent prezent| |Barna Ilie Dan|prezent| |Băișanu Ștefan Alexandru Bălănescu Alexandru|prezent prezent| |Bănicioiu Nicolae Bârlădeanu Dragoș Petruț Bejinariu Eugen|prezent prezent prezent| |Bende Sándor|prezent| |Benedek Zacharie Benga Tudor Vlad|prezent prezent| |Benkő Erika|prezentă| |Bica Dănuț|prezent|
## 50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/9.VI.2017
Bichineț Corneliu absent Biró Rozália Ibolya absentă Biro Zsolt Istvan prezent Bîzgan-Gayral Oana Mioara prezentă Boboc Tudorița Rodica prezentă Boboc Valentin Gabriel prezent Bode Lucian Nicolae prezent Bodea Marius prezent Bogaciu Alexandra Corina prezentă Bogdan Gheorghe Dănuț prezent Bontea Vlad prezent Boroianu Aurel Robert absent Borza Remus Adrian absent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Botez Mihai Cătălin prezent Bozianu Nicoleta Cătălina prezentă Bran Ioana prezentă Bucura-Oprescu Simona absentă Budăi Marius Constantin prezent Buican Cristian prezent Buicu Corneliu Florin prezent Bulai Iulian prezent Bumb Sorin Ioan prezent Burciu Cristina prezentă Calista Mara Daniela prezentă Calotă Florică Ică prezent Căciulă Aurel prezent Călin Ion prezent Căprar Dorel Gheorghe prezent Căruceru Aida Cristina prezentă Cătăniciu Steluța Gustica prezentă Cherecheș Florica prezentă Cherecheș Viorica prezentă Chichirău Cosette Paula prezentă Chiriac Viorel prezent Chiriță Dumitru prezent Ciocan Dan prezent Ciofu Tamara Dorina absentă Ciolacu Ion Marcel prezent Ciuhodaru Tudor prezent Cîmpeanu Sorin Mihai absent Cîtea Vasile prezent Cobuz Maricela prezentă Cocoș Vasile prezent Codreanu Constantin absent Coliu Doru Petrișor absent Constantin Daniel prezent Cosma Andreea prezentă Coste Marina Adelina absentă Cozmanciuc Corneliu Mugurel absent Cristache Cătălin prezent Csép Éva Andrea prezentă Csokany Petronela Mihaela prezentă Csoma Botond absent Cucșa Marian Gheorghe prezent Culeafă Mihai prezent Cupă Ion prezent Cupșa Ioan prezent Dan Nicușor Daniel prezent Dehelean Silviu prezent Dinu Cristina Elena prezentă Dîrzu Ioan prezent Csoma Botond prezent Dobre Victor Paul prezent Dobrică Ionela Viorela prezentă
Petru Gabriel Vlase
#300003
Vă rog. Ați terminat? Da?
Membrii comisiei pentru numărare și cei doi secretari de ședință – la sala Biroului permanent.
Petru Gabriel Vlase
#300162
## Reluăm lucrările.
Dau cuvântul doamnei Bran, pentru prezentarea procesului-verbal.
Ioana Bran
#300286
Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputați asupra Proiectului de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Bejinariu Eugen, fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în perioada 2003–2004, în prezent membru al Camerei Deputaților, în Dosarul nr. 237/P/2015
Comisia de numărare și validare a voturilor, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de deputați prin vot secret cu bile asupra Proiectului de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Bejinariu Eugen, fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în perioada 2003–2004, în prezent membru al Camerei Deputaților, în Dosarul nr. 237/P/2015, a constatat următoarele:
- numărul total al deputaților: 329;
- numărul deputaților prezenți: 275;
- numărul total de voturi exprimate: 273;
- numărul de voturi anulate: 0;
- numărul de voturi valabil exprimate – 273, din care:
- voturi pentru – 88, voturi contra – 183, abțineri – două.
Potrivit art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, și art. 157 din Regulamentul Camerei Deputaților, hotărârea se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.
Având în vedere că din totalul de 329 de deputați au fost prezenți 275, din care 88 au votat „pentru”, se constată că nu a fost adoptată Hotărârea privind cererea de urmărire penală a domnului Bejinariu Eugen, fost ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului în perioada 2003–2004, în prezent membru al Camerei Deputaților, în Dosarul nr. 237/P/2015.
Vă mulțumesc.
Petru Gabriel Vlase
#301909
## Mulțumesc.
Potrivit rezultatului votului prezentat, proiectul de hotărâre nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat. Ordinea de zi fiind epuizată, declar ședința închisă.
Pe membrii Biroului permanent care sunt în sală îi rog să meargă la sala de Birou permanent.
## _Ședința s-a încheiat la ora 13.08._
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#302274
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYEJT|083474]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 92/9.VI.2017 conține 52 de pagini.**
Prețul: 130,00 lei

