Ion Popa

Declarația politică se intitulează „Distrugerea ecosistemului de pe apele argeșene Capra, Buda, Topolog și Râul Doamnei, precum și promovarea unor legi de defrișare a pădurilor României”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnul prim-ministru Victor Ponta declara, în timpul campaniei electorale pentru președinția Consiliului Județean Argeș, că va opri toate ilegalitățile comise de băieții deștepți din energie, precum și abuzurile legate de defrișări de pădure.

Interesat este faptul că unul dintre acești băieți deștepți deține ansamblul de microhidrocentrale de pe pârâurile și râurile Capra, Buda, Topolog și Râul Doamnei, ce izvorăsc din Munții Făgărașului. Amenajarea microhidrocentralelor pe cursurile râurilor din Făgăraș afectează grav mediul înconjurător – în special ariile protejate –, dar are loc și o distrugere a albiei râurilor argeșene din zona Transfăgărășanului, albii care, alături de fondul forestier aferent, sunt afectate de construirea unor microhidrocentrale. Un semnal de alarmă în acest sens a fost dat și de un raport al Comisiei Europene, citat de cotidianul britanic „The Guardian”, cu privire la distrugerea ecosistemului din zona montană a Argeșului: „Mai mult de 500 de microhidrocentrale funcționează sau sunt în diferite stadii de construcție și planificare în Carpații Meridionali, în mare măsură în arii protejate și parcuri naționale. (...) La 30 septembrie 2013, în România se aflau în funcțiune 3.393 de MW din surse regenerabile, din care turbine eoliene de 2.307 MW, panouri fotovoltaice de 553 de MW, microhidrocentrale de 480 de MW și proiecte pe biomasă de 53 de MW, conform Transelectrica. Numărul microhidrocentralelor crește, iar gurile rele spun că lipsa de interes a autorităților locale față de construcțiile ilegale este dublată de o inacțiune la nivelul aparatului central. Odată cu construcția unei microhidrocentrale, râurilor de munte le sunt deviate albiile firești, între 80 și 90% din fluxul de apă este mutat prin țevi, cu consecințe grave asupra ecosistemelor, inclusiv reproducerea unor specii de salmonide precum păstrăvul. Subvenționarea generoasă a energiei regenerabile a dus la construcția a aproape 500 de microunități hidro, care produc mai puțin de 4% din energia necesară țării și au beneficiat de profituri de până la 500%. Multe din aceste proiecte sunt ilegale în atât de multe aspecte, încât doar cei foarte puternici și bine conectați au acces la astfel de proiecte. Întrucât profiturile sunt cele mai mari în cazul în care râurile curg mai repede, investitorii sunt atrași în adâncul munților, în multe cazuri, în parcuri naturale de stat, protejate în conformitate cu legislația internă și a UE.”

În dezbaterile organizate de ONG-urile interesate de soarta râurilor și a climatului geografic din Făgăraș, în care s-au discutat problemele legate de riscurile de mediu ale amenajărilor de microhidrocentrale pe râurile de munte din România, au susținut că lucrările au la bază acorduri de mediu care nu ar fi trebuit eliberate de autorități, cu atât mai mult cu cât acestea se fac în situri protejate – Natura 2000.