Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Rog liderii grupurilor parlamentare prezenți să solicite colegilor care sunt în Senatul României să poftească în sală.

Îi rog pe domnii secretari care astăzi îmi vor face onoarea să fie împreună cu mine la prezidiu să vină la ședință. Mulțumesc.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Îl rog pe domnul secretar Rotaru să facă prezența totuși, pentru a începe ședința, dacă nu la 10.30, că e mult prea târziu, măcar la 11.00.

Mulțumesc tare mult.

## **Domnul Ion Rotaru:**

|**Domnul Ion Rotaru:**|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|absent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|absent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent|

|Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |---|---| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|învoire| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|absent| |Butnaru Florinel|absent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Câmpeanu Mariana|absentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|absent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Cordoș Alexandru|delegație| ||externă| |Corlățean Titus|Guvern| |Coste Marius|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|absent| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|prezent| |Cristina Ioan|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Drăghici Damian|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent| |Durbacă Eugen|prezent| |Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru|absent| |Federovici Doina Elena|absentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|absent|

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/27.VI.2014

|Firea Gabriela|prezentă|Păran Dorin|prezent| |---|---|---|---| |Florian Daniel Cristian|prezent|Păunescu Teiu|absent| |Flutur Gheorghe|prezent|Pelican Dumitru|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Pereș Alexandru|prezent| |Geoană Mircea Dan|absent|Pop Gheorghe|prezent| |Ghilea Găvrilă|absent|Pop Liviu Marian|prezent| |Ghișe Ioan|absent|Popa Constantin|absent| |Grapă Sebastian|absent|Popa Florian|prezent| |Grigoraș Viorel|prezent|Popa Ion|prezent| |Hașotti Puiu|prezent|Popa Mihaela|delegație| |Ichim Paul|prezent||externă| |Igaș Traian Constantin|absent|Popa Nicolae Vlad|prezent| |Iliescu Lucian|prezent|Popescu Corneliu|absent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Popescu Dumitru Dian|absent| |Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu|prezent<br>prezent<br>absent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion Simeon<br>Rădulescu Cristian|absent<br>prezent<br>absent| |Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila<br>László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion<br>Marian Dan Mihai<br>Marian Valer<br>Marin Nicolae<br>Markó Béla<br>Mazăre Alexandru<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin<br>Mocanu Victor|prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>delegație<br>absent<br>absent<br>prezentă<br>prezent<br>absent|Rogojan Mihai Ciprian<br>Roșca-Stănescu Sorin Ștefan<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel<br>Sârbu Ilie<br>Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>Guvern<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>Guvern| |Moga Nicolae|prezent|Tișe Alin Păunel|absent| |Mohanu Nicolae|prezent|Toma Ion|absent| |Mora Ákos Daniel|absent|Todirașcu Valeriu|prezent| |Motoc Octavian|prezent|Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Mutu Gabriel|prezent|Tudor Doina Anca|absentă| |Nasta Nicolae|prezent|Țapu-Nazare Eugen|absent| |Neagu Nicolae|prezent|Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Neculoiu Marius|prezent|Valeca Șerban Constantin|prezent| |Nicoară Marius Petre|absent|Vasiliev Marian|prezent| |Nicolae Șerban|prezent|Vâlcov Darius Bogdan|prezent| |Nicula Vasile Cosmin|prezent|Vegh Alexandru|prezent| |Nistor Vasile|prezent|Verestóy Attila|prezent| |Niță Mihai|absent|Vochițoiu Haralambie|prezent| |Nițu Remus Daniel|absent|Voinea Florea|prezent| |Obreja Marius Lucian|prezent|Volosevici Andrei Liviu|absent| |Oprea Dumitru|prezent|Vosganian Varujan|absent| |Oprea Gabriel|Guvern|Zisu Ionuț Elie|prezent| |Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu|prezent<br>prezent|**Domnul Ioan Chelaru:**|| |Pașca Liviu Titus|prezent|Numai o secundă. Îi rog pe colegii senatori care sunt p|| |Pașcan Emil Marius|prezent|hol, eventual la cafea sau în birouri, să poftească în sală s|| |Pataki Csaba|prezent|putem deschide ședința. Este unsprezece fără două minut|| |Pavel Marian|prezent|și aș vrea la 11.00 să începem ședința de plen.||

Vă rog să luați loc. Folosiți cartelele, vă rog.

Poftiți, doamnă Jipa, vă rugăm frumos. Onorați de prezența dumneavoastră astăzi. Domnule Ioniță, luați loc, vă rog.

Bună dimineața, stimați colegi!

Dați-mi voie să declar deschisă ședința de astăzi, să anunț că din totalul de 169 de senatori și-au înregistrat participarea 102 colegi, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș. Ordinea de zi v-a fost distribuită. Sunt comentarii? Liderul Grupului PNL, vă rog, microfonul central. Vă rog, stimați colegi, să luați loc, urmează vot.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu sunt comentarii. Doream doar să informez plenul Senatului, pe doamnele și domnii senatori, că un număr de 58 de senatori au inițiat o moțiune simplă. Găsim că nicio sesiune fără moțiune, cu toate că pot fi și mai multe moțiuni simple într-o singură sesiune. Conform regulamentului, vă înaintez textul acestei moțiuni și trebuie îndeplinite formalitățile regulamentare. Moțiunea se numește „Guvernul Ponta este incapabil să scrie după dictare”.

## **Din sală:**

Chiar așa?

Vă rog! Domnule lider, vă rog eu frumos. Înaintați-mi moțiunea.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Nu pot să mai fac un comentariu?

Că mă apostrofează colegii.

## **Din sală:**

La vot... Nu dialogați cu tribuna...

Ce spuneți, doamnă senator Andronescu? Nu se mai poartă dictarea?

Domnule Hașotti! Sunteți cu atâta experiență, vă rog eu frumos, înaintați textul moțiunii simple.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Pot să vă spun ceva care să nu vă convină, dar mă uit la domnul Ilie Sârbu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Am luat act de textul moțiunii simple depuse de Grupurile parlamentare ale PNL și PDL. Constat că îndeplinește prevederile art. 153 din regulament. Voi înainta textul moțiunii semnate de cei doi lideri – domnii senatori Puiu Hașotti și Dumitru Oprea – președintelui Senatului, ca, astăzi, dumnealui să fixeze termen pentru dezbateri, să înainteze textul și Guvernului, și ministerului de resort și, în șase zile, conform regulamentului, să stabilească termen pentru dezbateri.

Continuăm lucrările. Ordinea de zi v-a fost distribuită. Sunt comentarii legate de ordinea de zi?

Nu sunt.

Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi: de la ora 11.00 la ora 13.00, lucrări în plenul Senatului; de la 13.00 la 13.30, pauză; la ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; între 13.30 și 15.00, declarații politice; de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente.

Există comentarii?

Dacă nu există, supun aprobării dumneavoastră programul de lucru.

Supun aprobării dumneavoastră, după ce îi voi da citire, și programul de lucru al Senatului pentru perioada 23–30 iunie 2014. El a fost discutat și aprobat în Biroul permanent și ar fi următorul:

Luni, 23 iunie:

- de la ora 9.00 la ora 11.00, activități în comisii

- parlamentare;

- la 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului;

- la 14.00, lucrări în grupurile parlamentare;

- între 15.00 și 19.00, lucrări în plenul Senatului;

- între 19.00 și 19.10, pauză;

- între 19.10 și 20.40, întrebări, interpelări.

Marți, 24 iunie:

- de la ora 9.00 la ora 13.00, lucrări în plenul Senatului;

- între 13.30 și 15.00, declarații politice;

- la 15.00, lucrări în comisiile permanente.

Miercuri, 25 iunie, și, joi, 26 iunie, lucrări în comisiile permanente.

Vineri, 26 iunie, și sâmbătă, 27 iunie, activități în colegiile electorale.

Luni, 30 iunie, lucrări în comisiile permanente.

Legat de programul pentru săptămâna viitoare, domnul senator Puiu Hașotti.

Vă rog frumos _. (Discuții în sală.)_

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, riscul unor adoptări tacite nu există și cele mai apropiate propuneri sau proiecte sunt, dacă nu mă înșel, în jur de 19 septembrie 2014. După toate probabilitățile, moțiunea simplă pe care doar acum câteva momente am depus-o poate fi dezbătută, cum spune regulamentul, în termen de maximum șase zile. Termenul de maximum șase zile este luni.

Pregătirea dezbaterilor acestei moțiuni, discuțiile politice, care, acum, la sfârșit de sesiune, la unele grupuri sau cel puțin la două dintre ele, sunt mai intense..., cred că ar face necesar ca, de la ora 14.00 la ora 16.00, să avem ședințe de grup. Nu avem niciun fel de problemă, niciun fel de presiune, cred că de la ora 16.00 putem intra în ordinea de zi. Vă repet, conform tuturor probabilităților și analizei regulamentului, va trebui să fie dezbătută lunea viitoare.

Așadar, propunerea mea este să aveți îngăduința să fiți de acord ca să avem un program de dezbatere de luni de la ora 16.00. Noi, oricum, liberalii, nu avem un program care să ne țină blocați până la ora 16.00.

Vă mulțumesc.

Amânați moțiunea!

Programul de lucru, modificat cu propunerea făcută, a fost aprobat cu 103 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere. Stimați colegi, supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi a ședinței de astăzi...

Liderul Grupului parlamentar al PSD, domnul Ilie Sârbu. Vă rog, propuneri.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Avem o rugăminte din partea grupului, a ministerelor și a colegilor care sunt inițiatori. Să trecem punctul 19, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele pentru consumatori, și punctul 25, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 28 iulie – Ziua națională a Ambulanței din România, mai în față, având în vedere că mai avem aproximativ o oră și ceva de legiferat.

Care va fi poziția? Poate o decidem... Punctul 25 am înțeles că poate fi în locul punctului 8 și punctul 19 să-l aducem...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Există și alte puncte de vedere?

Vă reamintesc că discutăm programul de lucru pentru săptămâna viitoare. Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Punctele 19 și 25 să fie aduse în față, să intre în cele două...

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Care program? Cu modificările?

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Cu modificarea cerută de Hașotti.

Pe ce loc?

8 și 9.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Există o propunere făcută de liderul Puiu Hașotti. Sigur că pe aceasta o supun întâi.

Deci propunerea dumneavoastră se referă la împrejurarea că luni dimineață...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Între ora 16.00 și 19.00 să fie... Să mai prezinte o dată ce vrea el.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Ora 16.00... Plenul să înceapă la ora 16.00!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Deci doriți ca plenul să înceapă de la ora 16.00.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea pe care liderul PNL a făcut-o, ca programul propus de Biroul permanent să fie modificat, în sensul în care ședința de plen să înceapă luni la ora 16.00.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea pe care a făcut-o liderul Grupului parlamentar al PSD. Vă rog să votați.

91 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere. Programul de lucru a fost aprobat, cu modificările propuse de către Grupul PSD, în sensul că punctul 19 și punctul 25 vor deveni punctul 8 și punctul 9.

Vă aduc la cunoștință, stimați colegi, că ora 12.30 este ora stabilită pentru votul final pentru legile organice de astăzi.

Punctul 2 din ordinea de zi, informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona.

Stimați colegi, vă aduc la cunoștință că, în conformitate cu prevederile punctului 11 din Procedura de lucru și mecanismul decizional al Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar în temeiul Tratatului de la Lisabona, aduc la cunoștința plenului Senatului că următoarele propuneri de acte normative nu încalcă principiul subsidiarității și principiul proporționalității: 1. Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic – COM(2014) 212 final.

2. Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2007/36/CE în ceea ce privește încurajarea implicării pe termen lung a acționarilor și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește anumite elemente ale declarației privind guvernanța corporativă – COM(2014) 213 final.

3. Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire și descurajare a muncii la negru – COM(2014) 221 final.

4. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a vizei de circuit și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a regulamentelor (CE) nr. 562/2006 și (CE) nr. 767/2008 – COM(2014) 163 final.

5. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Codul de vize al Uniunii (Codul de vize) – COM(2014) 164 final.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da, da, da. Numai o secundă. Numai o secundă.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

I-a scăpat un paragraf, atâta tot. Nicio problemă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da, am sărit peste punctul 5. Îmi cer scuze. Revenim la punctul 5. Da, da.

Am sărit peste punctul 5 din greșeală. Îmi cer scuze, revenim la punctul 5.

Supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 107 din regulament, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență a unor acte normative care au fost discutate în Biroul permanent în 16 iunie anul curent. 1. Proiectul de lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 5 martie 2014...

Vă rog, pe procedură, dacă insistați.

Păi, nu, nu... Insistați. Nu puteți să spuneți că nu insistați. Ați venit de două ori la microfon pentru asta.

Păi, insist, fiindcă dumneavoastră insistați în a greși. Nu puteți să...

Dacă greșesc, îmi cer scuze. Dacă greșesc, îmi cer scuze.

Domnule președinte de ședință, nu puteți să-l puneți la accept de procedură de urgență și la punctul 6 să fie deja pe ordinea de zi.

Nu. Am revenit și am spus că am sărit, din greșeală...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Atunci, propunem schimbarea ordinii de zi. Anulăm punctul 6, temporar, ca să puteți să dați drumul la procedură de urgență la punctul 5. Nu puteți să mergeți de la prezumția asta, că Senatul dă un vot generalizat...

Deci la punctul 6 este punctul 5, care, dacă nu va primi vot, nu are cum să fie punctul 6. Este altceva.

Deci, încă o dată, nu puteți... Și ați mai făcut greșeala asta încă o dată. Este pe tehnică legislativă. Îl propuneți să intre în procedură de urgență și, la punctul 6, deja l-ați pus. Păi, prin ce procedură de urgență a trecut, ca să fie la punctul 6?

Domnule, este a câta oară când gafați?

Deci revenim, am înțeles și observația dumneavoastră, o luăm ca atare. Ea este aprobată în Biroul permanent.

La punctul 5 de pe ordinea de zi, primul punct care se referă la procedură de urgență privește Proiectul de lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internațional din 26 martie 2014.

Inițiatorul susține procedura de urgență? Vă rog.

Vă rog, microfonul 9.

**Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Domnule președinte, Guvernul susține adoptarea în procedură de urgență.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență. Cine este pentru?

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii societăților comerciale nr. 31/1990. Inițiatori, un grup de senatori.

Dacă există dintre inițiatori?

Nu există.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și al protecției sociale.

Dacă inițiatorii sunt prezenți, dacă insistă? Nu insistă.

4. Propunerea legislativă privind Legea zootehniei, inițiată de un grup de colegi.

Dacă există colegi care susțin? Nu există.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii apiculturii nr. 383/2013, inițiată de un grup de senatori și deputați.

Nu se susține.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Nu se susține.

7. Propunerea legislativă pentru completarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Nu se susține.

8. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 53 din 2003 privind Codul muncii.

Nu se susține.

Eu consider că interpretarea, așa, forțată a Regulamentului Senatului trebuie să aibă un final.

Dacă astăzi am trecut procedură de urgență, asta înseamnă că se va derula într-un timp mai scurt, urmând ca în Biroul permanent al Senatului să se stabilească comisiile, să se dea drumul la rapoarte și toate cele.

Deci dumneavoastră, din start, ne obligați pe noi să fim în afara regulamentului. Ați aprobat procedura de urgență la punctul anterior și acum, deja, aveți și rapoarte, ne-am și spus punctul de vedere, fără ca noi să știm despre ce este vorba.

Deci lucrurile astea ar trebui să înceteze și, în cel mai fericit caz, să cerem retrimitere la comisie, pentru că nu poate să treacă așa un document atât de important, sfidând Regulamentul Senatului României. Nu se poate.

Tot pe procedură, domnul senator Ilie Sârbu.

Acum, știm cu toții că e o simplă formalitate. Dacă vrem să rămânem în formă, rămânem așa. Ați fost la Biroul permanent...

Exact.

...când s-a stabilit să se trimită la comisii. Au dat rapoarte, au terminat tot. E o formalitate, că n-am mai avut când să discutăm. Vom avea și la ora 13.00 ședință de Birou permanent, ca să stabilim ordinea de zi pentru săptămâna viitoare. De aia e o formă. Dacă vrem să ne cramponăm și să rămânem la ora 11.30 tot în discuții pe marginea ordinii de zi, sala se face tot mai „arhiplină”, o să avem aceeași situație. În zece minute nu avem cvorum și plecăm acasă.

Știu că acesta e rolul opoziției, să ne atragă atenția, să ne tragă de mânecă, e adevărat, și e bine că e așa, ca să nu cădem în abuzuri, să nu cădem în alte situații, dar, când totuși lucrurile sunt doar formale, cred eu că nu ar trebui să facem atâta caz.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință că în ședința Biroului permanent de săptămâna aceasta, când s-a stabilit ordinea de zi, s-a aprobat ordinea de zi, acest proiect de lege era, într-adevăr, în procedură de urgență și așa s-a aprobat în Biroul permanent.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Attila György.

Vă rog să susțineți proiectul.

Procedură.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Domnule, vreți să rămâneți numai cei din Biroul permanent al Senatului, șase sau câți sunteți, care votați orice?

Rămâneți dumneavoastră.

Rămâneți dumneavoastră și votați ce vreți, dar eu nu pot..., nu pot să implic Grupul PDL la o fărădelege.

Deci în Biroul permanent al Senatului s-a votat ceva ce nu există. Dacă astăzi, în Senat, am dat procedură de urgență, ce ați votat dumneavoastră în Biroul permanent? Ce ați votat?

Introducerea pe ordinea de zi a proiectului.

Iar eu am cerut să-l retrimitem la comisie, ca să intre pe procedură până luni sau marți. Asta era procedura corectă.

Acum, dincolo de faptul că nu e nici politic, nici moral să vorbim de algoritmul pe care îl avem în Biroul permanent și chiar în structura Senatului, fiindcă nu l-am dat noi, l-a dat electoratul... Dacă nici electoratul nu mai contează pentru dumneavoastră, mă rog, e punctul dumneavoastră de vedere... pentru noi contează.

