Alexandra Huțu

697 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Declarația mea politică se referă la creșterile de pensii din acest an și reprezintă un răspuns pentru colegii noștri care, la finalul anului trecut, după adoptarea în Guvern a noii Legi a pensiilor, *spuneau că nu o vor vota în Parlament1 2, pentru că nu ar fi existat sursele de finanțare* pentru cele două majorări din 2024, respectiv pentru creșterea punctului de pensie cu 13,8% de la 1 ianuarie și majorarea rezultată din recalculare, de la 1 septembrie.

În contextul ședinței

Săptămâna trecută am văzut execuția bugetară pe prima lună a anului curent. „Surpriza cea mare”, dacă pot spune așa, cel puțin pentru unii dintre colegi, s-a văzut la veniturile din contribuții, care sunt destinate pensiilor și serviciilor de sănătate. Aici s-a înregistrat o creștere de 25,7% față de aceeași lună din anul trecut. Avem deci o creștere a veniturilor la pensii mai mare decât majorarea de 13,8% care a fost acordată în luna ianuarie.* Iar acest lucru ne va permite să avem, la 1 septembrie, banii disponibili pentru acordarea celei de-a doua majorări pentru cele mai multe dintre pensii, în urma recalculării.

Vă întrebați probabil de unde a venit acest surplus. Cum a fost posibilă o astfel de „magie”, cum spunea un ilustru

contemporan? Ei bine, nu e nicio magie, nu e nimic ciudat. Este rezultatul unor politici sănătoase care au fost implementate anul trecut.

Am avut cel mai mare volum al investițiilor publice, unde am adus și foarte multe fonduri europene din PNRR și din exercițiul financiar obișnuit al Uniunii Europene. După cum știți, investițiile sunt trecute în buget la cheltuieli, la fel cum sunt trecute și scheme de ajutor de stat care s-au acordat investitorilor privați.

Este însă vorba de cheltuieli care produc efecte benefice în economie. Acest volum uriaș de investiții publice și private a angrenat o amplă mișcare pozitivă în economie. Firmele care au executat proiectele de investiții au avut nevoie de personal suplimentar. Au început să facă angajări. La fel s-a întâmplat și cu furnizorii acestora, care au trebuit să sporească producția de piese, de materiale de construcții etc. Deci și ei au trebuit să facă angajări pentru a-și putea onora comenzile. În plus, firmele care au primit ajutoarele de stat au avut condiție de a crea locuri de muncă plătite la un nivel decent.

Așadar, investițiile au determinat o creștere substanțială a cererii de forță de muncă. Așa se face că anul trecut România a atins un record absolut în privința numărului de angajați și de contracte de muncă. Peste un milion de contracte de muncă în plus și peste 600.000 de angajați în plus în 2023 față de anul 2022.

Toți acești angajați și toate aceste contracte de muncă suplimentare au însemnat mai multe contribuții plătite către bugetul de stat. Iar creșterea salariului minim din octombrie și cererea din ce în ce mai mare pentru angajați a determinat multe firme să majoreze salariile propriilor salariați, pentru a-și păstra forța de muncă existentă sau pentru a atrage noi angajați de pe piața muncii. Așa am ajuns ca, în luna decembrie 2023, salariul mediu net să fie mai mare cu peste 15% față de luna decembrie 2022, cu o creștere reală peste rata inflației, de circa 8%.

Deci investițiile și creșterea salariului minim sunt două măsuri ale Guvernului Marcel Ciolacu care au determinat majorări ale salariilor din economie. Iar, după cum bine știți, salarii mai mari înseamnă și contribuții sociale mai mari plătite la buget.

Sintetizând, investițiile au determinat creșterea numărului de angajați și a contractelor de muncă, iar creșterea salariului minim și cererea mare de forță de muncă au condus la o creștere a salariilor din economie. Toate acestea au determinat acea creștere de +25,7% a contribuțiilor sociale pentru pensii și pentru sănătate.

Prin urmare, nu e nicio magie. Este o viziune sănătoasă asupra economiei, în care cheltuielile cu investițiile nu trebuie privite ca un minus la buget, ci ca un factor determinat pentru creșterile viitoare de venituri, pentru buget și pentru pensii.*

Salut cu această ocazie decizia Guvernului de a aloca 7% pentru investițiile din acest an*, care, cu siguranță, vor genera efectele de multiplicare pe care le-am văzut acum și care vor asigura creșterea și sustenabilitate sănătoasă a pensiilor pe termen lung.