Stenogramă plen

Bună dimineața! Deschid ședința din 10 decembrie 2013. Doamnelor și domnilor senatori, îl rog pe domnul secretar de ședință să facă apelul.

## Bună dimineața tuturor!

|Bună dimineața tuturor!|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina|prezent<br>absentă| |Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion|prezent<br>prezentă<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>prezent| |Banias Mircea Marius|absent| |Barbu Daniel Constantin|absent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|absent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|absentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|absent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|prezent| |Butnaru Florinel|absent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|absent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |Ciorbea Victor|absent| |Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent<br>absent| |Cordoș Alexandru|absent| |Corlățean Titus|absent| |Coste Marius|absent| |Cotescu Marin Adrănel|absent| |Crețu Gabriela|prezentă|

|Cristache Iulian|absent| |---|---| |Cristina Ioan|absent| |Croitoru Cătălin|absent| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|absent| |Dobra Dorin Mircea|prezent| |Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu|absent<br>prezent| |Drăghici Damian|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent| |Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru|absent<br>prezent<br>prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|absent| |Filip Petru|prezent| |Firea Gabriela|prezentă| |Florian Daniel Cristian|absent| |Flutur Gheorghe|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent| |Geoană Mircea Dan|absent| |Ghilea Găvrilă|absent| |Ghișe Ioan|absent| |Grapă Sebastian|absent| |Greblă Toni|absent| |Grigoraș Viorel|prezent| |Hașotti Puiu|absent| |Ichim Paul|prezent| |Igaș Traian Constantin|absent| |Iliescu Lucian|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent| |Ioniță Dan Aurel|absent| |Iovescu Ioan|absent| |Isăilă Marius Ovidiu|absent| |Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Klárik László Attila|prezent| |László Attila|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luchian Dragoș|absent| |Luchian Ion|prezent| |Marian Dan Mihai|absent| |Marian Valer|absent| |Marin Nicolae|absent| |Markó Béla|absent| |Mazăre Alexandru|absent| |Mihai Cristian Dănuț|absent| |Mihai Neagu|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|absent| |Miron Vasilica Steliana|absentă| |Mitu Augustin Constantin|absent| |Mocanu Victor|prezent| |Moga Nicolae|prezent| |Mohanu Nicolae|prezent| |Mora Ákos Daniel|absent| |Motoc Octavian|absent| |Mutu Gabriel|absent| |Nasta Nicolae|prezent| |Neagu Nicolae|prezent| |Neculoiu Marius|absent| |Nicoară Marius Petre|absent| |---|---| |Nicolae Șerban|absent| |Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Nistor Vasile|absent| |Niță Mihai<br>Nițu Remus Daniel<br>Obreja Marius Lucian|absent<br>absent<br>prezent| |Oprea Dumitru|absent| |Oprea Gabriel<br>Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius|absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Pataki Csaba|prezent| |Pavel Marian<br>Păran Dorin|prezent<br>prezent| |Păunescu Teiu|prezent| |Pelican Dumitru|absent| |Pereș Alexandru<br>Pop Gheorghe|prezent<br>prezent| |Pop Liviu Marian|prezent| |Popa Constantin|prezent| |Popa Florian|absent| |Popa Ion|prezent| |Popa Mihaela|prezentă| |Popa Nicolae Vlad|absent| |Popescu Corneliu|absent| |Popescu Dumitru Dian|absent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent<br>Purec Ion Simeon<br>prezent<br>Rădulescu Cristian<br>absent<br>Rogojan Mihai Ciprian<br>absent<br>Roșca-Stănescu Sorin Ștefan<br>prezent<br>Rotaru Ion<br>prezent|| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel<br>Sârbu Ilie<br>Secășan Iosif<br>Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>Stoica Ștefan|absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezentă<br>absent| |Stuparu Timotei|prezent| |Suciu Matei|absent| |Șova Dan Coman|absent| |Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin|absent<br>absent| |Tătaru Dan|prezent| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando|absent| |Tișe Alin Păunel|absent| |Toma Ion|absent| |Todirașcu Valeriu|prezent| |Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Tudor Doina Anca|absentă| |Țapu-Nazare Eugen|absent| |Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Valeca Șerban Constantin|prezent| |Vasiliev Marian|absent| |Vâlcov Darius Bogdan|prezent| |Vegh Alexandru|absent|

|Verestóy Attila|absent| |---|---| |Vochițoiu Haralambie|absent| |Voinea Florea|absent| |Volosevici Andrei Liviu|absent| |Vosganian Varujan|absent| |Zisu Ionuț Elie|prezent|

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule coleg,

Haideți că avem cvorum de ședință! Așa, îl strigăm... A venit și domnul senator Oprea. Când vine Domnia Sa, bifăm trei prezenți.

Domnul senator... așa, adică...

Rădulescu și Secășan sunt... și Motoc...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor colegi, s-au prezentat, până la acest moment, 94 de domni senatori. Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Ședința plenului este condusă de subsemnatul, Cristian Dumitrescu, vicepreședinte, asistat de domnii secretari: senator Mario Ovidiu Oprea și senator Purec Ion Simeon. Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt comentarii – și nu sunt –, vă

Doamna senator Anghel, microfonul 2, are comentarii la ordinea de zi.

Vă rog, poftiți!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o problemă la punctele 1 și 2. Se face vorbire despre faptul că luăm cunoștință de rapoartele de activitate din 2009 și 2010 ale Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Punctele 2 și 3, doamnă, nu 1 și 2.

2 și 3. Bun!

Păi, să ne uităm ce se spune inclusiv în avizul dat de Comisia juridică a Senatului: „Menționăm că, potrivit art. 5 din Legea nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, președintele Autorității Naționale de Supraveghere” – deci președintele – „prezintă anual” – noi suntem în 2013 – „rapoarte de activitate în ședința plenară a Senatului” – adică în plen, nu în Comisia juridică – „urmând ca raportul să fie publicat în Monitorul Oficial, Partea a II-a, după prezentarea acestuia în plenul Senatului.”

Vreau să văd și eu dacă aici este prezent domnul președinte, ca să putem face lucrul acesta.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc, doamnă.

Unu. Modalitatea pe care dumneavoastră ați invocat-o, procedural, este următoarea... Și corect...

Sunteți prezent, da?

Deci domnul președinte este prezent. Domnia Sa nu intervine. Raportul este prezentat de către comisii, pe baza unui raport, pentru că, sigur, noi nu putem să dezbatem direct în plen nimic fără să treacă printr-o comisie care să prezinte un raport.

Este prezent domnul vicepreședinte al Autorității. O să ne spună de ce nu este prezent domnul președinte.

Imediat, doamnă. Stați, că nu facem un dialog. Eu încerc să vă spun și, dacă nu am dreptate, dumneavoastră mă contraziceți cu toate argumentele pe care le puteți folosi și, atunci, dacă nu e așa, o scoatem de pe ordinea de zi.

Pe de altă parte... Deci aceasta este procedura obișnuită. Pe de altă parte, noi, în actuala sesiune, ne-am promis unii altora ca aceste rapoarte să le dezbatem în mod serios, așa cum este normal, în sensul de a face chiar o dezbatere. Din nefericire, Senatele anterioare – în sfârșit, trecutul – au făcut ca foarte multe din aceste rapoarte să fi rămas nedezbătute, pentru că s-a considerat că este o simplă formalitate, în mod greșit, pentru că, prin dezbaterea acestor rapoarte, Senatul și Camera Deputaților, Parlamentul, își realizează atributul de control.

Deci, ca să putem să intrăm într-o normalitate, noi trebuie să ne descărcăm de aceste rapoarte, care au fost prezentate la timp, rapoartele au fost luate..., dar nu au fost luate în discuție de plen.

Acum, dacă vrem să facem o dezbatere pe fond în ceea ce privește situația din această instituție în 2009, cred că nu suntem chiar în măsură de a mai discuta acest lucru. Vă spun încă o dată că rapoartele noastre sunt pentru a lua cunoștință.

Pe cale de consecință, doamnă, o să-l întreb pe domnul vicepreședinte de ce nu este domnul președinte. Microfonul 5. Vă rog să ne spuneți.

## **Domnul Andrei George Creci** _– vicepreședintele_

_Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal_ **:**

Domnule președinte de ședință, Doamna președinte...

Prezentați-vă întâi!

Andrei Creci mă numesc și sunt vicepreședintele autorității.

Doamna președinte s-a aflat, până zilele acestea, într-un concediu medical prelungit, iar atribuțiile au fost delegate către mine. Sunt singurul vicepreședinte și, conform legii, când nu este dumneaei prezentă, sunt eu.

Da. Am înțeles. Deci este întrunită condiția. Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Deci doamna președinte este în concediu legal, a delegat conducerea către un vicepreședinte, conform legii, deci se întrunește condiția ca să fie prezent.

Doamna senator Anghel, vă rog, microfonul 2.

Deci, domnule președinte, unu la mână, doamna nu este într-un concediu medical prelungit, este în concediu postnatal sau prenatal, ceva de genul acesta, și ar fi trebuit să spună, în momentul în care a fost aleasă, că intră în concediul respectiv. Unu.

Doamnă...

A doua la mână, deci noi nu vorbim de și nu facem discuție pe o lege. Este vorba de o lege organică. Aici spune că se prezintă raportul în plenul Senatului. În momentul în care facem ce vrem noi înseamnă că ne batem joc de jurământul depus pe 19 decembrie. Și, dacă-mi aduc bine aminte, cu un an de zile în urmă, am fost aleși tocmai pentru a nu face ce au făcut alții și a demonstra că se poate face legal.

Eu nu spun să nu discutăm aceste rapoarte. Eu spun s-o facem conform legii.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc, doamnă.

În primul rând, unu, nu este vorba despre o lege, este vorba despre un raport și lucrurile sunt extrem de diferite. În al doilea rând, este vorba despre a lua în dezbatere în condiții procedurale corecte. Sunt întrunite: avem raportul, avem președintele – sigur, desemnat printr-un vicepreședinte –, deci, pe cale de consecință...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Este o lege organică: Legea nr. 102/2005, legea de organizare. Acolo se spune că se citește raportul integral în plenul Senatului.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da, doamnă. Exact, exact! Asta și facem, doamnă... Nu se citește raportul integral în plenul Senatului.

Mulțumesc. Așa este.

Doamnă senator, sunt întrunite toate condițiile. Dumneavoastră aveți o viziune puțin diferită, mai abstractă, în ceea ce privește procedura cu privire la dezbatere.

Doamnelor și domnilor, pe cale de consecință, ne întoarcem la ordinea de zi.

Aveți o modificare, domnule președinte?

Vă rog. Domnule președinte Sârbu, vă rog.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

După momentul acesta de liniște și colaborare, aș vrea totuși să propun un moment de reculegere în memoria celui mai mare lider mondial, a lui Nelson Mandela. Astăzi coincide și cu Ziua mondială a drepturilor omului. N-am să vorbesc despre rolul pe care l-a avut. Îl știți cu toții, s-a vorbit mult, dar trebuie să subliniem că mesajul lui Nelson Mandela, după ce a stat ani de zile în pușcărie și a suferit, a fost un mesaj de pace, de iertare, un mesaj biblic.

Noi doar să comemorăm astăzi memoria celui care a fost Nelson Mandela.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator, pentru această inițiativă.

Personal – dacă-mi permit de la acest microfon – am avut șansa să-l cunosc la începutul carierei mele pe acest mare om și cred că, împreună cu Papa Paul al II-lea, m-au impresionat cel mai mult în toată viața mea de om politic, tocmai prin cuvintele pe care le-a spus domnul Sârbu, mesajul extraordinar pe care l-a transmis, ca și Papa Paul al II-lea, într-o perioadă dificilă.

Doamnelor și domnilor,

Întorcându-ne la ordinea de zi, dacă nu mai sunt alte comentarii în legătură cu ordinea de zi, vă solicit să o aprobăm prin vot.

Deschid votul. Vă rog să vă exprimați votul.

Punctul 1 al ordinii de zi este aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 16–21 decembrie 2013. Luni, 16 decembrie, avem program normal, cu dezbateri, cu Birourile permanente.

Marți, 17 decembrie, de asemenea, avem dezbateri în plen și lucrări în comisii.

Miercuri, lucrări în comisii.

Joi, lucrări în comisii.

Vineri, activități în circumscripțiile electorale.

Sâmbătă, 21 decembrie, activități în circumscripțiile electorale.

Doamnelor și domnilor, vă consult dacă sunteți de acord cu programul propus. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Mulțumesc.

Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abțineri, programul pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

Trebuia, înainte, să supun la vot programul de astăzi.

Programul de astăzi este următorul: de la ora 9.00, la ora 14.00, am spus că avem dezbateri în plenul Senatului; de la ora 14.30 sunt plenurile reunite.

Doamnelor și domnilor, vă consult dacă sunt observații în legătură cu programul de astăzi.

Nu sunt.

Supun la vot, deschid votul.

Doamnelor și domnilor,

Deoarece astăzi nu a avut loc sesiunea de declarații politice, este datoria mea să aduc la cunoștință că următoarele doamne și următorii domni senatori au depus la secretarul desemnat al Biroului permanent declarații politice:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Damian Drăghici, Gabriela Firea, Darius Vâlcov, Victor Mocanu,

Gabriela Crețu, Ion Rotaru, Florinel Dumitrescu, Cadăr Leonard, Cordoș Alexandru, Sorin Lazăr, Donțu Ovidiu, Laurențiu Coca, Ionel Butunoi, Gheorghe Saghian, Florin Constantinescu, Leonard Badea, Doina Federovici, Liviu Pop, Trifon Belacurencu, Doina Silistru, Octavian Bumbu, Valentin Calcan, Adrian Anghel, Titus Corlățean;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Petru Ehegartner, Doina Tudor, Ion Popa, Nicolae Nasta, Nelu Tătaru, Ioan Cristina, Ion Luchian;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Alexandru Pereș, Gigi Chiru, Alin Tișe, Dumitru Oprea, Emil Pașcan, Valeriu Todirașcu;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Marcel Bujor;

– din partea Grupului parlamentar al PC: Mihai Niță. Pentru a se consemna și a se trece... a putea să fie publicate, conform procedurilor, în Monitorul Oficial.

Declarația politică se intitulează „Ziua internațională a drepturilor omului – omagiu adus militantului antiapartheid Nelson Mandela”.

Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Azi, 10 decembrie, sărbătorim 65 de ani de la adoptarea și proclamarea de către Adunarea Generală a ONU, la 10 decembrie 1948, a Declarației universale a drepturilor omului, prima exprimare globală a drepturilor omului și una dintre primele realizări majore ale Organizației Națiunilor Unite.

Instituirea oficială a Zilei drepturilor omului a avut loc în urmă cu 63 de ani, mai precis la 4 decembrie 1950, cu prilejul plenarei 317 a Adunării Generale. În acea zi, Adunarea Generală a declarat Rezoluția 423 (V), prin care invita toate statele membre, precum și orice alte organizații interesate să sărbătorească ziua așa cum credeau că e potrivit.

Această zi reprezintă un bun prilej de a pleda ca fiecare om să-și poată exercita fără niciun fel de deosebire – de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, de origine națională sau socială, avere sau naștere – toate drepturile: dreptul la libertatea de opinie și exprimare, dreptul la întruniri și asociații pacifiste, dreptul de a lua parte la acțiuni publice și așa mai departe.

În acest an, accentul este pus pe dreptul tuturor indivizilor – femei, bărbați, minorități etnice, persoane de culoare, copii, săraci sau marginalizați –, astfel încât drepturile lor să fie respectate de factorii de decizie politică.

Coincidența face ca în acest an sărbătorirea Zilei internaționale a drepturilor omului să fie precedată de o veste tristă: moartea unui important militant pentru drepturile omului, Nelson Mandela, personalitate excepțională, primul și cel mai apreciat președinte de culoare al Africii de Sud, militant antiapartheid, luptător pentru reconcilierea între rase și drepturile omului.

În calitate de senator al României și de consilier de stat pe problemele romilor, doresc să subliniez prezența prim-ministrului Victor Ponta printre cei 53 de șefi de stat și de guvern, la funeraliile naționale ale fostului președinte Nelson Mandela, care au loc azi, 10 decembrie 2013, în Africa de Sud, pe Stadionul FNB din Johannesburg.

Declarația politică este intitulată „Apartenența la Uniunea Europeană presupune și drepturi, nu numai obligații”.

„După părerea noastră, nu a sosit momentul să fie eliminate controalele la graniță pentru România și Bulgaria”, a precizat, la Bruxelles, înaintea reuniunii Consiliului JAI, Hans-Peter Friedrich, ministrul german de interne, subliniind că cele două țări au făcut ceva progrese, dar acestea nu sunt suficiente pentru a îndeplini condițiile legale care ar permite primirea în Spațiul Schengen.

Consiliul JAI va reveni asupra subiectului aderării României și Bulgariei la Schengen atunci când vor exista condiții favorabile, a declarat, cu aceeași ocazie, Dailis Alfonsas Barakauskas, ministrul lituanian de interne, a cărui țară asigură Președinția UE.

Această poziție a Consiliului JAI se menține, în ciuda faptului că ambele țări au îndeplinit toate criteriile de aderare conform acquis-ului Schengen, fapt recunoscut de către toate statele membre și stipulat în mod repetat în concluzii ale Consiliului și ale Consiliului European, precum și în rezoluțiile Parlamentului European pe acest subiect.

Notăm, în acest context, exigența guvernele țărilor din Uniunea Europeană în legătură cu obligațiile asumate de România și Bulgaria odată cu semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Exigență care însă nu se mai manifestă la fel de puternic, cel puțin în ce privește măsurile care produc efecte, referitor la ostilitatea britanicilor față de respectarea unui drept al românilor și bulgarilor consfințit prin același Tratat de aderare – dreptul la muncă.

În Marea Britanie se desfășoară o campanie aproape furibundă, încurajată de la cel mai înalt nivel, împotriva unei prezumtive și puțin probabile invazii a muncitorilor români și bulgari în insulă după 1 ianuarie 2014. Premierul David Cameron a declarat că este momentul să se recunoască faptul că principiul libertății de circulație, un pilon fundamental al Uniunii Europene, a devenit un declanșator pentru o mișcare vastă a populației și trebuie reechilibrat.

Prin urmare, atunci când e vorba de obligațiile noilor țări membre, exigența nu are limite, însă, când vine vorba de drepturile acestora, se pune problema schimbării regulilor.

Declarația politică se intitulează „Să nu ne fie frică să ne asumăm o relație privilegiată cu China”.

Stimate colege, Stimați colegi senatori,

Am asistat săptămâna trecută – o spun fără să exagerez sau să mă las atras în capcana exaltării de moment – la poate cel mai important eveniment de politică externă al României de la intrarea în UE. Vizita premierului Chinei și ansamblul de evenimente care s-au aglutinat cu acest prilej au creat un sentiment de forță și de respect cu privire la România.

Pentru cineva dornic să arunce în derizoriu sau să minimalizeze această realitate, punerea țării noastre într-o asemenea poziție în relația cu cea de-a doua putere economică a lumii ar însemna, probabil, doar încercarea acesteia de a-și găsi un cap de pod pentru o eventuală expansiune agresivă în Europa. Nimic mai fals.

Lucrurile nu par nici pe departe că arată așa. Ba, dimpotrivă. Am asistat cu toții la un discurs al premierului Li Keqiang care nu a trădat nicio clipă discrepanța uriașă de poziție pe harta lumii dintre țările noastre. Pentru că, hai să fim serioși, cine este China și cine suntem noi în acest moment?

A fost mai degrabă o certificare a faptului că între țările noastre s-a creat o empatie care are în spate 65 de ani de relații de bun-simț cum rar se întâlnesc între două culturi atât de diferite. Iar aici m-aș opri pentru a face o remarcă: am rămas pozitiv marcat de modul discret și foarte profesionist în care s-a organizat această întâlnire, dincolo de zgomotul de zi cu zi al vieții noastre politice interne. Asta arată că, atunci când se vrea cu adevărat, se poate. Iar lucrurile ar trebui privite cu același pragmatism și aceeași responsabilitate și de acum încolo, pentru a demara și pune în aplicare toate acele proiecte-cadru asumate prin semnarea unor memorandumuri.

Nu trebuie să ne pierdem în frici sau temeri că, odată demarat acest proiect de colaborare extinsă, vom supăra în stânga sau în dreapta noastră. Este un privilegiu de care România trebuie să profite cu pragmatism și sânge rece, în acest context economic și financiar cu atâtea necunoscute în care se zbate acum angrenajul european.

Declarația politică este intitulată „Decizie istorică a Curții Constituționale de la Chișinău”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

De la această tribună, doresc să salut excepționala decizie a Curții Constituționale din Republica Moldova prin care limba română a devenit, începând cu data de 5 octombrie 2013, limba oficială a acestei bucăți din trupul națiunii române. Este vorba de o decizie istorică, o hotărâre ce va avea un impact căruia nu putem să îi prevedem astăzi toate consecințele.

Consider cu sinceritate că, din punct de vedere istoric, această decizie este chiar mai importantă decât aderarea României la NATO și la UE. Spun asta fără să încerc să limitez importanța politicii de aderare a României, politică încununată cu succes în ultimii ani. Pentru mine, ca român, să știu că există pe acest pământ o parte a nației mele care recunoaște și oficial, nu numai sufletește, că vorbește aceeași limbă pe care am învățat-o de la părinții mei este un lucru cu adevărat mare.

Din perspectivă constituțională, lucrurile stau simplu: prin întâietatea pe care Curtea Constituțională de la Chișinău a dat-o Declarației de Independență din 1991 în fața Constituției din 1994, limba română devine limbă națională, așa cum era stipulat în cuprinsul primului document fundamental amintit.

Consecințele pe care le va avea această decizie istorică pot fi de foarte multe nuanțe:

– putem să vorbim despre posibilitatea apariției unei crize politice la Chișinău, determinată de faptul că puterea actuală trebuie să treacă prin Parlament modificarea Constituției în acord cu ce a hotărât Curtea. Știm cu toții că este nevoie de două treimi din numărul voturilor pentru ca modificarea să fie adoptată de Parlament;

– apariția unui sentiment de înstrăinare în cazul populației moldovene rusofone;

– intensificarea sentimentului de apartenență națională românească în cazul majorității fraților noștri de peste Prut.

Dincolo de speculații, cert este faptul că decizia istorică a Curții Constituționale din Republica Moldova apropie extraordinar de mult momentul pe care atât românii, cât și moldovenii îl așteaptă de prea mult timp – momentul în care putem să exprimăm cu toții: „Trăiască România dodoloață!” Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică se intitulează „La egalitatea de gen suntem codași, dar asta nu miră pe nimeni...”.

Summitul global al parlamentarelor este o inițiativă care încearcă de câțiva ani să schimbe fața politicii și societății. Are drept obiective împărtășirea practicilor de succes în eliminarea inegalităților dintre femei și bărbați, coordonarea politicilor de gen la nivel mondial și alimentarea impulsului mobilizator necesar activității femeilor din politică. Reuniunea sa anuală din 2013 a fost găzduită de Parlamentul European, la Bruxelles.

Șefe de stat și șefe de guvern, foste și actuale, președinte ale parlamentelor și recunoscute personalități publice feminine s-au alăturat numeroaselor parlamentare

participante la eveniment. Parlamentele din o sută de țări au fost reprezentate. Nu au participat doar parlamentarele, au venit pentru a intra în dialogul cu politicienele lumii diplomați, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile, bărbați și femei. Mesaje de la cele mai reprezentative instituții și personalități globale au fost difuzate în permanență, în pauzele unui program extrem de dens.