Dar, dincolo de asta, rugămintea mea e să supuneți la vot propunerea și, dacă trece, bine, dacă nu, asta e situația.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Bun.

## Propunerea care?

Să scoatem de pe ordinea de zi acest punct și să-l introducem marți sau miercuri.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Cum e corect în Regulamentul Senatului!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Regulamentul Senatului spune așa: dacă este aprobată procedură de urgență, putem, din secunda următoare, să introducem pe ordinea de zi proiectul.

Dar nu spune „în următoarea secundă”, așa cum nu spune nici „după cinci zile”.

Domnul secretar Pereș dorește să ne lămurească.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, n-aș fi intervenit, dacă nu găseam niște interpretări ciudate ale regulamentului în această speță a procedurii de urgență. Și domnul Oprea are dreptate. Plenul aprobă procedura de urgență, pe care Biroul permanent a aprobat-o în ultima ședință. Plenul aprobă, dar asta nu înseamnă ca, după 20 de secunde sau 50 de secunde, să și apară un raport, pentru că nu a ajuns la comisie încă.

Deci plenul...

Dar îmi pare foarte rău, domnule Sârbu. Cum să ajungă la comisie, din moment ce acum aprob procedura de urgență fixată de către Biroul permanent?

Sigur că e o situație... Deci asta vreau s-o lămuresc. E o situație de excepție și sigur că există și... Dacă vreți propuneri de excepție, să fixăm în regulament niște proceduri de super urgență sau extremă urgență, dacă doriți, și, atunci, puteți face orișice.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Există dezbateri generale?

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Procedură.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării plenului propunerea care s-a făcut, de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege.

Continuăm dezbaterile.

Dau cuvântul domnului Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, pentru susținerea proiectului de lege.

Vă rog, microfonul 9.

## Mulțumesc frumos.

Prin prezentul proiect de act normativ se propune și se susține adoptarea de către Parlament a legii de ratificare a Scrisorii de intenție semnate pe data de 5 martie 2014 și aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi al FMI din 26 martie 2014, în care este reflectat stadiul principalelor condiționalități convenite în cadrul noului angajament stand-by de tip preventiv, ce se va derula pe o perioadă de doi ani, respectiv 2013–2015, obiectivele principale ale acestuia fiind: asigurarea sustenabilității finanțelor publice, continuarea politicilor monetare și a celor din sectorul financiar pentru menținerea unor rezerve și creșterea rezilienței în eventualitatea unor șocuri externe și continuarea implementării de reforme structurale.

Valoarea totală a angajamentului este de 1,75 miliarde DST, aproximativ 2 miliarde de euro, reprezentând 170% din cotă, și este complementar asistenței financiare de tip preventiv.

Guvernul susține adoptarea proiectului de act normativ. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, președintele comisiei, microfonul 7.

Vă rog.

Pe procedură!

## **Domnul Dumitru Oprea:**

După ce s-a trecut la punctul 5 procedura de urgență, trebuia să cereți permisiunea ca în Comisia de buget să se poată lucra în paralel cu plenul Senatului, să vă retrageți și să veniți cu raportul făcut. Altfel este încălcare flagrantă a Regulamentului Senatului.

Deci ca o comisie, după ce s-a dat votul Senatului privind procedura de urgență, să fi lucrat, trebuia să ceară votul plenului să meargă și să simuleze raportul făcut, să vină apoi și să spună ce a făcut.

Așa... este o încălcare flagrantă – a câta? – din Regulamentul Senatului.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră...

Stimați colegi, declar dezbaterile închise.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, așa cum ați văzut, fără amendamente. Senatul este Cameră decizională.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Vă rog să votați.

59 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, nicio abținere. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege. Din partea Guvernului României, domnul Iulian Chiriac,

## da?

Iulian Chiriac – secretar de stat în Ministerul Sănătății. Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul, pe scurt.

## **Domnul Francisk Iulian Chiriac** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate doamne și stimați domni senatori,

Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, în vederea implementării corespunzătoare a acquis-ului comunitar și a angajamentelor ce revin României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, cu privire la transparența măsurilor care reglementează includerea medicamentelor în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de sănătate, în concordanță cu prevederile Directivei 89/105/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemului național de asigurări de sănătate.

Totodată, se reglementează ca modalitatea de utilizare și completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului să fie stabilită prin norme metodologice aprobate prin hotărâre de guvern. Prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, se reglementează ca vârsta de pensionare pentru asistenți medicali generaliști și asistenți medicali să fie de 65 de ani, indiferent de sex, având în vedere faptul că scăderea vârstei de pensionare, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, riscă diminuarea...

Vă rog să finalizați, domnule ministru.

## Gata. Într-un minut.

...drastică a numărului de asistenți medicali și moașe angajați în unitățile sanitare publice, care se confruntă deja cu un deficit major de personal de specialitate.

Guvernul susține aprobarea proiectului de act normativ în baza raportului de admitere, cu amendamente, al comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, președintele acesteia.

Domnule senator, vă rog, microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că domnul secretar de stat a citat în totalitate raportul comisiei, adaug doar puțin la el. În urma dezbaterilor din 11 iunie 2014, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raportul de admitere, cu un amendament admis, amendament propus de domnul senator Bujor Dumitru Marcel, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, este o lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Pentru cei ce nu știu, este vorba de un amendament care completează, de fapt, ordonanța. În ce sens? Că a fost o perioadă de 10–14 zile în care funcționarii publici au și trimis la pensie o serie de asistenți medicali, moașe, șefi de laboratoare, și acest interval de zece zile nu este cuprins. În sensul acesta vine domnul coleg să ne ajute, așa încât supun spre dezbatere raportul de admitere, cu amendamentul admis.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale, vă rog.

Din partea Grupului PDL, domnul senator Oprea.

Doar pentru stenogramă. Îi aducem la cunoștință domnului secretar de stat că nu există „cquis” comunitar, ci acquis comunitar..., dumnealui ne-a prezentat „cquis-ul” comunitar.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dezbateri generale, dacă există. Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale. Intrăm pe vot asupra proiectul de lege. Vă aduc la cunoștință că este vorba de un raport de admitere, cu un amendament admis, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră...

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentul admis.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Punctul 19 din ordinea de zi fixată inițial, punctul 8 de astăzi – vă rog să verificați fiecare –, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele pentru consumatori.

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorul este prezent?

Doamnă deputat, vă rog, aveți cuvântul, pe scurt.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimate colege, stimați colegi senatori,

Sunt astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă solicita susținerea pentru adoptarea unui proiect legislativ care își propune să rezolve o problemă socială a României, și anume creditele neperformante, ratele restante la bănci, rate bancare majorate exclusiv din cauza fluctuațiilor de schimb valutar.

Esența propunerii mele legislative vizează dreptul consumatorilor de bună-credință, persoane fizice sau juridice, de a putea solicita conversia creditelor în moneda națională sau într-o altă monedă aleasă de consumator.

Am încredere că îi veți acorda un vot favorabil, pentru a da, astfel, o șansă reală consumatorilor de credite de bună-credință, care s-au trezit cu ratele dublate peste noapte, exclusiv din cauza fluctuațiilor de curs valutar, să nuși piardă casele sau agoniseala de o viață în urma executărilor silite.

Modificarea acestei ordonanțe, în sensul introducerii dreptului de a converti creditele în moneda națională, fără comisioane, costuri adiționale sau garanții suplimentare, are rostul de a contrabalansa majorarea ratelor bancare pe care le plătesc românii lună de lună, o majorare care, așa cum am precizat, se datorează exclusiv fluctuațiilor cursului de schimb valutar.

Mulțumesc tare mult, doamnă deputat.

Din partea Guvernului României, domnul Vlad Bontea, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Vă rog, pe scurt.

## **Domnul Vlad Bontea** _– vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere faptul că autoritatea are drept principal scop garantarea drepturilor și intereselor consumatorilor și dat fiind faptul că, de-a lungul timpului, a fost înregistrat în evidența noastră un număr considerabil de reclamații pe aspecte ce țin de situația contractuală a consumatorilor, considerăm propunerea legislativă ca fiind de bun augur.

În sensul celor precizate, Guvernul României, prin Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, susține propunerea legislativă în forma adoptată prin raportul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc tare mult.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnule președinte, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Avem avize favorabile din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru drepturile omului.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă și avizele primite și au hotărât, cu 5 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise, cuprinse în anexa care face parte din prezentul raport.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale, vă rog. Nu există.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamente.

- Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 25, Propunerea legislativă privind instituirea zilei

- de 28 iulie – Ziua națională a Ambulanței din România. Inițiatorul este prezent? Nu este.

Din partea Guvernului României, domnule ministru, aveți cuvântul.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul susține promovarea acestei inițiative legislative, având în vedere atât faptul că prima societate de salvare din București a apărut în data de 28 iulie 1906, la inițiativa profesorului Nicolae Minovici, cât și faptul că prezenta inițiativă legislativă nu are impact financiar și vă mai reamintesc că nu are caracter de zi liberă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Președintele comisiei. Vă rog, domnule doctor.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 3.06.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu există. Închei dezbaterile generale. Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Raportul și propunerea legislativă au fost adoptate.

Revenim la punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2013 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. 56 din Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și...

## **Din sală:**

Este punctul 8!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da, îmi asum eu, că așa se întâmplă întotdeauna.

Ați avut ocazia să vedeți ce s-a întâmplat, de asta...

Punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură.

Cerere de reexaminare.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului prezent astăzi. Vă rog, doamnă ministru, microfonul 8.

**Doamna Irina Sanda Marin-Cajal** _– subsecretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2013 a avut un traseu parlamentar, în timp, prelungit, ceea ce a permis reanalizarea unor articole în ședințele celor două Camere.

În acest fel, considerăm că forma propusă de Parlament spre promulgare este cea care servește cel mai bine intereselor culturale naționale.

Prin cererea de reexaminare solicitată de președinte se face referire la un posibil conflict de interese, așa cum este reglementat de Codul penal și prin abrogarea literei f), care face referire la îndeplinirea cumulativă a condiției de a nu deține o funcție de conducere la o altă instituție din România pentru persoana fizică căreia i s-ar încredința managementul unei instituții publice de cultură.

Mulțumim doamnei secretar de stat Irina Cajal.

Din partea comisiei de specialitate, domnul Georgică Severin, președintele comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cererea de reexaminare formulată de Președintele României, în data de 17 aprilie 2013, se consideră că

înlăturarea condiției prevăzute de art. 1 punctul 3 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2013... nu este oportună această eliminare, putând duce la crearea unor posibile conflicte de interese.

În fapt, la art. 3 al ordonanței de urgență, în formularea modificată, sunt enumerate condițiile pe care o persoană fizică trebuie să le îndeplinească pentru a i se putea încredința managementul unei instituții publice de cultură, iar la litera f) se stipulează „nu deține o funcție de conducere la o altă instituție din România”.

Cu adresa nr. XXII/405/2014, Comisia pentru buget, finanțe ne-a transmis aviz favorabil asupra cererii de reexaminare, iar cu adresa nr. XXVIII/119/28 mai 2014, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială ne-a transmis avizul negativ asupra obiecției formulate în cererea de reexaminare.

În ședința din 11 iunie anul curent, Comisia pentru cultură și media a procedat la reexaminarea privind aprobarea ordonanței menționate și, luând în dezbatere obiecția formulată în cererea de reexaminare, membrii comisiei au observat că la art. 29 alin. (3) și (4) din ordonanța de urgență, astfel cum a fost modificată, se prevede – alin. (3): „În cazul în care câștigătorul concursului de management deține o funcție de execuție sau de conducere în aceeași instituție ori în alte instituții de cultură, contractul individual de muncă pentru funcția respectivă se suspendă pe durata contractului de management”, iar la alin. (4) se prevede că suspendarea contractului individual de muncă își produce efectele de la data semnării contractului de management până la data încetării acestuia.

Aceste prevederi au fost considerate acoperitoare de comisie pentru situația în care s-ar ivi un conflict de interese, iar prevederile art. 3 lit. f) au fost eliminate pentru a nu se crea o situație confuză în care cel care ar deține o funcție de conducere într-o instituție de cultură ar fi împiedicat să se prezinte la concursul pentru ocuparea funcției de manager.

Mulțumesc.

Având în vedere... S-a votat pentru menținerea legii în forma trimisă la promulgare și vorbim de un proiect de lege la care Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc tare mult, domnule președinte. Dezbateri generale, vă rog. Domnul senator Dobra și domnul... Domnul senator Dobra. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu facem decât să intrăm, să reintrăm, să redeschidem, prin tot felul de reexaminări, psihoza incompatibilităților între atâtea funcții din România. Nici nu văd de ce sau nici nu văd cine ar fi potrivit să conducă vreun muzeu, în afară de niște oameni care deja sunt legitimați în domeniul acesta cultural și care, poate, întâmplător, sunt directori de școală, directori de eu mai știu ce instituție și așa mai departe.

Am ajuns cu toții la o psihoză. Primarii să nu fi condus vreodată, dacă se poate, vreo societate comercială și nici să nu conducă, deputații, senatorii, parlamentarii să nu fi făcut vreodată ceva în viața lor, că, sigur, le găsim undeva, în CV, vreo acțiune uitată, netrecută în declarația de avere și așa mai departe.

În felul acesta, punând atâtea opreliști, că am avut, nu de curând... ne-a părăsit un academician – da? – dintre parlamentari, că era incompatibil și dânsul. În felul acesta, o să facem școli de domnișoare la care, după aceea, o să le numim conducători, manageri și, în general, șefi ai acestei țări, că oamenii care au făcut ceva în viața lor n-o să mai vină să mai ocupe funcții publice în România.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Microfonul 1 pentru domnul senator Pașcan. Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu cred că noi, aici, discutăm o chestiune strict tehnică și trebuie să lăsăm emoționalul la o parte. Practic, această solicitare de reexaminare vizează un element cât se poate de concret, adică să ne asigurăm că în cazul unor contracte de management nu se va mai permite, așa cum s-a întâmplat până acum, ca un manager să ocupe două funcții de conducere la două instituții publice distincte, respectiv s-a întâmplat și până acum ca un director de teatru să fie, în același timp, și rector sau decan la Academia de Teatru, să mai fie și președintele asociației scriitorilor sau a artiștilor plastici etc., ceea ce mi se pare neverosimil, în condițiile în care chiar punem preț pe un contract de management. Un manager ar trebui să fie preocupat de prestigiul instituției pe care o reprezintă, de performanțele sale și de eficiență.

Ei bine, ceea ce se solicită în această cerere de reexaminare este să se asigure că acea lit. f) de la art. 3 care a fost eliminată, pur și simplu, să rămână, în sensul că nu i se permite unui manager să ocupe și o altă funcție publică de conducere la o altă instituție.

Deci nu văd niciun fel de problemă și chiar dacă pare superfluu, cred că nu produce confuzie, ba, din contră, clarifică și impune acest lucru și este doar o interpretare că, vezi, Doamne, n-ar putea să participe sau ar fi o piedică în calea celui care participă la un concurs.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul senator Șerban Nicolae, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

N-am înțeles ce era neverosimil în chestiunea în dezbatere, dar ceea ce ni se cere este, într-adevăr, o chestiune tehnică. Face parte dintr-un război personal pe care domnul Traian Băsescu îl are cu Mircea Diaconu, fost senator și fost membru PNL.

Dincolo însă de chestiunea aceasta, a prezuma un conflict de interese înainte ca el să se producă este nefiresc. Fiindcă, de fapt, asta se cere, să nu care cumva să prezumăm un posibil conflict de interese. Or, din acest punct de vedere, eu cred că a fost o greșeală neinvitarea domnului Traian Băsescu, ieri, la aniversarea a 150 de ani de la înființarea Senatului, pentru că ar fi avut ocazia să afle că, în Parlament, de-a lungul timpului, oamenii de cultură au fost chiar în situația de a fi membri de drept în Senatul României.

Noi am pierdut un academician, pentru că s-a considerat că este nefiresc să fii și academician, și deputat.

Dacă totuși punem preț pe cultură, haideți să nu prezumăm conflictul de interese, care vizează zona materială, și să înțelegem că nu face rău cultura la nimeni, ba, din contră, poate să facă bine.

Și dacă cineva într-o asemenea funcție, de manager al unei instituții de cultură, va săvârși fapte de natura conflictului de interese sau altă faptă penală, va răspunde conform legii.

Din acest punct de vedere, noi susținem forma inițială a legii și respingerea solicitării de reexaminare făcute de domnul Băsescu.

Mulțumesc.

Vă rog, alte puncte de vedere? Doamna senator..., microfonul 2.

Ce memorie scurtă au unii! Vă amintiți? Numirea unui prim-ministru șef de serviciu secret. Și nu era niciun fel de conflict de interese, dar trimitem o lege spre reexaminare. Hai să fim serioși!

Mulțumesc, doamnă senator. Declar dezbaterile... Vă rog.

Domnul senator Todirașcu, microfonul 1, da?

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să spun că, dacă România ar fi avut un alt nivel economic de dezvoltare și nivelul de trai al cetățenilor ar fi unul comparabil cu cel european, poate că genul acesta de discuții ar fi părut o exagerare.

Totuși, România se zbate în sărăcie și încearcă să aplice modele mult mai avansate decât cele pe care le practică astăzi. Ele sunt cele europene, iar dacă discutăm despre conducerea unei instituții publice, noi trebuie să acceptăm că banii publici trebuie cheltuiți conform normelor de redistribuire a fondurilor nerambursabile.

Ele nu se pot cheltui oricum. Ele trebuie cheltuite pe niște reguli. Persoanele care iau decizii în aceste procese trebuie să întrunească aceste norme. Nu se poate ca incompatibilitatea, conflictul de interese să se omită din acest circuit al cheltuirii banilor publici.

