Alexandru Cordoș

Declarația politică este intitulată „Apel la rațiune”.

România de astăzi trăiește drama sumbră a disoluției sociale. Decizii importante sunt impuse de șeful statului discreționar și prin încălcarea tuturor legilor, inclusiv cele ale bunului-simț.

Absența din dezbaterea publică a subiectelor reale, grave cu care se confruntă societatea și lansarea perpetuă a perdelelor de fum au devenit o practică.

În acest al doisprezecelea ceas, făcând uz de calitatea mea de membru al Parlamentului României desemnat de comunitatea clujeană, adresez președintelui și Coaliției de guvernare PDL, UDMR, UNPR un apel la rațiune.

Nu fac referire la posibila revenire a crizei, mă îngrijorează situația de astăzi. România nu își mai poate permite accentuarea polarizării sociale, adoptarea de măsuri exclusiv în favoarea unei minorități „portocalii” de interese.

Este extrem de necesară eliminarea oricăror forme de risipă din banii publici.

Social-liberalii au soluții. Spre exemplu, există posibilitatea ca toți consumatorii casnici să plătească gaze și electricitate majoritar din producția internă, și nu din import. Acest lucru ar face ca facturile să scadă la jumătate, nu să crească, așa cum se preconizează.

Investitorii mai mari sau mai mici nu ar trebui să mai fie umiliți cu sute de taxe și impozite și cu zeci de controale pe an la firmele lor. Nimic mai simplu: adoptarea actului unic de control, după modelul american.

Sunt numai câteva exemple de probleme reale ce-i preocupă pe cetățenii României.

Dacă se dorește cu adevărat o societate de tip european, este nevoie de o guvernare socială, în favoarea categoriilor sociale largi, de un guvern puternic, stabil și competent, care să asigure un proiect coerent de guvernare, care să aducă creșterea economică în fiecare casă de român.

România are nevoie de stabilitate politică și de profesioniști la conducerea treburilor publice, nu de acte ilegale adoptate pe picior.

Reorganizarea teritorială sau modificarea Constituției nu suportă compromisul.

O concluzie amară a așa-zisei întâlniri de la Cotroceni se impune. Nu așa se conduce o țară! Nu așa se fac reformele! Nu așa se construiește un consens! Nu compromisul este virtutea neamului românesc!

Actuala putere speră că-și va impune proiectele în Parlament. Cu subordonații din PDL, cu deputații care votează la două mâini, cu dosarele de șantaj oferite pe tavă de instituțiile abilitate pentru cu totul altceva, șeful suprem al partidului de guvernământ și umilii săi supuși mizează cel puțin ca reorganizarea administrativ-teritorială să treacă de Parlament.

Evident, modul ăsta de a soluționa problemele generează multe resentimente, care pot izbucni oricând. Nu interesează! Dictatura e ultimul refugiu. Puterea de azi nu mai are nimic de propus românilor, iar tot ce-a propus și a impus prin mijloace nedemocratice s-a dovedit un eșec: și reforma educației, și reforma sănătății, și cea a justiției sau a proprietății, ca să nu mai vorbesc despre reforma propriei clase politice.