Rolul leadershipului feminin în reformarea lumii, schimbarea societății începând cu sine, promovarea păcii și integrității persoanei și, cu precădere, aspectele de gen ale conducerii economiei mondiale au stat pe agenda forumului. Au fost organizate sesiuni speciale dedicate prezentării rezultatelor și premierii țărilor care au realizat cele mai mari progrese în privința egalității de gen. Totul a fost politică. Fiecare prânz sau cină (de lucru, ambele) a fost prilej de prezentări și discuții, formale și informale.

Mulțumesc Grupului parlamentar al PSD că m-a desemnat să-l reprezint, recunoscând astfel, fără să știe, cei aproape 20 de ani pe care i-am dedicat unei cauze pe care o consider dreaptă pentru femei și necesară pentru societate și valorificând astfel rețeaua de contacte pe care o păstrez la nivel internațional.

Regret aproape că m-am dus! Am plecat cu conștiința, bazată pe buna cunoaștere a stării de fapt, că România este la coada Europei și, din acest punct de vedere, nu stă deloc bine nici la nivel global. Aveam însă speranța că aceste decalaje se vor reduce prin militantismul femeilor și deciziile acestui Parlament.

Declarația politică este intitulată „Maternitatea în rândul adolescentelor”.

Recent, Fondul ONU pentru Populație a publicat raportul său anual „Starea populației lumii în anul 2013”, cu tema „Maternitatea în rândul adolescentelor”.

Vorbim despre o provocare majoră la nivel global, dar în special în țările în curs de dezvoltare, unde în fiecare an 7,3 milioane de fete sub 18 ani dau naștere unui copil. Raportul ONU oferă o nouă perspectivă asupra sarcinii la adolescente, căutând cauzele sarcinii precoce nu doar în comportamentul fetelor, ci și în acțiunea – sau inacțiunea – familiilor, comunității și instituțiilor statului.

Cu câteva zile în urmă am lansat acest raport la Senat, sub egida Subcomisiei pentru populație și dezvoltare, în prezența reprezentanților comisiilor parlamentare și ministerelor cu responsabilități în domeniile sănătății, educației, muncii și protecției sociale, drepturilor omului, egalității de șanse, dar și a unui număr important de organizații nonguvernamentale.

Deși documentul are valoare de reper pentru sfera predilectă de interes și acțiune a subcomisiei noastre, am considerat necesar să îl evoc astăzi în plenul Senatului, având în vedere faptul că sarcina în copilărie și adolescență și riscurile asociate devin, pe zi ce trece, probleme din ce în ce mai serioase pentru România.

Și, ca de fiecare dată, cel mai bine este să lăsăm statisticile să vorbească.

În Uniunea Europeană rata sarcinilor în rândul adolescentelor variază foarte mult de la o regiune la alta și de la o țară la alta, dar pe ansamblu a scăzut începând cu 2001. Din păcate, România nu urmează acest trend, ci dimpotrivă.

Statisticile UE arată că, în mai mult de jumătate din țările membre, rata nașterilor la mame adolescente reprezintă sub 3% din totalul nașterilor. România, în schimb, înregistrează cel mai mare procent de mame cu vârste sub 20 de ani, respectiv 10,6%, ceea ce ne situează pe un nedorit loc unu în Europa.

Mai mult, în România, numărul gravidelor cu vârste sub 15 ani – grupă de vârstă de mare risc pentru mamă și copil – a crescut în ultimii ani atât în cifre absolute, cât și procentual și, în paralel, a crescut și numărul întreruperilor de sarcină la minore sub 15 ani.

Declarația politică se intitulează „Să vorbim de economie”. Executivul estimează o creștere a sectorului de construcții cu 6,1% în cadrul bugetului pe 2014, cât și o majorare a consumului public și privat.

În privința creșterii consumului, Guvernul are în vedere o absorbție accelerată a fondurilor europene, care va transforma România dintr-un contributor net la bugetul Uniunii într-un beneficiar de drept.

Cu toate acestea, creșterea preconizată a consumului, atât în sectorul public, cât și în cel privat, va fi influențată de creșterea accizelor la carburanți și de tendința de economisire a populației.

O parte dintre analiștii economici spun că economia locală va crește în 2014, dar nu datorită sectorului agricol, care a contribuit semnificativ la PIB-ul din 2013, ci datorită tendinței de stabilizare a inflației datorată exporturilor de produse finite mai ales pe piețele unora dintre țările cu economiile emergente. În acest context, economia României, deși este încă fragilă, în marja de eroare, cu o rezistență minimă la șocurile și destabilizările venite din economia globală, are capacitatea de a fi pe curba de creștere, putând susține financiar reorganizarea administrativ-teritorială anunțată de Guvern.

În anul care urmează, mediul privat va fi în continuare susținut, căutându-se o dezvoltare orizontală care să genereze venituri și locuri de muncă atât de necesare în această perioadă postcriză.

Austeritatea economică a determinat o contracție mai pronunțată pe termen scurt versus o stabilitate macro pe termen mediu. Ca și contrapondere, eficiența stimulentelor fiscale este importantă, cauzele dezechilibrelor fiind diferite, politica fiscală a UE și, implicit, a României fiind ghidată de criteriile de la Maastricht. Dezechilibrele fiscale ale României au fost cauzate, cu precădere, de erorile politicilor economice din guvernările anterioare, datoria publică având un avans îngrijorător, fără o strategie conturată pe termen mediu sau lung.

Politica fiscal-bugetară a fost prociclică în România, spațiul fiscal fiind foarte limitat de lipsa de stimulare a economiei în perioada de recesiune în care ne aflăm.

Declarația politică este intitulată „Tinerețea e șansa României”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În primul rând, vreau să urez un călduros „La mulți ani!” românilor și României, pentru că am sărbătorit cu toții, pe 1 Decembrie, ziua noastră națională. Țara noastră a fost atât de vitregită de vremuri și conjuncturi nefaste, dar întotdeauna a rămas în picioare, pentru că a fost condusă, la momentul potrivit, de oameni destoinici.

Tot săptămâna trecută a avut loc un eveniment deosebit, Forumul economic China – Europa Centrală și de Est. Nu pot decât să apreciez și să felicit Guvernul pentru această inițiativă importantă de politică externă, care dă dovadă de o înaltă diplomație. Să nu uităm relațiile deosebite dintre poporul român și cel chinez, care chiar dacă au avut loc într-o perioadă mai dificilă a României, comunismul, acest aspect nu știrbește cu nimic valoarea relațiilor de prietenie și apreciere reciproce.

Este meritul tinerei echipe de lideri PSD care conduce astăzi Guvernul pentru deschiderea totală și încurajarea relațiilor diplomatic-economice cu cât mai multe țări, puteri și blocuri economice, iar aici mă refer la China, Asia sau chiar Rusia. Doar o astfel de relație pragmatică, orientată spre dezvoltarea relațiilor cu cât mai mulți parteneri strategici, poate ajuta România să se dezvolte și să-și reafirme locul său pe harta mondială și mai ales regională, unde trebuie să fim lideri. Nu vreau să-mi fie luată în nume de rău această afirmație, dar autismul promovat de guvernările anterioare, care au marșat doar pe relațiile economice cu UE, nu ne-a adus prea multe beneficii, ba, uneori, din contră. Respect

Uniunea Europeană și sunt un proeuropean convins, dar himerele și poveștile cu speranța de cum o vom duce noi mai bine în UE nu ne țin de foame.

După 20 de ani de democrație și 2.000 de ani de istorie europeană, unii pot crede, pe bună dreptate, că suntem utili Occidentului mai mult ca piață de desfacere, ca laborator de experimente sociale sau pepinieră de recrutat specialiști, în loc să fim parteneri egali în interiorul acelorași granițe.

Iată un motiv în plus să ne cerem drepturile noastre și demnitatea diplomatică de a sta cu capul ridicat, fără a fi dojeniți de fiecare dată de diverși lideri europeni doar pentru că au anumite preferințe politice. Cer echipei tinere din fruntea Guvernului României să nu se intimideze de politica UE față de relația noastră cu China sau cu alte state asemănătoare, pentru că interesul național este mai presus de interesul european.

Declarația politică se intitulează „11 decembrie – Ziua internațională a muntelui”.

## Stimați colegi,

11 decembrie – Ziua internațională a munților își are originea în anul 1992, când ONU a conștientizat vulnerabilitatea ecosistemelor din aceste regiuni și a inserat în Agenda 21 un capitol special (13), destinat gestionării ecosistemelor fragile și dezvoltării sustenabile a regiunilor montane.

În 2002, ONU și UE au declarat ziua de 11 decembrie 2003 – Ziua internațională a munților, departamentul responsabil pentru organizarea și coordonarea evenimentelor fiind Organizația pentru Alimentație și Agricultură – FAO.

Scopul acestor sărbători este de a reaminti tuturor importanța munților pentru viață, pentru furnizarea de bunuri și servicii, ca sursă de apă, pentru bogăția diversității biologice, ca destinații pentru odihnă și turism. De asemenea, este momentul optim de a acorda atenție și problemelor dezvoltării regiunilor muntoase ale planetei.

Trebuie analizate noi perspective de dezvoltare, construirea de noi parteneriate care să aducă schimbări pozitive în zona de munte, în ce privește impactul hazardurilor naturale – alunecări de teren, avalanșe, furtuni etc. –, retragerea ghețarilor, impactul activității umane asupra biodiversității, insecuritatea resurselor de hrană etc.

Țara noastră se află pe locul 13 în Europa, cu o suprafață împădurită de doar 26% din totalul suprafeței țării, deoarece, conform normelor internaționale, procentul minim de împădurire a teritoriului unei țări nu trebuie să ajungă sub 25%.

Trebuie menționat faptul că în primele nouă luni ale anului 2013 printre cele mai importante contribuții la creșterea PIB sunt cele aduse de agricultură, silvicultură și pescuit. Vă reamintesc că în Munții Carpați găsim cea mai mare concentrare de faună ocrotită din Europa, precum și peste o treime din toate speciile de plante din Europa. De asemenea, Carpații românești găzduiesc peste o treime din apele termale și minerale ale continentului. Tot aici se găsește cea mai mare suprafață de păduri virgine din Europa – exceptând Rusia –, Carpații Meridionali constituind cea mai mare zonă împădurită nefragmentată din Europa.

Declarația politică este intitulată „Reciclarea”. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

În fiecare zi, indiferent de activitatea noastră, producem cu siguranță ceva. De fapt, chiar și în zilele mai puțin productive privind obiectul activității noastre producem deșeuri. Da, iată numitorul comun al activităților umane de pretutindeni. Gândiți-vă o secundă la faptul că, exact în acest moment, nu doar în țara noastră, ci în întreaga lume, milioane de oameni desfășoară activități care de care mai complexe și, prin urmare, produc mii și mii de tone de deșeuri.

Gândul acesta este într-adevăr copleșitor și ar trebui poate să ne aducem aminte mai des de impactul nostru asupra acestei planete.

Situația din România în privința gestionării deșeurilor este una dintre cele mai rele din Uniunea Europeană, 99% din toate deșeurile municipale fiind depozitate în gropi, în timp ce media europeană este de 38%. De asemenea, reciclarea este de doar 1% în România, în timp ce media Uniunii este de 24%. La compostare procentul este de 0%, față de media UE de 18%.

Hârtia este cel mai comun și frecvent deșeu și se eliberează din toate domeniile de activitate. Ne trece prin mână în fiecare zi, dar de multe ori nici nu ne dăm seama cât de iresponsabil o folosim, din neinformare, inconștiență, din păcate, chiar și din nepăsare.

În urma activităților umane rezultă o cantitate enormă de deșeuri, din care 40% sunt doar deșeuri de hârtie. Prin deșeu se înțelege orice obiect, produs, material care nu mai este folosit, fiind aruncat. Toată această cantitate de deșeuri de hârtie poate fi reciclată pentru producerea altor produse din hârtie. Atunci, de ce să nu o folosim, salvând astfel o parte din pădurile țării și ale planetei?

Pentru fabricarea unei tone de hârtie obișnuite se folosesc între 2 și 3,5 tone de lemn, adică sunt tăiați aproximativ 20 de copaci. Din fibrele de celuloză din lemn, rezultate dintr-un proces de fierbere chimică, se obține hârtia. Prin reciclarea unei tone de hârtie sunt salvați 17 copaci.

Mai mult, din punctul de vedere al poluării mediului înconjurător și al consumului de energie, hârtia reciclată este mai avantajoasă decât hârtia obișnuită. Prin reciclarea unei tone de deșeuri de hârtie se economisesc 30.000 de litri de apă, se folosește între 28% și 80% mai puțină energie electrică și se reduce poluarea aerului cu aproape 95%.

Declarația politică se intitulează „Fără Schengen, dar cu etichetări xenofobe și rasiste”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Observăm o recrudescență a agresivității față de o politică care s-ar dori și ar trebui să fie cea a diplomației, a toleranței și, nu în ultimul rând, a cumpătării, mai ales, atunci când vine vorba de o situație extrem de delicată, care lasă foarte mult loc de interpretări.

Faptul că există semnale rasiste și xenofobe din partea unei țări ca Marea Britanie ne duce cu gândul la momentul în care asemenea greșeli de abordare diplomatică a unor probleme europene și ale părții estice, cu predilecție, au generat un dezastru istoric ce a separat într-un mod criminal și abuziv, pentru foarte mult timp, România de Europa democratică.

Acum, la mai bine de șaizeci de ani de la un astfel de moment tragic pentru istoria mondială, dar, în special, pentru cea europeană, țara noastră se află în fața unui fenomen extrem de grav. Acela de a-i fi refuzat dreptul la egalitate în drepturi și la un statut de țară pe deplin acceptată și integrată în democrațiile europene.

Este oare ilegitim dreptul la muncă și dreptul de a fi reprezentat ca un cetățean corect și conform cu ceea ce se numește beneficiar al democrației europene?

Este greșit să îți dorești să faci parte din marea familie europeană prin muncă cinstită, prin dreptul pe care ți-l dau o înaltă calificare profesională și alte atribute incontestabile pentru mulți dintre românii care fac cinste țărilor în care muncesc, dar și țării noastre, dar care sunt ținta unor denigrări constante și incalificabile doar pentru simplul fapt că fiecare țară, din nefericire, are și „uscăturile” ei?

Poate că ar trebui ca cei care sunt atât de înverșunați împotriva cetățenilor români sau a „celor 29 de milioane de bulg-români” care vor „năvăli” peste cinstiții și lipsiții de apărare cetățeni europeni, pentru a-i destabiliza și a le fura resursa economică și națională, să aibă în vedere că în mari universități engleze există români premianți, că pe Wall Street sunt specialiști români care aduc beneficii și profit în mod constant Marii Britanii și Europei, că multe afaceri de succes de pe teritoriul englez, și nu numai, au în spate un creier de român și munca lui.

Declarația politică este intitulată „Ținte false pentru retrimiterea bugetului”.

## Stimați colegi,

În acest an, Guvernul României și-a făcut datoria cum se cuvine și a trimis la timp bugetul pentru 2014 la Parlament, pentru a fi discutat și adoptat înainte de începerea noului an. Parlamentul, la rândul său, a desfășurat cu operativitate procedurile parlamentare, în așa fel încât bugetul să ajungă la promulgare cât mai repede. Acest lucru a fost posibil și pentru că, așa cum spunea premierul Victor Ponta, este un buget în care nu s-a tăiat, ci s-a dat.

Referitor la datele bugetului, aș vrea să mă refer doar la partea de cheltuieli. Și o fac de pe poziția unui administrator gospodar, nu de pe aceea de specialist în construcția bugetară. Guvernul, asemenea unui gospodar responsabil, își pune problema care sunt nevoile sale de cheltuieli în exercițiul bugetar care stă să înceapă. Partea de cheltuieli, rațiunea și eficiența cheltuielilor sunt cheia oricărui buget.

În primul rând, au prioritate nevoile de funcționare a statului și aceasta pe cât posibil mai performant. Din acest

punct de vedere, bugetul pentru anul viitor are prevăzute sumele necesare pentru buna funcționare a organelor puterilor statului, a serviciilor publice care revin în răspunderea administrației publice centrale și locale. Astfel, sunt asigurate salariile celor care lucrează la stat, precum și nevoile de bunuri și servicii pentru instituțiile publice. Aici s-a prevăzut o creștere acolo unde s-au identificat verigile mai precare. Este cazul creșterii venitului minim, a salariilor cadrelor didactice debutante, a indemnizațiilor pentru medicii rezidenți și altele.

Apoi, orice gospodar își prevede bani pentru plata datoriilor. Și aici am în vedere plata sumelor câștigate prin sentințe judecătorești pentru multe categorii de persoane, plata sumelor care decurg din prevederi legale, așa cum este creșterea pensiilor, și chiar plata părții exigibile din împrumuturile pe care statul le-a făcut în anii precedenți.

În fine, vine la rând nevoia de a îmbunătăți, de a eficientiza acele stări de lucruri care se impun ca prioritare Guvernului. În acest caz mă refer la finanțarea investițiilor. Din acest punct de vedere, există un consens general că România trebuie să-și îmbunătățească infrastructura, mai ales cea de transport. Pentru capitolul investiții, bugetul pentru 2014 are prevăzute 6% din cheltuielile totale. Cei mai mulți bani de investiții sunt alocați construcției de autostrăzi.

Declarația politică se intitulează „Ziua mondială a persoanelor cu dizabilități”.

## Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Ținând cont de faptul că săptămâna trecută programul Senatului a fost dedicat dezbaterii bugetului de stat, azi am să vorbesc despre un eveniment trecut, dar care nu trebuie uitat.

În anul 1970, Organizația Națiunilor Unite a adoptat o serie de declarații privind drepturile persoanelor cu dizabilități, anul 1981 fiind proclamat de Adunarea Generală a ONU drept an internațional al persoanelor cu dizabilități, iar perioada 1983–1992 a fost declarată Decadă pentru persoanele cu dizabilități.

În 1992, Adunarea Generală a ONU a făcut apel la statele membre să marcheze pe data de 3 decembrie Ziua mondială a persoanelor cu dizabilități, pentru ca aceste persoane să fie tot mai mult integrate în societate (Rezoluția 47/88).

Astfel, la 3 decembrie, la nivel internațional, se serbează Ziua persoanelor cu dizabilități, în vederea promovării înțelegerii problemelor legate de dizabilitate și mobilizării susținerii demnității, drepturilor și bunăstării persoanelor cu dizabilități.

În acest context, fac un apel de bunăvoință către întreaga societate, ca să ne mobilizăm și să ne asigurăm că drepturile persoanelor cu dizabilități sunt respectate în așa măsură încât demnitatea umană să nu fie încălcată.

În general, studiile demonstrează că persoanele cu nevoi speciale reprezintă cea mai mare minoritate supusă discriminării, exclusă de la participarea la viața activă, social-culturală.

Aproximativ 15% din populația lumii suferă de o formă a dizabilității, conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății. Oamenii cu dizabilități, mai ales cei cu probleme de comportament, sunt deseori marginalizați de ceilalți.

Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, care presupune asigurarea unei vieți independente persoanelor cu nevoi speciale, nu se poate face de pe o zi pe alta. Lucrul acesta se face în timp, beneficiile rezultate din integrarea persoanelor cu dizabilități regăsindu-se ulterior în fiecare aspect al vieții politice, sociale, economice și culturale.

Declarația politică este intitulată „Parteneriat cu societatea civilă”.

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Probabil că unul dintre cele mai importante roluri dintr-o democrație reală revine societății civile. Aceasta asigură participarea cetățenilor la identificarea și soluționarea unor probleme de interes, fie pentru întreaga societate, fie pentru anumite segmente ale acesteia.

Fie că ne gândim la societatea civilă într-un sens larg sau restrâns, funcțiile sale rămân la fel de importante. Astfel, prin reprezentarea intereselor unor grupuri mai mult sau mai puțin defavorizate, prin intermedierea relației dintre cetățeni și

autorități, prin facilitarea integrării sociale și politice a cetățenilor și chiar prin furnizarea de bunuri și servicii către comunitate, societatea civilă contribuie neîncetat la evoluția democrației.

Mai mult decât atât, societatea civilă asigură conturarea unei agende publice în acord cu nevoile țării, eficientizând munca instituțiilor statului.

Iată de ce parteneriatul cu societatea civilă nu este doar unul strategic pentru dezvoltarea țării, este însuși pilonul democrației. Trebuie să vizăm consolidarea lui prin extinderea de programe culturale, sociale și educaționale, având în minte generațiile care vor veni și cărora trebuie să le imprimăm importanța participării civice într-o societate deschisă și dezvoltată.

Declarația politică se intitulează „Să fim corecți în relația cu Republica Moldova”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, în timpul vizitei oficiale din Republica Moldova pe care am efectuat-o însoțindu-l de domnul președinte al Senatului, domnul Crin Antonescu, am asistat la un eveniment de proporții. Prin decizia istorică a Curții Constituționale a Republicii Moldova s-a stabilit ca limba oficială a țării să fie limba română.

După succesul de la Vilnius, moldovenii au primit încă o veste bună, care îi apropie și mai mult de români. În afara proiectelor concrete pe care le derulează, cele două țări mai au în comun și limba română, vorbită de secole de către cele două popoare. Limba română este limbă oficială a Uniunii Europene și, prin această decizie, Republica Moldova este mai aproape de marea familie europeană.

Fără îndoială, toți românii au primit cu bucurie această veste. Politicienii au salutat decizia, unii vorbind despre o reparație istorică, alții punând accentul pe apropierea dintre cele două popoare, în interiorul aceleiași Uniuni Europene. Am remarcat totuși duplicitatea de care dau dovadă unii politicieni, fapt care denotă, din păcate, incorectitudine în relația cu Republica Moldova.

Ca să mă fac înțeles, voi veni cu un exemplu elocvent: relația României cu Republica Moldova poate fi afectată de întârzierea promulgării bugetului de stat pe 2014. În afară de faptul că acest buget repară anumite nedreptăți din perioada guvernării portocalii, un aspect important este cel al continuării unor proiecte pentru care România și-a asumat răspunderea în fața Republicii Moldova. Întârzierea promulgării bugetului de stat pe 2014 conduce la întârzieri majore în derularea tuturor angajamentelor României față de partenerii externi.

Mă întreb: ce semnal transmite președintele atunci când afirmă că nu promulgă bugetul de stat pe 2014, dar, în același timp, dorește și apropierea de Republica Moldova? Pentru că, stimați colegi, în proiectul de buget pe 2014 sunt prevăzuți bani pentru o serie de proiecte pe care România le derulează în parteneriat cu Republica Moldova. Vă dau doar un exemplu: conducta de interconectare Iași – Ungheni.

Declarația politică este intitulată „Bugetul unei țări nu poate deveni victima războiului politic!”.

Declarația mea de astăzi este, dacă vreți, un apel sincer la responsabilitate. Nu unul zgomotos, nici isteric, ci fundamentat pe câteva argumente în fruntea cărora stau rațiunea și buna-credință.

Din momentul lansării de către premierul Victor Ponta a proiectului de buget pe anul 2014, în forma aprobată de USL, așteptările mele s-au mutat în zona unor dezbateri reale, aplicate, profunde, „cu pixul în mână”, pe formă și fond. Am sperat să discutăm, profesional și profesionist, despre fundamentele proiectului, despre resurse și destinații, despre categorii bugetare, despre salariul minim, investiții, arierate, creștere economică. Pe scurt, despre filosofia bugetară a Guvernului Victor Ponta.