Avem o sărăcie lucie în țară. Avem risipă, avem corupție, dar nu avem probleme cu criteriile europene privind redistribuirea fondurilor publice.

Cred că aceasta este direcția în care trebuie să meargă România, iar dacă noi vom face din nou rabat la acest lucruri, nu vom face decât să rămânem pe loc.

Mulțumesc.

Doamna senator Jipa, vă rog, microfonul...

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că ne-am pierdut timpul de pomană. Atâta timp cât cererea de reexaminare nu a adus nicio modificare legii inițiale, după raportul care s-a întocmit de Comisia de cultură, toate dezbaterile și toate discuțiile au fost în zadar. N-am făcut decât să pierdem timpul.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Stuparu, microfonul 4.

## Domnule președinte,

Vreau să împărtășesc o experiență proprie și o situație care s-a creat într-un județ. De obicei, ordonanța care s-a dorit modificată, a managementului cultural, are o referire, de obicei, la instituțiile publice de cultură foarte importante: teatre și așa mai departe.

Dar teatrele, muzeele, bibliotecile au legi speciale. În schimb, nu s-au luat în calcul așezămintele culturale, alea multe și mărunte existente în țară: cămine culturale, case de cultură, centre pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, care au o lege specială a așezămintelor culturale.

Dacă ceri, într-adevăr, ca la conducerea unei instituții un manager să devină un manager cu studii în domeniu, la un teatru – eu știu? –, la o instituție publică de cultură importantă, la un așezământ cultural, într-o localitate rurală sau într-un oraș mic, este foarte greu să se întâmple lucrul acesta.

Domnul Todirașcu văd că este preocupat aici de legislația europeană. Am văzut că a promovat și amendarea Legii partidelor politice, revenind la situația din 1990, când 250 de membri sunt suficienți pentru întemeierea unui partid politic.

Vreau să spun că în activitatea unui manager, chiar la un așezământ cultural modest, cum este un centru pentru

conservarea și promovarea culturii tradiționale, am putea să spunem că managerul are în atenția sa activitatea economică în procent de 50, dar are un portofoliu de activități culturale care trebuie urmărite.

De aceea, eu vin acum și susțin să se mențină modificarea prevăzută în ordonanță, așa cum a fost legea înaintată Președinției, pentru ca autoritatea locală, în situația în care nu s-a putut ține un concurs de trei, patru, cinci ori în doi ani de zile de-acum..., să poată să ajungă acolo un manager cu niște studii adecvate de management, prin hotărârea autorității locale. Asta se solicită.

Mulțumesc tare mult, domnule senator. Domnul senator Georgică Severin. Vă rog.

## Stimați colegi,

Vreau să fac o scurtă referire... Avem, evident, o problemă pur tehnică. Președinția, și nu mă refer acum neapărat la domnul președinte, ci la instituție, ne-a trimis, dacă vreți, o modificarea care nu reprezintă altceva decât o tautologie în ceea ce înseamnă această lege, un pleonasm politic.

Chiar dacă este extrem de evident că nu este necesară această modificare, vreau să salut, totuși, că s-a demonstrat încă o dată că există colegi care, indiferent de sensul legii, de ceea ce înseamnă ea din punct de vedere tehnic, nu au altă preocupare decât de a apăra ce vrea domnul Traian Băsescu, numai pentru că așa simt dânșii.

Vă mulțumesc.

Microfonul 2, domnul senator Stănescu. Vă rog.

Stimați colegi, avem din nou un exemplu tipic de situație legislativă în care era normal, așa cum s-a întâmplat în anii trecuți, ca dezbaterea să se poarte nu la comisie, ci în plenul Parlamentului, pentru că, dacă această solicitare a președintelui Traian Băsescu s-ar fi dezbătut în plenul Parlamentului și aici ar fi fost centrul dezbaterii, lucrurile ar fi fost mult mai limpede lămurite.

Acum, în fapt, noi, la comisie, am făcut această dezbatere. Noi, la comisie, am hotărât să respingem solicitarea președintelui. Motivele au fost destul de bine prezentate și destul de exhaustiv până în acest moment, și eu vă propun să treceți la vot.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile închise.

Vă aduc la cunoștință că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a proiectului de lege transmise de Președintele României. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.

Explicația votului.

Vă rog, domnule senator Oprea.

Domnul senator Oprea dorește să explice votul. Nu știu cum a fost, dar dorește să-l explice.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Aș vrea să-i pun în gardă pe colegii noștri că orice ar fi votat cu ocazia acestui proiect de lege, nu prin ce au votat acum vor fi judecați, ci prin alte legi, care vizează statutul funcționarului public, nu administrativ.

Da, din păcate, nu este decât o mângâiere în plenul Senatului, pentru că legile sub incidența cărora se încadrează persoanele care au la două instituții publice, în același timp, funcții de conducere sunt foarte clare.

Vă rog să nu dialogați cu sala, nici dumneavoastră, și rog și sala.

Mulțumesc.

Domnule Oprea, mulțumesc. Domnul senator Sârbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am înțeles că domnul lider Oprea vrea să dețină adevărul absolut. E complicat. Nu a fost încă găsită soluția asta. Filozofii, pe parcursul timpului..., toate marile religii... toată lumea a încercat, nu am ajuns până acolo, dar nu e imposibil.

Așa cum încercați să ne convingeți de fiecare dată și la fiecare proiect de lege, și la tot ce se discută aici că e ceva de îmbunătățit, putem fi de acord, tot timpul. Suntem doar perfectibili, nu perfecți.

Dar aș vrea să clarific un aspect pe care, sigur, l-am discutat la începutul ședinței. Am cerut un extras din stenograma Biroului permanent din 16 iunie, fiindcă dumneavoastră spuneați că e un abuz. La un moment dat, eu solicitam să fie introdusă pe săptămâna viitoare, citez de aici: „că, după aceea, intrăm în vacanță și este prea târziu pentru scrisoarea respectivă”.

Domnul Chelaru spune: „Astăzi, la comisie.”

Domnul Cristian Dumitrescu: „Astăzi, la comisie și în plen.”

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: „Plenul de mâine.” Erau discuțiile.

Revin eu: „Astăzi, la comisie și să intre miercuri.”, adică astăzi, în plen.

Domnul Chelaru subliniază: „Miercuri.”

Domnul Tăriceanu: „Miercuri, pe ordinea de zi.” Domnul Chelaru: „Da.”

Domnul Sârbu: „Este bine. Mulțumesc.”

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Aș ruga președinții comisiilor, atunci când au solicitări ale Președinției de reexaminare, să dea votul corect, pentru că dumneavoastră nu puteți să veniți cu două rapoarte identice.

Ați avut un raport de admitere a legii, să fiți sănătoși. Iar acum trebuie să dați un raport la solicitarea președintelui. Deci nu puteți să amăgiți Senatul spunând că ați dat „raport de admitere (a legii)”.

Spuneți raport de respingere...

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu spune și el: „Mulțumesc.”

Acum, vă las pe dumneavoastră să apreciați...

Stenograma Biroului permanent, de acolo e discuția.

...și dacă merită să ne cramponăm, așa cum am spus, de forme fără sens!

Vă rog să nu mai comentați din sală. Vă rog.

...sau de admitere...

Nu, că-i deranjează și, de regulă, adevărul îi deranjează pe colegi.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Domnul senator Cristi Dumitrescu, microfonul 3.

V-o dăm, domnule senator. Nu sunteți totuși singurul senator al României. Îmi pare rău, mai sunt și alți colegi.

Domnule președinte,

Cu toată prietenia pentru dumneavoastră – pentru care știți că am o apreciere deosebită – și chiar și pentru domnul senator Oprea – care știe, de asemenea, că-l apreciez, pentru că este foarte pregătit de fiecare dată când intervine pe textul de lege, cu problema Domniei Sale..., el are o mică problemă cu regulamentul, dar îl las, învață și nu e o problemă cu asta –, vreau să vă atrag, în mod respectuos, atenția că, de câte ori se aduc jigniri de la tribuna Senatului, în calitate de președinte de ședință, aveți obligația, chiar dacă avem un sentiment de prietenie și aici, între noi, nu obișnuim să ne atacăm foarte dur, să atrageți atenția.

Domnul senator Oprea – și-i pronunț numele cu toată deferența, toată prietenia – a spus în doar o singură intervenție două lucruri în legătură cu modul în care funcționează Biroul permanent, la care și participă, și, de asemenea, a spus despre președinți de comisii care nu-și realizează sarcinile, în sfârșit, mistificând realitatea. Nu zic mai mult, pentru că eu nu-mi permit să reproduc astfel de afirmații.

Poate că în vârtejul, așa..., unei intervenții tumultuoase – sigur, noi suntem, aici, pasionați de ceea ce spunem – avem și aceste mici scăpări, dar dumneavoastră aveți obligația să atrageți atenția celui care intervine să revină cel puțin asupra opticii în care se exprimă, ca să nu cumva să creeze interpretarea care ar putea duce la ideea că sunt jigniți colegi de-ai noștri.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, domnule vicepreședinte.

Am luat act de observațiile dumneavoastră.

Vreți cuvântul în replică.

10 secunde pentru replică, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mă bucură cât de imparțial sunteți, domnule președinte de ședință. La opoziție dați 10 sau 5 secunde. La putere, fără număr.

Mulțumesc. Aș vrea...

Vă rog, replica. Domnule senator, vă rog eu tare mult, replica.

Aș vrea să aduc la cunoștința, în primul rând, Biroului permanent al Senatului că și dacă ați luat cuvântul toți de la putere, tot greșit l-ați luat, fiindcă suveran era plenul, care, astăzi..., ce ați discutat dumneavoastră, ați discutat numai dacă să aprobați procedura de urgență. Atât. Atât și numai atât. Dar dumneavoastră v-ați permis să intuiți votul și să puneți proiectul de lege și pe ordinea de zi, fără să aveți votul plenului. Deci la asta m-am referit.

2. Eu nu am tras de urechi președinții comisiilor, ci i-am rugat să răspundă pieselor pe care le analizează ca atare. Am spus că, atunci când au avut un proiect de lege, au dat un raport favorabil sau nu. Dar nu poți să invoci același raport. Acum întocmesc un raport vizavi de cererea de reexaminare a președintelui.

Domnule senator, au trecut de șapte ori cele 10 secunde.

Păi, nu, dar poate că se pricepe odată și odată ce vreau să spun.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, mulțumesc tare mult. Domnul senator Pereș.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Sigur, și eu mi-aș dori să legiferăm repede, să terminăm tot ce avem astăzi pus acolo, dar sunt câteva lucruri care trebuie lămurite și aș veni în întâmpinarea celor spuse, perfect adevărat, de domnul președinte Sârbu, de domnul ministru, cu o singură remarcă, domnule ministru: la ordinea de zi sau la programul de lucru am stabilit că luni, de la ora 15.00 la 16.00, avem plen tocmai pentru a putea să aprobăm pe săptămâna aceasta problematicile care ne stau în față.

Dacă respectam acel program, de 15.00–16.00, propus chiar de dumneavoastră și Grupul parlamentar al PSD, atunci aveam posibilitatea să aprobăm procedura de urgență și miercuri să venim clar cu raportul făcut marți sau chiar miercuri dimineața, pentru că am mai avut asemenea cazuri.

Nu am reușit însă să ne ținem de acest orar și la ora 16.00 am intrat în plenul reunit. Deci nu am avut ședința Senatului, ședința ordinară, pentru a prezenta și a vota programul de lucru și ordinea de zi.

În rest, sigur, cele prezentate sunt perfect valabile și, oricum, s-a votat ratificarea...

Mulțumesc tare mult.

Punctul 9 din ordinea de zi, devenit 11, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2013 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. 56 din Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

Din nou, o cerere de reexaminare a președintelui.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, doamna Caraman.

Vă rog, aveți cuvântul. Pe scurt. Microfonul 10.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunem respingerea cererii de reexaminare și adoptarea în forma transmisă spre promulgare. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei de specialitate, președintele acesteia, domnul senator Vâlcov. Vă rog.

## Vă mulțumesc.

În ședința din 10 iunie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să respingă cererea de reexaminare a Președintelui României și, în consecință, comisia întocmește un raport de admitere asupra legii trimise la promulgare.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Iovescu.

Domnule senator Iovescu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cred că știți că pe mine nu mă puteți bănui de a fi în brațele lui Băsescu și nu pot să nu susțin modificarea, pentru că...

Nu vă putem confunda. Domnule senator, nu vă putem confunda în niciun caz.

...la o ordonanță...

Singurele brațe pe care vreau să fiu, vreau să fiu pe brațele Domnului Dumnezeului meu și al nostru.

Deci la o ordonanță de urgență facem ordonanță de urgență în care facem o prorogare a termenului până la 1.10.2015.

Eu am luat cuvântul și când am dezbătut în plen. Mi se pare aberant. Am crezut că e o greșeală de tipar. Cred că, aici, Guvernul ar putea să ne explice de ce a dat o ordonanță de urgență, de ce a pus un termen și apoi vine cu o prorogare de aproape doi ani. Scuzați-mă, e lipsă de profesionalism.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Alte puncte de vedere, vă rog? Nu există.

Declar dezbaterile...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Pașcan.

Scuzați-mă, colegul dumneavoastră nu m-a atenționat, că eu am toată amabilitatea.

Domnule senator Pașcan, vă rog.

Domnule președinte, mulțumesc.

Sunt într-o extremă de dreapta, din poziția mea, dar vă rog să...

Extrema dreaptă e periculoasă, ca și extrema stângă, să știți.

Nu dreapta extremă politică, ci din punctul de vedere al poziției, poziției geografice din sală.

Domnule președinte,

Eu cred că aici este vădită pripa cu care unele acte normative, sub spectrul acesta al imperativului urgenței, se elaborează de către Guvern. Adică presupunem că un act normativ care presupune urgență, care impune o urgență, este chiar urgență. Or, dacă Guvernul impune ca urgență un termen, mai apoi se răzgândește, că nu-l poate aplica, cred că din această situație rezidă clar incompetența, pripa sau desconsiderarea urgenței și a acestui imperativ.

Prin urmare, eu cred că acea propunere pe care am făcut-o în Comisia pentru administrație și a făcut-o însuși președintele comisiei, de a proroga acel termen cu doar un an, este cât se poate de justă și rezonabilă.

Aceasta este, pur și simplu, o situație penibilă pentru noi toți: să acceptăm ca o ordonanță care este de urgență și stabilește un termen..., îl decalăm cu vreo doi ani, fiindcă așa vrea Guvernul, s-a răzgândit sau a fost incompetent când a promovat-o.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile închise.

Intrăm pe procedura de vot.

Vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a președintelui privind proiectul de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Nu vă supărați! Cu 59 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA, în domeniul public al municipiului Dej și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Dej, județul Cluj.

Cerere de reexaminare.

Din partea Guvernului României, doamna secretar de stat Caraman.

Declarăm dezbaterile deschise.

Vă rog, doamnă secretar, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunem respingerea cererii de reexaminare și adoptarea în forma transmisă spre promulgare. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10 iunie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să respingă cererea de reexaminare formulată de Președintele României și, în consecință, comisia întocmește un raport de admitere asupra legii trimise la promulgare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri? Nu sunt. Le declar închise.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul Motoc.

Vă rog.

Domnul senator Motoc și domnul senator Pașcan, îmi cer scuze.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cererea de reexaminare a președintelui mi se pare motivată.

Lucrez în administrația publică, am lucrat timp de 13 ani și nu am întâlnit un asemenea proiect de lege de transfer al unui teren din domeniul public de interes național în domeniul public de interes local sau situații de același gen fără ca să se expună motivul pentru care este transferat acest teren. Nici în cadrul proiectului de lege, nici în cadrul expunerii de motive nu există în mod temeinic, clar, motivația pentru care

acest teren este transferat. Și mi se pare... nu mi se pare deloc rezonabil să se întâmple asemenea lucruri, pentru că se creează niște precedente destul de periculoase, zic eu.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Pașcan. Microfonul 1.

Domnule președinte,

Pentru consecvența noastră și pentru a ști ce votăm. Atunci când nu este prevăzut obiectul, motivația unui transfer, cred că noi creăm un precedent cât se poate de periculos, fiindcă adeseori ne pronunțăm în necunoștință de cauză. Deci mi se pare că cererea de reexaminare a președintelui este cât se poate de îndreptățită. Vrem să știm: de ce se transferă dintr-o parte în alta? Cu ce obiect? Sub ce motivație? Pentru că, altminteri, este tot mai justificat apelul la jurisprudență unde anumite proiecte legislative sau anumite legi pot fi atacate din acest motiv sau pot fi utilizate ca argumente în a promova alte acte normative.

Deci noi trebuie să știm de ce votăm un transfer și care sunt motivațiile. Când nu le avem, votăm, în opinia mea, în necunoștință de cauză.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Alte puncte de vedere, vă rog. Domnul senator Georgică Severin, microfonul 4.

Bună ziua, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,

Fără să fiu un specialist, am văzut că avem un proiect de lege, L608 din 11.11.2013. Deci cred că multe detalii despre acest lucru ne pot da fie domnul Relu Fenechiu, fie doamna Ramona Mănescu, din viitorul mare partid de dreapta, pentru că proiectul de lege le aparține.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Există și alte puncte de vedere?

Dacă nu există, declar dezbaterile închise.

Vă aduc la cunoștință că este un proiect de lege cu caracter organic.

Votul, după 12.30.

Punctul 11 din ordinea de zi veche, 13 din ordinea de zi nouă. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecție și autorizare a construcțiilor în zona de coastă a Mării Negre.

Din partea Guvernului României, doamna secretar de stat Caraman. Declarăm dezbaterile deschise.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunem adoptarea prezentului proiect de act normativ. Prezenta...

Mulțumesc. Comisia de specialitate, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 2 și 10 iunie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere, cu un amendament respins.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

În cadrul dezbaterilor, dacă amendamentul respins este susținut public, în plen?

