Ilie Sârbu

Declarația politică este intitulată „4,7 milioane de cartușe?!... Un fleac, i-am ciuruit!”.

Dacă nu era de ajuns ca prin măsurile de austeritate impuse până acum viața a milioane de oameni să fie distrusă, ei bine, Guvernul Boc IV s-a gândit să fure și ultima „armă” legală pe care o mai dețin românii: speranța că, după fiecare zi tot mai sumbră și mai adâncită în lipsuri în care și-ar fi putut striga durerea ieșind în stradă sau și-ar fi putut apăra demnitatea în fața celor care i-au umilit atât de des, ar putea recupera măcar o parte din drepturile subtilizate de guvernanți cu o conștiență atât de revoltătoare.

Pesemne că la auzul intenției Jandarmeriei Române de a achiziționa echipament de aproximativ 10 milioane de euro – peste 42,2 milioane de lei, așa cum reiese din anunțul de pe site-ul _www.e-licitatie.ro_ –, pentru „reprimarea revoltelor”, românii vor ajunge să nu se mai gândească nici măcar dacă să obțină autorizație de protest, darămite să iasă cu adevărat în stradă. Și au și de ce să se teamă: 10.000 de căști de protecție, 475 de pulverizatoare, 300 de pistoale-mitralieră, 406 puști, 33.500 de cartușe pentru lansatoare, 1.000 de grenade fumigene, 1.000 de petarde, 10.500 de grenade lacrimogene și 4,7 milioane de cartușe.

10.500 de grenade lacrimogene?! Pentru ce?

4,7 milioane de cartușe?! Pentru cine? Ar fi putut manifestațiile violente regretabile din ultima perioadă din Egipt și Tunisia să influențeze în vreun fel intențiile Ministerului Administrației și Internelor?

Să fie oare o coincidență faptul că data de 1 martie 2011, prevăzută pentru începerea procedurilor de atribuire a contractului, survine la scurt timp după incidentele de la Iași și Focșani, atunci când, de Ziua Unirii, românii adunați în stradă și-au întâmpinat conducătorii cu huiduieli și invective?

Să nu omitem faptul că una dintre atribuțiile forțelor de ordine este și aceea de a restabili ordinea publică, o acțiune specifică ce se bazează, la nevoie, și pe folosirea „mijloacelor și materialelor tehnice din dotare”, cu scopul de a redresa situația nou-creată și a o aduce la o stare de normalitate.

Deși purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, căpitanul Marius Teodorescu, a declarat ieri în cadrul emisiunii „Ora de foc” de la „Realitatea TV” – la care am participat și eu – că lista bunurilor care ar putea face obiectul unei achiziții este prevăzută în programul anual al achizițiilor publice, a răspuns evaziv și fără să mă lămurească câtuși de puțin la întrebările mele: „De ce necesarul nu se face în funcție de necesități și pentru ce preconizează că le sunt necesare asemenea cantități?”.

Mi se pare lipsită de importanță și, pe alocuri, sfidătoare încercarea stângace de a nu tulbura apele și mai mult prin afirmația: „Nu este necesar să cumpărăm tot, este doar un anunț de intenție.”

Dar cum în România, de șase ani încoace, se gândește strâmb și se acționează ca atare, se poate ca la baza unor astfel de decizii absurde să stea frica guvernanților de furia celor mulți, furia celor de care și-au bătut joc. Ce nu e de înțeles însă este dorința de a dota jandarmii de parcă la orizont s-ar profila un adevărat război! Un război împotriva pensionarilor amărâți, împotriva profesorilor și cadrelor medicale, împotriva colegilor polițiști. Să nu mai vorbim de faptul că această achiziție de 10 milioane de euro se face într-un moment mult prea delicat, total nepotrivit pentru ca poporul român să poată înțelege utilitatea acesteia. Desigur, e mult mai ușor să reprimi potențiale revolte, decât să te zbați să găsești soluții pentru a le preîntâmpina...