Dobrovici-Bacalbașa Nicolae prezent Dobrovie Matei Adrian absent Dohotaru Adrian Octavian absent Dragnea Nicolae Liviu prezent Drăghici Mircea Gheorghe prezent Drulă Cătălin prezent Dumitrache Ileana Cristina prezentă Dunava Costel Neculai prezent Durbacă Eugen absent Duruș Vlad Emanuel prezent Erdei-Dolóczki István absent Farago Petru prezent Fădor Angelica absentă Firczak Iulius Marian prezent Florea Damian prezent Florea Oana Consuela prezentă Floroiu Ionel prezent Furic Iarco absent Furtună Mirela absentă Ganț Ovidiu Victor prezent Gavrilă Camelia prezentă Gavriliță Bianca Miruna prezentă Găină Mihăiță prezent Georgescu Nicolae prezent Gerea Andrei Dominic prezent Gheorghe Andrei Daniel prezent Gheorghe Tinel absent Gheorghiu Bogdan prezent Ghera Giureci Slobodan prezent Ghilea Găvrilă prezent Ghinea Cristian prezent Giugea Nicolae prezent Goga Octavian absent Grosaru Andi Gabriel prezent Gudu Vasile absent Halici Nicușor prezent Havrici Emanuel Iuliu prezent Heiuș Lucian Ovidiu prezent Holban Georgeta Carmen prezentă Huncă Mihaela prezentă Huțucă Bogdan Iulian prezent Iacomi Iulian absent Iancu Iulian prezent Iancu Marius Ionel prezent Ibram Iusein prezent Iftimie Neculai prezent Ignat Miron prezent Ilișanu Claudiu Augustin prezent Intotero Natalia Elena prezentă Ion Stelian Cristian prezent Ionescu George absent Ioniță Antoneta prezentă Iordache Florin prezent Itu Cornel prezent Iurișniți Cristina Ionela prezentă Jivan Luminița Maria prezentă Kelemen Hunor absent Korodi Attila prezent Kulcsár-Terza József György absent Lazăr Sorin prezent Leoreanu Laurențiu Dan absent Longher Victoria prezentă Lovin Dumitru prezent Kulcsár-Terza József György prezent Lungu Tudorița prezentă Lupașcu Costel absent Lupescu Dumitru prezent Macovei Silviu Nicu prezent Magyar Loránd Bálint prezent Manole Petre Florin absent Mareș Mara prezentă Marica Petru Sorin prezent Márton Árpád Francisc prezent Matei Călin Vasile Andrei prezent Mărgărit Mitică Marius prezent Meiroșu Marilena Emilia prezentă Mihalescul Dumitru prezent Mihălcescu Carmen Ileana prezentă Mînzatu Roxana prezentă Moagher Laura Mihaela prezentă Mocanu Adrian prezent Mocioalcă Ion prezent Mohaci Mihai prezent Moldovan Sorin Dan prezent Moșteanu Liviu Ionuț prezent Movilă Petru absent Munteanu Ioan prezent Mușoiu Ștefan prezent Nasra Gabriel Horia prezent Năsui Claudiu Iulius Gavril prezent Neagu Nicolae prezent Neață Eugen prezent Nechifor Cătălin Ioan prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolae Andrei prezent Nicolăescu Gheorghe Eugen prezent Nicolicea Eugen prezent Nistor Laurențiu prezent Niță Mihai prezent Niță Nicu prezent Nosa Iuliu prezent Olar Corneliu prezent Olteanu Daniel prezent Oprea Dumitru prezent Oprișcan Mihai Doru prezent Oros Nechita Adrian prezent Oteșanu Daniela prezentă Palăr Ionel prezent Pambuccian Varujan prezent Pană Adriana Doina prezentă Paraschiv Rodica prezentă Pașcan Emil Marius prezent Pau Radu Adrian prezent Păle Dănuț prezent Petrețchi Nicolae Miroslav absent Petric Octavian prezent Peța Eliza Mădălina prezentă Pirtea Marilen Gabriel absent Pistru-Popa Eusebiu Manea prezent Pleșoianu Liviu Ioan Adrian absent Pop Andrei prezent Pop Georgian prezent Pop Rareș Tudor prezent Popa Florin prezent Popa Mihai Valentin absent Popa Ștefan Ovidiu prezent Popescu Mariana Venera prezentă Popescu Nicolae Daniel prezent Popescu Pavel absent Popescu Virgil Daniel prezent

Cuprins

Stenograma

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea art. 133 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 615/2015/23.12.2015; rămasă pentru votul final) 33–34

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate (PL-x 144/2014; rămas pentru votul final) 34–35

Dezbaterea Proiectului de lege privind stimularea personalului de cercetare, inovare, dezvoltare din universități, în vederea impulsionării procesului de dezvoltare economico-socială și culturală a României (PL-x 47/2017; rămas pentru votul final) 36–37

Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2016 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată (PL-x 499/2016; rămas pentru votul final) 37

Dezbaterea Proiectului de lege pentru completarea unor acte normative din domeniul apărării (PL-x 189/2017; rămas pentru votul final) 37–38

Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere (PL-x 725/2010; rămas pentru votul final) 38

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea articolului 502 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 516/2016; rămas pentru votul final)

Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (Pl-x 792/2015; rămasă pentru votul final)

Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea Legii nr. 37 din 7 aprilie 2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule (Pl-x 306/2015; rămasă pentru votul final)