Nu este.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Supun aprobării dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcționalității administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la instituțiile și autoritățile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor.

Suntem în fața unei cereri de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 55/2014.

Declar dezbaterile generale deschise.

Doamna Caraman, din partea Guvernului. Aveți cuvântul.

Având în vedere decizia Curții Constituționale, suntem de acord cu raportul comisiei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Comisia de specialitate.

Vă rog, domnule vicepreședinte.

Vă rog.

În ședința din 3 iunie 2014, membrii Comisiei juridice au stabilit, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere asupra formei adoptate de Camera Deputaților în

cadrul procedurii de reexaminare, în sensul respingerii ordonanței de urgență.

Comisia juridică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de admitere a Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013 și legea.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Există puncte de vedere?

Nu există.

E o decizie a Curții Constituționale. Este o lege organică. Votul, după ora 12.30.

Punctul 13 din ordinea de zi veche, 15 din ordinea de zi nouă, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Din partea Guvernului României este prezent domnul secretar de stat Stancu.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Domnule președinte,

## Distinși membri ai Senatului,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată.

Acest proiect a fost realizat cu scopul de a exclude de la beneficiul pensiei de serviciu și al indemnizației, prevăzute de art. 82, art. 83[1] și art. 81 din acest act normativ, a judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor care, ulterior eliberării din funcție chiar, au fost condamnați definitiv pentru o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție sau o infracțiune în legătură cu acestea ori pentru o infracțiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, comise cu intenție.

La această categorie se mai adaugă o altă categorie, și anume acea a infracțiunilor intenționate cu privire la care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că ar aduce atingere prestigiului justiției, săvârșite înainte de eliberarea din funcție.

Potrivit aceluiași proiect de lege, persoanele mai sus nominalizate vor beneficia de pensie în sistemul public în condițiile legii.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, domnule vicepreședinte, vă rog.

În ședința din 3 iunie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale. Doamnă senator Jipa, vă rog.

atât Constituția, cât și Legea nr. 303, care e făcută din 2004 și nu poți să adaugi la lege așa ceva, atâta timp cât nu ai în Codul penal o asemenea – cum să vă spun eu –, nu ai în Codul penal ceva la care să te raportezi. Ați văzut, se dau pedepse complementare, interzicerea unor drepturi, împreună cu o sancțiune..., cu o pedeapsă care se execută, de – știu eu? – câți ani, dar ca să iei dreptul cuiva la pensie este ceva inadmisibil.

Și, pe cale de consecință, v-aș ruga să vă aplecați cu multă atenție asupra acestui aspect...

Mulțumesc, mulțumesc doamnă senator.

Stimați colegi... Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că-mi asum o responsabilitate foarte mare în ceea ce am de gând să vă expun. Această lege, nr. 303/2004, prin care se încearcă să se ia un drept, un drept legal, un drept al fiecărui cetățean care a contribuit în țara asta pentru pensie... Ați mai văzut dumneavoastră vreo categorie socială căreia, în momentul în care suportă o condamnare, este lipsită de acest drept, care este un drept de proprietate, de altfel, să i se ia pensia? Bineînțeles că se dorea să se facă acest lucru și retroactiv. Vreau să vă spun că este total neconstituțional, că nu poate să treacă un asemenea proiect..., o asemenea modificare, de fapt, a Legii nr. 303/2004, pentru că... pentru mai multe considerente. Și am să fiu cât se poate de la obiect.

În Legea nr. 303/2004 nu sunt prevăzuți doar judecătorii și procurorii. În Legea nr. 303/2004 sunt o serie întreagă de alte categorii care aparțin unor alte autorități publice și când spun acest lucru mă refer la Curtea Constituțională, la Curtea de Conturi, la Avocatul Poporului, la mult mai multe autorități publice ai căror oameni au fost asimilați la dreptul de pensie judecătorilor și procurorilor. A lua acest drept este total neconstituțional. O să vedeți că nicăieri în Constituție nu găsiți așa ceva. Este un drept de proprietate, ba, mai mult chiar, eu zic că noi, aici de față, dacă am face o asemenea greșeală – ceea ce cealaltă Cameră, Camera Deputaților, a lăsat-o să treacă tacit, pentru că era mai simplu și nu se implicau –, noi, senatorii, vom lua asupra noastră anatema acestui lucru. Or, nimeni nu are dreptul să ia altuia un drept cum este dreptul la pensie. Dacă în...

Nu am terminat. Am văzut că ridicați mâna.

Dacă dumneavoastră vedeți în Codul penal o asemenea prevedere ca sancțiune complementară... Deci pedeapsa e pedeapsă, oricine își execută pedeapsa, chiar dacă este magistrat, chiar dacă e judecător, chiar dacă e procuror, indiferent ce ar fi își execută pedeapsa, dar pensia n-ați auzit vreodată să fie luată cuiva.

Deci nici în cazul acestei categorii, sub nicio formă, nu se poate face așa ceva. Gândiți-vă că o să aveți în cap toată justiția din România, toată procuratura. Ăsta este un aspect adiacent, dar eu spun că, legal, ceea ce se încearcă să se facă acum nu poate fi făcut, decât dacă călcăm în picioare

...și să nu votați așa ceva. Vă mulțumesc.

Deși la Comisia juridică am fost în minoritate. S-a votat 6 la 1.

Mulțumesc tare mult.

Vă rog, domnule senator Popa.

Probabil că e un proiect de lege extrem de important, toată lumea dorește microfonul central.

Vă rog.

Se aude tot la fel, să știți, și din sală.

În momentul în care este vorba de statutul judecătorilor și procurorilor, eu onorez prin prezența la acest microfon, pentru că vă voi spune un lucru: sunt aici... Domnule Nicolae, da, am votat împreună, în Comisia juridică, pe vremuri, în anii 2000, cu greu, această pensie specială, de serviciu. Această pensie face ca un judecător care iese la pensie să aibă o sumă foarte mare, foarte mare, de... în jur de 10–12–14 mii de lei ca pensie, recunoscându-se o activitate în slujba legii, recunoscându-se prin acest gest la care nu au contribuit, pentru că e vorba de 80% din salariu – ultima retribuție, nu au contribuit în niciun fel din salariile lor pentru această sumă. Ei au contribuit pentru o pensie normală, pe care o ia fiecare cetățean al acestui stat. În momentul în care o multitudine de pensii de serviciu au fost discutate la Curtea Constituțională, numai acest sector al magistraților a rămas neatins, restul pensiilor speciale, așa-zis speciale, au fost anulate, rămânând să meargă pe o contribuție. Atenție, nimeni nu-i ia acea pensie în regim general, nimeni nu ia acest..., nimeni nu se atinge de banii pe care i-a achitat și cu care a contribuit pe durata vieții, nimeni nu poate să atingă dreptul acesta de proprietate.

Aici este vorba de o chestiune morală... Noi nu ne-am gândit, îmi cer scuze că nu m-am putut gândi la vremea respectivă că un judecător poate săvârși fapte penale de asemenea gravitate – este ca acel lup pus de pază la stână –, de asemenea gravitate, de trafic și de..., care au influențat direct anumite sentințe judecătorești, așa cum se vede astăzi, în momentul în care vedem interceptările și dovezile din anchetele DNA. Nu m-am putut gândi că trebuie să găsim o soluție. Din păcate, această soluție ar fi trebuit să vină mult mai devreme. Poate că, atunci, mulți dintre cei care au făcut asemenea fapte s-ar fi gândit mai atent la modul în care au găsit de cuviință să rezolve anumite chestiuni de ordin penal, civil... Ați văzut că este vorba și de administrativ, deci nu este vorba numai de infracțiuni în zona penală. Dar acolo, într-adevăr, interesul este cel mai mare.

Ca atare, este o măsură de bun-simț, este o măsură care repară în ochii celor... justițiabililor care știu că un cetățean, magistrat, a fost judecat, condamnat definitiv și primește recompensă această pensie specială, aduce o fărâmă de dreptate în inima și mintea acestor cetățeni ai României.

Mulțumesc. Mulțumesc tare mult.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Sârbu, din partea PSD. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Mi se întâmplă cam rar să fiu de acord cu colegul nostru, domnul Popa, dar, de data asta, trebuie să recunosc că are dreptate. Nu e vorba de pensia de bază. Și, în tinerețe, am avut un rector care, atunci când începeam cursurile, ne aduna în aulă și ne arăta statutul... regulamentul și ne spunea: „Cu acest regulament nu se întâlnesc decât tembelii.”

Dacă măsura asta se va aplica cuiva, se aplică celor care încalcă regula, care greșesc. Lor li s-a dat un bonus. Nu este vorba de pensie, de ceea ce a muncit el și a contribuit. Îi dai un bonus tocmai ca să nu greșească. Și, când greșește, pe cale de consecință, ce să faci, să-l mai premiezi? Să-i mai dăm un bonus? Eu cred că ceea ce s-a spus aici, sigur, părerile vor fi totdeauna împărțite, de asta e Senat, de asta e dezbatere, dar legea e bine-venită. Adică nu poți să lași un om..., după ce îi dai acest bonus, această prevedere specială, ce face? Merge și face doi ani de detenție sau 12 și, după aia, revine la pensie? Nu e corect față de ceilalți oameni din societatea românească și din administrația publică.

## Mulțumesc tare mult.

Înainte de a-i da cuvântul domnului senator Stănescu, rog liderii grupurilor parlamentare să roage colegii să vină în sală. Este aproape 12.30, urmează vot pe legi organice.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Stănescu. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

După cum vedeți, nu toată lumea vrea la microfonul central. Acesta este un motiv pentru care am luat cuvântul, ca să mai vorbească cineva și de la microfoanele obișnuite.

Al doilea motiv este să semnalez ceva cu totul și cu totul neobișnuit: am ridicat mâna înaintea domnului senator Sârbu. Domnia Sa a spus exact ceea ce voiam să spun și eu. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Ultima luare de poziție, domnul senator Dincă. Vă rog, microfonul 2...

Microfonul central.

Microfonul central. Ei, așa e în Oltenia!

Toți în față!

## Mulțumim, domnule președinte.

De fiecare dată când vreau să iau cuvântul mi se aduce aminte că sunt din Oltenia. Îmi face plăcere să-mi aduceți aminte acest lucru.

Aș vrea să lămurim câteva lucruri. Acest proiect al Ministerului Justiției a primit câteva... sau a suportat câteva amendamente pe care le aveți în mape. Și Ministerul Justiției, și CSM-ul, și Asociația Magistraților din România au fost de acord cu ele, și colegii – cu o excepție – au fost de acord cu aceste amendamente. Ce-i drept, Asociația Magistraților din România ar fi solicitat ca acest proiect să arate altfel, dar, pe amendamentele care au fost admise, au fost de acord.

Iar un al doilea aspect care trebuie să fie adus la cunoștință este legat de ce se întâmplă cu acele persoane care au fost sancționate după ajungerea la data de pensionare. Nu sunt în situația să nu primească pensii. Primesc pensie așa cum primește orice cetățean român când a ajuns la vârsta de pensionare. Diferența este că acest magistrat care are o problemă din punct de vedere penal nu mai primește pensia specială. Dar primește o pensie din sistemul comun al asigurărilor sociale, conform contributivității. Deci nu suntem în situația în care să lăsăm fără pensie un magistrat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile închise.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Jipa, Nicolae și un drept la replică.

## **Doamna Florina Ruxandra Jipa**

**:**

Domnule președinte, nu este corect...

Dar nu am înțeles ce doriți.

Microfonul 3, vă rog, 30 de secunde. Vă rog.

Nu v-a rostit nimeni numele, dar poate nu am auzit eu. Îmi cer scuze.

Domnule Chelaru, nu mă confundați cu persoane care sunt tot timpul la microfon.

Microfonul 3. Vă rog.

## **Doamna Florina Ruxandra Jipa:**

Vă mulțumesc.

Uitați ce spune art. 53 din Constituție:

„Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”

Considerați că ne aflăm în una din aceste situații?

Deci aceasta spune Constituția, nu o spun eu.

E morală...

Constituția o spune! Da. Moralitatea! Dumneavoastră aveți foarte multă moralitate și vă felicit pentru asta.

Eu spun că nu există pădure fără uscături. Bun, cei care greșesc răspund, dar nu poți să iei o măsură care nu figurează în Codul penal, în primul rând...

Mulțumesc foarte mult.

...ca sancțiune. Păi, gândiți-vă! În Codul penal nu figurează. Deci pedeapsa, pedeapsă. Interzicerea unor drepturi există, da? Dar aceasta? Ce faceți cu Codul penal?

Ultimul punct de vedere. Vă mulțumesc tare mult, doamnă senator.

Nu. Ce faceți cu ele, vă întreb. Că intrați în conflict cu ele.

Domnul Șerban Nicolae, ultima poziție, vă rog, înainte de...

Este 12.30, încă o dată insist la liderii grupurilor parlamentare să roage colegii să fie prezenți în sală. Începem procedura de vot pe legi organice.

Vă rog.

Domnul Șerban Nicolae.

Foarte scurt. Cu ocazia asta se mai adună colegi în sală. Vreau să fac o precizare. Poziția grupului nostru a fost prezentată de domnul senator Ilie Sârbu și subscriu la ea.

Cu toții cred că suntem de acord ca o persoană din sistemul de justiție care greșește în legătură cu aplicarea actului de justiție să aibă un regim ceva mai sever.

De altfel, vreau să fac însă precizarea că statutul de judecător, de procuror, de persoană din aparatul de justiție pentru o faptă penală săvârșită în exercițiul acestor funcțiuni duce la circumstanțe agravante și la individualizarea pedepsei; în mod firesc, ar apărea o sancțiune mai severă pentru un judecător sau procuror care săvârșește acte de corupție în exercițiul acestei funcții.

Problema de constituționalitate – și cel mai probabil se va ajunge la o asemenea discuție – ține de faptul că nu am reușit să rezolvăm sau nu am găsit o formulă foarte clară cu privire la două chestiuni: această măsură prevăzută în Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor devine, practic, o pedeapsă accesorie la o faptă penală și ea ar fi trebuit să se găsească în Codul penal. Pe de o parte.

Pe de altă parte însă, este și durata în timp a oricărei sancțiuni aplicabile în România. Ea este aplicată _sine die_ , pentru că se aplică pentru tot restul vieții, de la momentul când rămâne definitivă hotărârea de condamnare până când cel care este în cauză iese, cum se spunea odată, pe cale naturală din sistemul de pensii.

Deci, din acest punct de vedere, există discuții încă neclarificate. Și, mai mult decât atât, poate că era bine ca Ministerul Justiției, așa cum am solicitat la comisie, în colaborare cu Ministerul Muncii, să ne comunice care ar fi pensia din sistemul public de pensii, ca să fie foarte clar. Pentru că să știți că un magistrat care are acum un salariu de aproximativ 10.000 sau 9.000, sau 8.000 – că nu sunt chiar așa, pensii de 14.000 de lei pe lună, căutați la cei care dețin cheile justiției – totuși contribuie în cuantumul prevăzut de lege, raportat la un asemenea salariu, la sistemul public de pensii și era foarte bine să avem cifrele în față înainte de a lua o decizie.

Suntem Cameră decizională, nu aveam presiunea timpului, dar, în esență, tot grupul și cred că toți suntem de acord că se impune un regim sancționator mai sever pentru fapte de corupție care afectează actul de justiție. Tot ce afectează actul de justiție ar trebui sancționat dur și fără niciun fel de discriminare, privilegiu sau altă formă – eu știu? – de evitare a unor măsuri care să protejeze sistemul judiciar. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule senator. Stimați colegi, este 12.37. Declar închise dezbaterile pe acest proiect de lege.

Intrăm la vot pe legi organice.

Aș începe cu acesta, că este foarte proaspăt. Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Raportul cu amendamente admise îl

Este cvorum.

Vă rog să votați. 95 de voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă. Raportul a fost adoptat.

Revenim la legi organice.

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA, în domeniul public al municipiului Dej și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Dej, județul Cluj.

Suntem în fața unei cereri de reexaminare.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare. Lege organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Nu merge...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Proiectul de lege nu a întrunit numărul de 85 de voturi. Va pleca la Cameră cu această poziție.

Punctul 12, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcționalității administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la instituțiile și autoritățile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor.

Stimați colegi, este punctul 12. Este vorba despre proiectul asupra căruia s-a pronunțat Curtea Constituțională.

Este punctul 12. S-a pronunțat Curtea Constituțională și se cere respingerea proiectului.

Deci revin și repet. Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege privind respingerea ordonanței de urgență.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Deci acesta este proiectul inițial...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da. Asta am supus.

Pentru că sunt probleme, reluăm votul.

Stimați colegi!

## **Din sală:**

Așa da...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Punctul 39. Vă rog să verificați punctul 39.

Sunt legi organice discutate în alte termene de ședință de plen și pregătite pentru vot final.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, pentru schimbarea regimului juridic al unor imobile și pentru modificarea unor acte normative.

Senatul este prima Cameră sesizată. Proiectul de lege îl supun aprobării dumneavoastră.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege privind respingerea ordonanței.

Punctul 40, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților.

Punctul 40 de pe ordinea de zi inițială.

Vă reamintesc, proiectul a fost dezbătut în ședința publică din 10 iunie.

Stimați colegi, ați votat...

Numărul este insuficient pentru a trece raportul cu amendamente.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

70 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul nu a întrunit numărul de voturi.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege pentru respingerea ordonanței.

Punctul 41, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 248 din 20 iulie 2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Există raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă a fost dezbătută pe 10 iunie 2014. Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 44, Propunerea legislativă pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

10 iunie a fost data la care am dezbătut propunerea legislativă.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Senatul este Cameră decizională.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Surpriza colegilor din opoziție, bănuiesc.

Punctul 45, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în 10 iunie.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 43, Propunerea legislativă privind reglementarea serviciilor prestate de către furnizorii de energie către populație.

