Gabriela Firea

Declarația politică este intitulată „Apartenența la Uniunea Europeană presupune și drepturi, nu numai obligații”.

„După părerea noastră, nu a sosit momentul să fie eliminate controalele la graniță pentru România și Bulgaria”, a precizat, la Bruxelles, înaintea reuniunii Consiliului JAI, Hans-Peter Friedrich, ministrul german de interne, subliniind că cele două țări au făcut ceva progrese, dar acestea nu sunt suficiente pentru a îndeplini condițiile legale care ar permite primirea în Spațiul Schengen.

Consiliul JAI va reveni asupra subiectului aderării României și Bulgariei la Schengen atunci când vor exista condiții favorabile, a declarat, cu aceeași ocazie, Dailis Alfonsas Barakauskas, ministrul lituanian de interne, a cărui țară asigură Președinția UE.

Această poziție a Consiliului JAI se menține, în ciuda faptului că ambele țări au îndeplinit toate criteriile de aderare conform acquis-ului Schengen, fapt recunoscut de către toate statele membre și stipulat în mod repetat în concluzii ale Consiliului și ale Consiliului European, precum și în rezoluțiile Parlamentului European pe acest subiect.

Notăm, în acest context, exigența guvernele țărilor din Uniunea Europeană în legătură cu obligațiile asumate de România și Bulgaria odată cu semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Exigență care însă nu se mai manifestă la fel de puternic, cel puțin în ce privește măsurile care produc efecte, referitor la ostilitatea britanicilor față de respectarea unui drept al românilor și bulgarilor consfințit prin același Tratat de aderare – dreptul la muncă.

În Marea Britanie se desfășoară o campanie aproape furibundă, încurajată de la cel mai înalt nivel, împotriva unei prezumtive și puțin probabile invazii a muncitorilor români și bulgari în insulă după 1 ianuarie 2014. Premierul David Cameron a declarat că este momentul să se recunoască faptul că principiul libertății de circulație, un pilon fundamental al Uniunii Europene, a devenit un declanșator pentru o mișcare vastă a populației și trebuie reechilibrat.

Prin urmare, atunci când e vorba de obligațiile noilor țări membre, exigența nu are limite, însă, când vine vorba de drepturile acestora, se pune problema schimbării regulilor.

Orice asociere presupune o anumită doză de compromis, întrucât regulile stabilite de comun acord nu au cum să satisfacă, în egală măsură, pe toată lumea. Iar politicienii, mai ales cei care au responsabilitatea guvernării, ar trebui să nu cedeze în fața tentației populismelor aducătoare de beneficii pe termen scurt, dar distrugătoare pe termen lung. Pentru că astfel de atitudini duc la creșterea numărului de eurosceptici, iar transformarea acestui curent de opinie într-unul de masă va fi letală pentru viitorul tuturor țărilor europene.

Vă mulțumesc.