Pare-se însă că naivitatea pe care mulți amici mi-o reproșează în acțiunea politică s-a răzbunat și de astă dată și zona de dezbatere fertilă pe care o așteptam – la modul sincer – a fost acoperită, dintr-o respirație, de mult mai atrăgătorul „scandal” provocat de președintele României. Care, neinspirat, irațional, ne aruncă pe toți – a câta oară? – într-o zonă a conflictului inutil. Numai că, spre deosebire de iritările provocate pe subiecte marginale, de data asta blocajul este pus în fața unui subiect de importanță majoră.

Bugetul unei țări nu poate fi niciodată jucăria pe care să-ți verși nervii atunci când lucrurile nu merg în tonalitate cu interesul personal. Bugetul unei țări nu poate fi niciodată moneda de schimb a „deal-urilor” politice. Bugetul unei țări nu poate sta la ușă, pe preș, până se calmează nervii dinăuntru. În sfârșit, stimați colegi, aprobarea bugetului nu se târguiește la tarabă. E nedemn.

Amenințarea președintelui că va retrimite proiectul la Parlament, fluturând agresiv argumentul creșterii accizei la combustibili, se încadrează în tabloul descris și, o spun răspicat, e din zodia politicianismului de duzină. Dacă acesta e nivelul la care suntem forțați să dialogăm, e trist.

Eu sper totuși ca discuția să revină la tonul firesc și să avem parte de un buget 2014 corect, care să țină cont de toate obiectivele fixate, care să ofere cadrul necesar creșterii economice pe două axe fundamentale: creșterea nivelului de trai – care va conduce, implicit, la o creștere a cererii interne – și stimularea investițiilor. Victor Ponta își asumă acest proiect, e sarcina și obligația lui. E filosofia abordată decisiv de întregul Cabinet și care se înscrie în noțiunile fundamentale ale filosofiei guvernamentale în ansamblu: „curaj” și „decizie”. Altfel, putem discuta la nesfârșit despre

Declarația politică se intitulează „În 2013, măsurile luate de Victor Ponta și Guvernul USL au atras mai mulți bani de la Uniunea Europeană decât în întreaga perioadă 2007–2012”.

## Distinși colegi,

În luna noiembrie 2013, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune a ajuns la 26,83%, o creștere cu 1,4% față de luna precedentă. Iată că eforturile care au fost depuse în mod susținut pentru a atrage cât mai mulți bani de la Uniunea Europeană au dat rezultate.

Măsurile luate de USL clasează România pe primul loc în rândul tuturor statelor membre în ceea ce privește creșterea sumelor rambursate de Comisia Europeană în anul 2013.

Când USL a preluat guvernarea, rata de absorbție era de aproximativ 7,4%. În anul 2013 s-au atras mai mulți bani decât a reușit guvernarea PDL să strângă în tot mandatul.

În perioada 2007–2012, când la guvernare era PDL, România a încasat doar 2,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană. În 2013, Guvernul a făcut o prioritate din atragerea fondurilor europene și a adus, astfel, în România 2,5 miliarde de euro.

Iată că, în doar câteva luni de guvernare, USL a atras din finanțările alocate o sumă mai mare decât a putut guvernarea PDL să strângă în șase ani de putere.

De când USL a preluat guvernarea, s-au luat decizii care au favorizat creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene la aproximativ 27%.

Iată câteva măsuri luate de Guvernul USL care au permis acest progres:

– s-a simplificat procedura de predare a documentelor pentru beneficiarii POSDRU;

– s-a elaborat un Ghid de bune practici privind evitarea principalelor riscuri în achizițiile publice;

– au fost angajați experți privați, pentru a evita pierderea de fonduri europene;

– pentru a asigura continuitate în finanțarea proiectelor, au fost alocate, temporar, beneficiarilor sume de la Trezorerie;

– nu în ultimul rând, beneficiarii privați au fost scutiți, în limita unor plafoane maxime, de procedurile de achiziție publică.

Așa cum a declarat și ministrul fondurilor europene, până la sfârșitul acestui an ne propunem și vom atinge nivelul de 30%. Sunt bani care vor permite creșterea economică și crearea de locuri de muncă, arătând încă o dată diferența netă dintre USL și PDL. În timp ce PDL a gestionat incompetent și corupt fondurile europene, Uniunea Social-Liberală a făcut ordine în sistem, cu rezultate care se văd deja în rata de absorbție.

Declarația politică este intitulată „Odraslele prezidențiale, sub aripa lui «Tati»”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

După cum bine știți, astăzi au început lucrările celor două comisii pe afacerea prezidențială Călărași: una care vizează activitatea CEC, iar alta legată de terenurile din comuna Nana.

Astfel, pentru a face lumină în acest caz, activitatea Parlamentului va merge pe două paliere: o subcomisie la Senat, la buget-finanțe, care are rolul de a analiza activitatea managerială a CEC, și o comisie comună a Camerei Deputaților și Senatului, care va ancheta modul în care s-a făcut împroprietărirea la Nana și implicarea unor instituții ale statului pentru interesul privat al președintelui.

Ca să rezum, intriga din spațiul public care a trezit suspiciuni este următoarea: Ioana Băsescu a cumpărat în septembrie 2013 un teren agricol în suprafață totală de 291 de hectare în comuna Nana, din județul Călărași, după ce i-a fost acordat un împrumut de la CEC Bank de peste un milion de euro. Fiica lui Băsescu a fost ajutată în achiziția creditului de către președintele CEC Bank, Radu Ghețea, și în achiziția terenului de către procurorul DNA Lucian Papici și de consilierul prezidențial pe probleme de agricultură, Adrian Rădulescu. Papici a verificat dacă sunt probleme legale cu terenul, iar Rădulescu a găsit vânzătorul și suprafața compactă de teren.

Țin să subliniez faptul că PSD a dorit înființarea unei comisii de anchetă pentru că în spațiul public au apărut foarte multe nereguli în care au fost implicate instituții ale statului pe subiectul afacerii Nana. Chiar dacă contractul fiicei președintelui a fost făcut public, au rămas o mulțime de semne de întrebare pe acest scandal public, care trebuie verificate.

De asemenea, trebuie precizat că interesul opiniei publice nu vizează persoana Ioana Băsescu, ci măsura în care instituții ale statului au acționat – la presiunile directe ale președintelui – pentru a facilita acordarea preferențială a unui credit imobiliar și a facilita procesul de vânzare-cumpărare.

Firul roșu al problemei pleacă din momentul în care banca de stat, CEC Bank, al cărei consiliu director a fost numit de PDL în 2011, acordă Ioanei Băsescu un credit de peste un milion de euro.

2. Acordă dobândă preferențială Ioanei Băsescu: dobândă normală – 6,73%; dobândă pentru Ioana Băsescu – 6,53%;

3. Supraevaluează terenul cu 24%, de la 5,8 milioane de lei, cât a plătit Băsescu, la 7,2 milioane de lei, cât a evaluat banca;

Declarația politică se intitulează „Traian Băsescu, premier?!”.

Înainte de a prezenta declarația politică pregătită pentru astăzi, vă rog să-mi permiteți să-mi exprim regretul profund pentru plecarea dintre noi a lui Nelson Mandela, poate cea mai importantă personalitate a celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea. Toți liderii ar trebui să învețe de la acesta ce înseamnă verticalitatea și lupta pentru propriile principii etice și idealuri naționale.

Declarația mea politică de astăzi se referă la încălcările inimaginabile ale principiilor constituționale de către domnul președinte Traian Băsescu.

Am constatat cu stupoare că în ultimele săptămâni domnul președinte își arogă prerogative care aparțin, conform Constituției, prim-ministrului.

Inițial, Traian Băsescu a somat Guvernul României să renegocieze acordul cu FMI, pe motiv că a negociat foarte prost. Ulterior, domnul președinte a refuzat să parafeze acordul și a amenințat Guvernul cu retrimiterea Legii bugetului la Parlament și chiar cu o posibilă acțiune la Curtea Constituțională.

În primul rând, tot ce ține de economie este prerogativa Guvernului. Dacă Guvernul a negociat prost, va pierde sprijinul populației și al Parlamentului.

În al doilea rând, este fără precedent ca un președinte să refuze să promulge Legea bugetului, buget care este, din nou, prerogativă exclusivă a Guvernului și a Parlamentului.

Oricum, un lucru este clar pentru toți cetățenii României: oricât de prost a negociat Guvernul Ponta cu FMI, nu se poate compara cu ceea ce a făcut Traian Băsescu în 2010, când a tăiat toate salariile cu 25%, a impozitat pensiile și a mărit TVA-ul la 24%. Totuși, concetățenii noștri trebuie să știe ce efecte ar avea retrimiterea Legii bugetului pentru țară.

Vreau să subliniez încă de la început că Guvernul Ponta este primul guvern care reușește să adopte Legea bugetului înainte de sfârșitul anului, un lucru foarte bun pentru toți românii și pentru toate autoritățile, care ar avea posibilitatea de a-și adopta bugetele la începutul anului viitor și să-și adopte planurile de investiții din timp, dacă bugetul nu este blocat de Traian Băsescu.

Ca efecte directe ale blocării bugetului de către Traian Băsescu, putem enumera imposibilitatea acordării burselor de 670 de lei pentru medicii rezidenți, imposibilitatea creșterii cu 10% a salariilor cadrelor didactice cu vechime de până la șase ani, imposibilitatea creșterii salariului minim de la 800 la 850 de lei, imposibilitatea acordării subvențiilor pentru agricultori.

Sigur, există mult mai multe efecte, inclusiv pierderea unor fonduri europene și crearea unui climat care va duce la micșorarea investițiilor străine în România, dar vreau să evidențiez lipsa de logică a domnului președinte. Domnul președinte a menționat că nu promulgă bugetul dacă nu se elimină creșterea cu 7 cenți a accizei la combustibil. Există o singură problemă: taxele și accizele sunt introduse prin Codul fiscal, nu prin Legea bugetului. Vreau să subliniez că numai un președinte iresponsabil ar bloca Legea bugetului în condițiile date, iar dacă îl va bloca vor avea de suferit toți cetățenii României.

Totuși, voi încheia prin a-i face lobby domnului președinte, care s-a plâns că mai are bani doar pentru a merge la Consiliul European din decembrie. Îl rog pe domnul prim-ministru Victor Ponta să analizeze posibilitatea de a-l invita pe domnul președinte să participe la funeraliile lui Nelson Mandela.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Codul rutier sau «Cotul» rutier?!”.

Stimați colegi,

De câteva săptămâni, mai precis de când se discută cu atâta patos despre noul Cod rutier, despre forma pe care trebuie să o îmbrace acest document foarte important, am avut o curiozitate tematică. Am solicitat buletinele de presă zilnice ale Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui, județ pe care îl reprezint în fața dumneavoastră. Inutil să vă spun că, în final, curiozitatea mea a avut o doză mare de morbid. Și în județul Vaslui, ca în orice alt colț al țării, se moare pe șosele, și nu numai. Neatenția, consumul de alcool și indisciplina în trafic sunt boli ale șoferului român. Apoi, am lecturat cu mare atenție bilanțul aceleiași instituții pe primele opt luni ale anului în curs și... nu am să vă rețin atenția cu foarte multe date statistice, dar am să accentuez câteva cifre care mi se par relevante.

În primele opt luni ale acestui an, pe arterele rutiere din județul Vaslui s-au înregistrat 254 de accidente cu victime, care au avut drept consecințe 24 de persoane decedate, 91 rănite grav și 200 rănite ușor. Între timp, stimați colegi, statistica s-a mai îngroșat la capitolul decese și răniri grave, pentru că, printre altele, a venit toamna, s-au cules viile, a ieșit tulburelul, acum e iarnă și frig...

Un alt aspect semnificativ este faptul că, în acest an, au fost reținute în vederea suspendării 2.095 de permise, cu 258 mai multe față de perioada similară a anului 2012, iar polițiștii au constatat 499 de infracțiuni la regimul circulației, cu 141 mai multe față de 2012.

Așadar, iată despre ce este vorba: avem în față un nou Cod rutier, care poate conduce, prin prevederile sale, la scăderea numărului de victime și de infracțiuni. Pentru că, stimați colegi, trendul, după cum reiese din statisticile pe care vi le-am prezentat, este crescător. Asta dacă ne pasă de tragediile care se întâmplă pe arterele țării. Dacă nu ne pasă, înseamnă că avem deja dureri într-o zonă sensibilă, anume în... „Cotul” rutier.

Ar fi o greșeală ca legea să nu trateze nevralgia menționată, ar fi o și mai mare greșeală ca textul noii legi să îi permită prelungirea durerilor. În definitiv, stimați colegi, nu toți cetățenii votează, dar toți cetățenii își riscă, zilnic, viața. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „O decizie istorică”. În urmă cu doar câteva zile, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat următoarea hotărâre:

„Articol unic – Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: la articolul 13, în alineatul (1), cuvântul «moldovenească» se substituie prin cuvântul «română».”

O substituire atât de simplă, cu implicații enorme.

După adoptarea, în 1994, a Constituției Republicii Moldova, au fost formulate obiecții privind consistența unor articole, cele mai multe vizând art. 13 din Legea fundamentală, ce proclamă ca limbă oficială „limba moldovenească”. Obiecțiile au fost generate de faptul că acest articol conține un neadevăr convenabil pentru promotorii ideologiei moldovenismului, ai diferenței lingvistice dintre limba română și inexistenta limbă moldovenească, drept instrument de deznaționalizare și de lichidare continuă a conștiinței naționale a românilor din Republica Moldova, care reprezintă populația băștinașă majoritară, în pofida oricăror rezultate ale recensămintelor. Față de acest fals din Legea fundamentală, e firesc faptul că, imediat după adoptarea Constituției din 1994, s-au emis nenumărate opinii privind necesitatea modificării acestui articol, politizat, numerotat, în mod fatal, cu cifra 13.

Argumentele în acest sens au fost dezbătute profund. Despre denumirea corectă a limbii vorbite în Republica Moldova s-a scris și s-a vorbit incredibil de mult, la toate nivelurile – sesiuni, colocvii și congrese științifice, declarații și moțiuni semnate de savanți lingviști de vază din Republica Moldova și România, din multe alte țări europene. De fiecare dată s-a sugerat autorităților de la Chișinău să modifice art. 13 în spiritul adevărului istoric, științific. Autoritățile de la Chișinău au rămas, până acum, surde și mute la apelurile savanților, probabil și pentru că fac o legătură nepotrivită între denumirea limbii și statalitatea Moldovei, lăsând a se înțelege că numele corect al limbii vorbite de populația băștinașă majoritară ar pune în pericol această statalitate.

Denumirea unui grai nu poate substitui denumirea limbii. Cei care promovează cu îndărătnicie noțiunea „limba moldovenească”, în opoziție față de noțiunea „limba română”, îi opun pe românii basarabeni, moldoveni celorlalți români și contribuie la perpetuarea unei forme perverse de românofobie.

Declarația politică este intitulată „Parteneriatul Ministerul Apărării Naționale – Consiliul Județean Dâmbovița, un parteneriat de succes!”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Data de 3 decembrie 2013 sigur va rămâne o dată de referință, atât pentru Ministerul Apărării Naționale, cât și pentru Consiliul Județean Dâmbovița. Este data la care a fost inaugurat „Hangarul de Mentenanță Aeronave C-130 Hercules”, în prezența ministrului Mircea Dușa și a președintelui Consiliului Județean Dâmbovița. Situat în cazarma 546 Otopeni, este cel mai mare și mai modern hangar al Forțelor Aeriene Române.

Istoria acestei investiții pornește din anul 2006, când, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.661, Consiliul Județean Dâmbovița a preluat de la Ministerul Apărării Naționale un imobil compus din teren și clădiri situat la Titu, fostă unitate militară de parașutiști. Transferul de proprietate a fost efectuat în schimbul obligației administrației județene de a construi acest hangar pentru aeronavele C-130. Valoarea totală a investiției, de 18,133 de milioane de lei, a fost finanțată prin Ministerul Apărării Naționale, cu suma

de 2,278 de milioane de lei, restul de 15,855 de milioane de lei fiind plătiți din bugetul Consiliului Județean Dâmbovița.

Prin acest parteneriat, ambele părți sunt câștigătoare. Administrația dâmbovițeană a concesionat imobilul lui „Renault Technologie Roumanie” SRL, unde a fost dezvoltat singurul centru de testări automobile din Europa Centrală și de Est – Centrul Tehnic Renault Titu, investiție care, pe lângă redevența anuală, înseamnă și sute de noi locuri de muncă, extinderea rețelelor de utilități sau rezolvarea problemelor de mediu.

De cealaltă parte, Ministerul Apărării Naționale primește un obiectiv nou, cel mai mare hangar din țară, o construcție care permite executarea tuturor lucrărilor de revizie, întreținere și de pregătire atât pentru Hercules C-130, cât și pentru avioanele Spartan.

După șapte ani de zile, se încheie cu succes un angajament și, așa cum preciza ministrul Dușa, „administrația județului Dâmbovița este printre puținele din țară care s-au achitat de îndatoririle pe care le-au avut față de Armata Română, investiția de la Otopeni fiind un exemplu de urmat”.

Declarația politică se intitulează „De 1 Decembrie, am fost prezent la evenimentele organizate de comunitățile române din Statele Unite ale Americii, al căror mesaj doresc să îl transmit azi mai departe, în Parlamentul României”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Mă simt impresionat de eforturile românilor de pretutindeni, care promovează imaginea unei țări puternice, unite, făcând abstracție de distanța fizică față de România. Este dovada clară a faptului că pretutindeni în lume românii știu să-și respecte Ziua națională și să fie patrioți.

Cred că în acest decembrie am primit un cadou istoric. Decizia Curții Constituționale din Republica Moldova, prin care limba română este recunoscută drept limbă oficială în Republica Moldova, m-a bucurat nespus, atât pe mine, cât și pe membrii comunităților române aflate pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.

M-am simțit mândru să sărbătoresc această decizie alături de cetățenii românii care păstrează spiritul românesc atât de viu, în gândire și în simțiri, și doresc să subliniez faptul că, deși aflați la mii de kilometri distanță, românii din afara granițelor sunt convinși de faptul că limba română este principalul liant care reușește să ne unească oriunde în lume.

Consider că, alături de multe decizii și proiecte oficiale concretizate între România și Republica Moldova în ultima perioadă, din acest decembrie, această decizie care ne unește ridică limba română, pe care o vorbim de veacuri, la loc de cinste și ne face mândri ca români, indiferent de locul fizic în care ne aflăm pe acest pământ.

Vă mulțumesc.

Salut cu căldură decizia Curții Constituționale de la Chișinău prin care limba română este recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova.

Decizia din 5 decembrie 2013 a Curții Constituționale reprezintă confirmarea juridică a adevărului științific cu privire la denumirea limbii oficiale în Republica Moldova, probat inclusiv prin opinia exprimată în 1994 de Academia de Științe de la Chișinău.

În decizia sa, Curtea a arătat că „Declarația de Independență, fiind parte integrantă a Preambulului Constituției, are valoare de text constituțional și face corp comun cu Constituția, fiind textul constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate”. În cazul existenței unor divergențe între Declarația de Independență, care consacră limba română drept limbă oficială, și textul Constituției, care menționează, la art. 13, „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează.

Decizia Curții Constituționale de la Chișinău este o decizie istorică, așa cum a fost și cea din 31 august 1989, când la Chișinău a fost legiferată revenirea la grafia latină. Acel moment, ca și acesta, sunt momente de cotitură pe drumul urmat de Republica Moldova prin care aceasta s-a desprins de totalitarism, alegând calea democrației, libertății și prosperității în parcursul său spre Uniunea Europeană.

Frământările din societatea moldoveană, marcată încă de trecutul sovietic comunist, cu generații care au fost formate la o altă școală, cea a Moscovei sovietice, cu procesul de deznaționalizare, foarte dur, petrecut în perioada Uniunii Sovietice, toate aceste lucruri au avut consecințe.

Ceea ce stabilise Declarația de Independență, că limba oficială în Republica Moldova este limba română, a fost dat peste cap de o putere conjuncturală care s-a opus asumării identității românești de dincolo de Prut. Din acest punct de vedere, decizia Curții Constituționale de la Chișinău prin care limba română este recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova reprezintă o reparație istorică.

Decizia Curții Constituționale de la Chișinău este definitivă, obligatorie, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării, trebuie respectată de toți și, mai mult decât atât, ea nu poate fi interpretată.

Declarația politică este intitulată „Despre necesitatea și urgența unei dezbateri referitoare la creșterea economică și resursele naționale”.

## Doamnelor și domnilor,

Dezbaterea bugetului național, care se desfășoară în aceste zile, trebuie să dea o viziune de forță și diferită despre viitorul României. Mai exact, Parlamentul trebuie să impună acestei discuții fundamentale o referire puternică și clară la dezvoltare și creștere economică. Ε nevoie să ieșim din perspectiva macroeconomică statică și care privește spre trecut într-un mod strict contabil.

România are nevoie de buget ca instrument pentru o politică de dezvoltare autentică, are nevoie să vorbească despre surse de creștere, și nu doar despre metode de a lua bani de la firme și oameni. Prioritățile trebuie schimbate și e nevoie ca USL, prin forța pe care o are azi în Parlament, să producă o deplasare esențială a dezbaterii spre creșterea economică.

Discuțiile despre taxe și impozite sunt necesare, însă ele sunt limitate la o avuție națională care s-a strâns deja. Trebuie să privim de acum către o construcție nouă în care, păstrând nivelul actual de taxe sau chiar reducându-l în viitor, să începem să stimulăm prin reformă și politici noi zonele de economie care produc un profit consistent, curat, legitim și resurse importante pentru buget. Cu alte cuvinte, să accelerăm ritmul de creștere acolo unde România are un atu.

Una din aceste zone critice pentru evoluția României este sectorul energetic și în special cel al energiei electrice. Resursele României sunt generoase, iar capacitățile de producție reprezintă încă o forță. Posibilitatea de a produce energie este în sine un produs cu valoare adăugată semnificativă. Cred cu tărie că, într-o competiție dură la nivel global în care accesul la resursele energetice a devenit un element-cheie, România are în curtea sa un avantaj pentru a concura în regiune și cu rezultate.

România trebuie să vadă dincolo de limitele pieței interne și să își dezvolte politica comercială externă cu privire la energie. Un astfel de demers poate transforma acest sector, așa cum o prevede și Programul de guvernare 2013–2016, în „avangarda revigorării economiei românești”. Trebuie depășit stadiul discuțiilor despre consumul intern al câtorva consumatori mari industriali pentru care se bat câțiva traderi, trebuie să mergem curajos dincolo de politica de asigurare a „securității” energetice la nivel național. Cu alte cuvinte, e nevoie, pentru a asigura și resurse viitoare bugetului, dar și o creștere a economiei, să ne facem o politică activă de dezvoltare și export, nu doar una pasivă, limitată la un soi de autarhie energetică.

Declarația politică se intitulează „Noi provocări electorale pentru anul 2014”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Recent am citit un studiu care ar trebui să ne pună pe gânduri atunci când ne pregătim pentru anul electoral 2014. Marea majoritate a electoratului român a votat în ultimii 23 de ani în funcție de preferințele experimentate de-a lungul vieții și gândirea formată înainte și după 1989.

Recentul scandal creionat de președintele Băsescu cu privire la blocarea promulgării bugetului de stat, primul demers în acest sens din istoria postdecembristă a politicii românești, demonstrează că artizanii jocurilor politice caută să-și identifice o piață electorală care să mai creadă în celebra strategie a „pâinii și circului”.