Tot pe 10 iunie a fost dezbătută în ședința plenului și această propunere legislativă.

Raportul comisiei este de respingere. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Ce număr are în ordinea de zi?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Punctul 45.

Punctul 46, Propunerea legislativă pentru recunoașterea delfinilor drept persoane non-umane.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința plenului din 10 iunie 2014.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă. Punctul 47, Propunerea legislativă privind completarea art. 22 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința din 10 iunie.

Ea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun la vot raportul de respingere.

O să dau citire, înainte de încheierea ședinței, unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, referitoare la:

– Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe – procedură de urgență;

– Lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internațional din 26 martie 2014 – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență.

Se calculează luând în considerare ziua anunțului, adică astăzi.

Stimați colegi,

În cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a 150 de ani de la înființarea Senatului, astăzi, ora 19.00, sunteți invitați la Ateneul Român, la un concert simfonic dedicat acestui eveniment.

Vă așteptăm cu toată plăcerea.

Să aveți o zi bună.

Declar închise lucrările ședinței Senatului de astăzi. Vă mulțumesc.

Biroul permanent!

Biroul permanent, acum, la ora 13.00. Asta se știe, nu mai e nevoie...

Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

Vă prezentăm timpii pentru declarații politice:

- 41 de minute – Grupul parlamentar al PSD;

- 27 de minute – Grupul parlamentar al PNL;

- 11 minute – Grupul parlamentar al PDL;

- 4 minute – Grupul parlamentar al PC;

- 4 minute – Grupul parlamentar al UDMR;

- 3 minute – senatori independenți (neafiliați unui grup

- parlamentar).

Îl invităm la microfon pe domnul senator Butnaru Florinel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice este „Rolul medicului de familie”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Rolul medicului de familie îl întâlnim pe tot parcursul vieții, medicul de familie fiind primul „croitor” al copilului, al ființei umane, pentru că îi consemnează în fișă dimensiunile în dinamică și este cel care decide dacă poate merge în colectivitate.

Îi dă primul tratament, surprinde eventuale agravări.

Îi urmărește dezvoltarea, îi surprinde eventualele probleme, îi dă voie să meargă în tabără și excursii, la handbal sau olimpiade.

Mai apoi, îl pregătește de școală, îl îndeamnă să facă sport și îi semnează scutirile, după ce îl consultă când este bolnăvior.

Îl susține la examene, eliberează certificatul prenupțial, primul concediu medical, după care îl învață să fie părinte și așa mai departe.

Medicul de familie este prietenul nostru.

De la mediul în care se naște, anturajul în care trăiește, felul de viață, tipul de alimentație, în toate etapele de dezvoltare, medicul de familie poate interveni și poate oferi soluții, dar nu poate oferi singur aceste soluții și sănătatea.

Stimați colegi,

De noi depinde dacă menținem această relație de prietenie.

Este necesar ca, împreună, să identificăm resursele financiare necesare sănătății. Este nevoie să dăm dovadă de coerență și stabilitate legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

_Conducerea ședinței a fost preluată de domnul senator Marius Lucian Obreja_ , _vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ion Simeon Purec și Alexandru Pereș, secretari ai Senatului._

## **Domnul Marius Lucian Obreja:**

Doamnelor și domnilor senatori, Declar deschisă sesiunea de declarații politice.

Vă informăm că au mai depus declarații politice următorii domni și doamne senator:

– de la Grupul parlamentar al PSD: Firea Gabriela, Federovici Doina, Vâlcov Darius, Silistru Doina, Moga Nicolae, Butunoi Ionel, Saghian Gheorghe, Vochițoiu Haralambie, Bodog Florian, Pavel Marian, Lazăr Sorin, Frătean Petru, Popa Constantin; – de la Grupul parlamentar al PNL: Cristina Ioan, Iliescu Lucian, Tudor Doina Anca, Popa Ion, Tătaru Nelu, Luchian Ion, Țapu-Nazare Eugen;

– de la Grupul parlamentar al PDL: Oprea Dumitru, Chiru Gigi, Pașcan Marius, Tișe Alin, Flutur Gheorghe, Todirașcu Valeriu, Ghilea Găvrilă și Marian Dan Mihai;

– senatorii independenți (neafiliați unui grup parlamentar): Agrigoroaei Ionel;

– de la Grupul parlamentar al UDMR: Biró Rozalia.

Cu acestea, mulțumind domnilor senatori Pereș Alexandru și Ion Simeon Purec, declar închisă sesiunea de declarații politice de astăzi.

Declarația politică se intitulează „Previziunile apocaliptice nu s-au adeverit: prețurile au scăzut în România față de anul trecut!”.

La începutul acestui an, în plin proces de adoptare a bugetului de stat pe 2014, dar și ceva mai târziu, în martie, politicieni doritori să lovească în Guvern se opuneau cu vehemență majorării accizei la carburanți, pe care o descriau ca pe o adevărată catastrofă pentru economie, dar și pentru populație.

„Efectele acestei creșteri, cu 42 de bani a litrului de benzină și motorină, se vor concretiza într-o creștere a prețurilor care va genera inflație, precum și o scădere a consumului, atât la nivelul cetățeanului, cât și al societăților comerciale”, spunea, de exemplu, președintele țării la momentul respectiv.

Din fericire însă, prevestirile nu s-au adeverit, fapt anticipat încă de atunci de economiști de marcă, inclusiv de guvernatorul Băncii Naționale a României. Din contră, inflația anuală în mai 2014, raportat la mai 2013, a scăzut până la 0,94%, adică sub 1%, ceea ce reprezintă un minimum istoric!

Mai mult, datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că prețurile de consum în general au scăzut ușor în 2014 față de 2013, iar prețurile la produse alimentare au scăzut în luna mai cu 4 procente față de aceeași lună a anului trecut.

Un alt indicator care arată creșterea încrederii consumatorilor în economie este soldul total al creditelor, care a înregistrat creșteri atât în martie, cât și în aprilie 2014, lucru care nu ar fi avut cum să se întâmple într-o economie marcată de inflație și prețuri în creștere, așa cum prevesteau președintele și alți politicieni lipsiți de argumente economice.

De aceea, cred că politicienii ar trebui să se abțină să aibă atitudini tranșante, prin declarații sau chiar acțiuni, în domenii pe care nu le stăpânesc, și mă refer cu precădere la economie. Există numeroase alte subiecte de dispute politice, în afara economiei, în care se pot afirma. Nimeni nu le știe pe toate!

Așa cum toate măsurile importante luate de Guvernul Ponta au fost criticate și chiar sabotate de către adversarii politici, n-ar fi exclus ca și scăderea CAS cu 5 puncte

Declarația politică este intitulată „Măsurile fiscale și economice pentru zonele subdezvoltate trebuie să reprezinte o prioritate pentru Guvern”.

Stimați colegi,

Avem nevoie de reducerea decalajelor economice și sociale pe care le observăm între județul Botoșani și restul țării.

Cei 51.100 de salariați înregistrați la nivelul județului Botoșani câștigă cu peste 650 de lei mai puțin decât venitul mediu brut la nivel național. Un botoșănean câștigă în medie 1.710 lei brut lunar, în timp ce la nivel național salariul mediu brut este de 2.366 de lei/lună.

Peisajul economic al județului Botoșani nu arată deloc bine și ține de noi să scoatem această comunitate din cercul vicios în care se află din punctul de vedere al subdezvoltării.

În opinia mea, județul Botoșani nu poate avea o șansă egală cu restul județelor și regiunilor din România și Europa fără o asistență specializată pe nevoile comunității din zonă. Problemele cu care se confruntă județul Botoșani, economice și sociale, nu sunt neapărat specifice regiunii. Dacă ne uităm la indicatorii județelor din regiune, cum ar fi județul Iași sau județul Suceava, vom observa că acești indicatori sunt pozitivi față de cei ai județului Botoșani, iar venitul mediu este mai mare cu cel puțin 180 de lei în regiune față de zona Botoșani. Cauzele acestor fenomene nu pot fi extinse la nivel regional, ci trebuie identificate la nivelul județului Botoșani.

Trebuie să ieșim din mentalitatea menținerii Botoșaniului la nivelul inferior al clasamentelor economice din România și acest lucru se poate întâmpla numai dacă se înțelege că județul Botoșani trebuie să beneficieze, pentru o perioadă de timp, de facilități fiscale specifice, atractive pentru investitorii români sau străini.

Susțin orice soluție care poate scădea povara fiscală pe afacerile din județul Botoșani, nu în detrimentul zonelor economice din alte județe sau regiuni ale țării, ci pentru a ridica județul Botoșani la un nivel competitiv în România și Europa. Nu este greu să demonstrezi faptul că județul Botoșani reprezintă o zonă defavorizată a României. Din acest motiv, consider că botoșănenii merită o șansă în plus atât în atragerea investițiilor în zonă, cât și în absorbția cu prioritate a fondurilor europene.

Declarația politică se intitulează „Noile majorități formate de PNL și PDL sunt ilegitime și imorale”.

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Proiectul fuziunii dintre Partidul Național Liberal și Partidul Democrat Liberal, deși lansat pe surse în spațiul public, a fost mult timp contestat de către reprezentanții celor două structuri politice.

Numai că, la câteva ore după aflarea primelor rezultate ale alegerilor europarlamentare, atât Crin Antonescu, cât și Vasile Blaga au început să vorbească, dintr-odată, despre apropierea doctrinară dintre cele două structuri, în condițiile în care chiar și apartenența liberalilor români la familia europeană, în dauna foștilor camarazi de la ALDE, arată

existența unui plan bine structurat, început chiar în urmă cu câțiva ani.

În prezent, cele două partide desfășoară la nivel național primul lor proiect comun. Departe de ochii opiniei publice. În fapt, ca urmare a comenzilor venite de la centru, se face în aceste zile un inventar complet al tuturor oportunităților locale prin care aceste două partide pot schimba majoritățile din consiliile locale, cât și viceprimarii susținuți de Partidul Social Democrat, Partidul Conservator, Uniunea Națională pentru Progresul României. Este o campanie subversivă, care, dincolo de practicile general valabile acceptate în politică, nu ține seama de ceea ce ambele formațiuni, care vor să-și asume titulatura de dreapta unită, reclamă intens în spațiul public: unitate și interes național.

Se uită – și asta, din păcate, prea repede – faptul că în urma alegerilor locale din 2012, în cadrul comunităților administrative din România, s-au format, aproape în mod natural, majorități legitime date de voința votului exprimat, în care se regăsesc și-și fac cu cinste datoria reprezentanți ai Partidului Social Democrat. Oameni care astăzi devin victime ale unei alianțe conjuncturale, creată artificial de liderii unor partide aflate în nevoia acută de a-și găsi, pentru sine, cât și pentru electoratul lor, prin proiectul uniunii, o motivație aplicată, menită să deformeze realitatea.

Această încercare disperată de a pune mâna pe putere, la nivel local, îi scoate în afara moralității atât pe cei care au abandonat, fără nicio explicație plauzibilă, proiectul Uniunii Social-Liberale, cât și pe ceilalți parteneri ai liberalilor de pe vremea când Alianța „DA” oferea românului de rând altceva decât dreptate și adevăr.

Declarația politică este intitulată „Nimic despre fotbal”. Stimați colegi,

Printre atâtea știri despre fotbal, rezultate și meciuri – ce să-i faci, a început Campionatul Mondial! –, mi se mai opresc ochii, în mod reflex, și pe câte o știre „altfel”. Spre exemplu, de la Bistrița, domnul Ioan Oltean, vicepreședinte PDL, a caracterizat Guvernul Ponta ca fiind „un guvern incapabil (...) de adolescenți nematurizați, lipsiți de viziune, de experiență”. Cred că am citat exact. Ce ușor e să comentezi, am stat și m-am gândit. Câte nu se pot spune când responsabilitățile guvernării sunt departe și, mai cu seamă, când este evident că nici nu te grăbești să ți le asumi prea curând...

Sunt convinsă că domnul Ioan Oltean se pricepe la fotbal, ca orice român, de altfel, și mă miră faptul că, în loc să spună ceva semnificativ pe acest subiect, a ales să critice în cheie minoră activitatea unui guvern care repară, printre altele, tocmai ce-a stricat Guvernul girat de domnul în cauză. Pentru că domnul Oltean nu a avut prudența să vorbească pe teme la care în mod natural cred că se pricepe, o să fac eu imprudența de a vorbi despre fotbal, domeniu în care, recunosc, nu mă pricep prea bine.

Probabil, domnul Oltean a vrut să spună că în teren evoluează echipa „Under 18”?! Fiindcă numai acolo am avea „adolescenți lipsiți de experiență”. În altă ordine de idei, am putea înțelege că juniorii echipelor din Bistrița sunt tobă de experiență! Atunci, ce face „selecționerul”, doarme? Să-i bage mai repede în teren, să-i vedem dacă știu ce fac cu mingea!

Pe de altă parte, am văzut și ce-a făcut „generația de aur”, susținută cu ardoare, din tribună, și nu numai, de către domnul Oltean. A jucat prost – unii spun că mai mult la vestiare decât pe teren – și nu ne-a adus nicio calificare. Ba, dimpotrivă: a redus la tăcere loturile de seniori, a decimat cluburile Armatei și MAI-ului, a desființat posturile de maseur, a dat medicii afară de la echipă..., până și juniorilor mici a vrut să le ia primele de joc! Păi, ce „palmares” e ăsta, domnule?!

Lăsând gluma la o parte, nu pot încheia înainte de a vă face atenți la situația de pe „gazon”: cam mare aglomerația de „driblinguri” pe partea dreaptă... Oare n-o fi din cauză că terenul e în pantă?!

Declarația politică se intitulează „Stop comportamentului agresiv față de jurnaliști și atacului asupra libertății de exprimare!”.

## Stimați colegi,

O Românie nedemocratică este neadecvată pentru un spațiu al democrației, libertății și drepturilor omului.

Amenințările directe la adresa dreptului constituțional al libertății de exprimare și chiar a integrității fizice a jurnaliștilor reprezintă un element de îngrijorare.

Redactorul-șef al cotidianului „Jurnalul Național”, jurnalistul Dan Constantin, a fost agresat în spațiul public de un tânăr foarte impulsiv. A fost necesară intervenția organelor de ordine pentru identificarea făptuitorului.

După cum afirma realizatorul TV Adrian Ursu, „pare să fie un atentat revendicat. (...) A dorit să fie identificat, să vină poliția, să îl legitimeze.”

Față de această situație, fac un apel organelor de poliție să manifeste fermitate în ceea ce privește investigarea amenințărilor la adresa redactorului-șef al cotidianului „Jurnalul Național”, jurnalistul Dan Constantin, și să comunice public rezultatele anchetei, în diferitele faze ale acesteia.

Țin să subliniez că această intervenție a mea nu este solitară, ea derivă din îngrijorarea față de amenințările ce planează asupra jurnaliștilor.

În urmă cu ceva timp, prezentam în fața dumneavoastră declarația politică „Atentat grav asupra jurnaliștilor din județul Constanța”. În sediul TV „Alpha Media” din Medgidia, patru persoane – conducerea, prezentatorul și un cameraman – au fost agresate. Îmi manifestam atunci îngrijorarea față de extinderea fenomenului „legii bâtei și a junglei” față de jurnaliști. Cazul recent din București demonstrează temeiul îngrijorării mele.

Cetățenii care ne-au trimis în Parlament pentru a le reprezenta interesele vor să nu se mai teamă pentru viața lor, pe stradă sau în casă, fiii și fiicele lor au dreptul la siguranța unei ordini publice ferite de agresori și agresiuni de orice fel.

Alături de societatea civilă, consider că standardele jurnalistice, informarea corectă și binele public trebuie apărate, dincolo de convingerile politice și ideologiile diferite.

Declarația politică este intitulată „Raportul ECRI”. Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Astăzi doresc să vă atrag atenția asupra unui document recent apărut. Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței – ECRI, un organism independent de monitorizare a drepturilor omului al Consiliului Europei, a publicat, în data de 3 iunie, al patrulea raport cu privire la situația rasismului și intoleranței în România.

Notând progresele făcute de la al treilea raport, din 2006, în principal în legătură cu modificări legislative sau programe specifice de formare și campanii, ECRI a constatat, de asemenea, o serie de probleme și a făcut recomandări statului român. Acest raport a fost întocmit în urma vizitei de contact a ECRI în România în luna martie 2013 și ia în calcul evoluțiile până la 5 decembrie 2013.

În linii mari, raportul arată progresele făcute de țara noastră, dar subliniază și problemele încă nerezolvate, precum aplicarea problematică a legislației privind libertatea religioasă și lenta aplicare a strategiilor de integrare a romilor. Printre altele, raportul abordează următoarele subiecte: implementarea prevederilor penale în domeniul infracțiunilor motivate de ură rasială, implementarea Strategiei de incluziune a romilor, discurs politic rasist, evacuări forțate ale unor comunități de romi, restituirea proprietăților către minorități religioase și naționale, cu o menționare specifică a Bisericii Greco-Catolice, funcționarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și altele. În ceea ce privește aspectele pozitive, raportul menționează crearea unui Consiliu Consultativ al Bisericilor și Cultelor, în vederea prevenirii conflictelor între diverse comunități religioase, precum și intrarea în vigoare, în 2007, a Legii privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. În plus, este bine văzută modificarea Codului penal, care a făcut din motivația rasistă o circumstanță agravantă pentru orice infracțiune. Mai mult decât atât, este considerată benefică lărgirea categoriei reclamanților care pot apela acum la Avocatul Poporului, cuprinzând companiile, asociațiile și alte entități juridice. Au fost luate mai multe măsuri pentru combaterea prejudecăților față de romi. A crescut, de asemenea, și numărul de ofițeri de poliție aparținând minorităților naționale/etnice, după cum mai observă același raport.

