Emilian Valentin Frâncu

Declarația politică este intitulată „Absența unei strategii de emancipare a mediului rural înseamnă manipulare în scop electoral”.

Anual, se întâmplă un fenomen pe care refuzăm cu toții să îl vedem sau nu ne place să îl observăm: mediul rural se degradează de la o zi la alta, primitivismul se adâncește, contingent cu un grad de pauperizare endemică.

Lumea satului de azi sărăcește din ce în ce mai mult la nivel de informație, la nivel de conduită, patologia se mută și, mai rău, își găsește cuib în lumea satului.

În mediul rural întâlnim cele mai multe acte de violență, plecând de la cea domestică, deoarece femeia de la țară este victimă certă a unui patriarhat de-a dreptul medieval. Violența fizică, violul, incestul, crima, violența intelectuală – și mă refer aici la analfabetism, semidoctism, oligofrenie – cresc procentual spre proporții care pe mine unul mă îngrijorează.

Deja în mediul rural, cu excepția Bisericii, nu există repere informaționale, nu există societate civilă, nu există ziare, nu există cabinete de psihologie sau planning, nu există case de avocatură, nu există repere, nici măcar incipiente, ale unui trai european, civilizat.

Singurul mod prin care omul de la țară se informează este mesajul preluat de la televizor și, din păcate, aici rating fac show-urile de tip lazarovian, iar societatea civilă este cârciuma satului!

În urmă cu un an, am privit, recunosc, în mod pozitiv programul cu cele „10 case pentru specialiști – Renașterea satului românesc” și mi-am spus: iată un lucru bun. Mi-am spus că trebuie să girez măcar moral încercarea pe care vrea să o facă ministrul Udrea.

Mă gândeam că prin aducerea în mediul rural și statuarea a 10 intelectuali de diferite specialități se creează un prim nucleu de societate civilă – ingineri, dascăli, medici, juriști. Am inițiat chiar și un proiect legislativ (devenit lege) prin care se bucurau de facilitați tip ANL și specialiștii care alegeau să-și construiască singuri o casă în mediul rural, unde urmau să lucreze. Dar, ca toate programele anunțate cu surle și trâmbițe ale actualei puteri, și acesta s-a dovedit doar o gogoașă umflată artificial, fără nici cea mai mică dorință de punere în practică. Mii de primării, sincer, au această idee, au o statistică privind necesarul de personal cu studii superioare de care au nevoie, s-au făcut centralizări la nivelul prefecturilor și... gata!, aici s-a oprit totul. Nimic! O minciună servită frumos, ambalată în staniol și înăuntru nimic. O altă formă fără fond servită poporului.

Toate acestea mă duc cu gândul la pregătirea pe mai departe a manipulării omului de la țară. Sunt ferm convins că și la următoarele scrutine electorale omul de la țară va fi manipulat cu o portocală, un kil de ulei și o excursie pe la biserici, contra unui vot portocaliu.

Lipsa unei societăți civile autentice, lipsa unei strategii de emancipare a vieții rurale, lipsa unui program de educație a populației din mediul rural vor adânci pe mai departe prăpastia dintre orășean și fermierul simplu.