Analizând studiul respectiv, intitulat metaforic „O victorie (cvasi-) conservatoare în 2014”, consider că este cazul, acum, la sfârșit de an, să cugetăm și să privim retroactiv atunci când ne pregătim, din punct de vedere politico-legislativ, pentru anul următor. Citez:

„Generația celor născuți între 1930 și 1950 s-a maturizat în comunism și în comunism a trăit cea mai mare parte a vieții. Cu excepția elitelor sociale și culturale, acești oameni au susținut PSD mulți ani, dar acum încep să devină și ei prea în vârstă pentru a putea vota.

Pre-decrețeii (ani de naștere: 1951 – 1965) au, în genere, următoarea percepție: comunismul a fost rău începând cu anii ’80. Dacă le oferi o Românie cu nivelul de trai din perioada ’65–’79, acceptă fără prea multe ezitări. Această generație e la vârsta de maximă prezență la vot și reprezintă mai mult de o treime din votanți, indiferent de scrutin.

Decrețeii (1965 – anii ’80), mulți au emigrat. Cei rămași sunt, în genere, în menghina celor 3C: credite – căsătorie – copil; prin comparație, ce se întâmplă pe scena politică reprezintă un aspect secundar. Acești oameni vor stabilitate, predictibilitate, prosperitate, instituții performante... Când oamenii ăștia se supără, «dreapta» termină alegerile cu procente puține și cu lacrimi multe.

Cei născuți după Revoluție, dar până în 1996, pentru ei politica e o bătaie de joc... Dacă apar la vot, apar precum au apărut și alți tineri din generația de dinaintea lor: alături de oameni carismatici, energici, relevanți, care dau speranță, care pornesc valuri de emulație și admirație.

Declarația politică este intitulată „Noi tehnici de manipulare publică marca Traian Băsescu – faza blocării bugetului de stat”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

De mai bine de o săptămână, prin declarațiile și amenințările media lansate, se pare că președintele Băsescu dorește creionarea strategică a unei potențiale crize financiare prin boicotarea promulgării bugetului de stat. Astfel, sute de mii de români vor fi afectați de războiul politic al lui Traian Băsescu. Domnia Sa face ceea ce știe mai bine: pune piedici actualei puteri, dar și românilor.

Vrând să saboteze USL-ul, domnului Băsescu nu îi pasă că îi afectează pe cetățeni. Președintele nu înțelege în continuare principiul separației puterilor în stat. El nu acceptă să nu fie implicat în luarea deciziei și atunci apelează la mijloace de genul contestării memorandumului cu FMI și Uniunea Europeană.

Mă întreb și vă întreb: de ce domnul Băsescu nu a contestat acordul cu FMI încheiat în timpul Guvernului Boc, când s-au luat măsuri de austeritate pe spatele bugetarilor, măsuri care puteau fi evitate dacă, citându-l tot pe șeful statului, „se accesau fonduri europene”, și, în schimb, s-au tăiat salarii pentru obținerea de fonduri necesare bazinelor de înot și sălilor de sport ale doamnei Udrea?

Prin acțiunile sale, Traian Băsescu pune în pericol majorarea pensiilor, nu se vor putea da drepturile obținute prin hotărârile judecătorești la profesori și nu vor exista banii de cofinanțare pentru fondurile europene. Dar cred că, de fapt, pe șeful statului nu-l interesează finanțările comunitare dacă clientela sa politică nu este implicată. Prin acest mod de acțiune vom da un semnal greșit instituțiilor internaționale. Dacă Traian Băsescu întoarce bugetul în Parlament, atunci România dă impresia de neseriozitate în relația cu partenerii internaționali și vă întreb, stimați colegi din opoziție: se dorește să se instaureze instabilitatea financiară și un haos instituțional indus de Cotroceni?

Totuși, mă mir că colegii mei din PDL – deși au fost jigniți, abandonați și criticați de domnul Băsescu – încearcă în continuare să reintre în grațiile acestuia, blocând și ei adoptarea bugetului. Liderii acestui partid, de genul domnilor Blaga, Ialomițianu, Predoiu și alții, fac ceea ce știu mai bine: nu vor să își asume responsabilitatea și își arată dezinteresul total față de români. Probabil, aceștia sunt nostalgici după perioada în care bugetul era împărțit de Domniile Lor după bunul plac și interesele baronilor portocalii, iar acum nu sunt mulțumiți că s-a reușit schimbarea acestei practici.

Declarația politică se intitulează „Importanța sărbătorilor de iarnă – între oboseală politică, depresie psihică și bucurie sufletească”.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Zilele trecute am citit un articol care m-a convins să fac această declarație, să zicem, cu iz social-politic, mai ales acum, când sărbătorile Crăciunului și de sfârșit de an se apropie pe zi ce trece. Am dorit să fac această declarație în contextul posibilității de a fi ultima sesiune de declarații politice pe 2013, în așa fel încât e bine să cugetăm asupra a tot ce s-a întâmplat în ultimele 12 luni, dar și a importanței zilelor de sărbătoare din viitorul apropiat.

Marketingul, indiferent de modul său de abordare, social, politic, economic, media, este suprautilizat în această lună. Să luăm, de exemplu, sintagme ca „Luna cadourilor” și îndemnuri precum „Pregătește-ți casa pentru magia sărbătorilor”. Sunt mesaje transmise de industriile din spatele diverselor companii multinaționale, care, conform unui studiu național, ajung să influențeze peste 85% din populația activă, cu vârste între 16 și 60 de ani, și să declanșeze emoții negative, chiar depresie.

După un an greu, în care ne-am confruntat cu nenumărate greutăți, poate chiar eșecuri, Crăciunul și Revelionul ajung să fie niște poveri în plus pe umerii noștri, mai ales dacă ne lăsăm ademeniți în capcanele lui „trebuie făcut, trebuie realizat”, conform celor afirmate de specialiștii în psihologie de terapie urbană. Depresia de sărbători este un fenomen real, care apare foarte frecvent și este descris din ce în ce mai mult în studiile de specialitate. De fapt, de vină este atmosfera de sărbători, care pune presiune pe noi.

Or, acum, mulți dintre români sunt într-un moment de vulnerabilitate sau într-un moment în care viața nu arată așa cum și-ar fi dorit, într-un moment în care se simt mai puțin în formă, mai puțin entuziasmați și mai puțin plini de energie pentru sărbători. Și ce se întâmplă? Ne confruntăm cu o neputință de a respecta această recomandare de „Sărbători fericite!” și de a răspunde așteptărilor pe care ceilalți le au de la noi. Apare inclusiv o neconcordanță cu așteptarea noastră. Pentru că, bineînțeles, fiecare dintre noi și-ar dori să fie fericit de sărbători.

Declarația politică este intitulată „Pungeștiul este la fel de important ca Roșia Montană! Și, de altfel, ca oricare colț din această țară!”.

## Stimați colegi,

Pungeștiul a devenit, în ultima perioadă, un spațiu extrem de tensionat, spre care toată România privește și, din păcate, puțini sunt cei care înțeleg concret ce se întâmplă acolo, ce se petrece și ce se vrea, de fapt. Unele voci, mai cu seamă din partea autorităților, spun că un grup de persoane încearcă să împiedice un obiectiv de interes național, în timp ce alte voci, mai cu seamă din mass-media și din societatea civilă, arată că acolo sunt oameni simpli, care cred că sănătatea mediului în care trăiesc le este pusă în pericol, prin explorarea gazelor de șist.

În atare situație, domnule prim-ministru Victor Ponta și doamnă ministru al mediului Rovana Plumb, aș îndrăzni să vă întreb: nu credeți că acești oameni, despre care s-a spus

că sunt doar „100 de oameni mai înfierbântați”, pot fi convinși să accepte un dialog cu autoritățile, cu cei care au decis, până la urmă, aprobarea unei asemenea investiții în România?! Am văzut că, în cazul Roșia Montană, domnul prim-ministru Victor Ponta a mers la oamenii nemulțumiți și le-a spus că „dialogul este calea cea mai eficientă de rezolvare a problemelor”. De ce să nu fie și pungeștenii beneficiari ai aceluiași tip de atitudine, primind de la București, din partea celor care au decis pentru ei susținerea explorării gazelor de șist, o serie de explicații, de argumentări, fie ele și... postume?

Eu am încredere că acești oameni ar înțelege motivele raționale și, în plus, s-ar simți luați în considerație. Personal, susțin cu toata tăria proiectele de interes național, investițiile care să aducă bunăstarea românilor și, în genere, strategiile care ar putea ajuta acest popor să evolueze, spiritual și material. Dar nu pot să nu remarc faptul că, cel puțin în cazul protestatarilor de la Pungești, dorința autorităților de a detensiona situația pe cale pașnică, prin dialog, nu prea s-a învederat.

Personal, nu cred că e suficient ca autoritățile să trimită jandarmii la Pungești, să-i gonească acasă pe protestatari, când cei în măsură, cu autoritatea funcției publice deținute, i-ar putea convinge cu argumente logice pe protestatari că proiectul cu gazele de șist e unul bun pentru România și nu e nociv.

Declarația politică se intitulează „Violența domestică – o temă pentru viitoarele dezbateri parlamentare”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezenta declarație politică vine în contextul unui studiu recent publicat la nivel european privind violența la adresa femeilor în special, dar și a copiilor, bătrânilor sau persoanelor lipsite de apărare. Conform acestui Eurobarometru, o femeie din patru este victimă a violenței domestice la un moment dat în viață. Între 6 % și 10% din populația feminină a Europei este afectată de violența domestică în decursul unui an. Din păcate, se estimează că numărul real al cazurilor de violență în familie este mult mai mare, multe victime preferând să nu reclame acest fenomen autorităților, Codul Omerta, al tăcerii de frică, fiind foarte actual. În România, numai la nivelul anilor 2011–2012, conform datelor Inspectoratului General al Poliției Române, au fost sesizate cu 9,46% mai multe infracțiuni de violență în familie față de anul 2010. O formă importantă a violenței domestice este cea manifestată împotriva copiilor, unde au fost înregistrate creșteri, față de anul 2010, cu 21,15%. Creșteri ale violenței în familie au fost înregistrate la infracțiunile de vătămare corporală – cu 35,23%, loviri sau alte violențe – cu 22,04% și rele tratamente aplicate minorului – cu 21,15%.

Un barometru de opinie realizat în perioada 12–21 iulie 2013, pe un eșantion de 1.050 de persoane și reprezentativ pentru populația României de peste 18 ani, ne arată că: 43,5% din români declară că „de la începutul acestui an au auzit printre cunoștințe sau în zona în care locuiesc de situații de violență în familie”, 44,5% nu au auzit de astfel de cazuri în proximitatea lor anul acesta, în timp ce 12% au ales să nu răspundă. Conform raportului sociologic, întrebarea respectivă este un indicator victimologic tipic, iar faptul că peste 40% din români au auzit de cazuri de violență în familie în interiorul rețelelor sociale proprii demonstrează o prezență semnificativă a fenomenului. În rândul celor care au declarat că au cunoștință de asemenea cazuri, 65,9% au precizat că în cazul despre care au auzit victima era o soție, 37,9% că victima era un copil, 19,7% – un bătrân, 4,4% – un soț.

Declarația politică este intitulată „Sănătatea – între subfinanțare și reformă”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Despre necesitatea reformării sistemului sanitar românesc vorbim cu toții – fie că ne aflăm la putere, fie în opoziție – de peste 20 de ani. Am putea spune că această problemă – de importanță maximă și cu impact social și economic puternic – a devenit una de tradiție după 1989. Și, în toată această perioadă, ne-am confruntat cu același obstacol: discrepanța dintre cheltuielile alocate acestui domeniu și nevoile reale ale populației.

Din păcate, în pofida alternanței la putere, nu am reușit să elaborăm o strategie clară, coerentă, care să stabilească cu rigurozitate priorități și obiective pe termen mediu și lung. S-a ajuns astfel, potrivit unui recent studiu al Organizației Mondiale a Sănătății, ca România, țară membră a Uniunii Europene, să aloce în prezent doar 500 de dolari anual pe cap de locuitor, ceea ce o plasează pe ultimele locuri într-un clasament în care constatăm că Polonia alocă 900 de dolari pe an, Ungaria – 1.100 de dolari, în timp ce Germania, Norvegia și Elveția cheltuiesc între 4.800 și 9.100 de dolari pe cap de locuitor anual.

## Stimați colegi,

În mod evident, reformarea unui sistem sanitar – menținut ani de zile într-o stare de anchiloză – nu este un proces simplu, nu poate fi realizată de pe o zi pe alta. Este dificil de luptat cu mentalități învechite, dar și mai dificil cu unele grupuri de interese care, nu de puține ori, au obstrucționat revitalizarea acestui domeniu. Pe de altă parte – și fac această afirmație în calitatea mea de medic, de această dată –, nu este un secret pentru nimeni faptul că un sistem sanitar precar determină o stare de sănătate precară a populației, cu impact macroeconomic negativ asupra productivității, eficienței, competitivității și, nu în ultimul rând, asupra duratei vieții.

Iată de ce reformarea sistemului sanitar românesc trebuie să aducă performanță și eficiență, prin stabilirea unei strategii de dezvoltare a priorităților investiționale în acest domeniu, prin crearea unui sistem legislativ care, stimulând sectorul privat, să genereze o competiție între cele două sectoare: public și privat. De aceea, consider că alocarea a 6% din PIB ar putea asigura resursele necesare unor investiții majore în tehnologie modernă pentru unitățile spitalicești.

Declarația politică se intitulează „La 1 Decembrie, Alba Iulia, uitată de guvernanți!”.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Mi-aș fi dorit ca domnul prim-ministru Victor Viorel Ponta să fie aici prezent, fiindcă declarația mea politică de astăzi reprezintă și o scurtă lecție de istorie a românilor, lecție care cred că Domniei Sale îi lipsește.

Citez: „(...) Marea Unire din 1918 a fost și rămâne cea mai sublimă pagină a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid; este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului. (...) O necesitate istorică – națiunea trebuie să trăiască într-un stat național – s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetență și, punând în mișcare națiunea, i-a dat acea forță uriașă ca peste toate adversitățile să dea viață aspirației sale: statul național.” L-am citat pe istoricul Florin Constantinescu, deoarece a punctat extrem de bine însemnătatea Marii Uniri de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, dar și rolul pe care politicul l-a avut în cadrul realizării acestui vis.

Ce fac o bună parte din politicienii de azi cu moștenirea lăsată de înaintașii noștri? Cei mai mulți își manifestă patriotismul doar în discursuri găunoase despre reîntregirea țării și prosperitatea neamului. La aceștia, interesul personal sau de partid primează asupra interesului național.

## Domnilor parlamentari,

Cetățenii țării, ca și istoria, ne judecă după faptele, nu după spusele noastre!

În ultimii ani, o bună parte din guvernanți par să ignore semnificația și însemnătatea Albei Iulia. Cum poate fi interpretată altfel decizia Guvernului USL, în speță a premierului Victor Viorel Ponta, nu numai de a lipsi, acum, la 95 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, de la festivitățile prilejuite la Alba Iulia de această importantă sărbătoare națională, ci și de a tăia, practic, finanțarea acestei festivități? Să fie de vină oare culoarea politică dominant portocalie a administrației județului Alba? Sau meschine jocuri de interese legate de viitoarea capitală a euroregiunii?

Declarația politică este intitulată „Guvernarea USL – eșecuri pe bandă rulantă”.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi, România trece printr-un moment demn de o comedie neagră, în timp ce USL deține o majoritate zdrobitoare.

Această comedie reiese din faptul că, pe zi ce trece, demonstrează lipsa de potență politică în reformarea statului român. Majoritatea USL pare și mai neputincioasă decât opoziția, care ne demonstrează că reforma statului român este un eșec pe plan politic și economic.

Un an de guvernare USL este un an de eșecuri înregistrate pe bandă. Aici aș aminti neputința în realizarea privatizărilor strategice ale țării, eșecul în ce privește Roșia Montană și gazele de șist, reforma politică, reforma constituțională și regionalizarea. Toate acestea sunt proiecte care nu au fost finalizate. Guvernul și majoritatea USL îi răsplătesc pe români, pentru fiecare vot pe care l-au primit, cu noi taxe și impozite. Pentru guvernarea de astăzi ați primit chiar și susținerea oamenilor de pe lumea cealaltă. Astăzi, și ei se răscolesc de spaimă că veți introduce taxa pe cruce, taxa pe lumânare, taxa pe pomană sau taxa pe confort. În afară de taxe, doamnelor și domnilor din USL, ce răsplată mai aveți pentru români?

Stimați colegi din coaliția de guvernare,

Cetățenii României nu sunt dușmanii dumneavoastră! În loc să îi răsplătiți pe ei, sporiți puterea baronilor locali, împărțind România!

După un an de guvernare, majoritarii USL-iști demonstrează că sunt doar niște lupi în haine de miei. Eșecurile înregistrate pe bandă rulantă nu vor ascunde haita de lupi care mușcă din buzunarele românilor. Eșecul marca USL este unul demn de scris maxime, iar una v-o spun astăzi: „Forța guvernului se traduce prin răzbunarea pe români!”

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Învățământul preuniversitar, obligat de USL să taie din salarii”.

Stimați colegi,

În învățământul preuniversitar se întâmplă un dezastru managerial, cu complicitatea ministerului de resort și a decidenților locali.

Concret, unitățile școlare sunt nevoite, din cauza subfinanțării și limitării bugetului, să reducă salariile, să comaseze clasele și să reducă numărul de suplinitori, deci să se reducă standardele de cost, în general.

Este evident faptul că aceste reduceri vor scădea calitatea procesului educațional și, în același timp, vor deteriora administrarea unităților de învățământ.

Cer public Ministerului Educației Naționale să se stopeze trimiterea de circulare cu indicații prin care să se scadă salariile, fără a avea bază legală pentru acest lucru!

Acest dezastru nu a mai fost întâlnit decât în regimul comunist și acum, în timpul guvernării USL.

E o lovitură de grație aplicată sistemului preuniversitar, și așa în comă din punctul de vedere al salarizării. Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Bolnavii României nu trebuie să mai fie și victimele bolilor din sănătate”.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

La începutul acestui an, printr-un document adresat Ministerului Sănătății, criticam încercările ministrului Eugen Nicolăescu de a pune situația critică a aprovizionării cu citostatice doar pe seama fostei guvernări. Tot în acea perioadă au existat angajamente publice ale domnului ministru potrivit cărora bolnavii de cancer nu vor mai trebui să-și facă nicio grijă, garantând o mai bună organizare în sistem.

Iată însă că, în ciuda promisiunilor date, necazurile celor bolnavi continuă și acum. Aproape că a devenit fără ieșire situația din spitale. Atunci când sunt citostatice, lipsesc serul fiziologic, compresele și calmantele sau alte materiale de bază în tratarea acestei crunte boli. Din păcate, nu lipsa banilor este problema, ci modul în care sunt gestionați în sistem și felul în care se raportează sincopele de funcționare la nivel de minister.

Astfel, deși de foarte mulți ani bugetul sănătății crește, calitatea serviciilor medicale este din ce în ce mai precară. Așa se face că oamenii care ar trebui să aibă liniște și tărie de spirit pentru a se lupta cu boala sunt umiliți și chinuiți când ajung în secțiile oncologice, fiind chiar forțați să vină cu medicamente și alte materiale de acasă, pe cheltuială proprie.

În consecință, facem un apel la conștiința celor aflați la putere. Aveți, probabil, rude, prieteni ori cunoștințe care se luptă să învingă cancerul în spitalele românești, sistem condus de o persoană incapabilă să rezolve problemele urgente. Știm că managerii spitalelor pot fi destituiți dacă timp de trei luni înregistrează pierderi și arierate, adică performează slab administrativ. În aceste condiții, ministrul când și cum poate fi demis? Prin urmare, considerăm că parlamentarii și liderii USL pot face un bine românilor schimbându-l pe actualul ministru al sănătății, dând astfel dovadă că actualului Guvern îi mai pasă de cetățenii acestei țări.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „În fața hărții «Transilvaniei furate», Forumul organizațiilor civice de la Târgu-Mureș somează Guvernul și Parlamentul României”. Domnule președinte,

Distinși colegi,

La nivelul Parlamentului României, s-a propus constituirea unei comisii privind retrocedările ilegale de terenuri, proprietăți, bunuri și imobile, care au generat situații inadmisibile, determinând înstrăinarea peste noapte a unor localități în întregimea lor.

În data de 30 noiembrie 2013, sub deviza „Unirea face puterea”, la Târgu-Mureș a avut loc forumul asociațiilor și organizațiilor civice românești din Ardeal și din țară.

În cadrul lucrărilor forumului, s-a evidențiat și s-a luat act de existența a nenumărate acțiuni ilegale și abuzive ale reprezentanților autorităților locale și ale instituțiilor statului, îndreptate împotriva cetățenilor, a comunităților și a proprietăților acestora.

În cadrul platformei de dezbateri, a fost prezentată situația terenurilor agricole, a pădurilor, pășunilor și a imobilelor retrocedate ilegal în ultimii ani, întocmindu-se harta „Transilvaniei furate”. S-au pus în evidență modalități de înstrăinare a posesiunilor de drept ale cetățenilor români și ale statului român, uneori chiar deposedarea unor comunități întregi (vezi cazurile Nadăș, Zădăreni, Valea Mare, Târnova, Idicel-Pădure, Câmpia Turzii și altele).

Forumul a luat act de intensificarea jafului național prin concesionarea și vânzarea către străini, la prețuri derizorii și fără condiționări, a pământului țării.

Față de aceste situații, forumul solicită:

1. Reanalizarea și revizuirea actelor normative în baza cărora s-au făcut retrocedările și anularea celor care dau posibilitatea jefuirii teritoriului național. Solicită să fie retrocedate doar acele proprietăți care au fost abuziv confiscate de către regimul comunist. Actualmente, acțiunea privind restituirea și reconstituirea proprietăților prin mijloace frauduloase, urmând proceduri administrative și judiciare, primejduiește integritatea și suveranitatea statului român, amanetează viitorul copiilor și urmașilor noștri.

Declarația politică este intitulată „Cheltuieli de peste 300 de milioane de euro anual generate de raportările false din spitale”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În raportul emis de Institutul Britanic pentru Excelență în Sănătate – NICE International din Marea Britanie, plătit în 2011 cu un milion de euro pentru a analiza situația din sănătate din România și a propune soluții pentru îndreptarea ei, se menționa, printre altele: „Există o subfinanțare relativă a sectorului de asistență primară și ambulatorie, iar acest lucru este asociat cu anomalii structurale și de finanțare care au condus la o subutilizare evidentă a asistenței medicale primare, o evidentă suprautilizare a asistenței medicale spitalicești.”

Într-o raportare recentă a Guvernului, cu ocazia rectificărilor bugetare din toamna anului 2013, se admitea că în anul 2012 cheltuielile din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – FNUASS pentru servicii medicale în unități cu paturi au reprezentat 7,5 miliarde de lei, 41,1%, o sumă apropiată de cea cheltuită pentru compensarea medicamentelor, în timp ce serviciile medicale în ambulatoriu au reprezentat numai două miliarde de lei, 11%, deci de trei ori mai puțin. Spitalele reprezintă adevărate „găuri negre” pentru sistemul de sănătate din România, risipind cel puțin 20% din sumele decontate de către CNAS prin filialele sale județene, adică colosala sumă de peste 300 de milioane de euro (1,5 miliarde de lei) anual.