Declarația politică se intitulează „Atragerea fondurilor europene”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Atragerea fondurilor europene este un subiect intens dezbătut de foarte multe persoane, în medii numeroase. Experiența pe care am dobândit-o în ultimii ani trebuie să fie fructificată în perioada următoare pentru a demara proiecte de o calitate superioară. Dincolo de acest fapt însă, este nevoie de o mai mare coerență în coordonarea activităților ce țin de atragerea și absorbția fondurilor europene.

Numeroși actori din domeniul acesta au adus în prim-plan problemele pe care le întâmpină. Astfel, s-a menționat lipsa resurselor umane, a documentațiilor tehnice nu foarte corecte sau chiar incapacitatea de a asigura cash-flow-ul în timpul proiectelor. Numeroși beneficiari au o problemă de cofinanțare deoarece sectorul bancar nu-i ajută foarte mult, instituțiile publice au o problemă de cash-flow.

Este nevoie de strategii locale, de studii de impact, stabilitate în sensul de echipă și motivare a resurselor umane. Legislația este încă foarte stufoasă și nearmonizată cu statele partenere, iar ea trebuie simplificată optim.

Alte probleme întâmpinate de cei interesați în accesarea fondurilor europene sunt legate de durata excesiv de lungă a procesului de evaluare a propunerilor de proiecte, aplicarea neuniformă și discreționară a criteriilor de evaluare a propunerilor de proiecte, probleme multiple legate de prefinanțare, nerespectarea termenului contractual pentru efectuarea rambursării cheltuielilor, insuficiența numerică a resurselor umane din cadrul autorităților de management, coroborată cu necunoașterea cadrului legislativ și oferirea de soluții uneori diametral opuse pentru aceeași problemă, durata excesiv de lungă pentru aprobarea actelor adiționale, calitatea deficitară a serviciului de tip help desk, care oferă informații eronate sau contradictorii.

Este destul de clar că fondurile structurale nu pot fi absorbite la maximum cu actualul sistem. Beneficiarii din teritoriu sunt din ce în ce mai puțin interesați de accesarea fondurilor structurale și, din păcate, există o tentativă de politizare a acestor proiecte. Pentru politica monetară, accesibilitatea la fonduri europene este o problemă de interes național, de strategie națională și împreună trebuie să rezolvăm o nouă construcție instituțională și legislativă de accesare a acestor fonduri.

Declarația politică este intitulată „România, membru titular în Consiliul de Administrație al Organizației Internaționale a Muncii”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Țara noastră a fost aleasă în Consiliul de Administrație al Organizației Internaționale a Muncii ca membru titular pentru perioada 2014–2017.

Până acum, România a deținut calitatea de stat membru adjunct în Consiliul de Administrație al OIM de două ori: între anii 2005 și 2008 și din iunie 2011 până în iunie 2014.

Consiliul de Administrație al Organizației Internaționale a Muncii este compus din 28 de reprezentanți guvernamentali și câte 14 reprezentanți din partea patronatelor și a sindicatelor.

Consiliul ia decizii privind politica organizației, adoptă programul și bugetul, alege directorul general, stabilește ordinea de zi a Conferinței Internaționale a Muncii.

Unul dintre cele patru obiective fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii este promovarea muncii decente pentru toți, alături de promovarea drepturilor în muncă, protecția socială și dialogul social.

Ministrul Rovana Plumb, prezentă la Geneva cu această ocazie, a declarat că Guvernul României va depune toate eforturile pentru a apăra dreptul la libera circulație a forței de muncă și va reacționa fără rezerve atunci când cetățenii români vor fi atacați pe nedrept.

Ca senator de Valea Jiului, reprezint o zonă în care se desfășoară cea mai grea muncă din țară, mineritul de subteran, de acea salut de la tribuna Senatului României echipa de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice care a făcut posibil ca România să fie la masa la care se iau deciziile ce privesc munca, protecția socială și dialogul social.

Închei cu un citat al poetului nostru național Mihai Eminescu: „Nu originea face un popor să fie trainic, ci munca lui proprie, fie cu mâna, fie cu mintea.”

Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică se intitulează „Apel pentru o intervenție energică la nivelul politicilor naționale antifumat”.

Stimați colegi,

Conform ultimelor studii medicale („Global Burden of Diseases, Injuries, and Risk Factors Study”, realizat de Institute for Health Metrics and Evaluation de la Universitatea din Washington), peste 42.000 de români mor în fiecare an din cauza bolilor provocate de fumat: cancer, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, dar și alte boli precum diabetul zaharat, bolile endocrine sau TBC.

În țara noastră prevalența fumatului este de 26,7%, statisticile arătând că sunt aproape cinci milioane de persoane care fumează zilnic sau ocazional, cei mai mulți dintre ei fiind bărbații cu vârste între 25 și 44 de ani.

Cea mai alarmantă cifră legată de incidența fumatului se înregistrează în rândul tinerilor, mai ales al celor sub 15 ani, categorie la care unul din patru tineri fumează zilnic. Cei mai mulți fumători din România, 43,1%, au început să fumeze la o vârstă între 17 și 19 ani, iar 18,1%, după vârsta de 20 de ani. Majoritatea celor care au început să fumeze înainte de 15 ani sunt din mediul rural.

În contextul în care din ce în ce mai mulți români suferă și mor din cauza bolilor provocate de fumat, consider că este imperios necesar să existe o intervenție energică la nivelul politicilor naționale pentru reducerea acestui fenomen.

În acest sens, este necesară creșterea finanțării programelor de prevenire și tratament al fumatului. Programul Național „Stop Fumat!”, program de prevenire și tratament al fumatului coordonat de Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, trebuie să continue în mod susținut, inclusiv prin alocări bugetare corespunzătoare. De asemenea, sunt cu totul de acord cu interzicerea fumatului în locurile publice închise și la locurile de joacă pentru copii. România are una dintre cele mai permisive legi antifumat în acest sens. Suntem singurii din Uniunea Europeană care mai permitem fumatul în baruri și restaurante, iar acest fapt nu face altceva decât să promoveze în mod direct fumatul, mai ales în rândul populației tinere.

Nu în ultimul rând, e nevoie de o urgentare a implementării noii directive europene ce reglementează consumul de tutun. Noile legi votate de Parlamentul European și care au intrat în vigoare din luna mai interzic țigările cu arome și pe cele slim, iar pachetul de țigări va fi acoperit aproape în totalitate cu avertismente. În plus, se introduc reguli mai stricte pentru țigările electronice.

Onorat Senat,

Declarația mea politică are titlul „Parcul industrial Slobozia”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sub o formă sau alta, suntem cu toții responsabili de fiecare lucru bun sau mai puțin bun care se întâmplă în țara noastră. Tocmai de aceea avem datoria de a face tot ce ne stă în putință pentru a crea condiții cât mai bune de trai pentru cetățenii care ne sunt alături la fiecare alegeri, pentru cei care ne sprijină în activitatea noastră și cei care cred în noi. Acest sprijin trebuie răsplătit, începând cu oamenii din circumscripțiile electorale în care am fost aleși.

Un astfel de demers a fost realizat în orașul Slobozia, prin inaugurarea unui parc industrial unde sunt așteptați atât investitori locali, cât și investitori străini. Această inițiativă de a facilita investițiile în zonă are menirea de a crea locuri de muncă – 750 de locuri de muncă cel puțin în următorii patru ani –, de a atrage venituri mai mari la bugetul local, investiții publice mai mari pentru cetățeni, de a dezvolta mediul de afaceri.

La realizarea acestui beneficiu pentru orașul Slobozia au conlucrat oameni interesați de susținerea cetățenilor orașului, sprijiniți, de asemenea, de Guvern, care a conferit beneficii, printre care subvenționarea angajaților pentru un an de zile, fără a-i obliga pe investitori să-i păstreze, trebuind să păstreze doar posturile.

Iată, așadar, unul dintre multele exemple existente în țara noastră prin care instituțiile publice centrale și cele locale conlucrează și obțin rezultate pentru cetățeni.

Cu deosebită considerație, Marian Pavel, senator PSD de Ialomița.

Declarația politică se intitulează „20 de ani de la adoptarea Convenției CEDO”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Convenția pentru protecția drepturilor omului și libertăților fundamentale, cunoscută și sub denumirea de Convenția europeană a drepturilor omului, este un document elaborat de Consiliul Europei, semnat pe 4 noiembrie 1950 la Roma și intrat în vigoare pe 3 septembrie 1953. Această convenție stabilește, pentru țările parte, un control supranațional al drepturilor omului.

Convenția a fost ratificată de țara noastră la data de 20 iunie 1994, moment care a deschis calea petițiilor individuale în fața Curții Europene a Drepturilor Omului – CEDO din partea persoanelor fizice și juridice române.

Deși se împlinesc 20 de ani de la adoptarea acestei convenții de către țara noastră, încă se înregistrează probleme privind punerea în aplicare a hotărârilor CEDO.

Potrivit statisticilor disponibile inclusiv pe site-ul Curții, prin 263 de hotărâri s-a constatat încălcarea cel puțin a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, înregistrându-se, printre altele, 88 de constatări ale încălcării interdicției torturii, tratamentelor inumane, 124 de constatări ale încălcării dreptului la un proces echitabil și 75 de constatări ale încălcării dreptului la respectarea bunurilor.

Iată deci un tablou îngrijorător al drepturilor fundamentale încălcate la noi în țară și constatate de către Curte.

Un alt element important pe care doresc să vi-l aduc în atenție face referire la acțiunea în regres. Ca urmare a întâlnirii membrilor Executivului din data de 23.01.2008, la sediul Ministerului Economiei și Finanțelor s-au purtat discuții în vederea clarificării situației de fapt și de drept a procedurii angajării răspunderii civile a magistraților în situația în care se constată că au fost provocate situații generatoare de daune, precum și posibilitatea legală a formulării unei acțiuni în regres a statului împotriva persoanei vinovate.

Din informarea prezentată de către Ministerul Economiei și Finanțelor a reieșit că, în perioada 2006–2007, au fost înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești interne 565 de cauze promovate în baza art. 506 – Cod de procedură penală împotriva statului român, reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, iar pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului au existat 145 de cauze tot împotriva statului român.

Declarația politică este intitulată „Culmea ipocriziei politice... partidele de dreapta, împotriva măsurilor de dreapta!”.

Decizia Guvernului Victor Ponta de a reduce cu 5 puncte procentuale CAS de la 1 octombrie este o măsură importantă, dorită de mediul de afaceri, care vine în sprijinul angajatorului și angajaților, reducând din povara costului cu munca. Această măsură este una fezabilă, care nu va aduce noi taxe și impozite și nici nu va crește deficitul, dată fiind capacitatea Guvernului de bun gospodar al bugetului, la care se adaugă stabilitatea economică mai mare ca oricând, apreciată și de instituțiile internaționale și piețele financiare private.

Deși este un guvern de stânga, Executivul Ponta s-a luptat pentru introducerea acestei măsuri de dreapta, așa cum era stabilit în Programul de guvernare al USL. Este dovada că atunci când aplici politici publice în interesul cetățenilor nu contează neapărat doctrina, ci este mai important să aplici măsurile corecte: când se adună bani la buget și când și angajatorului, și angajatului le este mai bine, efectele sunt și de dreapta, și de stânga.

Într-o logică firească, reducerea CAS ar trebui susținută de toate partidele politice, dar mai ales de cele care se consideră a fi de dreapta. Este jenant modul în care cei din PNL și PDL își schimbă poziția vizavi de această decizie, mai ales după ce au criticat Guvernul în mod populist că nu aplică această măsură mai repede. Acum, pentru simplul motiv că Guvernul condus de Victor Ponta este cel care impune această măsură extrem de benefică pentru mediul de afaceri și pentru românii în căutarea unui loc de muncă, cei care se etichetează a fi „de dreapta” încep să o pună la îndoială. Nu este aceasta... culmea ipocriziei?

Și aș vrea să mai subliniez un lucru. Spre deosebire de guvernele conduse de Traian Băsescu, care, sub paravanul FMI, au luat decizii de tăieri de pensii și salarii sau de introducere de noi taxe și impozite ori de majorare a celor existente, Guvernul Ponta nu a făcut acest lucru, continuând în termeni viabili înțelegerile pe care România le are cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană, înțelegeri care sunt și rămân funcționale. Românii trebuie să știe foarte clar că atunci când s-au tăiat salariile și pensiile nu le-a tăiat FMI, ci le-a tăiat Guvernul Boc–Băsescu, iar când le-am dat înapoi le-am dat noi, când scădem CAS îl scădem noi și facem aceste lucruri păstrându-ne obligațiile asumate privind țintele macroeconomice.

Declarația politică se intitulează „Mai cărăm multă apă cu ciurul?!”.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cum v-am spus în repetate rânduri, eu vin aici, la tribuna Senatului, de jos, dintre oamenii simpli. Când m-am decis să candidez, eram cum sunt și azi, animat de cele mai bune intenții. Doream să fac tot ceea ce este omenește posibil pentru ca oamenii care m-au trimis în Parlament să fie mulțumiți de prestația mea, să duc la îndeplinire aspirațiile și năzuințele lor legitime. Cu atât mai mult cu cât, personal, am reușit până acum să fiu independent economic și să-mi asigur, fără să fac afaceri cu statul, un trai decent și să am o familie așa cum mi-am dorit-o. Doream ca prin activitatea mea să schimb, măcar în parte, percepția negativă și sentimentul de revoltă și de profundă dezamăgire împotriva parlamentarilor.

Acum, după un an și jumătate de mandat, constat că lucrurile nu s-au schimbat și nu știu ce să-mi reproșez. Cetățenii ne consideră în continuare vinovați pentru toate nemulțumirile lor: pentru nivelul salariilor și pensiilor, al alocației pentru copii și persoane cu handicap, al ajutoarelor sociale, pentru prețul energiei și carburanților, al apei, căldurii, salubrității, chiriilor, alimentelor, pentru lipsa locurilor de muncă și a locuințelor.

Degeaba le vorbim noi despre separația puterilor în stat, despre esența democrației, ei nu au nevoie de abstracțiuni și de teorii. Li s-a inoculat pe toate căile (Oare de cine și de ce? În ce scop?) convingerea că pentru toate nemulțumirile, nerealizările, neîmplinirile și dezamăgirile lor de vină sunt numai parlamentarii, adică noi, senatorii și deputații. Mai puține critici auzim de la ei la adresa miniștrilor, secretarilor de stat, șefilor de agenții și autorități, președinților de județe, primarilor sau prefecților. Pentru toate lipsurile de vină sunt numai parlamentarii.

În toate împrejurările ești întâmpinat, inclusiv de reprezentanții mass-mediei, cu „întrebarea-ghilotină”: „Ce ai făcut dumneata, domnule senator, pentru buzoieni, maramureșeni, hunedoreni etc.?”, „Câți bani ai adus în județ?”. Nici nu vor să audă de propuneri legislative, de întrebări și interpelări pe adresa membrilor Guvernului, de declarații politice, de participare la dezbaterea și votul proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi a comisiilor și plenului, de audiențe și vizite în teritoriu. Pentru cei mai mulți, acesta este un fel de a căra la nesfârșit apă cu ciurul. În timp

Declarația politică este intitulată „Mersul trenurilor, acum 70 de ani și în zilele noastre”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Deși pare greu de crezut, acum 75 de ani, pe unele rute importante trenurile erau mai rapide decât în prezent, iar România se putea mândri cu una dintre cele mai moderne rețele feroviare de pe continent. Acum, în Franța, Austria, Italia sau chiar Polonia poți parcurge cu trenul 600 de kilometri în patru-cinci ore, în timp ce la noi durează peste 10 ore.

Pentru a înțelege mai bine de unde am pornit și unde am ajuns, ar trebui să ținem cont de anumite aspecte. Prima linie de cale ferată de pe teritoriul țării noastre a fost construită între 1846 și 1854 în Banat de către austrieci. Linia Baziaș–Oravița era destinată inițial transportului cărbunelui și, din 1856, a fost deschisă transportului de călători, timpul destinat călătoriei fiind de trei ore.

Anul 1939 este unul de referință în istoria României. Indicatorii economici ating atunci maximumul istoric pentru acea vreme, iar în multe sectoare țara noastră era printre primele în Europa. Căile ferate erau unul dintre domeniile în care țara putea ține capul sus în raport cu Occidentul, atât la parcul total de vagoane și locomotive, cât și la vitezele medii, la densitatea rețelei și la frecvența trenurilor. Astfel, CFR-ul avea peste 2.000 de locomotive cu aburi ale căror viteze maxime erau de 60–70 km/h, dar existau și peste 100 de automotoare, cele mai noi fiind de ultimă generație, fabricate la Malaxa București. Acestea aveau performanțe excelente chiar și pentru zilele noastre, atingând 110 km/h și făcând posibil un drum București–Constanța în două ore și jumătate, cam cât își dorește domnul Șova să realizeze prin trenul de mare viteză cu posibilă finanțare chineză.

Pare greu de crezut, dar sunt distanțe pe care câteva trenuri „de top” le parcurgeau în mai puțin timp acum trei sferturi de veac, iar un exemplu ar fi București–Buzău, unde cel mai bun automotor făcea 88 de minute, cu 20 de minute mai puțin decât acum.

Trebuie însă spus faptul că diferența dintre durata călătoriei cu rapidul și cea cu trenurile mult mai lente este foarte mare, în unele cazuri chiar dublă. De exemplu, acum trei sferturi de veac, cel mai bun automotor făcea trei ore între capitală și Galați, în timp ce personalele parcurgeau drumul în peste șase ore, dar, dacă comparăm cu zilele noastre, observăm o involuție progresivă.

Declarația politică se intitulează „Despre finanțarea agriculturii, a fermelor mici și mijlocii”.

Stimați colegi,

Această declarație politică se referă la una dintre cele mai importante probleme ale agriculturii românești. Mă refer la finanțarea producției agricole vegetale și zootehnice în fermele mici și mijlocii care au o pondere însemnată.

Situația actuală a agriculturii românești se caracterizează prin multiple probleme de ordin economico-social, fărâmițarea terenului în peste 40 de milioane de parcele, precum și existența unor numeroase gospodării neviabile din punct de vedere economic. Modificările structurale care au avut loc în agricultura României în ultimele două decenii, având drept efect trecerea în proprietatea privată a peste 96% din terenurile agricole și formarea de exploatații mici și mijlocii (multe din acestea neviabile din punct de vedere economic), evidențiază faptul că procesul de reformă în agricultură nu este încheiat.

Producătorii agricoli, prin natura proceselor tehnologice, trebuie să facă față unor probleme specifice, din punctul de vedere al finanțării unui nou ciclu de producție.

Valorificarea producției, pentru reîntoarcerea capitalului investit, se face mai târziu față de momentul în care fermierul trebuie să refinanțeze începerea noului ciclu de producție.

Spre deosebire de alte sectoare ale economiei, depozitarea și valorificarea producției fermelor agricole mici și mijlocii se fac într-o piață instabilă, care generează costuri suplimentare greu de anticipat.

Iată de ce consider că principala problemă a dezvoltării agriculturii, la nivelul fermelor mici și mijlocii, este finanțarea, atât cea rambursabilă, cât și cea nerambursabilă, din fonduri comunitare, care însă și aceasta presupune coparticipare cu capital propriu.

Ultima campanie electorală, dar și activitățile în colegiul senatorial mi-au prilejuit discuții cu fermieri care, în principal, se plâng de insuficiența fondurilor, de inaccesibilitatea creditelor bancare pentru producție. Băncile, chiar și cele cu profil agricol, cer garanții imobiliare, garanții mobiliare sub forma unor depozite colaterale, giranți, fără nicio deosebire față de celelalte bănci comerciale care nu revendică profilul agricol.

Declarația politică este intitulată „Absența unui program economic național... mai bine zis, a unei politici de țară”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

După ce premierul Victor Ponta, în speranța că va capitaliza electoratul de dreapta pentru viitoarele alegeri prezidențiale, a anunțat cu surle și trâmbițe reducerea CAS cu 2%, am ajuns la concluzia că toate guvernele social-democrate postdecembriste nu au avut o politică sectorială clară și concretă. Mai precis, nu au avut niciun program național care să fie cunoscut sub numele de politică de țară.

Dacă în perioada USL-ului au fost lansate câteva proiecte necesare bunăstării naționale, după plecarea liberalilor de la guvernare, observ că social-democrații aplică vechile strategii de decizie publică, după modelul anilor ’90, al teoriei formei fără fond.

Se poate observa că toți prim-miniștrii social-democrați, în afară de Adrian Năstase, nu au avut un proiect care să definească conceptul de politică de țară. Dacă Adrian Năstase a demarat niște demersuri în direcția reformelor instituționale, care de fapt au fost forme incipiente inițiate pe timpul guvernelor Victor Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isărescu, restul premierilor socialiști nu au avut o strategie pentru clarificarea unor politici publice sectoriale care să definească clar niște concepte.

Mai precis, în 25 de ani de putere politică postdecembristă, din care mai bine de 15 ani au fost dominați, într-o formă sau alta, de stânga neocomunistă românească, nu s-au trasat obiective guvernamentale constante necesare pentru dezvoltarea unei țări. Adică nici

acum nu ne dăm seama dacă suntem o țară cu un domeniu industrial specific și recunoscut internațional sau suntem o națiune bazată pe agricultură durabilă sau cu un sector al serviciilor bine conturat cel puțin la nivel regional. Mai precis, niciun guvern și niciun președinte al țării nu au reușit, într-un mandat sau două, să imprime o politică de țară.

Se pare că interesul este să fim veșnic în tranziție spre o societate normală, să fim la granițele civilizației și la hotarele Uniunii Europene, fără a avansa economico-social. Undeva, se pare că anumitor actori politici dâmbovițeni le place această situație și trăiesc cu teama că eventualul progres financiar și mental al unui popor riscă să-i trimită pe acei politicieni la groapa de gunoi a istoriei. Și, atunci, ce este mai bine decât să păstrezi un electorat suburban, semianalfabet, la limita supraviețuirii, întreținut prin asistența financiară a statului, ușor de manipulat mental prin diferite mijloace media și care să-ți asigure marja de 35–40% din voturile necesare pentru a te păstra continuu la guvernare sau a trăi în luxul infinit de a fi politician al puterii?!

Declarația politică se intitulează „Distrugerea ecosistemului de pe apele argeșene Capra, Buda, Topolog și Râul Doamnei, precum și promovarea unor legi de defrișare a pădurilor României”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnul prim-ministru Victor Ponta declara, în timpul campaniei electorale pentru președinția Consiliului Județean Argeș, că va opri toate ilegalitățile comise de băieții deștepți din energie, precum și abuzurile legate de defrișări de pădure.

Interesat este faptul că unul dintre acești băieți deștepți deține ansamblul de microhidrocentrale de pe pârâurile și râurile Capra, Buda, Topolog și Râul Doamnei, ce izvorăsc din Munții Făgărașului. Amenajarea microhidrocentralelor pe cursurile râurilor din Făgăraș afectează grav mediul înconjurător – în special ariile protejate –, dar are loc și o distrugere a albiei râurilor argeșene din zona Transfăgărășanului, albii care, alături de fondul forestier aferent, sunt afectate de construirea unor microhidrocentrale. Un semnal de alarmă în acest sens a fost dat și de un raport al Comisiei Europene, citat de cotidianul britanic „The Guardian”, cu privire la distrugerea ecosistemului din zona montană a Argeșului: „Mai mult de 500 de microhidrocentrale funcționează sau sunt în diferite stadii de construcție și planificare în Carpații Meridionali, în mare măsură în arii protejate și parcuri naționale. (...) La 30 septembrie 2013, în România se aflau în funcțiune 3.393 de MW din surse regenerabile, din care turbine eoliene de 2.307 MW, panouri fotovoltaice de 553 de MW, microhidrocentrale de 480 de MW și proiecte pe biomasă de 53 de MW, conform Transelectrica. Numărul microhidrocentralelor crește, iar gurile rele spun că lipsa de interes a autorităților locale față de construcțiile ilegale este dublată de o inacțiune la nivelul aparatului central. Odată cu construcția unei microhidrocentrale, râurilor de munte le sunt deviate albiile firești, între 80 și 90% din fluxul de apă este mutat prin țevi, cu consecințe grave asupra ecosistemelor, inclusiv reproducerea unor specii de salmonide precum păstrăvul. Subvenționarea generoasă a energiei regenerabile a dus la construcția a aproape 500 de microunități hidro, care produc mai puțin de 4% din energia necesară țării și au beneficiat de profituri de până la 500%. Multe din aceste proiecte sunt ilegale în atât de multe aspecte, încât doar cei foarte puternici și bine conectați au acces la astfel de proiecte. Întrucât profiturile sunt cele mai mari în cazul în care râurile curg mai repede, investitorii sunt atrași în adâncul munților, în multe cazuri, în parcuri naturale de stat, protejate în conformitate cu legislația internă și a UE.”

Declarația politică este intitulată „Actualizarea listei medicamentelor compensate și gratuite – normalitate sau o victorie?”.

## Stimați colegi,

Datele Federației Europene a Asociațiilor și Industriei Farmaceutice – EFPIA arată că, din momentul în care un medicament este aprobat de către Agenția Europeană a Medicamentului, până la momentul în care acesta poate fi prescris compensat de către medici se așteaptă 392 de zile în Belgia, 206 zile în Suedia și 88 de zile în Austria.

Așadar, în timp ce pacienții români așteaptă mai mult de cinci ani să primească medicamente noi, timp în care nu mai sunt chiar așa de noi, pacienții din țările vest-europene reușesc să primească gratuit sau cu un grad de compensare un tratament inovator chiar în anul în care acesta a primit aprobarea de punere pe piață.

După șase ani și jumătate, se pare că s-au găsit, în sfârșit, resursele și determinarea ca lista medicamentelor compensate și gratuite să fie actualizată. Peste 167 de molecule, dintre care 141 de medicamente noi și 26 de molecule cu indicații terapeutice noi, ar trebui introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite din țara noastră.

Oficialii din Ministerul Sănătății sunt, desigur, foarte mândri de această victorie și nu se dau în lături să culeagă laurii. De când a devenit, domnilor, normalitatea o victorie?! Un minimum de decență ar trebui să îndemne la discreție, la asumarea responsabilității pentru limitarea egalității de șanse pentru pacienții români, la găsirea soluțiilor pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple.

Ministrul s-a spălat repede pe mâini și a declarat că Asociația Pacienților trebuia să îi dea în judecată nominal pe cei care i-au ținut șase ani și jumătate fără medicamente. Cred că putem înțelege că domnul ministru nu va repeta greșelile antecesorilor lui și că lista medicamentelor va fi actualizată regulat, anual, în caz contrar vom putea să îi urmăm sfatul dumnealui.

Între timp, Alianța Pacienților Cronici din România – APCR a dat în judecată statul român, în trei dosare diferite, pentru nerespectarea dreptului pacienților la sănătate, garantat prin Constituție, prin faptul că nu a reactualizat timp de ani de zile lista medicamentelor compensate. Așadar, au fost demarate trei procese împotriva statului român, respectiv declanșarea procedurii de infringement pentru încălcarea Directivei 89/105, care prevede ca statele europene să soluționeze cererile de introducere a unor terapii pe listele de medicamente compensate și gratuite în maximum 180 de zile, demararea unei acțiuni în instanță pentru obligarea Guvernului, Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să actualizeze lista medicamentelor compensate și demararea unei ordonanțe președințiale prin care șapte pacienți care suferă de boli cronice, membri ai APCR, solicită autorităților să le pună la dispoziție tratamentul inovator prescris de medic, care este esențial pentru supraviețuirea lor și care nu are alternativă pe lista deja existentă a medicamentelor gratuite și compensate.

Declarația politică se intitulează „Deficit grav de personal în sănătate”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Când este vorba despre reforma sistemului medical în România, cu toții suntem de acord – fie că ne aflăm la putere sau în opoziție – că este vorba despre o prioritate. Performanță, eficiență managerială, criterii precise cost-eficiență pentru servicii medicale. Este, de asemenea, cunoscut faptul că neprofesionalismul unor manageri constituie adesea una dintre cauzele condițiilor precare în care își exercită activitatea cadrele medicale din România și care, pe cale de consecință, se repercutează nemijlocit asupra pacienților.

Din păcate, în pofida tuturor tentativelor, promisiunilor, programelor și strategiilor, constatăm cu regret că situația din sistemul medical românesc nu s-a ameliorat, iar numărul medicilor și asistenților medicali care aleg să profeseze în străinătate devine alarmant. Situația începe să devină îngrijorătoare și din cauza nivelului scăzut al salariilor, îndeosebi în ceea ce privește asistentele medicale și personalul auxiliar. Acesta este motivul pentru care, în pofida promisiunilor făcute de către autoritățile de resort, reprezentanții sindicatului Sanitas au anunțat mișcări ample de protest, începând de săptămâna viitoare. Un loc important în lista revendicărilor acestora îl ocupă mărirea salariilor

personalului auxiliar din sănătate și asistență socială cu 10 procente și, nu în ultimul rând, deblocarea posturilor în sistemul public de sănătate.

Trebuie menționat totodată că, la începutul lunii aprilie, actualul ministru al sănătății a semnat un parteneriat cu Federația Sanitas, prin care se angaja să ia măsuri pentru o salarizare corectă și pentru condiții mai bune de lucru ale celor care lucrează în sistemul sanitar.

## Stimați colegi,

Tergiversările în găsirea unor soluții viabile menite să redreseze situația personalului auxiliar din sistemul românesc de sănătate au avut drept consecință directă plecarea unui număr foarte mare de asistente medicale, care au decis să lucreze în străinătate. Conform datelor Institutului Național de Statistică, comparativ cu anul 1990, numărul asistentelor medicale a scăzut cu 25%, cea mai drastică diminuare înregistrându-se în perioada 2007–2012. Pe de altă parte, pe fondul creșterii numărului de pacienți cu 12%, calitatea îngrijirilor din sistemul public de sănătate a fost serios afectată, tocmai din cauza scăderii numărului de salariați. Pe cale de consecință, cei rămași în sistem se confruntă cu o creștere cu 40% a sarcinilor de serviciu, fapt ce are consecințe negative asupra randamentului acestora la locul de muncă.

Declarația politică este intitulată „Asociațiile de proprietari – reprezentanții sau inamicii locatarilor?”.

## Dragi colegi,

Cine sunt și ce pot face administratorii? Care sunt limitele în care pot acționa? Cum pot să se apere locatarii unui imobil de unele persoane care acționează cu rea-credință?

Sunt întrebări pe care oricine și le-a pus la un moment dat, în funcție de situația concretă din imobilul în care locuiește, întrebări cu sau fără răspuns.

Este foarte important de știut că legislația actuală este destul de permisivă în ceea ce-i privește pe administratori, conferindu-le drepturi și puteri destul de numeroase. Pe de altă parte însă, sunt instituite câteva condiții pentru exercitarea acestei funcții, care implică un anumit control din partea autorităților locale.

Dreptul la asociere este garantat prin Constituție.

Proprietarii nu pot fi obligați să se înscrie în asociațiile de proprietari care trebuie să comunice sau să colaboreze cu aceștia ca și cu „terți”. Acest lucru nu este reglementat!

Legea trebuie să fie foarte clară și să stabilească drepturile și obligațiile proprietarilor membri ai asociației, dar și ale celor care nu sunt membri.

Un proprietar care nu este membru al asociației are în prezent aceleași obligații pe care le are și cel care este membru, dar, în același timp, are mai puține drepturi, pentru că nu face parte din asociație.

În prezent, legea stipulează că hotărârile asociației sunt afișate la panourile din imobilul respectiv, dar se pune întrebarea: cum poate cineva să fie informat despre niște hotărâri ale adunării generale a asociației (care pot fi legale sau nu!?), în condițiile în care este plecat o perioadă mai mare de timp?

Dacă proprietarul anunță asociația că este plecat o perioadă mai mare de timp, atunci trebuie ca în mod automat să fie scutit de plata cheltuielilor curente și să fie informat în scris despre orice fel de hotărâre a asociației.

Apartamentele care nu sunt locuite o perioadă mai mare de timp (proprietarii sunt plecați, au alt domiciliu, nu au închiriat respectivul apartament etc.) nu pot fi luate în considerare la plata cheltuielilor curente: lumină, apă menajeră, gunoi, servicii de curățenie curentă etc.

Declarația politică se intitulează „Guvernul Ponta a uitat și de promisiunea măririi redevențelor”.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Cât a fost în opoziție, PSD a atacat guvernele de dreapta în privința redevențelor pentru exploatarea petrolului și gazelor. Mai mult, în primul program de guvernare al lui Ponta era prevăzută creșterea acestora cel puțin la nivelul celor din Europa. Însă, când se apropie termenul de expirare a actualului sistem de taxare, același Guvern uită brusc de promisiunile asumate.

Astfel, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale – ANRM, Gheorghe Duțu, spunea că redevențele percepute de stat pentru producția de petrol și gaze nu vor crește spectaculos în noua lege. De fapt, vine să confirme declarațiile premierului Ponta, potrivit cărora dorește să ia bani mai puțini, dar de la foarte mulți. În plus, el spune că redevențele trebuie să fie mai mici în cazul exploatărilor marine, pentru că investitorii ar avea cheltuieli mai mari. Și uite așa Executivul dă cu piciorul la o sursă de venituri la bugetul de stat, protejând un domeniu atât de profitabil, cel al exploatărilor de resurse naturale de către companiile străine.

Probabil, guvernanții au uitat efectele contractului Petrom–OMV și dintr-odată le plâng de milă celor care urmăresc exploatarea pe nimic a resurselor țării. Discursul bombastic al lui Ponta despre cât de nedreptățită este țara a dispărut ca prin farmec. Mai mult, nu are nici curajul să decidă ca o parte din veniturile obținute prin exploatarea resurselor din zone populate să rămână comunităților. Ar fi măcar un gest reparator față de oamenii „manipulați și isterici”, așa cum își permite să-i numească șeful ANRM, pentru nemulțumirea că exploatările au ajuns chiar lângă casele lor.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Mazăre și PSD au încălcat legea pentru a pune mâna pe port”.

Onorat prezidiu,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Portul Constanța este pentru PSD un subiect electoral, fără a se ține cont de realitate și de faptul că portul reprezintă pentru România un obiectiv strategic și de interes național.

Este bine cunoscut că PSD Constanța, condus de Radu Mazăre, cu sprijinul Guvernului, vrea să pună mâna pe Portul Constanța pentru a-l folosi în interesul personal și interesul prietenilor săi într-ale afacerilor. Și se face acest demers fără a ține cont de lege, iar noi suntem obligați să fim părtași la matrapazlâcul lor, prin care se pun în pericol bugetul orașului Constanța, precum și investițiile din port.

## Stimați colegi,

Am descoperit o gravă încălcare a Constituției atunci când Consiliul Local Constanța a primit cu titlu gratuit un pachet de 20% din acțiunile Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime – SA Constanța, conform dispozițiilor Legii nr. 216/2008, motiv pentru care am sesizat Avocatul Poporului.

Dacă ținem cont de litera și spiritul Constituției și de Legea administrației publice locale, _nota bene_ , consiliile locale nu au capacitatea de a fi titularii unor drepturi patrimoniale. Din 2008 și până azi, Primăria Constanța a primit drepturi necuvenite prin plata dividendelor care îi reveneau consiliului municipal din deținerea a 20% din pachetul de acțiuni.

Acum, în 2014, Mazăre și PSD vor să facă ce au început în 2008, să ia portul de la români, să-l transforme din obiectiv strategic de interes național în tarlaua afacerilor PSD. Este de datoria noastră să nu permitem așa ceva.