Tot în raportul celor de la NICE International din Marea Britanie, la pagina 12, se dezvăluie mecanismele care duc la această enormă risipă, http://www.ms.gov.ro/upload/ Ministerul%20Sanatatii%20NICE%20ROMANIA%20FINAL% 20REPORT.DOC: „Acordurile de finanțare pentru spitale sunt bazate pe Grupurile Înrudite de Diagnostic din România (DRG), care nu par a fi reprezentări realiste ale costurilor reale de tratament. Acest lucru a apărut în mare parte ca rezultat al: valabilității scăzute a datelor utilizate inițial pentru crearea grupurilor clinice și costurilor asociate DRG; lipsei ajustării adecvate sau conforme a riscului; codificării eronate ulterioare, intenționate sau inadvertente, și neefectuării recalibrării regulate (ponderile DRG nu au fost ajustate, întrucât DRG s-au introdus acum 15 ani) – o cerință esențială pentru un sistem DRG eficient.”

Declarația politică se intitulează „«Invazia» românilor pe piața muncii din Marea Britanie”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În calitate de președinte al Comisiei românilor de pretutindeni, mă intrigă campania agresivă a mass-mediei și a politicienilor din Marea Britanie cu privire la ridicarea restricțiilor de pe piața muncii pentru români, de la 1 ianuarie 2014. În timp ce Guvernul este preocupat să ducă o luptă cu președintele pe tema promulgării Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, românii au devenit proscrișii Marii Britanii.

Premierul britanic, David Cameron, dorește prelungirea restricțiilor impuse imigranților pe piața muncii până în 2019, prin implementarea unor măsuri dure pentru restricționarea accesului românilor și bulgarilor la locurile de muncă din Marea Britanie, dar și pentru acordarea asistenței sociale pentru imigranți. Campania agresivă a mass-mediei și a politicienilor din Marea Britanie cu privire la ridicarea

restricțiilor de pe piața muncii pentru români evidențiază nerespectarea regulilor legate de libera circulație a lucrătorilor în Uniunea Europeană.

Premierul Victor Ponta declară, relaxat, că „în prezent, în România, avem nu doar creștere economică, ci și o rată scăzută a șomajului față de media europeană și, cum spun adesea, chiar mai multe oportunități decât în statele vestice membre ale Uniunii Europene”, însă britanicii își continuă într-un mod acut acțiunile de denigrare la adresa românilor.

Cotidianul britanic „Daily Express” a lansat o petiție intitulată „Cum șomajul afectează aproape un milion de britanici, acceptarea unui nou val de imigrație din România și Bulgaria ar echivala cu o trădare a tinerilor din Marea Britanie care sunt în căutarea unui loc de muncă”, acest demers împotriva imigrației românilor și bulgarilor fiind semnat de peste 150.000 de persoane. Totodată, pe străzile Londrei circulă pliante realizate de un partid britanic care militează împotriva unei așa-zise invazii iminente de români și bulgari: „Anul viitor, Uniunea Europeană va da dreptul la 29 de milioane de bulgari și de români să vină în Marea Britanie. Guvernul a recunoscut că nu poate face nimic, cât timp suntem în Uniunea Europeană.”

Declarația politică este intitulată „10 decembrie – Ziua mondială a drepturilor omului”.

Ziua internațională a drepturilor omului, declarată în 1948 la inițiativa Organizației Națiunilor Unite, este sărbătorită anual pe 10 decembrie în întreaga lume. În acest an se împlinesc 64 de ani de când Adunarea Generală a ONU a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului, document fundamental în lupta popoarelor lumii pentru înfăptuirea principiilor și idealurilor stipulate de Carta Națiunilor Unite.

Secolul trecut, în cursul căruia a fost elaborată carta, a înregistrat agresiuni, amenințări și atentate fără precedent la drepturile și libertățile omului, culminând cu Holocaustul din ultimul război mondial. Inechitățile ce contravin normelor de drept adoptate la nivel mondial au dus la polarizarea fără precedent a bunăstării în beneficiul unei minorități, provocând imense contraste și discriminări, și au aruncat în mizerie miliarde de oameni ai lumii a treia. Aceste derapaje au determinat o puternică mișcare împotriva globalizării, alimentând extremismul acestui început de mileniu.

Adoptarea cartei a avut ca scop eliminarea din istoria umanității a flagelului războiului și reafirmarea luptei pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru recunoașterea demnității și valorii umane, pentru egalitatea femeilor și a bărbaților, a tuturor națiunilor, indiferent de mărimea sau puterea lor economică ori militară.

Această zi reprezintă permanent ocazia de a pleda pentru fiecare individ în parte, indiferent unde s-ar afla, astfel încât să-și poată exercita din plin toate drepturile, de pildă: dreptul la libertatea de opinie și exprimare, dreptul la întruniri și asociere, dreptul de a lua parte la acțiuni publice.

În această zi sunt omagiați cei care sunt persecutați și nu se bucură de libertățile fundamentale, precum și cei care se declară împotriva încălcării drepturilor omului, pentru demnitate și libertate. Din nefericire, cu doar câteva zile în urmă, s-a stins din viață legendarul Nelson Mandela, unul dintre cei mai de seamă luptători pentru drepturile omului, recunoscut pe plan mondial și recompensat pentru militantismul său exemplar cu Premiul Nobel pentru Pace și cu Medalia Prezidențială a Libertății în SUA.

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi, Raportul de activitate pe anul 2009 al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică.

O s-o rog pe doamna senator Federovici, secretarul comisiei, să prezinte raportul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața tuturor!

Un moment! Întâi domnul vice... Mă scuzați.

Domnule vicepreședinte, prezentați pe scurt raportul pe 2009. Asta e.

Microfonul 5.

Mă scuzați, doamnă senator!

Sigur că da... Tot eu am fost și cel care a prezentat în cadrul Comisiei juridice acest raport. Este vorba despre Raportul de activitate al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor pe anul 2009.

În anul 2009, Autoritatea de Supraveghere s-a implicat activ în pregătirea cadrului legal necesar aderării României la Spațiul Schengen și în elaborarea actului ce a transpus Recomandarea nr. R (87)15 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Aceasta a luat forma Legii nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice.

Am mai arătat în raportul final al anului 2009 că experții Misiunii de evaluare Schengen a Consiliului și Comisiei Europene au evaluat pozitiv progresele înregistrate în activitatea de operaționalizare a Autorității de Supraveghere și s-a evidențiat favorabil capacitatea acesteia de a acționa independent.

Ca date statistice, în cadrul activității noastre de control, supraveghere și reglementare, putem spune că au fost înregistrate 9.427 de solicitări de înregistrare a prelucrării de date, ceea ce a reprezentat o creștere de peste 198% față de anul 2008, au fost efectuate 258 de acțiuni de control pe teren, au fost emise 54 de avize asupra proiectelor de acte normative transmise de inițiatori și au fost acordate 3.144 de îndrumări la sediu și telefonic și 600 de consultații de specialitate în scris.

...și relații publice.

Membrii Comisiei juridice au apreciat activitatea desfășurată în anii 2009 și 2010 de această autoritate și, având în vedere cele prezentate, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Senatului rapoartele de activitate pe anii 2009 și 2010 ale Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Să înțeleg că ați făcut un raport comun?

Este foarte scurt.

De asemenea, demn de reținut este că, în vara anului...

Ca să le mai concentrăm.

Dovediți-o..., că e foarte scurt!

...2009, a fost organizată de către Autoritatea Națională de Supraveghere cea de-a XI-a Conferință anuală a autorităților pentru protecția datelor din Centrul și Estul Europei...

Mulțumim, domnule președinte. Mulțumim. 2010, totuși...

Doamna senator Federovici, microfonul 7, vă rog să prezentați raportul comisiei, pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața tuturor!

Distinși colegi,

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din 5 noiembrie 2013, au audiat rapoartele de activitate pe anii 2009 și 2010 întocmite de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, prezentate de domnul Andrei George Creci, vicepreședintele acestei instituții.

Din analiza raportului de activitate, comisia a constatat că această instituție și-a concentrat atenția pe următoarele direcții prioritare: pregătirea pentru susținerea Misiunii de evaluare Schengen în domeniul protecției datelor cu caracter personal și soluționarea plângerilor transmise de persoanele fizice.

Raportul de activitate prezentat Senatului este structurat pe șapte capitole, din care le amintim pe cele mai importante, care reprezintă principalele paliere ale activității acestei autorități: activitatea de supraveghere, de control, de reglementare și consultare...

Mulțumesc.

...activitatea de relații internaționale, comunicare...

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Bun. Ați făcut verbal un raport comun, dar, din punct de vedere procedural, există raport pentru fiecare, da?

Da, bineînțeles.

Deci, doamnelor și domnilor, pentru celeritatea ședinței și pentru a desfășura mai repede aceste puncte, domnul vicepreședinte a prezentat raportul, situația pe 2009 și pe 2010, doamna secretar al Comisiei juridice a prezentat cele două rapoarte integral. Nu avem o altă obligație decât de a lua cunoștință.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

Doamnă senator Anghel, vă rog, poftiți. Nu, nu, aveți un microfon acolo, doamnă. Nu vă obosiți...

A, poftiți, sigur, vă rog, se poate... Poftiți, vă rog... Microfonul central pentru doamna senator Anghel, vă rog.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Promit să zic aici, acum și atât!

Deci discutăm rapoartele de activitate din 2009 și 2010 ale Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Trebuie să reținem, de la bun început, că această autoritate este o autoritate administrativă, deci nu este legiuitoare, și trebuie să reținem că este sub directa oblăduire a Senatului. Corect!

Normal și legal, conform legii de organizare, care este lege organică, doamna președinte ar fi trebuit să vină în fiecare an și să-și susțină raportul de activitate și, pe baza aprobării sau neaprobării acestui raport, dumneaei ar fi rămas sau nu președinte. Nu știu din care motive, ani de zile, doamna cealaltă a rămas... Nu vorbesc de doamna, că încă n-a avut timpul să facă ce-a făcut cealaltă sau poate că nu va face, vorbesc de cea care a fost.

Și vorbim de niște avize date de către fosta conducere a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, prin care, spre exemplu...

...prin care, spre exemplu, s-a înființat Biroul de Credit. E important ce spun!

Biroul de Credit s-a înființat printr-o decizie a doamnei Basarabescu și s-a înființat pe data de 15 decembrie 2007. Când îi aprobă doamna Basarabescu activitatea și notificarea depusă biroului respectiv de credit? În octombrie. Deci Biroul de Credit își desfășoară activitatea „legal” – pentru că, oricum, ar fi trebuit să fie o lege de organizare – cu două luni de zile înainte a avea avizul acestei autorități.

Mai mult decât atât, se spune: Biroul de Credit...

_Nota bene_ : nu vorbesc de Biroul de Credit care se găsește la Banca Națională și care este absolut legal, vorbesc de acel Birou de Credit care este condus de domnul Epure, care este un SRL privat, care are în portofoliu 9 milioane... peste 9 milioane de conturi, conturi în care sunt toate datele cu caracter personal ale celor care au chiar și un card la o bancă. Domnilor, vorbim de o societate privată care administrează... cel puțin acum doi ani de zile aveau 9 milioane de conturi: toate datele, adresă, telefon, loc de muncă, tot.

Uitați-vă la certificatele ORNISS. Una dintre vulnerabilități este chestiunea financiară. Ce face domnul acesta? Are datele tuturor, inclusiv generali din Securitate, inclusiv ale noastre, inclusiv ale tuturor...

Doamnă, Securitatea nu mai există. Doamnă, vă rog frumos...

...care au măcar un card.

...din serviciile secrete.

Iertați-mă... Cinci minute vă puteți abține!

Din serviciile secrete, da...

Nu, nu... Pot, doamnă, dar... n-avem Securitate.

„Biroul de Credit – SA”, se spune, „s-a înființat prin voința sistemului bancar românesc”. Păi, de cine era condus și este condus sistemul bancar românesc? De domnul Ghețea. De domnul Ghețea! ( _Discuții în sală.)_

Domnilor, acest birou funcționează ilegal. Acest birou a fost înființat și funcționează ilegal. Toate firmele de recuperare funcționează ilegal, tot pe un aviz al acestei autorități.

Prin urmare, eu vă cer ca, în comisia în care discutați despre domnul Ghețea, să luați în considerare și aceste probleme și eu vă garantez că, în următoarele două săptămâni de zile, veți ajunge la concluzia că acest domn trebuie să primească o plângere penală din partea Senatului pentru abuz de drept și abuz în serviciu.

Și, de asemenea, va trebui trasă la răspundere această doamnă care, în baza propriei voințe, fără acordul niciunui membru din acest Senat, nici dinainte, nici de acum, și-a permis să înființeze o structură privată care atentează la siguranța națională a României.

Mai mult decât atât, legea care spune că se face protecția datelor cu caracter personal interzice prelucrarea acestor date în mod automat. Oricine s-ar duce la o bancă – vorbeam de credite și de ceea ce se întâmplă cu sistemul bancar – i se face un _scoring_ și este admis sau respins, după cum

spune _scoring_ -ul respectiv. Este interzis prin lege și este interzis prin directive europene.

Dacă vrea cineva să ia taurul de coarne, s-o ia de aici. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Am luat cunoștință... Acum, să știți că lucrurile pe care le-a spus doamna senator – sigur, vedeți ce înseamnă abuzul de microfon – au fost foarte interesante și eu cred că pentru raportul pe anul 2012 va trebui să acordați atenție acestui aspect și să-l explicați, iar raportul comisiei să conțină informații corecte și cât mai ample. Dacă ar fi așa, ar fi destul de grav!

Mulțumesc.

Am luat cunoștință de rapoartele Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal pe 2009 și 2010.

Îi mulțumim domnului vicepreședinte, cu precizarea pe care am făcut-o de la microfon, pentru stenogramă, și trecem mai departe.

Deci am luat cunoștință de rapoartele pe 2009 și pe 2010. Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 4 al ordinii de zi: Proiect de lege privind ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție semnată de autoritățile române la București la 12 septembrie 2013 și aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 27 septembrie 2013

A fost adoptată de Camera Deputaților.

Suntem în procedură de urgență. Este o prioritate legislativă a Guvernului.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care are un raport de admitere.

Caracterul proiectului de lege este ordinar.

Îl invit pe domnul secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Dan Manolescu, să prezinte proiectul de lege. Microfonul 8.

## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul act normativ se supune aprobării Parlamentului actul de ratificare a Scrisorii de intenție semnate pe data de 12 septembrie 2013 și aprobate prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional în data de 27 septembrie 2013, în care sunt reflectate principalele elemente ce urmează a fi monitorizate în cadrul noului aranjament stand-by, care se va desfășura pe o perioadă de doi ani, în perioada 2013–2015.

Dau cuvântul domnului președinte al comisiei sesizate în fond, domnul Nicula, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. De asemenea, Comisia pentru politică externă a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente, Senatul fiind Cameră decizională, conform prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Sunt observații și intervenții?

Domnul senator Oprea, microfonul central, vă rog, poftiți. Domnul senator Oprea a sesizat că microfonul 2 este defect. Vă rog, stafful, să...

Nu, asta a fost concluzia mea.

Mulțumesc, domnule senator, dar nu induceți în eroare Senatul, mai ales că vă aparține acel microfon în foarte mare măsură.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Vedeți, numai cine uită istoria riscă să o repete. Am ajuns la un alt punct cu Scrisoarea de intenție a Guvernului României, semnată, așa cum se prezintă ea, de domnul Daniel Chițoiu, viceprim-ministru, de domnul Mugur Constantin Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, și de către domnul Liviu Voinea, scrisoare care era normal să fie prezentată, s-o puteți răsfoi cu toții astăzi în plenul Senatului.

Nu știu dacă este repetată povestea de ieri, când votăm legi neștiute, dar scrisoarea asta de intenție era bine să fie cunoscută de toți parlamentarii României, fiind inclusă în documentația ordinii de zi.

Totuși, ca oamenii să nu facă prea mult efort, prin înțelegerea Fondului Monetar Internațional, căruia Guvernul i-a dat împuternicire totală, și Comisiei Europene, pentru publicarea scrisorii – o spun a doua oară: este culmea, Guvernul României comunică cu noi prin intermediari, nu direct –, punctul 5 din scrisoarea semnată de cei enunțați anterior dă împuternicire Fondului Monetar. Și chiar mulțumim Fondului Monetar, prin reprezentantul din România, care oferă și varianta în limba română și în limba

engleză. Că, dacă am fi avut acces la ea direct, în mapă, colegii noștri ar fi văzut datele reale și ar fi priceput de ce este strict necesar un astfel de acord stand-by. Pentru că, în scrisoare chiar, în expunerea de motive – hai să terminăm cu prezentările triumfaliste –, s-a editat exact o frază unde începea a fi mai dură poziția față de... Este autoevaluare, este scrisoarea Guvernului României și a guvernatorului: „Reformele structurale în domenii-cheie sunt însă în curs de derulare și România continuă să fie vulnerabilă la șocuri externe și la tulburări pe piețele internaționale de capital.”

De ce în expunerea de motive se prezintă edulcorat o frază care este atât de clar formulată în scrisoarea adresată doamnei Lagarde? Nu am priceput.

Toate lucrurile prezentate frumos la televizor le vedeți real aici și vă rog să o faceți. Este făcută de Guvernul României, nu de opoziție. Citiți-o cu atenție, să vedeți cum stăm și cred eu că lucrurile ar sta mult mai bine la o astfel de documentare. Nu am să prezint situația destul de neplăcută în care România se află, dar am pornit de la o provocare făcută deseori de Guvernul României. Unde sunt accizele invocate de premier? Că de asta trebuie să ne dea undă verde Fondul Monetar, Comisia Europeană, Banca... Nu există cuvântul ăsta. Nu există cuvântul într-o astfel de scrisoare, nici în cele două memorandumuri.

**:**

La ce pagină?

## **Domnul Dumitru Oprea:**

La pagina 41 din...

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

Pe material nu e. De unde ați luat-o?

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu, nu. Eu am luat de pe site-ul Fondului Monetar Internațional, fiindcă dumneavoastră...

## **Domnul Alexandru Cordoș**

**:**

Sunt 39 de pagini.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Poftim? 37, plus paginile de început.

## **Domnul Alexandru Cordoș**

**:**

Atunci unde e?

Deci în listarea mea, vă dau... punctul 2...

Domnule senator, nu intrați în dialog cu sala.

...Pactul fiscal.

Vor să obțină de la dumneavoastră, dacă dumneavoastră le-ați obținut acționând...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Domnule, ați citit...

**Domnul Alexandru Cordoș**

**:**

Mai avem și treabă. Citiți acordul...

Deci punctul 7, Pactul fiscal...

Domnule coleg, lăsați...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

...și bugetul pe termen mediu. Vă rog să ascultați și închei: „Vom încerca...” – deci, rețineți, când cineva îți dă o scrisoare de recomandare și spune „a făcut eforturi să ajungă aici” –, „Vom încerca să...”, „Vom încerca să îmbunătățim Legea responsabilității fiscale (...)”, „Vom încerca să vizăm un efort (...)”, „Vom încerca, de asemenea, să trecem (...)”, „Vom căuta să progresăm (...)”, „Vom încerca să...”. Deci astea sunt pe o juma’ de pagină.

## **Domnul Alexandru Cordoș**

**:**

Și ce are, domnule?!

Domnule, e rușine, domnule! E rușine când: „we will seek”, „we will seek”. Asta este o boală de formulare care nu are ce căuta într-o astfel de scrisoare înaintată de Guvern, premierul, de fapt, prin vicepreședinte, și guvernatorul băncii. Deci este un fel de „așa nu”. E jenant.

Iar partea finală este România reală. Vă rog, citiți-o și atunci nu mai vociferați. Vedeți cum stăm și de ce este nevoie de un astfel de acord stand-by.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu mai sunt observații și intervenții, închei dezbaterile.

Intrăm în procedură de vot.

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Caracterul proiectului de lege este ordinar. Noi suntem Cameră decizională.

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcționalității administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la instituțiile și autoritățile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor.

Este o prioritate legislativă.

Adoptat tacit de Camera Deputaților.

Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru administrație și Comisia pentru muncă, care au întocmit un raport comun, cu amendamente admise, plus amendamente respinse.

Caracterul proiectului de lege este organic.

Participă domnul Horia Irimia, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, căruia îi dau cuvântul, la microfonul 10. Domnul Irimia, microfonul 10, pentru a prezenta proiectul de lege.

## **Domnul Horia Ion Irimia** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Public_ e **:**

Noi am susținut în comisie acest proiect.

Sunt amendamente acceptate, sunt amendamente respinse. Nu suntem de acord cu toate amendamentele acceptate de către comisie, respectiv nu suntem de acord cu unul dintre amendamente, care se referă la sporirea numărului de posturi. Nici noi, nici Ministerul de Finanțe, reprezentat aici de domnul secretar de stat Manolescu, nu suntem de acord.

## Mulțumesc.

Îl rog pe domnul președinte Liviu Pop, microfonul 7, să prezinte raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cele două comisii, pe parcursul mai multor ședințe, au dezbătut acest proiect de lege. Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Cele două comisii, în decizia de adoptare a acestui proiect de lege, au avut în vedere lipsa de personal de la nivelul mai multor unități administrativ-teritoriale, ca urmare a vacantării unor posturi, precum și menținerea restricției din anul 2009 privind ocuparea unui post care se vacantează dacă se vacantează șapte, considerând că se impune luarea unor măsuri pentru a asigura condiții minime pentru funcționarea acestora.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere cu amendamente și proiectul de lege.

Senatul este Cameră decizională, caracterul proiectului de lege fiind organic.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

A mai cerut o intervenție domnul secretar de stat Dan Manolescu, da?

Nu Dan Manolescu, Horia Irimia.

## **Domnul Horia Ion Irimia**

**:**

Dan Manolescu!

Dan Manolescu. Vă rugăm, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spunea și colegul meu de la Ministerul Dezvoltării, solicităm reîntoarcerea la comisie, dacă este posibil, întrucât sunt anumite amendamente care nu au fost acceptate.

Acel amendament privind suplimentarea numărului de posturi are un impact bugetar de 183 de milioane de lei. Numărul de persoane ar crește cu 6.300. Prin urmare, considerăm că aceste lucruri ar trebui corectate.

Vă mulțumesc.

Când învățăm asta, domnule?

Domnule senator, numai o clipă, nu vă impacientați. Domnul senator Sârbu chiar era pornit încoace, dar dacă eu invitasem la microfon un șef de comisie, coleg de-al dumneavoastră...

Vă rog. Domnul președinte Sârbu. Vedeți cum o reglementăm acum.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Guvernul a exprimat un punct de vedere. Eu eram pregătit să intervin, a intervenit colegul meu. Nu-i prima dată când s-a acceptat situația asta. Îmi cer scuze, domnule senator. Fac acest lucru acum. Deci propunem să fie retrimisă la comisie, dar mai pun și o întrebare.

Domnule președinte,

Noi am luat o decizie și la Biroul permanent, și chiar în plen: s-a aprobat ca legile organice să le discutăm, să le votăm, de fapt, înainte de finalul programului. Aș propune, astăzi, să fie la ora 13.00. Și, dacă nu terminăm... sau dacă terminăm votul, mai continuăm cu legiferarea. Două propuneri deodată, să nu mai vin...

Comisia? Comisia?

Deci Guvernul a solicitat...

Domnul Vâlcov. Vă rog, poftiți. Microfonul 3.

Imediat. Imediat, vă dau procedură. Imediat, imediat! Vreți să-l trimiteți înapoi la...

Imediat. Domnul senator Vâlcov și, după aceea, dau dreptul la intervenție pe procedură.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nu putea să intervină după aceea?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Era la microfon. Ce vreți să fac, să-l scot de la microfon?!

Imediat vă spuneți, domnule senator, niciun fel... Domnul senator Vâlcov, microfonul 3, vă rog.

În calitate de președinte al Comisiei pentru administrație, susținem și noi retrimiterea la comisie. Mulțumesc.

Domnul senator Oprea, vă rog.

Parcă azi au venit în Senat. Nu are dreptul nici președintele comisiei, nici Guvernul nu are dreptul să întoarcă la comisie, numai liderul de grup!

Corect!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu, nu cred că acea convenție, pe care am avut-o în legătură cu legile organice, s-a schimbat. Trebuia pentru asta să ceară cineva acest lucru.

Mulțumesc. La ora 13.00.

Doamnelor și domnilor colegi,

Există o solicitare din partea unui grup parlamentar, nu la solicitarea Guvernului, ci la solicitarea, conform regulamentului, a unui grup parlamentar, prin lider sau vicelider, de retrimitere la comisie.

Ce perioadă, domnule președinte al comisiei, considerați că aveți nevoie ca să elucidați?

Pentru săptămâna viitoare. Pentru o săptămână.

Doamnelor și domnilor, deschid votul pentru această solicitare.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, s-a aprobat retrimiterea la comisii pentru o săptămână.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic. Procedură de urgență.

Prioritate legislativă a Guvernului.

Fond – Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Raport de admitere, cu amendamente admise, plus amendamente respinse.

Proiectul de lege are caracter organic.

Participă doamna ministru Ana Lucia Varga.

Doamna ministru, vă rog, prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9. ## **Doamna Lucia Ana Varga** _– ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură_ **:**

## Onorat Senat,

Acest proiect de modificare și completare a Legii Codului silvic a apărut ca o necesitate. Tăierile ilegale și defrișările masive sunt principalele probleme cu care sunt... pe care le constatăm în acest moment. Acestea sunt datorate, în principal, lipsei unor reglementări clare și actualizate, precum și complicității și iresponsabilității celor care ar trebui să protejeze pădurea, în loc să o... să asiste la tăieri ilegale.

Doar reamintesc raportul Curții de Conturi, conform căruia valoarea tăierilor ilegale raportată în urma controalelor se ridică la circa 5 miliarde de euro, începând din 1990 până în 2011, în ultimii 8 ani tăindu-se de două ori mai mult decât s-a putut regenera sau împăduri.

Sigur, consecințele au fost extrem de grave: inundații, alunecări de teren, pierderi de bani publici, afectarea stării de sănătate a populației.

Vin astăzi în fața dumneavoastră propunându-vă un Cod silvic cu modificări majore:

– în primul rând, schimbarea modului de vânzare a masei lemnoase: lemnul să se vândă măsurat, și nu estimat, așa cum se întâmplă în întreaga Europă;

– de asemenea, înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn;

Domnul președinte Saghian. Microfonul 7.

Prezentați, vă rog, raportul Comisiei pentru agricultură.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic privind reducerea tăierilor ilegale, administrarea în regim silvic a micilor proprietăți, întărirea controlului și înăsprirea pedepselor, creșterea gradului de prelucrare internă și reducerea exportului de bușteni.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică, aviz favorabil, cu amendamente.

## Comisia juridică, aviz negativ.

În ședințele comisiei s-au dezbătut amendamentele cuprinse în avizul Comisiei pentru administrație publică. În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele

respinse se regăsesc în anexa nr. 2, care face parte integrantă din raport.

La dezbaterea proiectului de lege a participat doamna ministru Lucia Varga.

În ședințele din datele de 29 octombrie 2013, 5, 12, 19 și 28 noiembrie 2013 și 3 decembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale la proiectul de lege.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Flutur, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Din capul locului, susțin că e nevoie de un nou cadru legislativ care să înăsprească pedepsele, pentru stoparea și diminuarea pagubelor și delictelor în domeniul forestier.

Pornise bine acest proiect de lege. Am văzut un amendament care mă neliniștește, pentru că ați vorbit, doamnă ministru, de asigurarea pazei pădurilor, proprietăților mici și înțeleg că, printr-un amendament, se renunță la acest lucru. Este vorba de aproape jumătate de milion de hectare. Am înțeles că se înființează Jandarmeria Silvică, deci o structură paralelă. Nu știu când se va înființa și ce se va face în această perioadă când nu știm cine va răspunde.

Și, poate, cea mai importantă problemă pe care vreau să o ridic și să atrag atenția colegilor este cea legată de renunțarea, din 2015, la vânzarea lemnului pe picior.

## Stimați colegi,

Este o tradiție, o istorie. Pădurile, în general, și masa lemnoasă pentru nevoi locale, în apropierea localităților, se vindeau oamenilor pe picior. Dacă vom vinde în depozite sau în platformă finală ori în platforma primară înseamnă că lemnul va fi trecut prin cote, deci va fi mult mai scump. Atrag atenția asupra acestui lucru, pentru că este vorba de o posibilă creștere a infracționalității, a furtului. Dacă lemnul este mai scump că îl cumperi din depozit și tu ai acasă animal de tracțiune, cu care lucrezi din tată-n fiu, se poate să avem o consecință inversă decât ne așteptăm. Asta voiam să spun.

Alte intervenții din partea domnului senator Dobra. Microfonul 2. Poftiți!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să punctez și eu momentul. Sunt unul dintre cei care au depus amendamente și care au avut grijă ca aceste amendamente să nu afecteze fondul unei intenții lăudabile. Eu sunt aici să spun că liberalii, useliștii, astăzi, trebuie să fie întrucâtva bucuroși. E în fața noastră un om ce și-a asumat reforma, nu revoluția, reforma unui domeniu. Și asta nu e mic lucru, pentru că, până la urmă, a-ți dori să reformezi o stare care, cu puterea evidenței, din toate datele precizate aici de doamna ministru, nu arată așa cum trebuie este un lucru mare.

În speranța că aceste amendamente pot fi ulterior discutate, pot fi ulterior îmbunătățite – așa cum spunea și domnul Flutur mai înainte, vizează niște aspecte ce trebuie cu obligativitate, într-un fel sau altul, rezolvate, asta este intenția doamnei ministru –, eu sunt aici să spun că o susținem și că, în felul acesta, ne facem datoria față de cei pe care îi reprezentăm.

Mulțumesc.

Mai sunt observații? Domnul senator Sârbu. Microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ceea ce a spus doamna ministru mi se pare corect și rezonabil. Se mai poate discuta și la Camera Deputaților. Aș interveni doar pe cele trei aspecte ridicate de domnul senator Flutur.

Vizavi de mica proprietate, după părerea noastră – sigur, și asta poate fi discutată, tot se discută –, 30 de hectare de pădure să le păzești gratuit nu e mică proprietate. Un hectar, două... Sunt oameni necăjiți, care nu pot trăi dintr-un hectar sau două de pădure, dar 30 mi se pare că e mult.

După aceea, permanent trebuie să avem în vedere că există două tipuri de proprietăți: cea de stat, administrată de regie, care, cât de cât, din ce știm – și ceea ce știți și dumneavoastră –, a rămas într-o linie, nu perfectă, nimeni nu poate să spună lucrul acesta, dar, totuși, au încercat să păstreze patrimoniul acesta pe care l-au primit. Jumătate s-a privatizat. Acolo nu mai există niciun fel de regulă. Sigur, ITRSV-urile încearcă, încercăm prin diverse metode. E slab ceea ce se întreprinde, nu reușim, de fapt, acolo să facem ordine.

Permanent se confundă cele două. Dacă mergem și noi pe un drum național, județean, prin păduri și vedem tăieri abuzive, toți ne gândim la același lucru: tot la Regia Pădurilor. Nu ne gândim că e proprietate privată. Doar dacă întrebi îți dai seama că, de fapt, răspunderea e în altă parte.

Așa am ajuns la concluzia că ar trebui înființată această structură, care eu zic că nu e paralelă – Jandarmeria Silvică. Nu a vrut nimeni să o înființeze până acum. Am mai încercat o dată, am fost cinci ani ministru, în fiecare guvern am încercat, dar nu a vrut nimeni. Undeva se împotmolea, cum văd că se încearcă să se împotmolească și aici, și acum. Nu are nicio chestie paralelă, ei au doar atribuții de pază, gospodărirea o fac silvicultorii, că de la asta vine numele lor, „silvicultori”: cultivă, nu păzesc. Dacă și păzim, și tăiem, și facem tot, vom fi în aceeași situație în continuare. Nu au mijloace, nu au forțe. Ați văzut și dumneavoastră situații tragice, când în pădure..., eu eram ministru, am avut

evenimente când i-au dat cu securea în cap pădurarului. Ați văzut, în ultima perioadă, îi confiscă telefonul, dar îi ia și mașina. Pădurarul este în comunitatea locală de acolo. Ce să facă el când se duc trei indivizi cu drujbele și încep să taie în pădure? Dă telefon la poliție, care spune că e ocupată sau nu are atribuții, dă la direcția silvică și lucrurile merg mai departe.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor,

Nu mai sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori. S-au exprimat grupurile parlamentare.

Închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot.

## **Din sală:**

E organică!

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Da. Da.

E organică? Da, dar trece în procedură de vot, că avem amendamente respinse, domnilor. Nu vă grăbiți. Alea le votăm fără vot organic.

Amendamente.

Dacă se susțin amendamentele respinse?

Dacă nu se susțin, mulțumesc, și atunci trecem la procedura de vot, la ora 13.00, așa cum am stabilit.

Vă mulțumesc.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 33[1] din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Comisia sesizată în fond e Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter organic.

Inițiator este un domn deputat.

Întreb dacă este prezent pentru a susține propunerea legislativă.

Nu este.

Participă, din partea Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu, de la Ministerul Muncii.

Guvernul are un punct de vedere negativ.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat. Microfonul 8.

## **Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, din indicatorul social de referință derivă toate prestațiile sociale, nu numai cele din legea pentru șomaj, ci și cele de asistență socială.

Având în vedere că se propune o creștere cu 100 de lei, bugetul nu poate suporta cheltuiala, pentru că ar fi nevoie de o creștere cu peste 60% a alocațiilor bugetare. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Comisia?

Domnul președinte. Intrăm la respingeri, domnule președinte, scurt.

În data de 16 octombrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate

de voturi, să adopte raport de respingere, fapt pentru care Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de respingere a propunerii legislative, caracterul inițiativei legislative fiind organic, Senatul prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Intervenții? Nu sunt.

Mergem la votul final.

Punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind ajutorul financiar acordat persoanelor care au în îngrijire copii ai căror părinți sunt plecați temporar în străinătate.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, care are raport de respingere.

Caracterul propunerii legislative este ordinar.

Sunt mai mulți inițiatori, doamne și domni deputați. Întreb dacă sunt aici pentru a susține raportul. Nu sunt.

Există un punct de vedere negativ al Guvernului.

O invit pe doamna secretar de stat Georgeta Bratu, Ministerul Muncii, pentru a spune punctul de vedere. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, anul acesta, ați aprobat Legea nr. 272/2004 privind protecția copilului, care a reglementat noi proceduri de plasare a copiilor care sunt părăsiți de către părinți pentru a lucra în străinătate și, ca atare, nu putem fi de acord cu această propunere legislativă.

Domnul președinte Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 16 octombrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Motivele respingerii se bazează pe faptul că inițiativa legislativă nu cuprinde elemente de aplicare, cum ar fi cele legate de modalitatea de solicitare și de aprobare a dreptului, plata acestuia și verificarea condițiilor de eligibilitate.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul propunerii legislative fiind ordinar și Senatul prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Intervenții, observații? Nu sunt.

Închid dezbaterile...

Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vin aici ca reprezentant al Comisiei pentru românii de pretutindeni, comisie din care fac parte de curând, și vreau să spun că și noi, la comisie, am dat aviz negativ, deoarece personal nu-mi doresc ca românii să mai lucreze în afara granițelor. Vreau ca românii să vină acasă și să-și îngrijească copiii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Vreți și dumneavoastră, cum vrea toată lumea, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, închid dezbaterile generale.

Trecem la procedură de vot.

Doamnelor și domnilor colegi,

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, fiind vorba despre o inițiativă legislativă cu caracter ordinar, iar noi fiind prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 65 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și doar două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Cameră.

Punctul 9, Propunerea legislativă privind instituirea celei de-a treia zi de Paște drept sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă. Are un raport de respingere.

Caracterul propunerii legislative este organic.

Inițiatori, un număr de senatori. Întreb dacă doresc să susțină acest proiect legislativ. Nu doresc.

Dau cuvântul doamnei Georgeta Bratu, secretar de stat în Ministerul Muncii, pentru a prezenta punctul de vedere.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține propunerea legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu sunt, fiind vorba de o lege organică, merge la votul final.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă este organică. Inițiatori, un număr de colegi deputați sau senatori. Întreb dacă sunt prezenți pentru susținere. Nu sunt.

Nu se susține.

Guvernul, prin doamna secretar de stat Georgeta Bratu, de la Ministerul Muncii, are un punct de vedere negativ. Doamnă, prezentați punctul de vedere.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum vă amintiți, anul acesta ați aprobat modificarea Legii nr. 76/2002, care și-a schimbat filozofia, în sensul că nu se mai acordă scutiri de la plata contribuțiilor, ci se acordă subvenții angajatorilor care creează locuri de muncă și care susțin încadrarea în muncă a acestor categorii defavorizate. Mulțumesc.

Domnule președinte Pop, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 29 octombrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul fiind organic, iar Senatul prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte, microfonul 6, Pop, de la Comisia pentru muncă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În data de 22 octombrie 2013, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, inițiativa legislativă fiind organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Observații din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt. Închid dezbaterile generale. Mergem la vot. Nu sunt amendamente.

Mulțumesc.

Punctul următor, 11, Propunerea legislativă privind protecția drepturilor persoanelor vârstnice.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, care are un raport de respingere.

Caracterul propunerii legislative este organic. Inițiator, un domn deputat, Movilă. Este prezent să susțină?

Nu este prezent. Dau cuvântul doamnei Georgeta Bratu, secretar de stat în Ministerul Muncii, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Așa cum știți, toate prestațiile sociale derivă din Legea nr. 292/2011.

Această propunere legislativă conține o serie de reglementări care nu sunt în concordanță cu acest act normativ și, ca atare, nu putem fi de acord cu promovarea acesteia.

Mulțumesc.

Domnule președinte Pop, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În data de 29.10.2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul fiind organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, Intervenții, observații? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Nu sunt amendamente respinse, merge la votul final. Punctul 12, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 53 din 24 ianuarie 2003, Codul muncii.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă. Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă este ordinară. Inițiatori, mai mulți colegi deputați. Întreb dacă sunt prezenți pentru a susține. Nu sunt.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Bratu, de la Ministerul Muncii, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are în vedere reglementarea declarării zilelor de sărbătoare legală pentru societăți comerciale care au ca domeniu de activitate comerțul cu amănuntul al florilor, plantelor și semințelor.

În afară de faptul că trimiterea este greșită, la un articol care se referă la pauza de masă, trebuie să facem mențiunea că în art. 141 din Codul muncii sunt reglementate în mod expres situațiile în care...

Da, doamnă, mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule președinte Pop, vă rog.

În data de 22 octombrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul fiind ordinar, iar Senatul prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter ordinar, noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot, doamnelor și domnilor colegi.

Cu 59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o singură abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă. Raportul este de respingere.

Caracterul propunerii legislative este ordinar.

Îi invit pe domnii inițiatori, dacă sunt prezenți, să susțină propunerea legislativă.

Nu sunt prezenți, nu susțin...

Nu prezintă propunerea legislativă, că o susțin, din moment ce au semnat.

Participă doamna secretar de stat Bratu, Ministerul Muncii.

Vă rog, doamnă, microfonul 8, prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, voluntariatul reprezintă implicarea dezinteresată a persoanelor în desfășurarea activităților de interes public. Ca atare, recunoașterea ca vechime în muncă a acestei activități și trecerea acesteia sub incidența Codului muncii nu pot fi acceptate.

Mulțumesc.

Domnule președinte Pop, microfonul 6, vă rog să prezentați raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 22 octombrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, propunerea legislativă fiind ordinară, iar Senatul prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale, intrăm în procedură de vot. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă este ordinară, noi suntem prima Cameră sesizată.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere, raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să transmiteți punctul de vedere la Camera Deputaților.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă. Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă este organică.

Inițiatori, un număr de colegi.

Dorește cineva să susțină și în plen?

Nu sunt prezenți pentru a susține în plen. Nu doresc, adică.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

O rog pe doamna secretar de stat Bratu, de la Ministerul Muncii, să prezinte acest punct de vedere.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum cunoașteți, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 prevede situația în care părintele se întoarce la muncă în termenul de doi ani, primește un stimulent de inserție în valoare de 500 de lei pe lună.

Ca atare, acești bani pot fi acordați bunicilor, dacă părinții consideră necesar, și de aceea nu suntem de acord cu propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Domnule președinte Pop, vă rog să prezentați raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 22 octombrie 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, fapt

pentru care Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul fiind organic, iar Senatul prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale,

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține inițiativa legislativă, întrucât măsura propusă de inițiator este deja implementată în legislația privind procedura fiscală.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Nicula, vă rog, microfonul 7, prezentați raportul.

Domnule președinte,

Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Comisia economică a transmis un aviz negativ.

Guvernul nu susține, după cum am auzit și punctul de vedere al domnului ministru secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă, avizele, precum și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, Senatul fiind prima Cameră sesizată, conform prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituție.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale, trecem la procedura de vot. Raportul este de respingere a propunerii legislative.

Are caracter de lege ordinară, suntem prima Cameră sesizată.

## Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu raportul de respingere.

Vă rog s-o transmiteți rapid la Camera Deputaților. Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget. Raportul este de respingere. Propunerea legislativă este ordinară. Inițiator este un domn senator. Întreb dacă vrea să susțină. Nu dorește să susțină. Domnule secretar de stat Manolescu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are în vedere completarea prevederilor art. 251 din Codul fiscal, astfel încât pentru clădirile cu destinații de spațiu comercial persoanele fizice să datoreze un impozit similar persoanelor juridice.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, ca urmare a faptului că nu este definit spațiul comercial și nu sunt clarificate aspecte cum ar fi: valoarea de impozitare, identificarea clădirilor după destinația de spațiu comercial, cum se determină valoarea de impozitare în cazul clădirilor care au atât destinație de spațiu comercial, cât și de locuință și cum se procedează la majorarea impozitului pe clădiri în cazul persoanelor care au în proprietate două sau mai multe clădiri.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Nicula, microfonul 7.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de asemenea, a transmis un aviz favorabil.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă, avizele, precum și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Are caracter ordinar, suntem prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Am deschis votul.

Cu 71 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să transmiteți propunerea legislativă la Camera Deputaților, doamnelor din stafful tehnic.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget. Raportul este de respingere.

Caracterul propunerii legislative este ordinar. Întreb dacă domnul deputat Ciuhodaru este prezent pentru a susține.

Nu este.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Manolescu, la microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă vizează aplicarea unei cote reduse de TVA, de 5%, pentru livrarea de medicamente de uz uman.

Guvernul nu susține propunerea legislativă întrucât România deja aplică o cotă redusă de TVA, de 9%, pentru medicamentele de uz uman.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Nicula, microfonul 7, vă rog, raportul comisiei.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru sănătate publică a transmis aviz negativ.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat inițiativa legislativă, avizele, precum și punctul de vedere al Guvernului și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 68 de voturi pentru, un singur vot împotrivă și 3 abțineri, raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind facilitățile acordate șomerilor pentru transportul intern. Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget. Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Există mai mulți inițiatori.

Întreb dacă sunt prezenți pentru a susține proiectul de lege.

Nu sunt.

Punctul de vedere al Guvernului va fi prezentat de domnul secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Dan Manolescu. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune ca șomerii care primesc sau nu indemnizație să beneficieze, lunar, de un număr total de două călătorii simple, cu reducere de 50% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea ferată cu trenuri de persoane ori accelerate.

Totodată, se propune ca șomerii care primesc sau nu indemnizație să beneficieze de gratuitate la transportul local.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative ca urmare a măsurilor bugetare pe care aceasta le presupune.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Nicula, microfonul 7, raportul comisiei.

Mulțumesc.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Avize negative, în schimb, au fost trimise de la Consiliul Economic și Social, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Guvernul nu susține inițiativa.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat propunerea legislativă și a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Intervenții, observații din partea doamnelor sau domnilor senatori?

Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Este vorba despre o propunere legislativă ordinară.

Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivă și o singură abținere, raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților, urgent.

La punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 571 din 2003 privind Codul fiscal.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget. Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Întreb dacă domnul deputat inițiator este prezent pentru a susține.

Nu este.

Vă rog, domnule secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Dan Manolescu, să prezentați, la microfonul 9, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune neimpozitarea veniturilor obținute din transferul dreptului de proprietate și dezmembrămintelor acestuia în cazul imobilelor transmise prin moștenire, dacă moștenirile sunt nefinalizate în termen de doi ani de la data decesului autorului succesiunii.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât ar conduce la diminuarea încasărilor din impozitul pe venit, cu efect asupra deficitului bugetar.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Nicula, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc.

Comisia juridică a transmis un aviz negativ. Consiliul Legislativ, aviz favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere, după analizarea inițiativei legislative, plenului Senatului raportul de respingere a acestei propuneri.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Intervenții, observații din partea doamnelor sau domnilor senatori?

Nu sunt. Închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem prima Cameră sesizată. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 75 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți urgent la Camera Deputaților.

La punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile speciale de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru sănătate publică.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Inițiatori, un număr de deputați. Sunt prezenți pentru a susține? Nu sunt.

Dau cuvântul domnului Răzvan Vulcănescu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. ## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, deoarece doar terapia comportamentală este singura metodă terapeutică utilizată în tratamentul copiilor cu tulburare din spectrul autist ale cărei rezultate sunt verificate științific și recunoscute la nivel mondial de reprezentanții organizațiilor științifice de specialitate.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia, reprezentantul comisiei, vă rog. Domnul senator Luchian.

În ședința din 22 octombrie 2013, membrii Comisiei pentru sănătate au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere, motiv pentru care vă propunem raportul de respingere a propunerii legislative spre dezbatere și adoptare.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Oprea. Mă luați de cald. Vă rog, domnule senator, domnule profesor.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Tocmai de asta aș vrea ca, și în stenogramă, să vă luăm în serios, să propuneți schimbarea numelui președintelui de ședință.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Da. Păi o să propun, pentru câteva minute, schimbarea președintelui de ședință.

Supun la vot.

Cine este pentru schimbarea președintelui de ședință? Deschid votul.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Se anunță doar!

## **Domnul Nicolae Moga:**

Pentru câteva minute, numai pentru câteva minute, chiar dacă nu vă place de fața mea... Vă rog să acceptați să conduc eu ședința, pentru câteva minute, în calitate de președinte de ședință. Da?

Vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Domnule senator Iovescu, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am venit aici ca să exprim punctul de vedere pe care l-am exprimat și la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, unde am dat aviz favorabil, și vă rog, rog Guvernul să aibă în vedere mai mult persoanele cu autism, pentru că se face foarte puțin pentru aceste persoane.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Declar închise dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Cu 74 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Microfonul 8.

Domnule secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Art. 233 alin. (7) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, a cărui modificare se propune prin prezenta inițiativă legislativă, a fost abrogat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății, motiv pentru care Guvernul nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Luchian.

În ședința din 29 octombrie 2013, membrii Comisiei pentru sănătate au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Mulțumesc și eu.

Îmi fac datoria, din partea inițiatorului am înțeles că nu este nimeni, da?

Dezbateri generale?

Nu sunt. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Dați-mi voie să supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Vă rog să vă pregătiți.

Cu 78 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Mulțumesc.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

O trimitem la Camera Deputaților.

La punctul 22 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru sănătate publică.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Dintre inițiatori susține cineva? Nu.

Domnul secretar de stat Vulcănescu, microfonul 8. Prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, deoarece aceasta este restrictivă. Prin propunerea de modificare a art. 210 alin. (1) lit. c) sunt omise unele categorii de persoane care beneficiază de pachetul minimal de servicii în domeniul sănătății.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Luchian, microfonul 5, vă rog.

În ședința din 5.11.2013, membrii Comisiei de sănătate au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, astfel încât vă propunem raportul de respingere a propunerii legislative, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, fiind vorba despre o inițiativă legislativă ordinară, noi fiind prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți urgent la Camera Deputaților.

La punctul 23 din ordinea de zi...

Domnul președinte Sârbu?

## **Domnul Ilie Sârbu**

**:**

Aș vrea să intervin la acest punct!

Da, este vorba despre Propunerea legislativă pentru modificarea art. 256 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru sănătate publică.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Inițiatori, mai mulți colegi. Domnul președinte Sârbu.

Stimați colegi, grupul nostru solicită retrimiterea la comisie.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

S-a îndeplinit condiția ca un grup parlamentar, prin lider sau vicelider, să solicite retrimiterea la comisie.

Deschid votul în legătură cu această solicitare.

Pentru cât timp, domnule senator?

Are termen 16 decembrie 2013, da.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Am deschis votul.

Punctul 24, Propunerea legislativă privind programul „Masă la școală” pentru elevii din învățământul obligatoriu de stat și privat, primar și gimnazial.

Comisiile sesizate în fond: Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru învățământ, într-un raport comun, raportul fiind de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Inițiatori, mai mulți colegi. Întreb dacă susțin propunerea legislativă. Nu.

Domnul Horia Irimia, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, microfonul 10.

Îi dau cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul nostru nu susține această propunere legislativă, pentru că implementarea unui astfel de program, care este propus pentru a se derula în condiții de securitate alimentară, ar presupune ca în toate unitățile de învățământ din întreaga țară să fie asigurate condițiile igienico-sanitare necesare și specifice pregătirii și servirii produselor alimentare în spații adecvate.

E de notorietate publică faptul că nu s-ar putea asigura aceste condiții.

De aceea, noi nu susținem această propunere.

Domnule președinte Vâlcov, microfonul 7.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Membrii Comisiilor pentru învățământ, știință, tineret și sport și pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au hotărât, cu 17 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, să adopte raport comun de respingere.

Mulțumesc mult.

Intervenții, observații din partea domnului senator Oprea, microfonul 2.

Poftiți!

Închid dezbaterile generale.

Trecem la procedură de vot.

Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, noi fiind prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Cu 65 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și o singură abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți de urgență la Cameră.

Punctul 25, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore.

Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru învățământ – sesizate cu un raport comun.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva să susțină propunerea legislativă?

Nu dorește.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Irimia, de la Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Bine. Punctele de vedere ale Guvernului și ale comisiei sunt cunoscute, dar motivul invocat este pueril. Există serviciul de catering. În România sunt firme care produc zeci de mii de porții pentru prânz. În București e o industrie. Nu mai invocați asta, că școala n-are cantină. Sunt copiii copiilor noștri peste Ocean, unde, prin catering, se servește masa de prânz caldă, nu trebuie să aibă bucătărie. Deci nu mai invocați așa ceva!

Mulțumesc.

Dar sunteți de acord că nu suntem pregătiți pentru asta? Ăsta e alt motiv.

Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur că și eu sunt de acord, chiar dacă în Comisia pentru drepturile omului, din păcate, a fost aviz negativ. N-am înțeles din ce cauză colegii n-au susținut această idee, dar ăsta este viitorul. Nu putem să ne ascundem după „Cornul și laptele” la nesfârșit.

Trebuia neapărat să ajungem aici. Vă rog, încă o dată – Guvernul –, să luați în vedere, deși e surprinzător, la numărul de semnatari, ar trebui să treacă propunerea.

Mulțumesc, domnule coleg. Alte observații?

Nu sunt din partea doamnelor și domnilor senatori.

Ministerul Dezvoltării Regionale nu susține promovarea acestei propuneri legislative.

Domnul președinte Vâlcov, microfonul 7, poziția comisiilor reunite.

Membrii Comisiilor pentru învățământ, știință, tineret și sport și pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au hotărât, cu 13 voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, să adopte raport comun de respingere.

Mulțumesc mult.

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt. Ba da... Ba nu.

Domnul Coca, nu vă grăbiți așa. Ușor, ușor...

Dacă nu sunt observații, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, noi fiind prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Acum, domnul Coca, așa...

...domnul senator Coca.

Cu 63 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 26 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind serviciile consulare prestate pe teritoriul României și nivelul taxelor aferente acestora.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație publică.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter ordinar.

Mai mulți inițiatori – domni deputați.

Întreb dacă sunt prezenți pentru a susține propunerea legislativă.

Nu sunt prezenți.

Dau cuvântul domnului secretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe, Radu Podgorean. Microfonul 9.

## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Propunerea legislativă se suprapune ca obiect de reglementare cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare și a taxelor, care a fost modificată și completată recent prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2013.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Vâlcov, microfonul 7, raportul comisiei.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În ședința din 5 noiembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație. Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Întreb dacă dintre inițiatori susține cineva. Nu susține.

Domnule Irimia, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, microfonul 10, prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Punctul de vedere al ministerului nostru a fost susținut și în comisii și susținem, cu unele amendamente, promovarea acestei inițiative.

Doamnelor și domnilor,

Dau cuvântul domnului președinte Vâlcov, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 16 și 22 octombrie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Trecem la procedura de vot.

Raportul este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, prima Cameră sesizată este Senatul.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 67 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 28, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație publică.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Inițiatori: mai mulți colegi deputați. Întreb dacă sunt prezenți pentru a susține. Nu sunt.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Hogea, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10. ## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu susținem propunerea legislativă, având în vedere faptul că aceeași modificare propusă de inițiatori a fost reglementată, în mod similar, prin Ordonanța Guvernului nr. 31/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 553/30 august 2013.

Domnule președinte Vâlcov, raportul comisiei, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 22 octombrie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 29, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 42 din Legea nr. 51/2006 – Legea serviciilor comunitare de utilități publice.

Comisia sesizată în fond: Comisia pentru administrație. Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Dacă domnii deputați inițiatori doresc să susțină? Nu doresc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Irimia, de la Ministerul Dezvoltării, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al ministerului.

Domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Domnul președinte Vâlcov, microfonul 7, raportul comisiei.

În ședința din 22 octombrie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Vă mulțumesc.

Intervenții, observații? Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Chiar problema asta este un lucru care mă frământă de mult. Am lucrat în administrația asociației de proprietari, unde am fost și președinte, și este o mare problemă faptul că plătim apa de ploaie, că o spun mai pe românește, așa. Deci eu am avut o discuție cu directorul Regiei din Lugoj, în care i-am spus: „Ce v-ați face, domnule director, dacă n-ar ploua?”

„Păi ar fi bai mare, că ar trebui ca să aducem apă să spălăm canalele.”

Apa asta meteorică spală canalele. Este un lucru pozitiv pentru agentul economic. Ar trebui... Eu mă bucur că s-a făcut o inițiativă în sensul acesta. Sigur că o s-o votez, dar ar trebui să reflectăm mai mult la asta, pentru că sunt niște costuri foarte mari pe care le suportă oamenii și nu este drept să le suporte.

Vă mulțumesc.

Alte observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt. Închid dezbaterile...

Ba da, mă scuzați, domnule senator. Vă rog să mă scuzați, domnule senator.

Microfonul 2 pentru domnul senator Oprea.

Să știți că nu e o simplă apă de ploaie. Chiar vând o idee colegilor, care pot să vină cu o inițiativă, fiindcă știu prea mulți oameni care nu numai că nu devin o problemă pentru comunitate, ci preiau problema comunității, investind în bazine de mii de litri pentru culegerea apei de ploaie și valorificarea în scop gospodăresc.

De ce să plătească omul acesta o taxă, când el face o investiție și ar trebui recuperată?

Adică problema este foarte serioasă.

Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, fiind vorba despre o propunere legislativă cu caracter de lege ordinară.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 59 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți de urgență la Camera Deputaților. Punctul 30 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Comisia pentru administrație publică, sesizată în fond, are un raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Inițiatori: mai mulți domni colegi. Întreb dacă doresc să susțină.

Nu doresc.

Domnul Irimia, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, microfonul 9, punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Domnule președinte Vâlcov, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 22 octombrie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc.

Observații, intervenții din partea domnilor senatori? Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Se pare că ziua asta este o zi deosebită pentru mine. Sigur, iar este pe domeniul unde am activat câțiva ani buni și nu pot să susțin, în integralitatea ei, propunerea, dar trebuie un mod... de a veni în ajutorul asociațiilor, ca să poată să încheie convenții civile, pentru că orice împovărare a asociației cu noi taxe duce la împovărarea membrilor asociației.

Mulțumesc.

Punctul 31, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Inițiatori: mai mulți senatori.

Întreb dacă susțin punctul de vedere. Nu.

Îi dau cuvântul domnului Popa Maricel, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Energie.

Microfonul 8.

## **Domnul Maricel Popa** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Energie_ **:**

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificarea și completarea ulterioară. (L436/2013)

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, în vederea urgentării procedurilor de expropriere a terenurilor necesare desfășurării lucrărilor publice de construcție și de exploatare a unor resurse naturale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare urgentarea procedurii de expropriere, prin asigurarea din surse proprii și cu titlu provizoriu de către operatorul economic a sumelor reprezentând contravaloarea despăgubirilor și cu acordul prealabil al expropriatorului, sume ce urmează a fi recuperate ulterior..., bugetar, de către Ministerul Finanțelor în Legea nr...

Să știți că e o zi specială pentru toți domnii senatori care au înțeles semnificația dezbaterilor de astăzi, având atâtea rapoarte de respingere.

Cred că, în același sens, ați înțeles și dumneavoastră, deși nu sunt sigur.

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor colegi?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Doamnelor și domnilor colegi, intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, propunerea legislativă fiind cu caracter ordinar, noi fiind prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 66 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 7 abțineri, raportul a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă. Vă rog să o transmiteți urgent la Cameră.

Domnule secretar de stat, așa este.

...posibilității titularului de licență de exploatare.

Având în vedere cele prezentate mai sus, susținem adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pe cauză de utilitate publică.

Domnule președinte Vâlcov, microfonul 7, vă rog să prezentați raportul.

În ședința din 3 decembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Vă mulțumesc mult.

Dacă există observații, intervenții din partea domnilor colegi?

Nu sunt.

Mergem cu ea la votul final, la ora 13.00.

Punctul 32, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 152 din 15 iulie 1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație, care are un raport de respingere.

Caracterul propunerii legislative este ordinar.

Întreb dacă domnul deputat Crăciunescu este prezent pentru a susține propunerea legislativă.

Nu este.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Irimia, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.

Domnul președinte Vâlcov, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 29 octombrie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Intervenții, observații din partea domnilor senatori nu sunt. Închei dezbaterile generale. Intrăm în procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter ordinar și noi fiind prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Vă rog să exprimați votul.

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 33, Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație. Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă este cu caracter ordinar. Dacă domnii inițiatori sunt prezenți pentru a susține? Nu sunt.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Hogea, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Domnule președinte Vâlcov, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 29 octombrie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere. Vă mulțumesc.

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori nu sunt.

Închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă are caracter ordinar. Suntem prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere.

Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați.

Cu 75 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o singură abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Cameră.

Punctul 34, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație publică.

Propunerea legislativă are caracter organic. Inițiatori, mai mulți domni colegi.

Întreb dacă domnii deputați, inițiatori, sunt prezenți să susțină.

Nu sunt.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ. Doamna chestor, Ministerul Afacerilor Interne, Irina Alexe. Microfonul 8.

**Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Domnule președinte Vâlcov, microfonul 7, comisia.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 29 iunie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Susține raportul comisiei, adică raportul de respingere.

Intervenții, observații din partea domnilor colegi nu sunt. Propunerea legislativă are caracter de lege organică. O vom vota la ora 13.00. Punctul 35, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație publică.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Dacă domnul deputat Movilă susține propunerea legislativă?

Nu este prezent.

Ofer microfonul doamnei chestor Irina Alexe. Microfonul 8.

Mulțumesc.

Nici această propunere legislativă nu este susținută de Guvern. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Mulțumesc.

Comisia, vă rog, domnule președinte Vâlcov.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 29 iunie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închei dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă are caracter ordinar. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Cu 66 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 36, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, cu raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter ordinar.

Îl invit pe inițiator să susțină propunerea legislativă. Nu dorește.

Participă domnul Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Domnul Bumbu dorește.

Poftiți, domnule senator, aveți microfonul 3 acolo. Folosiți-l.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Se știe foarte bine că procentul de absorbție a fondurilor europene este destul de mic, ceva mai bun la agricultură.

În urma analizelor și discuțiilor cu cei din sistem, și nu numai, una dintre soluții, în afară de cea de a reduce procedurile, de a simplifica procedurile, este și aceea de a mări numărul personalului.

În ideea aceasta am făcut această propunere și nu cred că este un efort foarte mare, mai ales având în vedere că există posibilitatea angajării prin transfer. Deci fără efort suplimentar financiar.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Dan Manolescu, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune suplimentarea numărului de posturi ale Agenției de Dezvoltare Rurală și Pescuit cu un număr de 100 de posturi.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, întrucât, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcționalității administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la instituțiile și autoritățile publice din subordine, s-au redus posturile vacante din cadrul ministerelor și instituțiilor din subordinea acestora, pentru unele ministere și instituții aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea acestora. Posturile ocupate s-au redus cu 4%.

În consecință, în situația în care volumul activității desfășurate la nivelul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit impune suplimentarea numărului de posturi, acest lucru se poate realiza prin redistribuirea de posturi și personal de la celelalte instituții aflate în subordinea Ministerului Dezvoltării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu încadrarea în numărul maxim de posturi stabilit. Vă mulțumesc.

Domnule președinte Saghian, microfonul 7, prezentați raportul comisiei.

În ședința din data de 12 noiembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, propunerea legislativă având caracter ordinar. Senatul este prima Cameră sesizată. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

81 de voturi pentru, un singur vot împotrivă, două abțineri. Raportul comisiei, de respingere, a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 37 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

Comisia de fond este Comisia pentru apărare.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter ordinar. Inițiator este o doamnă deputat.

Nu-i prezentă.

Domnul senator, secretar de stat Gheorghe Hogea, fost deputat, nu senator. Probabil, viitor senator.

Microfonul 10.

Domnule secretar de stat, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Susține raportul comisiei, raport de respingere.

Comisia pentru apărare. Domnul general Dobrițoiu nu este la...

Un domn vicepreședinte al comisiei, pentru a prezenta. Poftiți, domnule senator, microfonul 7. Dacă nu aveți raportul, vi-l dă domnul senator Mora.

## Da, da.

Consiliul Legislativ a vizat favorabil această propunere legislativă, cu multe observații și propuneri.

Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități, precum și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au dat avize negative.

În ședința Comisiei pentru apărare s-a dat un raport de respingere a propunerii legislative pe care o susținem acum.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter ordinar.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Vă rog, deschid votul.

Cu 76 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul comisiei, de respingere, a fost adoptat.

Propunerea legislativă, având caracter ordinar, a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 38, Propunerea legislativă privind obligativitatea statului de a asigura diferențele de majorări de preț la facturile de utilități pentru agenții economici.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter ordinar. Dacă domnul deputat Gurzău este prezent? Nu este.

Dau cuvântul domnului Maricel Popa, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Energie. Microfonul 8.

Propunerea legislativă privind obligativitatea statului de a asigura diferențele de majorări de preț la facturile de utilități pentru agenții economici. (L357/2013)

Având în vedere considerentele expuse în cuprinsul Avizului Consiliului Legislativ nr. 516 din 11 iunie 2013, potrivit cărora propunerea legislativă nu poate fi promovată, deoarece normele propuse sunt incorecte, incomplete și neaplicabile, punctul de vedere al Guvernului, potrivit căruia acesta nu susține adoptarea propunerii legislative, întrucât nu sunt respectate prevederile art. 7 alin. (1) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, cu modificările ulterioare, Departamentul pentru Energie nu susține prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc.

Domnule președinte Nicula, microfonul 7.

## Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a acestei propuneri legislative, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Intervenții, dezbateri din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închei dezbaterile generale.

Raportul comisiei, de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Vă rog, supun la vot raportul de respingere. Am deschis votul.

Cu 74 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă. Transmiteți, vă rog, la Cameră.

Punctul 39, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2012 privind modificarea unor acte normative și pentru reglementarea unor măsuri tranzitorii în domeniul executării unor creanțe datorate statului. Pe fond, Comisia pentru buget.

Raportul e de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Inițiatorii, dacă sunt prezenți pentru a susține? Nu sunt.

Domnul Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.

Domnul președinte Nicula, microfonul 7. Comisia?

Comisia a analizat această propunere legislativă și a adoptat un raport de respingere.

Cu această ocazie, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închei dezbaterile generale.

Intrăm în procedura de vot. Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Supun la vot raportul de respingere.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 75 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Cameră.

Punctul 40, Propunerea legislativă privind prorogarea termenelor prevăzute la art. IV alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2009 pentru instituirea sistemului temporar de sprijinire a derulării afacerilor în domeniul comerțului cu semințe de consum, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, are raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Inițiatori: mai mulți colegi, pe care îi întreb dacă sunt prezenți pentru a susține.

Nu sunt.

Domnul Hogea, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul.

Domnul președinte Nicula, microfonul 7, raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă, avizele, precum și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu 6 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de respingere.

Comisia propune plenului Senatului dezbaterea și adoptarea...

Raportul.

...raportului de respingere a propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt. Închei dezbaterile generale. Trecem la procedura de vot. Raportul comisiei – de respingere. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Supun la vot raportul. Vă rog. Am deschis votul.

Cu 64 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă. Vă rog, transmiteți la Cameră.

Punctul 41, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Ce îmi place titlul acesta! Da. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative. E atât de precis, încât știm exact la ce se referă, dar ne va spune Comisia pentru buget, care și propune respingerea. Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Inițiatori, niște domni deputați. Bine că nu sunt.

Punctul de vedere al Guvernului îl va prezenta domnul secretar de stat Manolescu, Ministerul Finanțelor. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Domnul președinte Nicula, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, susține raportul comisiei, raport de respingere.

Membrii comisiei au analizat această propunere legislativă și au adoptat un raport de respingere. De asemenea, propunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Intrăm în dezbateri generale.

Închei dezbaterile generale.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Merge la votul de la ora 13.00.

Punctul 42, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget e sesizată în fond.

Raportul e de respingere, propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Inițiatori, mai mulți senatori. Îi întreb dacă doresc să...

Domnul senator Sârbu, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș solicita retrimiterea la comisie pentru... săptămâna viitoare, pe luni...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Supun la vot solicitarea regulamentară.

Am deschis votul.

Domnul președinte Nicula are o solicitare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să supun... sau, mă rog, să solicit plenului Senatului luarea în discuție a punctului de pe ordinea de zi nr. 56. Avem o propunere legislativă de modificare a Codului fiscal. Raportul este de respingere, iar noi, la ora 13.00, imediat după votul final, intrăm în Comisia de anchetă pe CEC.

Aș avea rugămintea, dacă ați fi de acord, să discutăm punctul 56.

Supun la vot solicitarea. Mi-o însușesc eu.

Vă rog, cine este pentru? Cine este, cine dorește, cine este în favoarea acestei solicitări?

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, s-a aprobat.

Luăm în discuție punctul 56 din ordinea de zi, Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, care are un raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Inițiator, o doamnă deputat.

Nu este prezentă.

Domnul Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, microfonul 8, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Finanțelor nu susține adoptarea propunerii legislative, având în vedere impactul negativ asupra bugetului statului.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Nicula, raportul Comisiei pentru buget.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat această inițiativă legislativă și au hotărât, cu 5 voturi pentru și o abținere, să adopte raportul de respingere. De asemenea, propunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nefiind, intrăm în procedură de vot. Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot, în legătură cu raportul. Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Cameră.

Mulțumesc, domnule președinte Nicula. Ne-ați făcut o mare onoare.

Punctul 43 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA în domeniul public al municipiului Dej și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Dej, județul Cluj.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație, care are raport de admitere.

Proiectul de lege are caracter de lege organică.

Participă domnul secretar de stat Irimia, microfonul 10. Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

## Domnule președinte,

Imobilul terenului la care face referire proiectul de lege nu mai este necesar scopului pentru care a fost afectat inițial și, în consecință, firesc, propunem să treacă în administrația autorității locale, respectiv a Consiliului Local al Municipiului Dej, din județul Cluj.

Susținem acest proiect și vă rugăm să îl susțineți și dumneavoastră.

Domnul președinte Vâlcov, microfonul 6...

## Vă mulțumesc.

În ședința din 27 noiembrie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

E vorba de un proiect de lege cu caracter de lege organică.

Îl vom vota la ora 13.00.

Punctul 44, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație, cu raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Inițiatorii dacă doresc să susțină? Nu doresc.

Participă domnul secretar de stat Irimia. Microfonul 9 pentru a prezenta punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Domnul președinte Vâlcov, microfonul 6.

În ședința din 26 noiembrie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul de respingere a propunerii legislative îl supun la vot, fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Am deschis votul.

Mulțumesc.

Cu 73 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Cameră.

Punctul 45, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 11 din Legea nr. 107/1996 – Legea apelor.

Greșeală!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ce greșeală, domnilor?

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este sesizată în fond.

Raportul e de respingere, propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Inițiator este domnul Vâlcov. Dorește?

Nu dorește să o prezinte.

Participă domnul Gelu Puiu, secretar de stat în Ministerul Mediului. Microfonul 8, punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Gelu Puiu** _– secretar de stat_

_pentru Ape, Păduri și Piscicultură_ **:**

## Bună ziua!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu referire la această propunere, Guvernul nu o susține. Menționăm că, potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 107/1996, în lacurile de acumulare folosite ca sursă pentru alimentarea cu apă potabilă se poate practica numai piscicultura în regim natural. Furajarea peștilor chiar cu produse ecologice are ca efect un aport de nutrienți, azot și fosfor în apă, ceea ce ar conduce la fenomenul de otrăvire și la deteriorarea calității apei.

Prin urmare, considerăm că modificarea propusă la Legea nr. 107/1996 are efecte nefavorabile privind conservarea și protejarea ecosistemelor acvatice, precum și pentru domeniul sanitar-veterinar și al siguranței alimentelor. Vă mulțumesc.

Domnul președinte Vâlcov, microfonul 6, raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 27 noiembrie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea membrilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot. Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Supun la vot raportul de respingere. Suntem prima Cameră sesizată. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 77 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți urgent la Cameră.

Punctul 46, Propunerea legislativă privind modificarea art. 6 al Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație, are raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Domnul deputat inițiator e prezent? Nu este.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Irimia, microfonul 9.

Ministerul nostru și-a prezentat punctul de vedere în cadrul comisiei. Au fost dezbateri contradictorii. Nu susținem... ministerul nostru nu susține această inițiativă.

Mulțumesc.

Domnul președinte Vâlcov, microfonul 6.

În ședința din 27 noiembrie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Supun la vot raportul de respingere.

Deschid votul.

Vă rog să transmiteți urgent la Cameră propunerea legislativă.

Punctul 47 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Pe fond este sesizată Comisia pentru administrație, care are un raport de admitere. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Domnul inițiator este chiar domnul președinte Vâlcov. Întreb dacă dorește să prezinte.

Nu dorește.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Irimia, din Ministerul Dezvoltării.

Microfonul 9.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Există intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu există, închei dezbaterile generale și trec la procedura de vot.

Raportul este de admitere, fără amendamente, propunerea legislativă este ordinară.

Supun la vot raportul și propunerea legislativă. Deschid votul.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 48 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind trecerea canalului și barajului de pe pârâul Bușmei din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Neamț, în domeniul public al comunei Farcașa și în administrarea Consiliului Local al Comunei Farcașa, județul Neamț.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație, care are un raport de respingere, propunerea legislativă fiind cu caracter organic.

Dacă dintre inițiatori, domnii deputați semnatari, doresc să susțină?

Nu doresc.

Domnul Irimia, microfonul 9.

Punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Ministerul Dezvoltării Regionale nu susține promovarea acestei inițiative legislative.

Alături este și colegul de la Ministerul Mediului și suntem în același domeniu.

Da. Mă bucur că este și domnul de la Ministerul Mediului, dar Domnia Sa nu are competență asupra acestei propuneri. Numai dumneavoastră. V-ați expus punctul de vedere.

Dau cuvântul domnului președinte Vâlcov. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul nostru nu susține promovarea acestei inițiative, având anumite puncte de vedere diferite, pe care le-am expus în cadrul comisiei, dar am înțeles că au apărut elemente noi în ultima...

Doamnelor și domnilor colegi, dau cuvântul comisiei, domnul președinte Vâlcov. Microfonul 6.

În ședința din 27 noiembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

În ședința din 3 noiembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Intervenții, observații? Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

Propunerea legislativă are caracter organic, o votăm la ora 13.00.

Punctul 49 – Proiectul de lege privind definirea spațiului rural național. (propunere legislativă)

Adoptat tacit de Camera Deputaților.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație, cu raport de respingere.

Proiectul de lege are caracter organic. Dintre inițiatori dorește cineva să susțină? Nu dorește.

Dorește domnul senator Mora. Poftiți, microfonul central.

## **Domnul Mora Ákos Daniel**

**:**

Nu ca inițiator!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu ești inițiator? Cum? Da, da. Aia e altceva.

## **Domnul Mora Ákos Daniel:**

Domnule președinte, mulțumesc.

Aș dori să cer retrimiterea la comisie a acestui proiect, pentru că este un proiect extrem de important și ar trebui să stabilim toate condițiile pentru definirea acestui spațiu rural național, mai ales că este vorba de viitoare accesări de fonduri europene pentru acele sate care aparțin de orașe și că, altfel, nu au acces la bani europeni pentru următorul ciclu de finanțare.

Mulțumesc.

**Domnul Ilie Sârbu**

**:**

Două săptămâni!

Pentru ce perioadă? Două săptămâni. Deci după vacanță.

Punctul 51 – Proiectul de lege pentru schimbarea denumirii satului Brazii, comuna Rădulești, județul Ialomița, în satul Rădulești.

Este o propunerea legislativă adoptată tacit de Camera Deputaților.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație.

Propunerea legislativă are caracter organic. Inițiator este un domn deputat. Întreb dacă este prezent.

Nu este prezent. Nu susține.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Irimia, din Ministerul Dezvoltării.

Microfonul 9, pentru punctul de vedere al ministerului.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Termenul de adoptare tacită curge la 15 zile de la reluarea activității. Da? Deci putem să o amânăm.

Doamnelor și domnilor colegi, supun la vot solicitarea... Poftiți?

Bun. Mă scuzați.

Supun la vot solicitarea domnului coleg Mora.

Vă rog, am deschis votul. Retrimitere la comisie.

Punctul 50, Proiectul de lege privind modificarea...

Vă rog să invitați în sală doamnele și domnii senatori pentru un vot pe care l-am putea da, în mod fericit, în jurul orei 12.00, în loc de ora 13.00.

Punctul 50 – Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007. Adoptat tacit de Camera Deputaților.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică, care are un raport suplimentar de respingere.

Proiectul de lege are caracter organic. Domnul președinte Sârbu.

Și la acest proiect solicităm retrimiterea la comisie.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

S-a întrunit procedura prin care un lider de grup solicită retrimiterea la comisie.

Vă

Pentru ce perioadă, domnule președinte Sârbu?

Nu susținem acest proiect, nu pentru că am avea ceva cu schimbarea denumirii, dar noi am cerut – și prin punctul de vedere al Guvernului s-a solicitat – organizarea referendumului local prin care cetățenii din acest sat să fie consultați. În condițiile în care se va organiza acel referendum, atunci sigur că se poate promova acest proiect de lege, dar, până în momentul de față, nu a fost organizat și, de aceea, propunem respingerea.

Domnul președinte Vâlcov, vă rog, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 27 noiembrie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi, intervenții din partea dumneavoastră?

Nu sunt.

Este vorba de punctul 51. Are caracter organic.

Am închis dezbaterile generale și mergem la vot final, da? Mulțumesc.

Punctul 52 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.

Pe fond este sesizată Comisia pentru sănătate publică. Raportul este de respingere, propunerea legislativă are caracter ordinar.

Inițiator este o doamnă deputat. Întreb dacă este prezentă.

Nu este.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Vulcănescu, din Ministerul Sănătății.

Microfonul 8, pentru a prezenta raportul.

Punctul de vedere al Guvernului, domnule președinte.

Guvernului, pardon!

Mulțumesc.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, deoarece în sistemul de asigurări sociale de sănătate actual asigurații au acces la serviciile conexe actului medical furnizate de psihologi, logopezi, kinetoterapeuți. Aceste servicii sunt suportate din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, ca urmare a contractelor pe care medicii specialiști în unele specialități clinice le încheie cu furnizorii de servicii conexe actului medical, dacă sunt considerate indispensabile în stabilirea diagnosticului și a conduitei terapeutice.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Luchian, microfonul 6. Vă rog să prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică vă propune spre dezbatere și adoptare un raport de respingere.

Mulțumesc.

Intervenții și observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Intrăm în procedură de vot.

Propunerea legislativă are caracter ordinar.

Este raport de respingere.

Supun la vot raportul de respingere.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 79 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 53 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru sănătate.

Raportul este de respingere.

Caracterul propunerii legislative este ordinar, inițiator este un domn deputat.

Întreb dacă dorește să-și susțină propunerea legislativă. Nu este prezent.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Sănătății, Vulcănescu, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține inițiativa legislativă, deoarece se creează premisa unor vicii de neconstituționalitate și de încălcare a Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii.

Totodată, soluția propusă are caracter restrictiv și discriminatoriu, întrucât aceasta permite doar funcționarilor publici să poată desfășura activități profesionale, nu și personalului contractual, și, de asemenea, se creează o stare de incompatibilitate pentru funcționarii publici. Normele propuse contravin prevederilor cuprinse în Legea nr. 161/2003.

Considerăm că propunerea legislativă trebuie analizată în contextul legislativ actual reprezentat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013, care prevede o serie de măsuri în ceea ce privește posturile vacante existente. Vă mulțumesc.

Domnule președinte Luchian, microfonul 6, vă rog, raportul comisiei.

Pentru cele amintite în poziția Guvernului, Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbaterea și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot. Propunerea legislativă are caracter ordinar. Raportul este de respingere. Supun la vot raportul de respingere. Vă rog.

Deschid votul.

Cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 54 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85 din 23 martie 2003 privind interzicerea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii și servicii, care are un raport de respingere. Caracterul propunerii legislative este organic. Inițiatori: un număr de deputați și senatori.

Întreb dacă doresc să susțină propunerea legislativă în plen.

Doamna senator Gabriela Crețu, microfonul 7.

Stimați colegi,

Această propunere legislativă a fost inițiată de un grup de deputați și senatori transpartinici din absolut toate grupurile politice la un moment în care, pe lângă protecția mediului..., era o mare problemă de democrație, și anume eram tentați să luăm decizii foarte importante, fără a fi conștienți de riscurile la care expunem mediul, de consecințele economice pe care le putem avea și, din acest motiv, propunerea legislativă a vrut să fie un motiv de a declanșa o dezbatere publică pe tema riscurilor de mediu.

Să nu uităm că România, astăzi, trebuie să plătească încă despăgubiri Ungariei pentru accidentul de la Baia Mare, despăgubiri de peste 100 de milioane de euro, în timp ce companiile plătesc rar. Între timp, de la momentul depunerii propunerii legislative s-a înființat Comisia Roșia Montană, s-au pus în evidență variantele alternative de exploatare de care trebuie să ținem cont și, în aceste condiții, noi susținem în continuare proiectul legislativ. Măcar unul dintre obiective a fost atins, acela de a lua în considerare care sunt riscurile exploatării prin cianuri, așa cum s-a întâmplat la nivelul Parlamentului European și la nivelul altor organisme și instituții internaționale.

Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul în continuare domnului secretar de stat Gheorghe Duțu, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Nu. E domnul Hogea prezent aici.

Domnule Hogea, aveți cuvântul, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, susține raportul comisiei, raport de respingere, având în vedere că Agenția Națională pentru Resurse Minerale, ca autoritate competentă în domeniu, consideră că nu interzicerea folosirii cianurilor în industria extractivă este problema care să stea în fața autorităților, ci managementul acestor cianuri.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului președinte al Comisiei economice, industrii și servicii, domnul Iliescu, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule președinte, vă mulțumesc mult.

Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a propunerii legislative.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Stănescu. Domnule senator Popa, domnul senator Stănescu a fost mai rapid decât dumneavoastră, asta e viața!

Microfonul 2.

După aceea, urmează domnul senator Popa.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:** Și Vegh.

Și...? Vegh. Da.

## Stimați colegi,

Eu mă număr printre inițiatorii acestui proiect de lege, și nu întâmplător. Singura experiență de anvergură pe care o are România în domeniul utilizării, la scară industrială, a cianurilor s-a soldat printr-o tragedie care a costat imens, vieți omenești, a creat niște traumatisme uriașe într-o întreagă comunitate și, evident, a costat și statul român sute de milioane de euro.

Nu avem nicio dovadă că România este pregătită să utilizeze fără riscuri, la scară mare, cianurile. Ca atare, este normal ca noi, parlamentarii, să recomandăm prudență din acest punct de vedere.

Cred că, în prealabil, este necesar ca România să aibă o strategie pe termen lung privind extragerea, pe baza diverselor tehnologii, a acestor minereuri. Strategia aceasta trebuie pusă la punct de specialiști în domeniu, de oameni de știință, trebuie să verificăm care sunt alternativele, dacă nu au apărut tehnologii noi, care permit extragerea cu randamente mari a minereurilor fără utilizarea cianurilor și, abia apoi, să deschidem cutia Pandorei.

Vă mulțumesc.

Urmează domnul senator Popa, microfonul 2. La sfârșit, doamnă.

## Stimați colegi,

Nu e prima oară când se discută în Senatul României o astfel de propunere. Țin minte că, pentru prima oară, senatorul Eckstein Kovács și senatorul – la vremea respectivă – Funar au semnat o astfel de propunere, dat fiind faptul că o mare parte din populația din zona respectivă era înfricoșată și avea temeri serioase după accidentul, într-adevăr, extrem de dur, care a avut loc cu deversarea în Tisa, de la Baia Mare.

Lucrurile acestea au fost răscolite din nou în campanie. În campanie, un întreg USL s-a raliat acestei idei și eu apreciez astăzi – și o spun public – poziția doamnei senator și a unor senatori din USL care nu s-au schimbat. S-a schimbat conducerea sau, mai bine zis, poziția conducerii, a Guvernului, văzând acum exploatarea cu cianuri singura soluție și extrem de profitabilă pentru România.

Nu este așa. S-a dovedit în această anchetare a Roșiei Montane, s-a dovedit că există și alte soluții. Există brevete pentru exploatare mai prietenoase cu mediul. Noi am ales această cale, pentru că este... De fapt, a ales-o Roșia Montană, nu noi. Domnii de la Mediu consideră că poate să se întâmple așa ceva. Eu nu cred că se va întâmpla, am speranța că, acum, colegii noștri deputați se vor gândi înainte de a vota, chiar dacă votează politic, și consider că, cu atenție mare, trebuie să abordăm acest subiect.

Trebuie să ne apărăm țara și interesele cetățenilor nu numai din zona respectivă, ci din întreaga Românie.

Încă o dată, felicitări pentru inițiativă!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

În continuare, s-a înscris la cuvânt domnul senator Vegh, microfonul 2.

Nu, mă scuzați, a fost o greșeală. Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Mulțumesc.

Deși avem timp suficient ca să dezbatem, încerc să fiu scurt și punctual.

Susțin propunerea și, când văd numărul mare de semnatari, m-aș aștepta să și treacă.

Aș vrea să vă citesc: „Propunerea legislativă a fost dezbătută împreună cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003, L304/2013.”

Și aici mai vreau să citesc tot din material, din observațiile pe care le avem în materialul ăsta. Totdeauna o dăm pe Comunitatea Europeană. De data asta avem ceva care ne ajută ca să adoptăm acest proiect de lege.

Se spune așa: „Rezoluția Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la interzicerea generală a utilizării tehnologiei de minerit pe bază de cianuri în Uniunea Europeană 211/C81E/13.”

E un suport pentru noi și o recomandare să facem lucrul acesta, chiar dacă acum eu știu că sunt posibilități de a exploata minereurile și în afară de exploatarea pe bază de cianuri.

Haideți să lăsăm tehnologia să avanseze, dacă acum e în stadiu de..., și să aprobăm acest proiect de lege. Mulțumesc.

Alte intervenții nu mai sunt din partea doamnelor și domnilor senatori.

Dacă nu mai sunt, fiind vorba despre o lege cu caracter organic, o vom vota în curând, la ora 12.00 și câteva minute.

Punctul 55, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul este realizat de către Comisia pentru învățământ și Comisia pentru sănătate publică...

Mă scuzați, doamnelor și domnilor!

Dau cuvântul doamnei senator Gabriela Crețu.

Mă scuzați, doamna senator! Vă rog.

Domnule președinte de ședință, mulțumesc.

Nu voiam să intru într-o dezbatere total politicianistă despre cine e mai curat și mai consecvent, pentru că va fi fără limite, în lungimea ei, cu exemplele pe care le putem da și de partea cealaltă.

Voiam numai să fac o precizare, care este pentru reprezentantul Guvernului.

În această țară autoritatea care are competența legislativă este Parlamentul României. Autoritatea pentru Resurse Naturale poate numai să decidă în limitele legislației pe care noi o votăm.

Să nu uităm totuși lucrul ăsta, dacă vrem să ne respectăm pe noi înșine, stimați colegi.

Mulțumesc.

Mulțumesc și mă scuzați, doamna senator. Îmi ceruserăți cuvântul.

Trecem la punctul 55 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul este un raport comun al Comisiei pentru învățământ și Comisiei pentru sănătate publică. El este de respingere, caracterul legii este organic.

Întreb dacă domnul deputat Movilă, autorul, este prezent. Nu este.

Din partea Guvernului, punctul de vedere îl va exprima domnul secretar de stat Hogea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Susține raportul comisiei, raport de respingere.

Doamna senator Andronescu, președintele Comisiei pentru învățământ, prezentați, vă rog, de la microfonul 7, raportul comun.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii care au analizat acest raport vă propun un raport de respingere.

Evident că este lăudabilă inițiativa domnului Movilă de a se orienta spre rezidențiat, dar, din păcate, prin conținut, prevederile sunt mai degrabă de competența unor regulamente și metodologii decât prevederile care sunt de natura unei legi organice, cum este Legea educației.

Acesta este argumentul principal pentru care vă propunem respingerea.

Sunt intervenții la dezbaterile generale din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

E vorba despre o propunere legislativă organică, pe care o vom vota imediat.

Deoarece am epuizat ordinea de zi, doresc, înainte de a trece la votul final, să vă mulțumesc, în numele Biroului permanent și al conducerii de ședință, pentru acest efort pe care l-ați făcut dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, într-o înțelegere între toate grupurile parlamentare, de a evita ca un număr important de 56 de proiecte de lege, cu raport, să fie adoptate tacit.

Vă mulțumesc foarte mult pentru acest efort.

S-a făcut în limitele regulamentare, printr-un efort comun, și mulțumesc tuturor liderilor de grup care, în Biroul permanent, au susținut, precum și tuturor colegilor prezenți.

Îl rog pe domnul senator, secretar al Senatului, să facă un apel nominal pentru a pregăti votul final.

Domnule senator Mario Oprea, domnule secretar, vă rog să dați citire prezenței.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

## Desigur.

|Desigur.|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina|prezent<br>absentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|prezent<br>prezent| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>prezent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae|absent<br>prezent<br>prezent| |Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon|absent<br>prezent| |Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile|prezent<br>prezentă<br>absent| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|prezent| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |Ciorbea Victor|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|absent| |Coste Marius|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|prezent| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|absent| |Cristina Ioan|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|absent| |Dobra Dorin Mircea|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|absent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Drăghici Damian|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent|

Durbacă Eugen prezent Duruț Aurel prezent Ehegartner Petru prezent Federovici Doina Elena prezentă Fifor Mihai Viorel prezent Filip Petru prezent Firea Gabriela prezentă Florian Daniel Cristian absent Flutur Gheorghe absent Frătean Petru Alexandru prezent Geoană Mircea Dan prezent Ghilea Găvrilă absent Ghișe Ioan prezent Grapă Sebastian absent Greblă Toni prezent Grigoraș Viorel prezent Hașotti Puiu prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin absent Iliescu Lucian prezent Ilieșiu Sorin prezent Ioniță Dan Aurel prezent Iovescu Ioan prezent Isăilă Marius Ovidiu absent Jipa Florina Ruxandra absentă Klárik László Attila absent László Attila prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luchian Dragoș absent Luchian Ion prezent Marian Dan Mihai absent Marian Valer prezent Marin Nicolae prezent Markó Béla absent Mazăre Alexandru prezent Mihai Cristian Dănuț prezent Mihai Neagu prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Miron Vasilica Steliana prezentă Mitu Augustin Constantin prezent Mocanu Victor prezent Moga Nicolae prezent Mohanu Nicolae prezent Mora Ákos Daniel prezent Motoc Octavian prezent Mutu Gabriel prezent Nasta Nicolae prezent Neagu Nicolae prezent Neculoiu Marius prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicolae Șerban prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Nițu Remus Daniel prezent Obreja Marius Lucian absent Oprea Dumitru prezent Oprea Gabriel absent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprea Ștefan Radu prezent Pașca Liviu Titus prezent

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru... Deci este vorba numai de legi organice, care au fost dezbătute. S-au întrunit toate condițiile.

De ce lipsește punctul 5, doamnă?

L-am retrimis la comisie, domnule coleg.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.

Raportul este cu amendamente admise. Proiectul de lege are caracter organic. Suntem prima Cameră sesizată. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Raportul este de admitere, cu amendamente admise. Vă rog, vă rog.

Cu 103 voturi pentru, 16 voturi împotrivă și două abțineri, raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Supun la vot proiectul de lege. Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 107 voturi pentru, 13 voturi împotrivă și o singură abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog să-l trimiteți la Camera Deputaților.

Punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 33[1] din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă are caracter organic. Suntem prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 116 voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o trimiteți la Camera Deputaților.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea celei de-a treia zi de Paște drept sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 117 voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o trimiteți la Camera Deputaților.

Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc, domnule secretar. Doamnelor și domnilor, vă rog să luați loc în bănci. Doamnelor și domnilor senatori..., domnilor senatori, vă rog să luați loc în bănci.

Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Cu 116 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind protecția drepturilor persoanelor vârstnice.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun la vot raportul de respingere, fiind prima Cameră sesizată.

Am deschis votul.

Cu 111 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 7 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o trimiteți la Camera Deputaților.

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, noi fiind prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 110 voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 11 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 31 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul, cu amendamente admise.

Vă rog să vă exprimați.

Cu 107 voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun la vot propunerea legislativă. Deschid votul.

Cu 106 voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 3 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 34 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Mergeți la banca următoare, domnule coleg.

Cu 121 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul comisiei, de respingere, a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Fiind prima Cameră sesizată, vă rog să o trimiteți la Camera Deputaților.

Punctul 41 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative. Ce-mi place subiectul acesta!

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Am deschis votul.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților, urgent.

Punctul 51 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru schimbarea denumirii satului Brazii, comuna Rădulești, județul Ialomița, în satul Rădulești.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Cameră, noi avem un raport de respingere a proiectului de lege, fiind Cameră decizională.

Doamnelor și domnilor, supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 124 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Proiectul de lege a fost respins.

Punctul 54 al ordinii de zi – Propunere legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85 din 23 martie 2003 privind interzicerea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri.

64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/19.XII.2013

Raportul comisiei este de respingere.

Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Deschid votul.

Cu 89 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și 15 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă fiind respinsă, noi fiind prima Cameră sesizată, vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 55 și ultim al sesiunii de vot – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege are un raport de respingere.

Noi suntem Cameră decizională.

Supun la vot raportul de respingere.

Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 116 voturi pentru, două voturi împotrivă și 7 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Proiectul de lege a fost respins.

Domnul președinte Sârbu, microfonul central, pe procedură.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să vă mulțumesc tuturor pentru modul în care am reușit astăzi, și opoziției, în mod special, să legiferăm.

Am demonstrat că se poate. Lucrul acesta este bun și putem să demonstrăm că se poate și repeta.

Deci mulțumesc încă o dată.

Domnului Oprea, în mod special, și colegei noastre... Nu mă aude.

Am și eu o propunere vizavi de programul nostru de lucru. Știți că a fost aprobat plen mâine.

Întrucât noi am epuizat ordinea de zi și mai avem luni o zi în care putem să reluăm...

Nu, mâine să avem comisie, asta vreau să supun la vot, că nu mai avem pe ordinea de zi..., și la ora 14.30 să nu uităm că avem plen reunit.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deci, domnule președinte, înțeleg că mâine, fiind epuizată ordinea de zi, s-a făcut propunerea de către Grupul parlamentar al PSD, prin domnul senator Sârbu, de la ora 10.00 până la orele 13.00, să lucrăm în comisii.

În felul acesta modificăm programul și ordinea de zi pentru mâine, pe baza votului propus de dumneavoastră. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 113 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 7 abțineri, mâine, de la ora 10.00 la ora 13.00, activitatea Senatului se va desfășura în comisii.

Vă reamintesc că la ora 14.30 avem sesiunea celor două Camere reunite, la Camera Deputaților.

Vă mulțumesc. Închei ședința de astăzi.

Mulțumesc domnilor secretari și staffului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648203]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 161/19.XII.2013 conține 64 de pagini.**

Prețul: 160,00 lei