## Dragi colegi,

Arătați că Parlamentul este o instituție fundamentală a țării, arătați că vă pasă de țară, arătați că interesul României este mai presus de interesele baronilor locali!

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Reducerea fiscalității nu trebuie mistificată în campanie electorală”.

## Domnule președinte,

## Distinși colegi,

În sfârșit, România a ajuns în fruntea lumii. Este țara în care s-a înregistrat cea mai mare creștere a prețului pe litrul de benzină, de peste 16%. Doar Danemarca a mai reușit să se apropie de o asemenea „reușită”, după cum arată un clasament realizat de prestigioasa publicație „Bloomberg”.

„Prețul benzinei în România a crescut cu 16%, cel mai mare ritm înregistrat de vreunul dintre cele 61 de state din clasament”, se arată în studiul publicat, țara noastră ajungând pe poziția 24 din cele 61 de state analizate, cu un preț pe litru de 1,95 de dolari. Cu acest preț, benzina costă în România de două ori mai mult decât în SUA, de patru ori mai mult decât în Emiratele Arabe Unite și de 195 de ori mai mult decât în Venezuela.

În urmă cu un an, țara noastră avea cea mai ieftină benzină din UE – 1,255 de euro/litru. Creșterea de preț a venit după introducerea taxei suplimentare de 7 eurocenți pe litrul de carburant și după schimbarea formulei de calcul al accizei. Luând în considerare această scumpire și venitul mediu zilnic de 19,2 euro al unui român, publicația „Bloomberg” a plasat România pe locul 9 în topul „suferinței la pompă”.

Pornind de la această teribilă „performanță” economică, premierul Victor Ponta a anunțat că Guvernul va trimite, în această săptămână, la Parlament proiectul de lege privind reducerea CAS cu 5% începând cu 1 octombrie. Această măsură implică un impact bugetar de 850 de milioane de lei și nu are acordul FMI. Guvernul s-a angajat, neînțeles de curajos, să reducă deficitul bugetar de la 2,2% din PIB în acest an, la 1,4% în 2015, nivel proiectat și pentru 2016, pentru ca în 2017 indicatorul să coboare la 1,3% din PIB.

Cum va reuși aceste performanțe, când este evident că încasările la bugetul de stat scad, după cum indică statisticile oficiale din primele cinci luni ale anului, iar o diminuare sporită a veniturilor prin reducerea CAS poate fi compensată doar prin impunerea unor noi impozite și taxe, de care premierul nu face acum vorbire? Victor Ponta are, de fapt, nevoie de o reducere a CAS pentru a puncta în campania electorală, iar în acest sens plusează să găsească o rută ocolitoare care presupune menținerea deficitului bugetar la nivelul agreat de FMI. Echipa PSD speră să reușească o disimulare fără a fi nevoie de acordul delegației Fondului.

Declarația politică este intitulată „PSD politizează tot: instituții, buget public, principii democratice!”.

## Distinși colegi,

Aproape săptămânal acest Guvern incompetent mai generează câte un act normativ prin care efectiv dăunează interesului public. Ultima găselniță: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2014 și alocarea de fonduri de la bugetul național în mod discreționar, din pixul ministrului administrației, fără a ține cont de criterii ori de rolul consiliilor județene, conform Constituției și legilor în vigoare, coordonatoarele activităților și proiectelor comunităților locale.

Același minister care vorbește despre descentralizare, același minister care dorește creșterea rolului autorităților locale și al consiliilor județene în administrarea treburilor de interes local centralizează și politizează excesiv competențele, proiectele, finanțările, instituțiile.

Vă întrebăm, domnilor de la PSD: unde sunt reforma și descentralizarea administrativă? Cum ajută aceste măsuri și voința discreționară a unui ministru reforma?

Totodată, atragem din nou atenția că măsurile legislative impuse prin ordonanțe de urgență după voința unui ministru sau a altuia s-au dovedit mereu neconstituționale, precum Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013, cu concedierile colective mascate din administrație, pentru a face loc altor angajări, ori proiectul asumat în regim de urgență al legii descentralizării. Așa este și acest act normativ.

Acest fapt dovedește doar că PSD nu are niciun fel de respect pentru statul de drept, pentru Constituție, pentru legalitate! Tot ce contează este voința unor baroni locali care își pun amprenta asupra politicii naționale!

PDL va ataca la Curtea Constituțională această ordonanță de urgență a Guvernului. PDL se opune încălcării Constituției, Legii administrației și Legii descentralizării.

Țara aceasta trebuie să mai poată păstra câțiva piloni de democrație și organizare, pe care să se reconstruiască atunci când tăvălugul roșu va fi îndepărtat! Căci el va fi îndepărtat! Această națiune nu va tolera la infinit atacul la principiile democrației și înlocuirea lor cu voința personală! Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Bucovina, pol de dezvoltare turistică”.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Turismul reprezintă un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni. Prin urmare, investițiile în acest domeniu constituie o prioritate.

România, având un potențial turistic important, ar trebui să implementeze proiecte ample de dezvoltare a comunităților locale, în care turismul și activitățile economice conexe să susțină dezvoltarea economică locală și regională.

România are nevoie de un program special pentru turism, care să fie negociat cu Comisia Europeană, pentru ca în cadrul finanțării europene 2014–2020 să fie promovați „poli de dezvoltare turistică”, prin care să se finanțeze proiecte de

construire de infrastructură turistică, dar și încurajarea asocierii în turism.

Așa cum guvernarea PDL a creat acei „poli de dezvoltare urbană”, prin care mai multe capitale de județ au obținut finanțare europeană pentru proiecte de investiții, așa ar fi benefică realizarea unor „poli de dezvoltare turistică”.

Stimați colegi,

Bucovina este una dintre principalele zone turistice ale României, datorită condițiilor de relief favorabile de care dispune, frumuseții peisajelor, purității aerului, apelor, zonelor montane, datorită tradițiilor și obiceiurilor populare păstrate până în zilele noastre, specificului gastronomiei moldovenești și, nu în ultimul rând, ospitalității bine-cunoscute a localnicilor.

Bucovina reprezintă și „Ținutul mănăstirilor”, oferind excelente oportunități în practicarea multor forme de turism, precum:

a) turismul montan – drumeții montane, escaladă, alpinism, echitație și turism ecvestru, vânătoare, pescuit, mountain bike, via ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, schi și alte sporturi de iarnă;

b) turismul balnear – județul Suceava dispune de un potențial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli: Vatra Dornei, Cacica etc.;

c) turismul cultural – obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Șcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea Zamca), construcții civile (Curtea Domnească și Hanul Domnesc din Suceava), precum și peste 25 de unități muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepție, unicat în România, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Științe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuți, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor și Pădurilor din Fălticeni. Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradițiilor, meșteșugurilor și obiceiurilor străvechi, unde talentul și atracția către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare țesute manual, cojocărit, țesături, instrumente populare, măști etc. Județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice realizate tematic (Suceava, Rădăuți, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum și pentru importantele centre de creație sau ateliere individuale ale meșterilor populari (Vatra Moldoviței, Ciocănești, Brodina, Poiana Stampei – încondeiere de ouă; Marginea, Rădăuți – ceramică; Mănăstirea Humorului, Rădăuți, Arbore – țesături; Suceava, Rădăuți, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane; Marginea, Gura Humorului – împletituri; Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie). Manifestările artistice și sărbătorile populare tradiționale din tot cursul anului pun în valoare autenticul prin portul popular, cântece și dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini și obiceiuri;

Declarația politică este intitulată „Cum pot cetățenii finaliza referendumul din 2009 privind maximum 300 de parlamentari?”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

La referendumul din 2009, cetățenii României au votat în proporție de 77,78% pentru Parlament unicameral și 88,84% pentru maximum 300 de parlamentari. Rezultatul referendumului trebuia pus, în mod obligatoriu, în aplicare, conform validării acestuia de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, în baza prevederii din Constituția României de la art. 2, respectiv: „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.”

Statul român învestit cu legitimitate de către cetățenii României a nesocotit voința cetățenilor exprimată prin referendum și a permis alcătuirea unui Parlament cu 588 de parlamentari, chiar dacă Curtea Constituțională a stabilit, prin Decizia nr. 682/27.06.2012, că referendumul, deși consultativ, are caracter obligatoriu pentru statul român. Statul nu respectă opțiunea liber exprimată, iar viitoarele alegeri parlamentare riscă să se desfășoare după aceeași lege care permite validarea unui număr de până la 600 de parlamentari.

Cetățenii români își pot lua țara înapoi de la cei care nesocotesc Constituția României și pot impune aplicarea deciziilor referendumului din 2009, iar pentru aceasta am elaborat un „Ghid practic de luat țara înapoi”, care poate fi accesat din contul Valeriu Todirașcu din rețelele de socializare și aici: http://www.tody.ro/document/2014-05-08Ghid-practic-nr-1-de-luat-tara-inapoi-Cum-pot-cetatenii-

finaliza-Referendumul-privind-300-parlamentari, în care am inserat argumentele juridice aferente și soluția practică de realizare, respectiv prin semnarea petiției on-line detaliate în ghid, http://www.petitieonline.net/petitie/41562146, prin care cetățenii solicită Avocatului Poporului sesizarea Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Legii nr. 35/2008, electorale, iar Președintelui României, care a inițiat referendumul, îi cer atacarea la Curtea Constituțională privind neaplicarea deciziilor referendumului din 2009. Ca urmare a unei decizii favorabile a Curții Constituționale, Parlamentul României va trebui să îmbunătățească în 45 de zile Legea electorală, astfel încât aceasta să permită limitarea numărului de parlamentari la maximum 300. Această petiție se bazează pe argumentația legală emisă de Avocatul Poporului, http://www.tody.ro/document/2013-0802-Senator-Valeriu-Todirascu-Raspuns-Avocatul-Poporuluisolicitare-atacare-CC-Legea-35-2008, ca răspuns la unul dintre demersurile pe care le-am întreprins în acest sens.

Declarația politică se intitulează „Când se alege praful de obiectivul zero...”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În urmă cu nici o lună de zile, tânărul și fermecătorul nostru ministru de finanțe declara sus și tare că, pentru portofoliul pe care îl deține, „obiectivul zero este reducerea CAS cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie 2014”.

Niciun efort nu părea prea mare pentru mezina echipei de la Palatul Victoria în bătălia pentru atingerea acestui deziderat mult așteptat de salariați și angajatori deopotrivă.

Prima domnișoară a finanțelor românești era gata, conform propriilor declarații, să dea cu pumnișorul ei de fier, mascat cu delicatețe într-o mănușă de catifea, în tăblia mesei negocierilor cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional, ai Comisiei Europene și Băncii Mondiale la un loc pentru a-și atinge scopul.

Potrivit calculelor „premiantei” de la Finanțe, impactul bugetar al reducerii CAS ar fi fost de doar 2,6 miliarde de lei până la sfârșitul anului și unde mai pui că se putea miza și pe efectele pozitive ale aplicării acestei măsuri, care ar fi generat, la rândul ei, venituri suplimentare de aproape un miliard de lei prin utilizarea banilor rămași la angajator, impactul bugetar negativ reducându-se, astfel, considerabil.

Numai că socoteala de acasă nu s-a potrivit defel cu cea din târg. Datele privind execuția bugetară la finele primului trimestru al acestui an demonstrau fără putință de tăgadă că s-au încasat, din taxe și impozite, cu peste un miliard de lei sub ținta bugetară asumată.

În aceste condiții, nici nu era greu de anticipat că Guvernul și Fondul Monetar Internațional nu vor ajunge la un acord pentru implementarea acestei măsuri de la 1 iulie 2014, economia României fiind încă incapabilă să susțină un asemenea efort financiar.

Fără să țină cont de aceste considerente, după ce a ieșit cam șifonat din negocierile cu FMI, prim-ministrul a avansat deja ipoteza reducerii CAS cu 5 puncte procentuale de la 1 octombrie 2014, cu sau fără binecuvântarea FMI, care, dacă tot veni vorba, a amânat la rândul său tot pentru toamnă evaluarea acordului preventiv încheiat anul trecut cu România.

Declarația politică este intitulată „PSD buzunărește românii prin umflarea facturilor la curent electric”.

De când Guvernul Ponta s-a instalat la putere, iar PSD și-a extins tentaculele asupra tuturor domeniilor de activitate, a început marea jecmăneală a românilor. Demența fiscală a Guvernului Ponta a transformat România într-o țară tot mai puțin atractivă pentru investitori, din cauza lipsei predictibilității și stabilității fiscale. Rând pe rând, firmele își restrâng activitatea, intră în insolvență sau chiar în faliment. Tot mai mulți investitori străini ocolesc România, iar unii dintre cei care încă mai fac afaceri la noi își cam pregătesc bagajele.

În așteptarea celor un milion de locuri de muncă promise de Victor Viorel Ponta și al său Guvern socialist, românii au fost buzunăriți prin umflarea facturilor la curent electric, printr-o dublă taxare a certificatelor verzi, schemă financiară pusă la punct de reprezentanții unor companii private și cei ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE. DNA a intrat pe firul afacerilor din domeniul energiei și a produs deja arestări în rândul oamenilor numiți și susținuți politic de PSD. Însă, până se va finaliza întreaga anchetă a procurorilor anticorupție, dorim să aflăm cum vor fi despăgubiți cei aproximativ un milion de români furați timp de doi ani de zile prin combinațiile infracționale dintre conducerea numită de PSD la ANRE și companiile din domeniul energiei.

Încercarea noastră de a afla o soluție privind recuperarea pagubei pe care românii au suferit-o va fi concretizată într-o interpelare adresată prim-ministrului Victor Viorel Ponta. Am speranța că, dată fiind gravitatea acestei probleme, practic, a acestui furt din buzunarele românilor, domnul prim-ministru va catadicsi să răspundă unei interpelări adresate de un senator din opoziție. Nu putem aștepta ca DNA să facă ordine în instituțiile publice și nici să soluționeze problemele cetățenilor.

În acest caz, până vor fi identificați toți cei care se fac vinovați de acest furt calificat și continuat pe parcursul ultimilor doi ani, datoria Guvernului este de a recupera paguba creată de oamenii săi în cârdășie cu cei din

Declarația politică se intitulează „PP-DD – 1.036.730 de voturi”.

Domnule vicepremier Kelemen Hunor,

Domnule senator Markó Béla,

Vreau să vă prezint o statistică clară. Peste un milion de români sunt votanți ai Partidului Poporului. Peste un milion au votat la ultimele alegeri parlamentare cu PP-DD.

Ați făcut zilele trecute o serie de declarații defăimătoare, care nu fac cinste partidului și electoratului maghiar. Un electorat pe care eu personal îl respect și cred că are aceleași drepturi ca fiecare cetățean al acestei țări. Îi respect pe toți cei 380.000 de cetățeni care au votat UDMR și pe toți cetățenii de etnie maghiară.

În aceeași măsură, cred că cei un milion de români și familiile lor trebuie să fie respectați de Domniile Voastre. Lansând afirmații mincinoase și defăimătoare despre PP-DD, acuzați, practic, un milion de români de populism și demagogie. Iar afirmațiile extremiste sunt cu atât mai grave cu cât vin din partea unor lideri politici ce reprezintă 380.000 de cetățeni români de etnie maghiară aflați la guvernare împotriva reprezentanților unui milion de români.

Domnilor Kelemen Hunor și Markó Béla,

Pentru dumneavoastră, cooptarea PP-DD la guvernare ar fi un dezastru ca imagine. Dar totuși vă folosiți de aleșii Partidului Poporului în guvernarea din care faceți parte, fără a oferi nimic în schimb electoratului PP-DD. Ε de apreciat grija pe care o aveți în această privință, dar o guvernare trebuie să aibă grijă de popor și de țară. Și, sincer, nu știu (sau știu) care e imaginea dumneavoastră în acest moment în ochii a peste un milion de români.

Va mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Necesitatea disciplinei obligatorii «Educație pentru sănătate»”.

Stimați colegi,

Dreptul la sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Situația actuală a societății ne arată că politicile de sănătate trebuie să beneficieze de o abordare integrată din partea tuturor instituțiilor statului pentru a se asigura dezvoltarea continuă a unui sistem de sănătate care să răspundă în mod eficient la nevoile cetățenilor. Organizația Mondială a Sănătății – OMS susține, încă din 1986, că sănătatea este mult prea importantă pentru a fi lăsată numai practicienilor din domeniul sanitar; educația și elaborarea de politici coerente trebuie să fie prioritare pentru dezvoltarea sănătății la nivel individual, comunitar și național.

În instituțiile de învățământ publice, educația este gratuită și statul garantează dreptul la educație în interesul individului și al societății. Sănătatea este un subiect aflat pe agenda de lucru a factorilor de decizie din toate domeniile, la nivel guvernamental sau instituțional.

Știm cu toții că școala este mediul social optim pentru realizarea educației pentru sănătate, iar educația pentru sănătate la nivelul școlii reprezintă una dintre principalele căi de promovare a cunoștințelor corecte privind diferitele aspecte ale sănătății și, totodată, de formare a atitudinilor și deprinderilor corecte, indispensabile unui comportament responsabil și sănătos.

Unele dintre elementele esențiale pentru atingerea impactului dorit în starea de sănătate a cetățenilor sunt inițierea și realizarea programelor de educație pentru sănătate la vârste cât mai tinere. Conduita preventivă devine astfel un comportament care se realizează în și din timp, în paralel cu dezvoltarea educativă. Asupra unei persoane deja formate, adulte, astfel de activități au întotdeauna un impact mai redus decât acțiunile similare realizate la vârste mai timpurii.

În multe țări din Uniunea Europeană, și nu numai, educația pentru sănătate este obligatorie în școli, începând din primul și până în ultimul an de studiu, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe și materiale didactice adecvate vârstei.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812734]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 76/27.VI.2014 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei