Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc colegului nostru, domnul senator Onofrei, pentru activitatea încununată de succes.

Suntem în cvorum de ședință.

Dați-mi voie să vă informez, stimați colegi, și rog să se consemneze în stenograma ședinței faptul că următorii senatori au depus în scris declarații politice:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, Mihail Hărdău, Dumitru Oprea, Gheorghe David, Ion Rușeț, Iulian Urban, Dorin Păran și Alexandru Mocanu;

– din partea Grupului parlamentar al PSD, Alexandru Cordoș, Adrian Țuțuianu, Viorel Arcaș, Ion Rotaru, Ioan Mang, Florin Constantinescu și Gheorghe Marcu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, Emilian Valentin Frâncu, Cornel Popa și Marius Petre Nicoară;

– din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, Vasile Nedelcu.

Declarația politică se intitulează „Este valoarea tineretului și sportului românesc beneficiara ipocriziei mioritice?”. Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi introduce interogația simbolică: „Este valoarea tineretului și sportului românesc beneficiara ipocriziei mioritice?” și se referă la cadrul legislativ care permite valorificarea bazei materiale din domeniul sportului și tineretului.

Anul 2010 a reprezentat un punct de cotitură în declanșarea reformelor legislative, dar și un an marcat de austeritate economică și financiară. Guvernul a emis o serie de acte normative ce aveau în vedere eficientizarea sau păstrarea anumitor cheltuieli bugetare sub control, respectiv aducerea lor la un nivel care să ne permită respectarea angajamentelor interne și internaționale.

În acest sens, Guvernul a promovat Ordonanța de urgență nr. 77/2010, vizând crearea unui cadru legal unitar derogatoriu de la normele generale în vigoare, permițând astfel închirierea și concesionarea bunurilor imobile aparținând domeniului public al statului, aflate în administrarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret, pentru cele două domenii de activitate din subordinea acesteia.

Apreciez interesul deosebit manifestat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului de a valorifica baza materială prin închiriere sau concesionare, argumentând acordarea posibilității de obținere de venituri proprii de către unitățile din domeniul sportului și tineretului, de reducere a subvențiilor de la bugetul de stat pentru cele două domenii, respectiv de atragere de fonduri europene în vederea menținerii, dezvoltării și modernizării acesteia.

Pot să înțeleg și nevoia de promovare a acestor prevederi printr-o ordonanță de urgență, însă sunt neliniștit și preocupat de faptul că legea, menită să aprobe și să rafineze acest act, trenează în Parlament din motive obscure. Având în vedere caracterul derogatoriu introdus de această ordonanță de la alte legi vizând regimul proprietății publice, respectiv domeniile tineretului și sportului, este imperativă adoptarea în Parlament a legii care să pună la adăpost baza materială de riscul unor abuzuri ce pot deturna scopul inițial și destinația acesteia.

Consider că direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv universitățile de stat, beneficiază de potențialul financiar și de resursa umană calificată pentru a avea prioritate absolută în gestionarea bazei materiale în interesul elevilor și studenților, principalii lor beneficiari.

În mod logic, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat, al cărei președinte încă mai sunt, a stabilit o serie de amendamente menite să protejeze interesul elevilor și studenților, amendamente aprobate de plenul Senatului cu mult timp în urmă. Faptul că această ordonanță nu reușește, de cel puțin două sesiuni parlamentare, să fie dezbătută în Camera Deputaților devoalează, fără drept de apel, că interese pecuniare de prost gust influențează deciziile parlamentarismului românesc actual.

Declarația politică este intitulată „Republica Moldova trebuie susținută acum mai mult ca niciodată”.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Recentele alegeri locale din Republica Moldova arată fragilitatea democrației de peste Prut. Victoria lui Dorin Chirtoacă la Chișinău a fost obținută în condiții excepționale, pe ultima sută de metri, când puțini mai credeau în ea, dar a crezut cine trebuia, populația Chișinăului, iar prezența record de la urne dovedește ce importanță a avut această confruntare pentru moldoveni.

Doar cine a fost în ultimii ani la Chișinău înțelege cu adevărat ce înseamnă izbânda domnului Chirtoacă la primărie. În Moldova, toate aceste înfruntări politice au o cu totul altă miză, mult mai intensă, cu implicații infinit mai mari decât ne închipuim noi. Am avut ocazia să-i întâlnesc pe liderii liberalilor moldoveni la ei acasă, atunci când luptau din greu tot cu cei din Partidul Comunist, la alegerile generale, iar calitatea umană și atașamentul pentru cauza lor sunt absolut impresionante. De aceea, trebuie să fim conștienți de semnificația succesului lor, fiindcă în Basarabia el dă substanță unui viitor european, care, doar acum doi ani, părea atât de departe.

Din nefericire însă, în continuare, soarta Moldovei pare să-i preocupe prea puțin pe români. Apare un interes real mai ales în perioada alegerilor, când amenințarea venirii comuniștilor este directă sau când guvernarea lor ne afectează și pe noi. Atunci ne activăm politic și mediatic. Cum dispare spectrul roșu, acțiunile noastre nu mai au aceeași intensitate, preocupându-ne exclusiv de propriile probleme, lăsând doar câteva instituții oficiale să se intereseze de situația de acolo.

Experiența ne arată că nicio victorie a binelui nu este definitivă. Rezistența la schimbare este încă enormă, iar comuniștii, nici pe departe complet înfrânți. E nevoie să ne depășim pasivitatea și să fim mult mai prezenți în eforturile de emancipare politică a basarabenilor.

Fără a ne feri de cuvinte mari, trăim clipe istorice pentru destinul moldovenilor, iar exemplul unității vine chiar de la ei, pentru că alegerile locale nu au fost câștigate separat, de fiecare partid democratic, ci sprijinindu-se reciproc în Alianța pentru Integrare Europeană.

Declarația politică se intitulează „Prin participarea a tot mai multor firme din țările vecine, «TimAgralim» aspiră la un statut regional”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Desfășurată la sfârșitul săptămânii trecute, ediția din acest an, a VI-a, a Expoziției „TimAgralim”, organizată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură – CCIA Timișoara, împreună cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB) din Timișoara, cu sprijinul Consiliului Județean și al Direcției Agricole Timiș, s-a distins nu doar prin numărul considerabil mai mare – circa o sută de firme, producători agricoli, procesatori de produse agricole și producători de produse alimentare –, ci și printr-o mare diversitate de oferte.

Pe lângă exponatele din standuri, începând cu utilajele agricole și de industrie alimentară de mare productivitate, animale, material semincer și săditor etc., un loc distinct în cadrul programului și de sporit interes pentru participanții la manifestare, fermieri în primul rând, l-au ocupat dezbaterile și conferințele având ca temă cele mai stringente probleme ale agriculturii din momentul de față.

Consistența lor a fost asigurată de către cadrele didactice ale instituției gazdă, de specialiștii practicieni, pe de o parte, iar, pe de alta, de participarea la lucrări a doi miniștri – al agriculturii și al educației –, a parlamentarilor de Timiș și a unor oaspeți de peste hotare. Nu voi insista asupra aspectelor ridicate de către participanți, ele ne sunt bine cunoscute.

Ceea ce doresc să subliniez este că, spre deosebire de edițiile anterioare, de remarcat a fost faptul că producătorii agricoli, fie ei cultivatori ori crescători de vite, au înțeles să se prezinte sub egide asociative, ceea ce înseamnă că tot mai mulți dintre cei ce lucrează pământul, cresc vite ori transformă produsele primare în produse alimentare sunt conștienți că forța reprezentativă în raporturile lor cu partenerii, cu autoritățile statului este dată de existența organizațiilor profesionale. De asemenea, prezența lor la astfel de manifestări devine de la un an la altul o modalitate practică de a le fi cunoscute strădaniile și, în egală măsură, un bun prilej de dialog cu consumatorii.

Declarația politică este intitulată „Județul Gorj se confruntă cu grave probleme de mediu”. Stimați colegi,

Realitățile zilelor noastre arată că secolul al XX-lea a fost perioada celor mai mari descoperiri și transformări ale civilizației omenești, dar și a celor mai complexe și, uneori, nebănuite efecte asupra vieții.

Până nu demult, resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice și a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă și energie pentru producția de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

La acest început de mileniu, lumea se află în efervescență. Schimbările care au avut și vor avea loc creează, într-o viziune optimistă, speranțe și pentru remedierea, fie și treptată, a mediului înconjurător. În tumultul generalizat al schimbărilor, trebuie să tragem încă un semnal de alarmă legat de mediul înconjurător și de supraviețuirea omului și a vieții pe Terra.

În general, în România, prin sistemul politicilor de mediu se definește ansamblul de politici privind regimul substanțelor și al deșeurilor periculoase, al îngrășămintelor chimice și al pesticidelor, al asigurării protecției împotriva radiațiilor ionizante și al securității surselor de radiații, al protecției resurselor naturale și conservării biodiversității, regimul protecției apelor și al ecosistemelor acvatice, regimul protecției atmosferei, regimul protecției solului, subsolului și ecosistemelor terestre, regimul ariilor protejate și al monumentelor naturii, regimul protecției așezărilor umane și alte activități care constituie tot atâtea subsisteme ale activității generale intitulate politica de mediu.

În fundamentarea și elaborarea unei politici economice eficiente, care ia în considerare componenta ecologică, este evident rolul crucial al activității de cercetare și dezvoltare și al tehnologiilor utilizate. Acestea determină atât caracteristicile capacității de producție a economiei, cât și măsura în care obiectivele privind dezvoltarea durabilă sunt realizabile și cu ce preț.

Este evident că Guvernul joacă un rol major în asigurarea tranziției spre paradigma tehnologică, care susține faptul că este necesar tot mai mult capital creat și acumulat de om pe măsură ce resursele naturale scad. Pe de altă parte, este necesar să se aloce bani pentru o cercetare competitivă a acestor domenii, îndepărtându-se barierele de piață privind introducerea unor astfel de tehnologii și asistarea în programele demonstrative.

Declarația politică se intitulează „Nesupunerea civică – șantajul cu care secuimea extremistă amenință România”.

Președintele Consiliului Județean Covasna, într-un interviu pentru „Gândul”: „Președintele UDMR-ist al Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, a declarat, marți, pentru «Gândul», că formațiunea sa și bisericile maghiare se pregătesc de «nesupunere civică» în cazul în care Traian Băsescu și PDL nu vor fi de acord cu Ținutul Secuiesc.”

Ca și cum în Regiunea Centru celebrul „Ținut Secuiesc”, s-ar șterge de pe hartă. Maghiarii din România sunt liberi să-și numească ținutul cum vor, în interiorul regiunii, nu? Ce ar trebui să facem? Județul maghiar? Asta-i o prostie!

Nu se mai pune problema asimilării voluntare sau forțate astăzi: faceți școală în limba maternă, puteți pune steaguri, bannere și plăcute bilingve, puteți denumi străzi, firme, clădiri și instituții în maghiară. Să-ți dorești realizarea unei enclave cu sprijinul statului este complet nerealist. N-o să vă sprijine nimeni, nici PDL, nici USL, nici Ungaria și nici UE. Nimeni n-are nevoie de o problemă în plus.

Nesimțire ordinară, câtă aroganță și imbecilitate afișate provocator la acești separatiști, oameni veșnic nemulțumiți de ceea ce obțin și care nu oferă niciun fel de compromis, nu dau nimic în schimb. S-au obișnuit doar să ia de la România.

Markó Béla, la Târgu-Mureș, la întrunirea delegaților UDMR, spunea, anul ăsta, citez: „Nicăieri în jurul nostru o minoritate nu are atâtea drepturi ca noi, am reușit să îndeplinim tot ce ne-am propus.”

România e citată în Consiliul Europei ca un model pentru felul extrem de tolerant în care își tratează minoritățile naționale: au deputați aleși privilegiat, au miniștri și secretari de stat, directori de regii, primari și prefecți, au dreptul să învețe în limba maternă, au dreptul la practicarea religiei în limba maternă, au sponsorizări de la stat, în curând vor avea chiar și un statut special.

În jurul nostru, românii sunt hăituiți în Serbia, Bulgaria, Ucraina sau Transnistria, în Ungaria nu au drept la loc în Parlament și li se taie fondurile organizațiilor românești. Propunerea lui Băsescu are un merit imens: e un revelator pentru iredentismul și agresivitatea unei părți din maghiarime și secuime. Abia acum se vede foarte clar că UDMR și alte organizații maghiare nu sunt câtuși de puțin interesate de prosperitatea României, de modernizarea statului român, ci de folosirea lui pentru a accede și în 2012 în Parlament sub pretext mincinos de „autonomie”.

Declarația politică este intitulată „Comparații economice: cazul Greciei/cazul României”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Pentru astăzi vreau să susțin în fața dumneavoastră o declarație politică care are ca subiect o comparație între evoluția economiei grecești și evoluția economiei noastre naționale.

Putem sesiza că, în aceste zile, Grecia este zguduită de greve, este perturbată de diferite manifestări publice, este supusă unei acute crize economice. Toate aceste atribute sunt urmările unei situații foarte complicate. Grecia se află, de la sfârșitul anului trecut, într-o criză financiar-fiscală cauzată de creșterea randamentelor cerute de investitori pentru a împrumuta Guvernul de la Atena, după ce s-a aflat că deficitul bugetar al statului elen a fost de 13,6% din PIB în 2009, în contextul în care datoria de stat depășea la sfârșitul anului 115% din PIB, adică circa 270 de miliarde de euro.

Împrumutul Greciei a fost excesiv, iar datele macroeconomice au fost distorsionate, ceea ce a dus la o explozie a deficitelor fiscale și la o cheltuire publică mult mai mare decât capacitatea economiei elene de a produce.

Potrivit specialiștilor, situația economică din Grecia i-a pus pe jar pe oficialii europeni, după ce agențiile de evaluare financiară au scăzut ratingurile suverane ale Greciei, din cauza, cum spuneam și mai sus, a creșterii excesive a datoriei publice și a deficitului bugetar, cauzată, în principal, de nivelul foarte mare al economiei subterane.

Actuala criză din Grecia reliefează, pe fond, problemele unei uniuni monetare lipsite de uniformitate, care nu dispune de un mecanism de supraveghere cu misiunea de a corecta dezechilibrele interne.

De asemenea, extinderea crizei datoriilor din Grecia în sectorul bancar din zona euro reprezintă cel mai mare risc la

adresa stabilității financiare a regiunii. Situația din Grecia poate fi contagioasă, iar atenția trebuie să fie maximă pentru a evita o astfel de situație. La ora actuală, se discută despre acordarea unui nou împrumut financiar, iar situația străzii se prezintă exploziv.

Din aceste motive, România trebuie să prevină astfel de situații. Macrostabilitatatea este esențială, am ieșit din recesiune și suntem feriți de pericole, dar nu trebuie să cădem în patima populismului, a delăsării și autosuficienței. Rapoartele economice spun că după Turcia și Polonia suntem cei mai competitivi din regiune, ceea ce este încurajator.

2. Sprijinirea IMM-urilor prin extinderea plafonului de

garanții guvernamentale.

3. Combaterea evaziunii fiscale.

4. Promovarea exporturilor.

5. Stimularea înființării și dezvoltării de microîntreprinderi aparținând întreprinzătorilor tineri, debutanți în afaceri, prin oferirea unor facilități și scutiri fiscale.

6. Continuarea și susținerea programelor guvernamentale

(„Rabla”, „Prima Casă” etc.).

Declarația politică se intitulează „La Călmățuiu domnește legea bunului-plac. Până când?”.

Pe Valea Oltului, de peste 700 de ani, există „umbra lui Mircea, la Cozia”. La mine în Teleorman, pe Valea Călmățuiului, de mai bine de șapte luni există... „umbra lui Mischie, la Călmățuiu”.

Spun asta pentru că în comuna Călmățuiu domnește legea bunului-plac. Faptele mă obligă ca fraza de mai înainte să nu o pot pune sub semnul îndoielii, ci pur și simplu este o directă și amară afirmație.

Dar cum „vorba multă e sărăcia omului” iată faptele:

Prin Dispoziția nr. 147/10.05.2010, primarul comunei Călmățuiu, doamna Barbu Elena, membru PSD, dispune schimbarea unilaterală a contractului de muncă al doamnei Dimancea Dorina – funcționar public definitiv din 2003 – din contabil în referent. Ca să întărească tărășenia, doamna primar orchestrează apariția în aceeași zi a Hotărârii Consiliului Local (HCL) nr. 29/2010.

Prefectura, cu adresa nr. 3.878/2010, comunică doamnei primar că a cerut instanței anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 29/2010, precum și a dispozițiilor nr. 147/2010 și 148/2010, ca fiind ilegale, și învederează doamnei primar că, până la soluționarea în instanța de contencios, aplicarea Hotărârii Consiliului Local nr. 29/2010 se suspendă de drept. Dar pentru primarii lui Liviu Dragnea din partidul procurorului – ptiu, drace! – Victor Ponta nu contează legea, important este să aibă ei pix și ștampilă!

Apropo, mai țineți minte... „pixul lui Mischie”?

Și pentru că la PSD primaru’ nu e primar destul dacă nu e și fudul, prin Dispoziția nr. 223/29.07.2010, doamna primar o concediază pe doamna Dimancea Dorina, desigur, invocându-se prevederile art. 99 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, adică desființând postul pe care o mutase abuziv la 10 mai 2010.

De bună seamă că doamna Dimancea nu a stat cu mâinile în sân, privind la fărădelegile doamnei primar, și și-a căutat dreptatea. Mai întâi însă, s-a pronunțat instanța de contencios de la Teleorman, care, prin Sentința civilă nr. 3.329/25.10.2010, a admis acțiunea prefectului și a dispus definitiv și irevocabil anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 29/2010 și a dispozițiilor nr. 147/2010 și 148/2010. Degeaba.

Doamna primar s-a supărat, „ca primarul pe sat”, și a dat înainte, cu recurs. Până la urmă, Tribunalul Teleorman a făcut dreptate, prin Sentința civilă nr. 66 din 26.01.2011, rămasă definitivă și executorie: a anulat Dispoziția nr. 223/2010, prin care i s-a desfăcut contractul de muncă doamnei Dimancea, a dispus reintegrarea sa în funcția publică deținută anterior, cu plata drepturilor salariate de care a fost lipsită până la reîncadrare, a obligat Primăria Călmățuiu la plata sumei de 1.009,15 lei, cheltuieli de judecată.

Au trecut cinci luni și, în pofida tuturor demersurilor făcute și cu toate că are în mână sentința definitivă și executorie a Tribunalului Teleorman, doamnei Dimancea i se refuză reîncadrarea!

De ce? Pentru că așa a hotărât... „umbra lui Mischie”. Pentru moment, mă opresc aici și adresez două întrebări:

1. Există în Teleorman instituții menite să apere drepturile cetățenilor și să vegheze, iar la nevoie să impună aplicarea neîntârziată a unei hotărâri definitive și executorii a instanței?

Dacă există, să se sesizeze și să formuleze de îndată plângeri penale împotriva celor care cu bună știință și în disprețul legii refuză punerea în aplicare a unei sentințe definitive și executorii, dar și, dacă este cazul, să instituie poprirea imediată a conturilor Primăriei Călmățuiu, până la plata integrală către doamna Dimancea a sumelor stabilite de instanță.

2. Domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Curții de Conturi, este pregătit să recupereze de la persoanele vinovate sumele pe care instanța a dispus definitiv și executoriu ca Primăria Călmățuiu să le plătească doamnei Dimancea?

Atenție că instanța a hotărât și că încadrarea unei alte persoane pe postul de contabil în locul doamnei Dimancea s-a făcut cu încălcarea legii, deci și de aici sunt de recuperat niște bănuți. Nu de alta, dar nu clădirea primăriei e vinovată pentru actele emise și constatate de instanță ca fiind ilegale, iar cum țara e încă în criză, fiecare bănuț contează.

Declarația politică este intitulată „Apel la rațiune”.

România de astăzi trăiește drama sumbră a disoluției sociale. Decizii importante sunt impuse de șeful statului discreționar și prin încălcarea tuturor legilor, inclusiv cele ale bunului-simț.

Absența din dezbaterea publică a subiectelor reale, grave cu care se confruntă societatea și lansarea perpetuă a perdelelor de fum au devenit o practică.

În acest al doisprezecelea ceas, făcând uz de calitatea mea de membru al Parlamentului României desemnat de comunitatea clujeană, adresez președintelui și Coaliției de guvernare PDL, UDMR, UNPR un apel la rațiune.

Nu fac referire la posibila revenire a crizei, mă îngrijorează situația de astăzi. România nu își mai poate permite accentuarea polarizării sociale, adoptarea de măsuri exclusiv în favoarea unei minorități „portocalii” de interese.

Este extrem de necesară eliminarea oricăror forme de risipă din banii publici.

Social-liberalii au soluții. Spre exemplu, există posibilitatea ca toți consumatorii casnici să plătească gaze și electricitate majoritar din producția internă, și nu din import. Acest lucru ar face ca facturile să scadă la jumătate, nu să crească, așa cum se preconizează.

Investitorii mai mari sau mai mici nu ar trebui să mai fie umiliți cu sute de taxe și impozite și cu zeci de controale pe an la firmele lor. Nimic mai simplu: adoptarea actului unic de control, după modelul american.

Sunt numai câteva exemple de probleme reale ce-i preocupă pe cetățenii României.

Dacă se dorește cu adevărat o societate de tip european, este nevoie de o guvernare socială, în favoarea categoriilor sociale largi, de un guvern puternic, stabil și competent, care să asigure un proiect coerent de guvernare, care să aducă creșterea economică în fiecare casă de român.

România are nevoie de stabilitate politică și de profesioniști la conducerea treburilor publice, nu de acte ilegale adoptate pe picior.

Reorganizarea teritorială sau modificarea Constituției nu suportă compromisul.

O concluzie amară a așa-zisei întâlniri de la Cotroceni se impune. Nu așa se conduce o țară! Nu așa se fac reformele! Nu așa se construiește un consens! Nu compromisul este virtutea neamului românesc!

Declarația politică se intitulează „Sesiunea parlamentară februarie – iunie 2011: un pas înapoi în evoluția democratică a României”.

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi nu se dorește a fi o lecție de falsă morală sau un gest de patetism gratuit. E pur și simplu un apel sincer la responsabilitate, la normalitate din partea unuia care-și dorește ca Parlamentul să-și recapete valențele sale firești, ca parlamentarii să-și recapete obiectul muncii lor și ca degradarea acută ce a marcat Legislativul ultimilor doi ani să înceteze.

Mai e doar o săptămână până la finalul acestei sesiuni parlamentare și un bilanț rapid ne arată că putreziciunea persistă. Concluziile asupra a ceea ce s-a întâmplat în aceste cinci luni nu sunt foarte diferite față de cele ale sesiunii precedente, și e foarte rău că nu sunt diferite, pentru că înseamnă o continuare, poate chiar o înrăutățire a gravelor carențe constatate atunci. Sunt chestiuni care nu fac cinste demnității de parlamentar și pe care, dragi tovarăși din coaliția puterii, e necesar să le recunoașteți și să vi le asumați.

## 1. Parlamentul – ghișeu.

Știți la ce mă refer și știu că unora dintre dumneavoastră li s-a acrit de atâta morală, dar asta ține de responsabilitatea sau iresponsabilitatea care vă definește ca parlamentari. Peste 80% din actele normative adoptate sunt proiecte de lege de aprobare a ordonanțelor Guvernului, ceea ce înseamnă că în mai puțin de 20% din cazuri Parlamentul și-a jucat rolul firesc de inițiere, dezbatere, amendare și votare a unor legi.

Vi se pare normal? Vi se pare normal să nu se mai respecte un articol din Constituție, care spune limpede că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare? Vi se pare normal ca ziarele să titreze „Guvernul e adevăratul Parlament”? Nu simțiți caracterul de inutilitate al prezenței dumneavoastră în această clădire, în această sală?

## 2. Abuzul angajării răspunderii.

Și aici știți la ce mă refer. Mânios cu ani în urmă vizavi de procedeul angajării răspunderii, domnul Boc și-a modificat rapid optica în momentul în care a ajuns el însuși premier, și nu s-a oprit la patru angajări, câte a avut Guvernul Năstase, sau la două, câte a avut Guvernul Tăriceanu. Domnul Boc a făcut exercițiul ăsta de 13 ori! Practic, dintr-un procedeu excepțional, angajarea răspunderii a devenit o rutină. Vi se pare normal?

Declarația politică este intitulată „Noul imn al românilor: «Vreau să trăiesc în Botswana!»”.

## Stimați colegi,

Așa cum ne puteam aștepta, toate cifrele prezentate în ultimii doi ani de către marii strategi financiari ai Guvernului Boc sunt departe de a fi realiste. Nu vreau să le numesc minciuni, acordându-le prezumția de... neștiință în ale citirii statisticilor și datelor economice. Aceasta nu îi face însă mai puțin vinovați. Poate nu ne omoară cu premeditare, dar o fac din culpă și, în final, tot morți suntem... de foame. Ferestrele geamurilor de la Palatul Victoria trebuie să fie extrem de groase și, probabil, vopsite pe dinăuntru în roz, dacă de acolo viața se vede atât de frumoasă și, mai ales, atât de bună. De asemenea, ușile trebuie să aibă încuietorile perfecte, dacă prin spatele lor criza adie doar ușor, așa, ca un vânticel lin de primăvară. În stradă, în casele și viețile românilor obișnuiți lucrurile sunt cu adevărat tragice. Dar cine să țină cont de ele? Dacă putem învârti hârtii și traduce cifre în limbajul care ne place, putem continua să zâmbim fără grijă camerelor de luat vederi.

Nu aceeași atitudine nonșalantă au și instituțiile financiare care monitorizează starea economiei, cea reală, nu cea prezentată de Băsescu când vorbește la posturile naționale de televiziune și radio... doar să se audă, că de auzit nu cred să mai vrea să-l audă nimeni. Aceste instituții privesc critic și analizează corect, după care vin și ne aruncă adevărul în față, ca un duș rece, poate ne trezim măcar în al treisprezecelea ceas.

Ar fi trebuit să numim noroc această situație, dar, dat fiind faptul că adevărul este unul dureros, grav și imposibil de contestat, o numim mai degrabă ghinion. Uneori, nu-i așa, domnule Boc, domnule Ialomițianu, este mai bine să nu știm, decât să știm, că doar ceea ce nu știm nu are cum să ne afecteze... Dar dacă ne afectează? Pentru că, în realitate, este vorba de traiul nostru de zi cu zi.

Nu este nicio glumă. În următoarea perioadă, probabil, românii se vor înghesui să ceară viză de lucru în Botswana, în Gabon sau în Trinidad-Tobago. Acolo se trăiește mai bine decât în România.

Studiul anual al „Global Finance” privind gradul de bogăție/sărăcie a țărilor lumii, luând în calcul puterea de cumpărare medie a unui locuitor al țării respective, dat recent publicității, a stabilit că România ocupă, în acest clasament, locul 68 și că mult înaintea sa se situează Botswana – locul 58, Gabon – locul 55, Trinidad-Tobago – locul 43. În aceste țări ale lumii a treia, despre care auzim, în cel mai bun caz, la campionatele mondiale de fotbal, se trăiește mult mai bine decât în România.

Declarația politică se intitulează „Reorganizarea administrativă în opt județe – o tichie de mărgăritar pe capul chel al României în criză”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul reorganizării administrativ-teritoriale propus de Președintele României Traian Băsescu și susținut de PDL a devenit subiectul numărul unu al discuțiilor publice în ultimele săptămâni, un proiect care într-o lume normală ar fi pur și simplu ignorat, dat fiind că sfidează logica, tradiția istorică, dar și interesul cetățeanului, ca să nu mai vorbim despre cheltuielile imense pe care le-ar presupune la vreme de criză, pentru că suntem încă în criză economică, indiferent ce ne spun guvernanții.

Motivația oficială a reorganizării administrative a României se referă, chipurile, la procesul de reformă a statului, de reducere a birocrației, de eficientizare a derulării proiectelor de dezvoltare și, nu în ultimul rând, este prezentată ca o măsură de distrugere a cercurilor de corupție locale.

Reducerea birocrației înseamnă, de fapt, pretextul pentru aruncarea în șomaj a mii de funcționari publici din județele desființate și de încărcare peste măsură a angajaților din

administrația publică a județului care va da capitala noii regiuni, angajați care nu vor putea face față unui volum de muncă mai mare de cinci-șase ori, motiv pentru care va trebui să se facă angajări. Așadar, s-a dus economia la buget și mult trâmbițata debirocratizare.

Regionalizarea nu atentează, de fapt, nici la puterea baronilor locali, a clientelei politice și a presupuselor cercuri de interese județene, conduse de așa-numiții baroni locali, județeni, ca să fim mai exacți. Mergând pe presupunerea că în fiecare județ ar exista astfel de mafii locale, așa cum face Președintele României, mafii care acum sunt de mai multe culori politice, deducția logică ar fi că în urma regionalizării s-ar crea „baronii” regionali și cercurile lor de interese, care vor fi de cinci-șase ori mai puternice decât cele județene și care vor avea avantajul de a fi de o singură culoare politică, portocalie, pentru că cine împarte – țara în regiuni – parte își face, nu-i așa?

Mergând mai departe în analiza efectelor evidente pe care le presupune înființarea unor județe-mamut, nu putem ignora modificările majore și costisitoare apărute în viața fiecărui cetățean, de la cel mai mare oraș la ultimul cătun.

Declarația politică este intitulată „România are nevoie de un guvern competent, și nu de reforma administrativteritorială a PDL”.

Ideea declarației mele politice de astăzi a pornit de la o constatare simplă: Cabinetul Boc și regimul Băsescu au reușit să compromită ideea unei reforme administrativteritoriale sănătoase și serioase, și asta chiar înainte de a se fi apucat s-o implementeze.

Modul defectuos în care au înțeles să abordeze această problemă extrem de importantă pentru România pune sub semnul întrebării, în opinia mea, nu doar competența guvernării PDL, dar și buna intenție care ar trebui să stea în spatele acestui demers.

Poate nici nu ar mai trebui să fim mirați de acest lucru. Domnii Boc și Băsescu nu sunt la prima lor astfel de „performanță”. De orice domeniu s-au atins până acum, rezultatul marilor reforme pedeliste a fost același: haos și gâlceavă. La fel se întâmplă și astăzi cu proiectul reorganizării administrativ-teritoriale.

Cum să vii și să propui, așa, de pe o zi pe alta, o schimbare de o asemenea amploare fără să ai în spate un studiu fundamentat privind costurile și impactul acestei reforme? În ce țară civilizată s-a mai pomenit ca un guvern să încerce să schimbe în profunzime organizarea unei țări, fără să aibă asigurate un minim consens politic și aprobarea cetățenilor?

Am mai spus-o, dar sunt nevoit să mă repet de fiecare dată: PDL a încetat să mai guverneze țara! Pedeliștii vor să ne stăpânească, iar această dorință a lor de a schimba cât mai urgent organizarea administrativă a țării nu este altceva decât încă un exemplu din șirul practicilor și inițiativelor nedemocratice ale PDL, unele reușite, altele blocate de opoziție.

Nu cred însă că este normal să vii cu o asemenea propunere, mai ales că avem de-a face cu un proiect al PDL despre care toată lumea vorbește, dar pe care nimeni nu l-a văzut încă. Nu așa, în două-trei săptămâni, reformezi o țară și structura sa administrativ-teritorială.

Chiar și regimului comunist, la ultima reorganizare administrativă a României din 1968, i-a luat mai mult timp. Comuniștii au avut nevoie de vreo doi ani de la lansarea proiectului și până la implementarea lui. Așadar, nici măcar ei nu au îndrăznit să propună ceea ce vor să ne impună domnii Boc, Băsescu și compania.

Declarația politică se intitulează „Este necesară revenirea cu picioarele pe pământ”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Puterea nu a fost în stare să găsească drumul către ieșirea din criză. Fiscalitatea excesivă practicată de stat, efectele recesiunii mondiale și o lipsă a strategiilor naționale privind ieșirea din criză conduc economia românească către buza prăpastiei.

Vedem ce se întâmplă în Grecia, un stat al Uniunii Europene. Falimentul acestui stat este aproape inevitabil. Efectele s-ar putea simți și în România, dar și în întreaga Uniune.

Ce face puterea portocalie? În loc să fie preocupată de exemplul negativ al acestei țări, inventează subiecte pe care toată lumea trebuie să le ia ca atare, să le discute, să le despice în patru. Se alimentează teme artificiale, problemele importante fiind lăsate deoparte.

De două săptămâni se discută despre reorganizarea administrativ-teritorială a României. Potrivit ideilor puterii portocalii, ne trebuie sau nu ne trebuie, această reorganizare trebuie făcută.

Reorganizarea administrativă este o pârghie pentru PDL de a controla și de a păstra puterea. S-a iscat subiectul și se vrea foarte repede rezolvată problema în interesul electoral al PDL.

Nu oamenii sunt pentru județe, ci județele sunt pentru oameni, ceea ce înseamnă că oamenii trebuie întrebați ce vor, cum vor. Societatea civilă trebuie întrebată, liderii, formatorii de opinie publică, jurnaliștii. Clasa politică trebuie să aibă un dialog cu cetățenii, trebuie făcute anumite studii de impact. Puterea face scenarii peste noapte și vine să prezinte rezultatele direct populației. Nu face bine democrației, până la urmă, această impunere cu de-a sila.

Să fie foarte clar, oamenii nu trăiesc din cifre și optimizări, nu trăiesc din rapoartele venite de la București, nu acestea reprezintă viața și sufletul oamenilor, pentru că, vorba aceea, dacă întreținerea este mai mică, nu înseamnă că și trăiești bine, contează și ce ai în casă, cum sunt aranjate lucrurile, care este confortul.

Consider că altele sunt prioritățile societății în care trăim. România are nevoie de o reorganizare administrativteritorială pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și pentru descentralizare, dar aceasta nu trebuie făcută haotic, fără consultarea cetățenilor și cu costuri enorme pentru populație. Dacă se dorește reorganizare, aceasta trebuie

Declarația politică este intitulată „Ziua Drapelului Național”.

Stimați colegi,

Pe 26 iunie sărbătorim Ziua Drapelului Național, un simbol la care s-a făcut apel în repetate rânduri în contextul în care discutăm, din nou, despre autonomia unor regiuni ale României. Este esențial să marcăm aceste evenimente care ne definesc ca stat, care ne țin aproape de istoria noastră și chiar de noi înșine. Personal, resping discursul celor rușinați că sunt români, în mod gratuit, fără a face un minim efort de a schimba ceva în țara pe care o reneagă.

Disprețul și lipsa de considerație la adresa simbolurilor naționale au ajuns politică de stat, fiind girate de ieșirile publice ale mai-marilor țării, ceea ce ne-a adus grave prejudicii de imagine, dar, dincolo de acest aspect, s-a șubrezit în mod periculos încrederea în noi, ca țară, în ciuda faptului că suntem stat membru al UE, cu drepturi depline.

Verticalitatea culorilor drapelului național, care se aliniază regulilor respectate de steagurile europene, ar trebui să aibă mai mult decât o semnificație simbolică, să ne învețe să privim în sus, mândri de apartenența noastră, iar pentru asta trebuie să depunem un efort de a ieși din tiparul resemnatului și al celui care critică fără a aduce plusvaloare.

Ziua Drapelului Național vine pe fondul unei instabilități guvernamentale în care soarta Cabinetului Boc depinde de o lege a minorităților sau de o lege a reorganizării teritoriale. Tot acum, Comisia Europeană a suspendat acordarea de fonduri pentru modernizarea infrastructurii, pe Axa 2 din Programul Operațional Regional, din motive previzibile: deficiențe în procesul de achiziții publice.

În același timp, trăim zilele în care românii au cea mai puțină încredere în autorități, în politică și politicieni și în cei care ne conduc. Situația României s-a deteriorat pe fondul crizei economice, care a atins toate sectoarele de activitate, incapacitatea puterii amplificând efectele negative, care au adus populația în pragul sărăciei. Ciudat că peste toate acestea s-a impus subiectul autonomiei teritoriale și că aducem iarăși în discuție teoria roesleriană, un final într-adevăr apoteotic pentru o guvernare de criză.

Declarația politică este intitulată „România – țara tuturor posibilităților”.

În anul 2009, răsuna, mai ales pe la televizor, debutul unei campanii de promovare a brandului României, menită să schimbe părerile străinilor, și nu numai despre țara intitulată, cu mult fast, „The Land of Choice”. Având în vedere mai toate planurile Guvernului Boc din ultimii ani, poate că ar fi fost mai potrivit un slogan de tipul „Romania, The Land of Possibility” sau „România, țara tuturor posibilităților”.

Într-adevăr, succesul campaniei inițiate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului pare să fi fost direct proporțional cu popularitatea partidului de guvernământ în ansamblu. În vreme ce numărul de turiști străini care au ales o vacanță în România în 2010 a fost mai mic în comparație cu precedenții patru ani și numărul de cetățeni români care au preferat litoralul turcesc celui autohton s-a dublat, tot așa ponderea PDL în sondaje a scăzut, semnalând o reducere drastică a popularității, pe fondul măsurilor complet neinspirate adoptate de Guvernul portocaliu.

Aparent, Executivul pedelist caută să transforme toată administrația României într-o curiozitate paradoxală, poate

chiar într-o atracție turistică în sine. Dacă tot avem atât de multe monumente istorice, unele fiind moștenirea lăsată urmașilor de foști domnitori, de ce să nu reînființăm voievodatele? Dacă tot avem un președinte al cărui cuvânt este lege, de ce să nu-i recunoaștem constituțional mâna de fier?

Paradoxal este însă că proiectul de revizuire a Constituției conține prevederi care nu respectă principiile constituționalismului. Curtea Constituțională a stabilit de curând că anumite propuneri de modificare a legii fundamentale încalcă tocmai limitele revizuirii prevăzute de aceasta la articolul 152.

Un alt paradox este că, deși Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, conștient de eșecul campaniei „The Land of Choice”, a schimbat strategia de promovare, sperând la rezultate mai bune, Guvernul, în ansamblu, a continuat să tragă barca pe uscat prin măsuri tot mai austere.

Încă puțin și vom ajunge la paradoxuri care, până acum, au existat numai în glumițe, adică vom câștiga mai puțin, deși vom munci mai mult și vom vedea în jur numai portocaliu, deși ni s-a promis un viitor roz.

Declarația politică se intitulează „CNADNR – rezultate minime, retribuție maximă”.

România este încă în criză financiară, după toate aparențele, iar infrastructura este un punct nevralgic al țării, pentru că se vorbește mult și se construiește extrem de puțin. Fie că vorbim despre autostrăzi sau drumuri comunale, kilometrul asfaltat costă mult și se face într-o perioadă nepermis de lungă.

Cu toate acestea, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CNADNR, într-o generozitate de neînțeles, a majorat salariile unor angajați și cu până la 75%. Nu știu cât de meritate sau oportune sunt majorările, dar știu că avem de-a face cu o companie de stat, că media salariilor în instituțiile statului este mult sub cea de la CNADNR și că, mai ales, aici lipsesc rezultatele.

În condițiile în care Autostrada Transilvania este și acum la faza studiilor de fezabilitate, după 10 ani de la primele discuții, în condițiile în care la Cluj apare un capăt de autostradă care servește drept centură ocolitoare, iar Autostrada Soarelui se chinuiește să fie finalizată, mi se pare jignitor să existe salarii la CNADNR de peste 15.000 de lei.

Explicațiile date presei leagă majorarea salariilor de proiectele cu fonduri europene în care sunt implicați fericiții beneficiari. Acest lucru îmi amintește că România este repetentă la capitolul absorbție de fonduri comunitare, infrastructura fiind un domeniu care putea profita din plin de banii puși la dispoziția noastră.

Observ însă că nu sunt sancționate în niciun fel neîndeplinirea sarcinilor și neatingerea obiectivelor acestea strategice. Din contră, la rezultate minime se acordă retribuție maximă.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Stabilitatea țării, amenințată de apărătorii ei”.

Paradoxal, dar adevărat. Și vă voi explica de ce am ales acest titlu pentru declarația politică de astăzi.

În urmă cu puțin timp, Traian Băsescu trăgea de urechi opoziția, mediul de afaceri și pe toți aceia care cereau ca Emil Boc să lase locul altui premier, în stare să propună și să aplice un plan de măsuri viabile împotriva crizei financiare, și argumentul prezidențial a fost atunci stabilitatea țării.

Astăzi, când se pune serios problema responsabilității politice, când se cere seriozitate în cel mai înalt grad, pentru că riscăm să trăim efectele unei noi crize financiare, președintele dinamitează agenda publică, provocând disensiuni etnice pe tema reorganizării administrative.

Vin din mediul de afaceri și înțeleg, poate mai bine decât alți colegi, necesitatea reducerii birocrației, prin regândirea segmentelor la nivelul administrației, însă, așa cum au dovedit-o consultările de la Palatul Cotroceni, avem în față o temă falsă, menită să agite spiritele și mințile înfierbântate, trezind naționalismul, dar și teoriile migraționiste.

Traian Băsescu nu a prezentat o variantă concretă de reorganizare, pentru că nu aceasta este miza sa. Înclin să cred că și-a propus să pună în pericol tocmai acea stabilitate pe care și-a dorit-o, declarativ, până nu de mult.

Fac apel la toți cei care au luat în serios propunerea președintelui să adopte o altă atitudine legată de reorganizarea țării, pentru că nu pot să-și găsească locul, în România anului 2011, argumente șovine și radicaliste. Este important să înțelegem cu toții scopul acestui proiect, acum și în formula prezentată.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „De ce le este frică USL-iștilor de reorganizare?”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De câteva zile, subiectul principal al presei este reorganizarea administrativă a țării. Nu pot să nu observ cum, și de această dată, reprezentanții USL se opun cu îndârjire și tupeu modernizării României. Ori de câte ori au ocazia, membrii opoziției aruncă acuze și încearcă să convingă opinia publică despre presupusele efecte negative ale împărțirii pe regiuni.

Eu cred însă că toate argumentele opoziției nu vin din convingere, ci sunt născute din teama de a pierde structura veche, pe stil comunist, construită sub atenta supraveghere a lui Ion Iliescu. Acea structură tip caracatiță, din cauza căreia au fost posibile și marile tunuri specifice anilor ’90, respectiv privatizări făcute prost, licitații pe criteriu de prietenie și procent din șpagă, funcții luate datorită carnetului roșu de partid și nicidecum datorită unui CV impresionant, lideri locali deveniți peste noapte baroni de marcă, baroni care odată cu reorganizarea țării vor dispărea din peisajul mioritic.

Cum va fi Teleormanul fără baronul Dragnea, Vrancea fără Marian Oprișan ori Hunedoara fără Mircea Moloț? Acestea sunt întrebările care îi bântuie pe liderii opoziției, care văd în modernizarea țării moartea sigură a structurilor piramidale care încă le dădeau posibilitatea de a-și satisface clientela politică, și aici vorbim și despre funcțiile de conducere din deconcentrate ori de posturile înființate în urmă cu ceva ani cu dedicație prin instituțiile județene.

Acestea sunt motivele pentru care USL-iștii nu s-au sfiit să arunce pe piață minciuni sfruntate despre efectele reorganizării, cum ar fi aceea spusă chiar de către liderul PSD Victor Ponta, potrivit căruia românii vor trebui să-și schimbe toate actele de identitate, costul acestui fapt ridicându-se la 6-700 de lei de persoană. Nimic mai fals, actele își vor păstra valabilitatea până la expirare, însă ce nu fac liderii opoziției pentru publicitate?

Recunosc, mi-aș fi dorit ca liberalii și social-democrații, măcar acum, în al doisprezecelea ceas, să pună umărul la muncă. Primul pas ar fi fost recunoașterea avantajelor reorganizării: finalizează procesul de descentralizare a administrației publice, realizează o reală politică de dezvoltare regională, reduce substanțial costurile și realizează debirocratizarea, destructurează rețelele clientelare constituite de-a lungul timpului, accelerează procesul de absorbție a fondurilor europene. Nu s-a întâmplat, din păcate.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Este o ordine de zi destul de consistentă.

Avem și o solicitare din partea colegilor de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care sunt prezenți cu un număr important de inițiative legislative, și am să vă rog să fim de acord ca punctul 21, la care acest minister și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală sunt titulari de proiect, să-l dezbatem imediat după punctul 9, deci la punctul 10, pentru a putea să avem un calup coerent de probleme legate de agricultură și pentru a permite și domnului secretar de stat participarea la o altă activitate.

Deci punctul 21, Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Produse Aromatice și de Sinteză, la poziția 10, practic, după punctul 9.

Rog colegii să fie de acord cu această mică modificare. Dacă alte obiecții nu sunt, vă rog să vă ocupați locurile în sală și vă rog să vă pronunțați prin vot cu privire la ordinea de zi, cu modificarea pe care v-am precizat-o.

Programul de lucru, un program obișnuit pentru ziua de miercuri.

Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.

Programul de lucru al Senatului pentru perioada 27–30 iunie 2011.

Biroul permanent vă propune pentru ziua de marți lucrări în plen.

Vă reamintesc că luni, 27 iunie anul curent, avem o ședință de plen reunit, la ora 15.00, cu prezența Președintelui României, urmată de un plen reunit, până la epuizarea temelor restante.

Cu aceste modificări, vă

Intrăm în ordinea de zi legislativă.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind schimbarea denumirii satului Satu Nou din componența comunei Racu, județul Harghita, în Gârciu.

Doamna secretar de stat Irina Alexe – microfonul 10 –, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum cunoașteți și dumneavoastră, conform legislației în vigoare, modificarea denumirii unei localități este posibilă doar după consultarea populației prin referendum.

Precizăm că la data de 30 august 2009 în localitatea Satu Nou din comuna Racu a avut loc referendumul local pentru schimbarea denumirii Satu Nou în Gârciu, ocazie cu care 99% din participanți au votat cu da.

Având în vedere că sunt îndeplinite condițiile legale, vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Belacurencu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în ședința sa din 5 aprilie anul curent, a dezbătut și analizat proiectul de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Mulțumesc mult. Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Domnul senator Severin. Microfonul 3, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Mi se pare nepotrivit să votăm un asemenea proiect de lege în condițiile în care ne găsim într-un haos total

în ceea ce privește viitorul administrativ al țării și, mai ales, când, aseară, în același spirit al anilor ’80, când se vorbea de sistematizarea satelor românești, președintele țării a anunțat că, după o regionalizare care..., dacă va trece, cum va trece, să ne așteptăm și la desființarea comunelor.

Mi se pare absolut nelalocul lui să votăm un asemenea proiect de lege, să votăm numele unui sat despre care nu știm dacă va mai exista în viziunea șefului statului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Günthner, vocea județului. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu reprezint județul Satu Mare, din câte știți, nu am legătură directă cu județul Harghita.

Atunci, vocea ținuturilor.

OK. Dar vreau să auziți motivul real pentru care se dorește această schimbare. În județul Harghita există două localități cu aceeași denumire – Satu Nou –, ceea ce creează foarte multe încurcături legate de poștă, de colete, tot felul de probleme. Acesta este motivul pentru care, practic, locuitorii localității, în unanimitate, au dorit și au solicitat și prin referendum – exceptând două voturi, care au fost anulate, în unanimitate – de la dumneavoastră această schimbare, reluarea, practic, a denumirii vechi a localității.

Nu există nicio altă motivație. Pur și simplu, se creează foarte multe încurcături prin faptul că există în județ două localități cu aceeași denumire. Nu cred că creează cuiva probleme această schimbare de denumire.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc domnului senator. Nu mai sunt alte intervenții.

Votul final pe inițiativele legislative deja dezbătute și votul nostru pe inițiativele legislative dezbătute astăzi, la ora 12.00, conform cutumei noastre.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 523/2003 privind aprobarea Programului Național de Dezvoltare a Turismului „Schi în România”.

Inițiatorii, colegi deputați, sunt prezenți în plenul nostru? Nu.

Domnule secretar de stat Rădulescu, punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Microfonul 9.

Iertați-mă! Domnul secretar de stat Apostol. Îmi cer mii de scuze.

Domnul secretar de stat Apostol.

Am putea să facem și agricultură...

Nicio problemă.

Poate mai multă decât... ## **Domnul Adrian Rădulescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Suntem împreună.

Sunteți împreună. Bine.

Eu, oricum, vin de la agricultură, așa că... Bun. Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Mulțumesc. Domnul senator Belacurencu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, fără amendamente, din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, de asemenea, din partea Comisiei economice, industrii și servicii.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în ședința sa din 31 mai anul curent, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu patru amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Domnul senator Günthner. Microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau și aici să vă atrag atenția că, inițial, colegii care au inițiat această propunere legislativă au dorit ca și persoanele fizice, și obștile să beneficieze de aceleași facilități, să fie exceptate de la plată în cazul în care doresc să înființeze pârtii de schi.

În schimb, amendamentul adoptat de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un hibrid, care nu știu dacă poate fi acceptat, pentru că acest amendament spune că:

„În cazul în care beneficiarul scoaterii definitive din fondul forestier prevăzute la alin. (1) este autoritatea publică locală, persoanele fizice și juridice, obști de moșneni și composesorate, iar terenul respectiv este în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, a statului sau a administratorului pădurilor proprietate publică a statului, după caz, aceasta este exceptată de la plata obligațiilor bănești (...).”

Deci se exceptează persoanele fizice în situația în care investesc pe terenul statului sau... E o problemă mai complicată. Mi se pare o variantă care este un hibrid și care nu știu dacă poate fi acceptată în forma aceasta. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Votul pe raport și votul final, la ora 12.00. Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor pe piață.

Domnul secretar de stat Rădulescu. Microfonul 9, domnule ministru.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Obiectul de reglementare este modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, în sensul instituirii unei obligații în sarcina centrelor comerciale de a expune spre comercializare produse tradiționale alimentare și nealimentare specifice județului în care își desfășoară activitatea, într-un procent de cel puțin 10% din suprafața acestora.

Textul conține prevederi ce contravin reglementărilor naționale și europene în domeniul concurenței și libertății de circulație a mărfurilor și serviciilor.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Petre Daea.

Un raport comun, un raport de respingere. Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Mulțumesc. Intervenții?

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, microfonul 4.

Eu am o întrebare pentru domnul secretar de stat: dacă Guvernul nu susține acest proiect de lege din cauza faptului că ar afecta domeniul concurenței sau din cauza faptului că nu consideră necesară o astfel de reglementare.

Aș vrea să vă dau un exemplu. Cunosc pe cineva care are o fabrică de sosuri tomate. Sosurile respective le exportă. Din alte țări ale Uniunii Europene vine sosul respectiv cu eticheta țării unde a fost exportat și unde i s-a pus eticheta.

În același timp, același produs, pe care îl face el, dar în România, fără să aibă brandul respectiv pus pe etichetă, nu este primit în supermarketuri.

Nu ne facem noi o concurență neloială, până la urmă, la produsele românești? Pentru că omul respectiv plătește mai multe taxe în România, dacă poate să-și vândă produsul aici. Aceasta este întrebarea.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Mai sunt alte comentarii?

Domnul senator Onofrei, un cunoscut specialist în agricultură.

## **Domnul Orest Onofrei:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Mi se pare că se face o confuzie majoră. Propunerea legislativă nu prevede să reglementăm noi ca un anumit procent din produsele românești să fie vândute în supermarketuri, ci era vorba de produsele tradiționale.

Așa cum a susținut Guvernul, eu cred că este absolut în regulă, pentru că noi nu putem reglementa acolo unde nu-i treaba noastră să reglementăm.

Dacă avem o economie centralizată, planificată, socialistă – de care vreți –, sigur, putem reglementa. Putem spune cât și cum să vândă și să cumpere fiecare, dar, în momentul în care noi intrăm în regulile europene, economie de piață, singura problemă..., acolo cererea și oferta funcționează, cu excepția, cred eu... Dacă, într-adevăr, am avea niște produse strategice, obligatoriu ca noi să le folosim, atunci statul ar putea... Noi am putea să legiferăm în sensul în care să fim obligați să cumpărăm din magazin, la pachet, odată cu alte produse, și niște produse pe care cineva le consideră necesare.

Așa încât, chiar dacă ideea este generoasă și interesantă, eu cred că – în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală am analizat acest lucru – nu îi este locul aici și nu așa se reglementează folosirea și promovarea produselor tradiționale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Günthner Tiberiu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Și eu cred că este o idee absolut bine intenționată, care dorește, într-adevăr, să promoveze produsele locale, dar cred că nu aceasta este calea.

Cred că nu forțat ar trebui, prin lege, să câștige piața, ci piața trebuie câștigată prin politică de prețuri, prin politică de marketing, cred trebuie să învățăm să ambalăm produsele, să le dăm niște prețuri corespunzătoare.

În fond, aceste produse locale, de obicei produse naturale, au din start un avantaj față de brandurile supersofisticate și care sunt poate mai puțin naturale, mai puțin apropiate de colectivitate.

De aceea, și eu cred că această inițiativă legislativă nu poate fi acceptată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Votul final, la ora 12.00.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2009 privind pescuitul și acvacultura.

Am decis retrimiterea acestei propuneri legislative la comisie pentru un raport suplimentar.

Domnul senator Mărcuțianu, unul dintre inițiatori. Microfonul 6, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În principiu, inițiativa legislativă aduce în cadrul Agenției Naționale a Pădurilor – Romsilva apele din zona de munte. Administrarea acestor ape, a pâraielor din zonele de munte, a fost în atribuțiile Agenției Naționale a Pădurilor – Romsilva, iar după apariția Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură administrarea acestora a trecut în atribuțiile ANPA.

Prin inițiativa legislativă se revine la administrarea acestor ape de către Agenția Națională a Pădurilor – Romsilva, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură fiind un organism intermediar în acest caz.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule secretar de stat Rădulescu. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Reglementările cuprinse în propunerea legislativă au fost administrate juridic prin protocolul de delegare semnat între Ministerul Mediului și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, încheiat potrivit art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, care prevede că Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură poate delega, pe bază de protocol, administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale către alte instituții publice ale statului.

În prezent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva are în regulamentul de organizare și funcționare atribuții și competențe de administrare a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, corespunzător zonelor de pescuit în apele de munte.

În consecință, nu susținem această propunere legislativă.

Domnul președinte Daea, vă rog.

Este vorba de un raport suplimentar de respingere. Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt. Votul final, la ora 12.00. La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind abrogarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 15 din 7 ianuarie 2010.

Inițiatorul este prezent? Nu.

Vă rog, domnule secretar de stat Rădulescu. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu consideră oportună promovarea Propunerii legislative privind abrogarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Mulțumesc.

Domnul președinte Daea.

Este o propunere legislativă a domnului deputat Márton Árpád, din partea UDMR.

A trecut prin Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală cu un vot majoritar pe un raport de admitere a acestei propuneri legislative.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Mulțumesc. Intervenții?

Vă rog, domnul vicepreședinte Pereș, urmat de domnul senator Günthner Tiberiu.

Microfonul 2, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, suntem în fața unei propuneri legislative venite din partea unui coleg deputat de la UDMR, dar, înainte de a lua o decizie, cred că ar trebui să răspundem cu toții și să ne gândim la o altă întrebare, și anume dacă avem nevoie sau nu de aceste camere agricole.

Dacă vom constata că da, ele sunt necesare, atunci votul nostru pentru această propunere legislativă va trebui să fie unul negativ și, sigur, să reluăm în discuție următorul proiect de lege din ordinea de zi, care, de fapt, vine să modifice Legea nr. 283/2010, în sensul de a o îmbunătăți și a-i aduce niște modificări care au fost constatate și de Comitetul Național de Inițiativă pentru Înființarea Camerelor Agricole, cât și de o parte dintre colegii noștri, senatori și deputați.

Dacă răspunsul va fi nu, atunci, sigur, vom fi în situația actuală, cu specificația că nu dorim să avansăm în organizarea și descentralizarea agriculturii, motivul fiind, în această propunere legislativă, cheltuielile pe care le solicită aplicarea acestei propuneri, acestei legi, de fapt Legea nr. 283/2010.

Rămâne să judecăm dacă, într-adevăr, avem nevoie de acest pas, să facem camerele agricole, pentru că și agricultura – așa cum, de fapt, reiese din foarte multe luări de cuvânt ale colegilor senatori și deputați și ale altor oameni politici – este o prioritate.

Grupul parlamentar al PDL va vota împotriva abrogării și, sigur, vom vota și împotriva deciziei comisiei la următoarea propunere legislativă, de respingere a acelor modificări, tocmai pentru a putea să păstrăm această lege în funcțiune, iar camerele agricole să devină, într-un viitor cât mai apropiat, o realitate în agricultura românească.

Pe de altă parte, vreau doar să semnalez că inclusiv Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cea care a dat un aviz pe această propunere legislativă, a dat un aviz negativ abrogării Legii nr. 283/2010 și a dat un aviz în unanimitate.

Deci iată că există abordări diferite din partea unor comisii ale Senatului României.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Günthner Tiberiu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu cred că această lege a fost o greșeală în forma în care s-a adoptat. Aceste camere agricole, practic, sunt niște autorități guvernamentale, or, noi cred că am avea nevoie de niște uniuni ale producătorilor agricoli privați, deci de niște ONG-uri, nu de niște autorități guvernamentale mari, costisitoare. Nu cred că acesta este scopul și că aceasta este calea de urmat.

De aceea, noi suntem de acord cu această inițiativă legislativă și, mai mult, legat de ceea ce a spus mai devreme la una dintre inițiativele legislative colegul Severin, dacă ceva se leagă de regionalizare, cred că aceste camere agricole sunt legate de problema regionalizării.

Eu cred că este bine să oprim această variantă de camere agricole și să vedem o altă variantă, care să se formeze prin uniunea liberă a producătorilor agricoli privați. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Domnul senator Mustățea, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Într-adevăr, înființarea camerelor agricole se impune, dar, din punctul nostru de vedere, trebuie elaborată o altă lege, astfel încât să eliminăm orice tentație de politizare, ceea ce se întâmplă acum.

Și vă spun acest lucru în calitatea pe care o am, de membru în Comitetul Național de Inițiativă pentru Înființarea Camerelor Agricole, în care avem opt parlamentari. Arcul guvernamental și-a asigurat o majoritate confortabilă prin numirile politice din partea partidelor și prin numirile din partea ministerelor.

De aceea, noi considerăm că trebuie să reluăm această lege de la zero, să facem o lege pentru agricultori, și nu pentru partidele politice.

Trebuie să vă mai spun că și comitetele județene și regionale de inițiativă au fost politizate în mod excesiv, pentru că sunt controlate de către reprezentanții ministerelor, care sunt desemnați politic. Un lucru care impune abrogarea acestei legi este și faptul că toată legislația secundară, necesară organizării alegerilor pentru camerele agricole, nu a fost adoptată nici până astăzi. S-au depășit termenele, au decurs, trebuia să avem normele metodologice din luna ianuarie, nici astăzi nu le avem, nu avem nici ordinul ministrului de stabilire a datei alegerilor, nici modalitățile de finanțare a primelor alegeri.

De asemenea, încă nu s-a lămurit problema finanțării acestor camere agricole în primii ani de funcționare.

De aceea, Grupul parlamentar al PNL consideră că este necesară înființarea acestor camere agricole, dar trebuie să elaborăm o nouă lege, astfel încât aceste camere să satisfacă interesele agricultorilor, și nu interese de natură politică.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Rotaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este limpede faptul că este nevoie de camere agricole, dar poate, mai întâi, este nevoie de o politică coerentă și articulată a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind agricultura, pe care nu o avem, din păcate, astăzi. Trebuie o viziune clară: ce-i așteaptă pe agricultori în anii următori, care este viziunea ministerului, a Guvernului din această perspectivă?

În al doilea rând, iată că această lege privind camerele agricole a transformat o instituție într-un gen de struțo-cămilă, care nu este nici organizație nonguvernamentală, nici autoritate publică, care primește fonduri din diverse surse și care, într-un an de criză și în această perioadă în care se pune problema restrângerii cheltuielilor bugetare, vine și, așa după cum afirmă inițiatorul soluției de abrogare a legii, cheltuiește fonduri cât sumele necesare pentru organizarea alegerilor locale. Și îl întreb pe domnul secretar de stat dacă ne poate spune, în acest sens, dacă există o estimare, care ar fi cheltuielile privind organizarea acestor alegeri, cât ar costa bugetul. Aceasta pe de o parte.

Pe de altă parte, argumentele pe care le-a invocat aici colegul nostru de la Grupul parlamentar al PNL sunt corecte, le aveam și eu în vedere. A politiza un asemenea organism, care ar fi trebuit să fie un organism profesional, care să vină în sprijinul și în interesul agricultorilor, pentru a-i ajuta, pentru a-i îndruma, și nu pentru a reprezenta un factor de presiune sau de orice altă natură, reprezintă, de fapt, și o ingerință, dar o direcție greșită în care se îndreaptă acest organism, iar menirea lui este cu totul alta.

Iată de ce susținem și noi o asemenea soluție, mergând pe ideea că este nevoie de camere agricole, este nevoie de un asemenea act normativ, dar el trebuie să fie bine gândit, pentru că nu întâmplător Senatul a respins această lege, nu întâmplător Guvernul, inițial, nu a fost de acord cu această lege, nu întâmplător la Camera Deputaților a fost retrimisă de mai multe ori la comisie pentru corecturi.

Iată, ne aflăm într-o situație în care o lege, care ar fi trebuit să fie bună, benefică și necesară agricultorilor, se transformă în altceva și trebuie să luăm o poziție din acest punct de vedere.

Mulțumesc. Domnul senator Tămagă, microfonul 4.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur, dacă aș spune acum că și eu sunt membru al Comitetului Național de Inițiativă pentru înființarea Camerelor Agricole, nu cred că ar folosi cuiva, dar, în această calitate, am constatat ce s-a întâmplat de fapt. În dorința noastră – și nu numai a noastră, a tuturor, inclusiv a autorităților locale, dar și a fermierilor – de a face ceva bun, de a face o lege care să folosească agricultorilor, ne-a cam luat valul.

Ne-am trezit totuși – și este bine de explicat, zic eu – la timp. Ne-am dat seama și ne dăm seama pe zi ce trece că, de fapt, nu facem ceva care să folosească agricultorilor. Am făcut niște organisme politice și administrative care încearcă ceva, dar nu știu foarte bine ce. Nu văd de ce era nevoie de parlamentari, oameni din Guvern, oameni din alte structuri decât acelea care cunosc chestiunile legate de agricultură și de ferme, care pot și trebuie să se pronunțe în această chestiune. Sunt sigur că și colegi de-ai noștri din arcul guvernamental – inclusiv domnul senator Pereș, care este un reputat specialist și știu sigur că are nemulțumiri legate de modul în care se dorește să se înființeze aceste camere agricole – au și Domniile Lor îndoieli.

Eu cred că ar fi bine – și nu pentru că nu sunt necesare camerele agricole, ele sunt foarte, foarte necesare, dar este sigur că am pornit greșit – să revenim, în sensul în care a solicitat colegul de la UDMR. Îmi pare rău că nu am făcut-o noi, cei care puteam să sesizăm, poate, și alte aspecte, să reluăm această chestiune în mod profesional și să încercăm să ne detașăm de chestiunile politice, să uităm de omul politic din noi și să ne punem în slujba tehnicianului din sector.

Deci și noi, Grupul parlamentar al PSD, vom vota pentru inițiativa colegului de la UDMR. Aceasta nu înseamnă însă că nu vom lucra pentru ca, în cel mai scurt timp, camerele agricole să fie funcționale.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Daea, microfonul central, vă rog.

Microfonul tradițional, vă rog.

## **Domnul Petre Daea:**

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Senatul României nu a greșit și cred că nu greșește nici astăzi. Nu a greșit, pentru că, acum un an, o asemenea propunere nu a obținut votul de trecere prin Senatul României și a fost respinsă. Nu a greșit atunci când această lege nu a fost promulgată, iar Președintele României a solicitat, printr-o cerere de reexaminare, judecata noastră în Parlamentul României.

Iată cum, atunci și acum, Senatul României s-a așezat cu temei în dispozitivul de lucru pentru a cântări cum se cuvine un act normativ cu un impact extraordinar în agricultura țării. Nu am putut, nu am avut posibilitatea juridic, atunci când cererea de reexaminare a președintelui țării a sosit în dezbaterea plenului, să intervenim în corpul legii, ci numai acolo unde președintele țării a solicitat intervenția.

Dacă aveam posibilitatea juridic, fiți convinși că astăzi nu mai era această propunere legislativă a colegului de la Grupul parlamentar al UDMR de a abroga un act normativ care a pornit prost și se desfășoară tot atât de prost, iar argumentul că se desfășoară tot atât de prost stă în faptul că o parte dintre membrii Comitetului Național de Inițiativă pentru înființarea Camerelor Agricole l-au părăsit, și-au dat demisia.

Este aici și domnul secretar de stat care a făcut acest gest. Sunt, în afara noastră, oameni cu potențial profesional și probitate profesională dovedite în spațiul agricol, care nu s-au cuplat la un exercițiu juridic prost croit, motiv pentru care în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală – acolo unde am judecat cele două inițiative legislative, aceasta și următoarea, care va veni și va fi prezentată, în ordinea cronologică, pentru dezbatere în Senat – am analizat cu atenție și propunerea de abrogare, și propunerea de modificare a legii.

Indiferent ce evaluări am putea face vizavi de necesitatea de reglementare în domeniu, o concluzie clară este că trebuie s-o abrogăm, pentru că orice modificare nu este suficientă pentru a pune în mișcare un act normativ cu valențe juridice, cu impact economic și social, dar, mai ales, cu un impact administrativ greu de înțeles, inaplicabil, într-un cuvânt, imposibil de a fi valorificat în spațiul agricol.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterile noastre pe marginea acestei propuneri legislative.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1) și (2[1] ) ale art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecție a plantelor, precum și pentru modificarea și abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt.

Domnule secretar de stat Rădulescu, microfonul 9, vă rog.

Am sărit un punct din ordinea de zi?

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Da!

Îmi cer scuze.

Am sărit punctul 8 din ordinea de zi, într-adevăr, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 283/2010 privind înființarea și funcționarea camerelor pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Este propunerea legislativă la care făcea referire domnul senator Pereș puțin mai devreme.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnule secretar de stat Rădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală este un proiect important pentru reforma agriculturii românești, înființarea acestora fiind prevăzută în Programul de guvernare 2009–2012, Capitolul 15 – Măsura privind reforma administrativă a agriculturii.

Propunerea legislativă este structurată pe capitole, care se referă, în principal, la organizarea alegerilor, sistemul electiv, finanțarea camerelor agricole, relația camerelor agricole cu autoritățile și administrația publică, controlul, răspunderea, sancțiunile și contestațiile cu privire la activitatea camerelor agricole.

Susținem propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 283/2010. Vă mulțumesc.

Domnul președinte Daea.

Comisia a întocmit un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri?

Domnule senator Pereș, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Nu am dorit să mai intervin la acea amplă prezentare, dezbatere, într-adevăr, obiectivă a situației privind camerele agricole, pe care a făcut-o domnul președinte Daea.

Vreau doar să fac câteva mici corecturi, în sensul, hai să spunem, discursului Domniei Sale cu privire la acele retrageri din Comitetul Național de Inițiativă pentru înființarea Camerelor Agricole. Sunt și eu membru al Comitetului Național de Inițiativă pentru înființarea Camerelor Agricole și știm cam care au fost motivațiile, nu neapărat ale domnului secretar de stat, ci ale altor membri, care s-au retras tocmai din cauza faptului că nu există în legislația românească posibilitatea votului cenzitar al celor care dețin, probabil, mii de hectare într-o formă oarecare, nu neapărat de proprietate, dar de arendă, și care vor avea, probabil, același vot în camerele agricole pe care îl are un fermier cu 5, 10 sau 15 hectare. A fost o mare supărare pe această problemă.

Pe de altă parte, sigur, și pe acea problemă pe care inițiatorul a trecut-o în această inițiativă legislativă, ulterior devenită Legea nr. 283/2010, privind participarea parlamentarilor în aceste comitete de inițiativă, care au, vrând-nevrând, o perioadă scurtă de viață, efemeră, până la declanșarea, de fapt, a acelui sistem electiv prin care fermierii sau persoanele fizice, cei care sunt chemați și lucrează în agricultură, își aleg organismele de conducere.

Ca să nu uitați, stimați colegi, nu numai în agricultură, dar și în alte domenii..., dacă vreți în Legea nr. 35/2008, legea privind alegerile parlamentare, s-au format aceste colegii în care funcționăm, pe votul uninominal, ele s-au făcut de o comisie parlamentară, și nu de către cetățeni sau, știu eu, de către ONG-uri. Așa este trecut în lege și așa am și hotărât. Poate atunci au fost comentarii, nu-mi aduc aminte, dar, în orice caz, legea este validă, funcționează și, probabil, o să primească, în momentul în care va reveni pe ordinea de zi, modificările necesare.

Deci a elimina elementul care, de fapt, înființează, concepe legea în această structură efemeră nu mi se pare așa de dăunător și nici un factor de politizare, precum unii colegi din sală au amintit.

Discutăm despre punctul 8 din ordinea de zi!

Scuzați-mă! Eu am punctul 7 aici, dar este vorba de... A, da, punctul 8 din ordinea de zi, scuzați!

...să discutăm asupra corecturilor necesare pe Legea nr. 283/2010, dacă tot suntem de acord că aceste camere agricole trebuie să existe, trebuie să ființeze și să vină ca motor al dezvoltării rurale și al agriculturii.

Noi nu facem altceva, prin inițiativa legislativă anterioară, decât să radem camerele agricole, iar acum, de fapt, tot spectrul politic dorește modificarea a ce? A ceea ce, de fapt, noi am decis aici că trebuie trimis pentru veșnicie, mă rog, pentru o anumită perioadă, să nu spun veșnicie, undeva în uitare.

Aș propune, dacă este posibil, să retrimitem această propunere legislativă de modificare a Legii nr. 283/2010 la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru că avem termen de adoptare la 14 zile de la reluarea activității Senatului în sesiunea a doua. Să o mai luăm o dată în discuție, dar aceasta cu o singură condiție: să nu decidem nici asupra abrogării Legii nr. 283/2010. Dacă decidem abrogarea Legii nr. 283/2010, nu mai are niciun rost această propunere legislativă, care, de fapt, vrea să modifice ceva ce nu există.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Daea.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Nu luam cuvântul, pentru că respect principiul conform căruia, dacă ai spus o dată, nu mai repeta doar pentru a consuma timpul celorlalți, dar colegul Pereș, pe care îl respect și îl prețuiesc, m-a stimulat să vin la acest microfon pentru a clarifica câteva dintre problemele care țin de fondul problemei, de fondul legii, de procedura legislativă.

Este adevărat că pare interesant și este de apreciat că o parte dintre colegii noștri au mărșăluit pe această direcție de amendare a legii. A făcut-o și subsemnatul. Și eu am o asemenea inițiativă legislativă, dar mi-am dat seama că demersul făcut de colegul de la UDMR este mai bun decât al nostru, al tuturor. Să vă spun de ce: pentru a da semnalul opririi unei prostii, nu pentru a înfășura într-un amendament o prostie care se pune în aplicare până jos. A o reteza din fașă este, din punctul nostru de vedere, un lucru corect, chiar dacă paternitatea ideii ne răvășește dorința de a semna un act normativ de modificare a legii.

## Stimați colegi,

Nu este vorba de evadarea unuia sau altuia din motive de interpretare pe culoare politice, sub nicio formă, este vorba de oameni care au transpirat și s-au afirmat prin gestul lor că nu pot să participe la o asemenea construcție, întrucât nu este bună.

Retrimiterea la comisie, plenul o decide, niciun fel de problemă, dar soluția politică este aceea de a abroga legea și, în consonanță cu interesul pe care îl manifestăm cu toții, să facem alta în spațiul nostru agricol, mai cu seamă că astăzi se discută tot felul de variante de organizare județeană, de organizare teritorială. Sunt frământări de tot felul. Frământăm, frământăm și ce obținem? Nimic. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Suntem în fața aceleiași situații ca și la punctul precedent, de a evalua acest subiect complex privind cele două inițiative, oarecum, în ansamblu. Vom avea ocazia să ne pronunțăm în mai puțin de 50 de minute cu privire la direcția acestui subiect important. A fost o propunere din partea colegului Pereș, cu privire la retransmiterea acestui text la comisie. Evident, dacă propunerea legislativă de la punctul 7 din ordinea de zi va fi adoptată de plen, automat, întreg subiectul devine, oarecum, caduc, cel puțin din punct de vedere al dezbaterii legislative în Senat.

## De aceea...

Eu cred că, în condițiile în care punctul 7 din ordinea de zi nu întrunește votul majorității senatorilor, prima chestiune pe care o voi supune votului dumneavoastră va fi propunerea de retrimitere la comisie a propunerii legislative de la punctul 8 din ordinea de zi. Cred că este o relație logică între cele două inițiative și vă propun să procedăm așa și să așteptăm verdictul plenului Senatului pentru textul care a fost dezbătut la punctul 7 din ordinea de zi.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1) și (2[1] ) ale art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecție a plantelor, precum și pentru modificarea și abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar.

Colegii deputați inițiatori nu sunt prezenți în plen.

Îl invit pe domnul secretar de stat Rădulescu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține, cu amendamentul de mai jos. Textul propus de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru alin. (9) este următorul: „În unitățile fitofarmaceutice pot fi comercializate și produse auxiliare utilizate în agricultură, horticultură, legumicultură, amenajare spații verzi, nutriția plantelor și biocide, cu respectarea legislației specifice privind comercializarea acestora. Produsele destinate decorării, întreținerii, protecției, igienei și confortului locuințelor și spațiilor publice, nutriției animalelor, produsele destinate animalelor de companie nu pot fi comercializate alături de produse de protecție a plantelor, care sunt substanțe toxice și foarte toxice și au un regim strict de reglementare în ceea ce privește manipularea, comercializarea și utilizarea acestora, reprezentând un risc major atât pentru oameni, cât și pentru animale.”

Vă mulțumesc.

După ce această repriză de lobby amical se va încheia, domnul președinte Daea ne va prezenta raportul comisiei.

Comisia a întocmit un raport favorabil, cu amendamente care sunt cuprinse în anexă și răspund corecturilor și sugestiilor făcute de Guvern.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții? Nu sunt.

Vot final, la ora 12.00.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Produse Aromatice și de Sinteză.

Inițiatorii, colegi deputați, nu sunt prezenți în plenul Senatului.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Rădulescu. Vă rog, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Considerăm că înființarea unei noi structuri nu este necesară, întrucât, după cum se prevede la art. 2 din Legea nr. 491/2003 privind plantele medicinale și aromatice, precum și produsele stupului, republicată, autoritatea administrației publice centrale în domeniul plantelor medicinale, aromatice și al produsului stupului este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Propunerea legislativă vizează înființarea unei noi instituții, care, practic, dublează atribuțiile altor instituții deja existente cum ar fi: Serviciul Național pentru Plante Medicinale, Aromatice și Produse ale Stupului și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare.

Cu privire la termenul utilizat, respectiv „produsele aromatice și de sinteză”, apreciem că acesta nu reprezintă numai produsul rezultat în urma supunerii la diferite tratamente a plantelor medicinale și aromatice, ci are o semnificație mult mai complexă, în sensul că înglobează orice substanță sau produs de origine naturală sau sintetică care poate fi utilizată pentru a produce efecte dăunătoare asupra sănătății.

Prin urmare, pe piață se comercializează o serie de produse sub titulatura unor categorii de produse nespecificate.

Guvernul nu susține această reglementare legislativă.

Mulțumesc.

Domnul președinte Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte. Raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri? Intervenții? Nu sunt.

Vot, la ora 12.00.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 15/1968 – Codul penal al României și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnul secretar general Tănăsescu – microfonul 10 –, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Inițiativa legislativă vizează, în principal, imprescriptibilitatea infracțiunii de omor.

Guvernul susține propunerea legislativă, sub rezerva însușirii a trei amendamente, care s-au propus și s-au dezbătut și cu ocazia ședinței Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului.

În primul rând, completarea prevederilor referitoare la imprescriptibilitatea infracțiunilor de genocid contra umanității și de război cu sintagma „indiferent de data la care au fost comise” nu se impune, atât timp cât legea penală română prevede în mod expres imprescriptibilitatea acestor infracțiuni.

Al doilea amendament se referă la stabilirea imprescriptibilității infracțiunilor care au avut ca urmare moartea victimei, respectiv infracțiunile praeterintenționate. Apreciem că această modificare nu poate fi acceptată, dată fiind gravitatea redusă a unor astfel de infracțiuni, urmarea gravă neproducându-se intenționat, ci din ușurința sau neglijența infractorului.

În sfârșit, al treilea amendament se referă la propunerea din inițiativa legislativă de modificare a dispozițiilor textelor ce reglementează prescripția extinctivă. În opinia Guvernului, aceste propuneri nu sunt necesare, regulile generale care guvernează instituția prescripției extinctive fiind în același sens, prescripția nu înlătură executarea pedepselor principale în cazul infracțiunilor pentru care, la data intrării în vigoare a acestei legi, nu s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale sau, după caz, a executării pedepsei.

În consecință, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, sub rezerva însușirii acestor trei amendamente, considerând că propunerile analizate reprezintă chestiuni de oportunitate și politică penală.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de admitere, cu amendamente care sunt cuprinse în anexă. Amendamentele sunt convenite în mai multe ședințe cu reprezentanții Ministerului Justiției și după ce am cerut mai multe puncte de vedere de la Consiliul Legislativ.

Ca urmare, vă propunem spre aprobare un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Suntem în prezența unei legi organice.

Consiliul Legislativ, așa cum am spus, a dat aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul a susținut adoptarea, cu amendamente, iar Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz negativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Există intervenții? Domnul președinte Greblă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat cu deosebită atenție această propunere legislativă și, în urma consultărilor ample pe care le-a purtat atât cu Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, cât și cu Ministerul Justiției, a hotărât că este bine să dea un semnal cu privire la faptul că pentru unele infracțiuni de omor, care sunt comise în condiții deosebite, și anume omorul, omorul calificat și omorul deosebit de grav, atât răspunderea penală pentru comiterea acestor infracțiuni, cât și executarea pedepselor pentru astfel de fapte să fie considerate imprescriptibile.

Am vrut să dăm mai mult un mesaj cu privire la faptul că societatea vrea să sancționeze ferm astfel de fapte foarte, foarte grave. Nu vor avea o apariție foarte numeroasă în spațiul public, pentru că astfel de fapte, din fericire, se comit foarte rar și, și mai rar, organele statului descoperă infractori, inculpatul sau condamnatul fix în ultimele zile, înainte de prescrierea răspunderii penale, dar mesajul pe care l-am dorit – și din această cauză, în unanimitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat acest raport, cu numeroase amendamente – a fost acela de a trage un semnal de alarmă celor dispuși să comită astfel de fapte, că societatea este deosebit de atentă și de vigilentă în a sancționa astfel de comportamente atipice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Nu mai sunt alte intervenții.

Lege organică, votul final peste 35 de minute.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Deputații inițiatori nu sunt prezenți.

Domnul secretar de stat Valentin Mocanu – microfonul 8 –, punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Valentin Mocanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 65 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Aș dori să scurtez intervenția mea, pentru că punctul de vedere scris pe care l-am transmis este elaborat.

În legătură cu posibilitatea de a diferenția modul în care se calculează pensia anticipată în contextul legii, noi nu susținem adoptarea acestei inițiative legislative din motive de discriminare, care ar putea fi creată prin acest sistem de calcul.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul președinte Bașa.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La această propunere legislativă comisia a întocmit un raport de admitere, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Această inițiativă legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții? Doamna senator Mitrea. Microfonul 4, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să motivez amendamentul depus, pentru care am găsit înțelegerea comisiei și a fost adoptat în unanimitate, și anume reducerea penalității de la 0,75 la 0,5 pentru fiecare lună de pensie anticipată, până la împlinirea vârstei standard de pensionare, ceea ce înseamnă o reducere a pensiei cu 30%, față de 45% cât este astăzi.

Cred că este un lucru pe care ar trebui să-l înțelegem, pentru că la pensia anticipată parțial apelează persoane de peste 55 de ani, care nu mai au alternativa unui loc de muncă sau angajatorii nu mai agreează angajarea persoanelor peste această vârstă.

Personal, am înțeles sensul articolului care descurajează pensionarea anticipată, dar trebuie să oferim alternativa unui loc de muncă sau angajatori dispuși să angajeze oameni peste vârsta menționată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator. Nu mai sunt alte intervenții. Votul final, la ora 12.00.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Inițiatorii? Nu susțin.

Domnul secretar de stat Mocanu, microfonul 8, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art. 53 alin. (39) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul reducerii stagiului complet de cotizare pentru femei de la 35 la 33 de ani.

În fapt, egalizarea stagiului complet de cotizare a fost o cerință pentru a asigura egalitatea de tratament între bărbați și femei, inclusiv din punct de vedere al formulei de calcul al pensiei. Astfel, în condițiile realizării aceluiași număr de ani de cotizare de către o femeie, respectiv un bărbat, împărțirea aceluiași număr de puncte la un număr diferit de ani, reprezentând stagiul complet de cotizare, ar conduce la cuantumuri diferite ale pensiei celor două persoane, acest aspect fiind discriminatoriu, care a fost sesizat inclusiv de reprezentanții Comisiei Europene.

Singura diferențiere poate interveni în ceea ce privește vârsta standard de pensionare, iar acest aspect a fost deja reglementat de actuala Lege privind sistemul unitar de pensii publice.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Bașa.

Pentru această propunere legislativă comisia a întocmit un raport de respingere, cu votul majorității senatorilor prezenți.

Legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Vot final, peste câteva momente.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Inițiatorul nu este prezent.

Domnule secretar de stat Mocanu, vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult.

Această propunere legislativă propune completarea art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul introducerii unui nou alineat, alin. (4[1] ), astfel încât să fie asimilată stagiului complet de cotizare în condiții speciale de muncă perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități în locurile de muncă încadrate, conform legislației anterioare, în grupa I de muncă.

Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I și II de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, pentru asigurații din locurile de muncă considerate în condiții speciale, potrivit art. 30 alin. (1), sunt reglementate prin art. 158 alin. (1) din lege.

Introducerea acestui nou alineat ar determina o extindere a locurilor de muncă în condiții speciale, deoarece efectele acestei asimilări nu se pot limita doar până la data de 1 aprilie 2001 și ar însemna ca, ulterior acestei date, aplicând principiile privind egalitatea de tratament, stagiile realizate în aceleași locuri de muncă să fie considerate în aceleași condiții. Încadrarea, după data aderării la Uniunea Europeană, a unor locuri de muncă în condiții de muncă altele decât cele normale reprezintă, în fapt, o încălcare a obligațiilor României în calitatea sa de stat membru.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/1.VII.2011

Vă mulțumesc. Domnul președinte Bașa.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Face parte din categoria legilor organice. Camera decizională este Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Intervenții? Dezbateri? Nu sunt.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnul secretar de stat Mocanu, vă rog. Microfonul 8.

Vă mulțumesc foarte mult.

De data asta, propunerea legislativă propune modificarea art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul că: „Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I și II de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții speciale și condiții deosebite în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt încadrate în condiții speciale.”

Și în acest caz ar fi vorba de a determina o extindere a locurilor de muncă în condiții speciale, deoarece efectele acestei asimilări nu se pot limita până la data de 1 aprilie 2001.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul președinte Bașa.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă a fost analizată de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, care a întocmit un raport de respingere.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Domnul secretar de stat Mocanu, vă rog.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul utilizării, la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie, a câștigului salarial brut sau net care a constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale.

Această modificare, în forma propusă prin inițiativa legislativă, ar conduce la nemulțumiri atât din partea actualilor, cât și a viitorilor pensionari, din următoarele motive:

– obligativitatea procurării de către aceștia a documentelor doveditoare pentru câștigul salarial de la toți angajatorii la care au desfășurat activitatea;

– lipsa arhivelor în cazul unor foști angajatori, prin distrugerea acestora din cauza unor calamități naturale;

– identificarea dificilă din arhivele foștilor angajatori, avându-se în vedere că, începând din anul 1990, multe societăți s-au desființat, și-au schimbat denumirea etc.

Modificarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 ar conduce la inechități în ceea ce privește stabilirea cuantumului pensiei între persoanele pensionate până la 1.01.2011 în baza vechii legislații și cei pensionați după această dată, conform Legii nr. 263/2010.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Bașa.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, Camera decizională este Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Intervenții?

Nu.

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Deputatul inițiator nu este prezent. Domnul secretar de stat Mocanu.

Mulțumesc foarte mult.

Începând cu data de 1 ianuarie 2011, sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Aceasta include o serie de măsuri reformatoare, dintre care menționăm integrarea persoanelor aparținând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice. Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principiu de bază principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Legea nr. 263/2010 reprezintă dreptul comun în materie de pensii, bazat pe principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul public bazat pe aceleași norme de drept.

În sistemul public de pensii, condițiile concrete de exercitare a dreptului la pensie, precum și metodologia de calcul și actualizarea cuantumului pensiei trebuie să se aplice în mod nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege, strict pe baza principiului egalității de tratament.

Pe de altă parte, celelalte principii de organizare și funcționare ale oricărui sistem public de pensii, respectiv cel al obligativității și al solidarității sociale, trebuie să se regăsească în mod real în administrarea și gestionarea unui astfel de sistem.

Față de cele expuse anterior, precizăm că propunerea de modificare a alineatului (1) al art. 113 din Legea nr. 263/2010, în sensul anulării dreptului la pensie al persoanelor condamnate pentru fapte de corupție, nu poate fi acceptată, întrucât ar conduce la grave inechități sociale între diferitele categorii socioprofesionale și chiar între generații.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Bașa.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Comisia a analizat și a adoptat raport de respingere. Propunerea legislativă are caracter de lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții?

Nu.

Punctul 17, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2010 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii.

Inițiatorii nu sunt prezenți. Domnule secretar de stat, vă rog. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În fapt, prin adresa L350/2011, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată pentru dezbaterea și întocmirea raportului la Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2010

privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii.

Inițiativa legislativă vizează prelungirea termenului de plată retroactivă, prin contract de asigurare, a contribuțiilor pentru pensii până la 31 decembrie 2011.

Guvernul și Consiliul Economic și Social au transmis motivele de drept și de fapt pentru care nu susțin propunerea legislativă.

În acest sens, noi nu putem să susținem această propunere legislativă, deoarece obiectul de reglementare îl constituie prelungirea termenului în care persoanele interesate pot încheia un contract de asigurare și acest lucru ar crea anumite probleme cu privire la echitatea în sistemul de pensii, dar și cu privire la posibilitățile de calcul actuarial în întreg sistemul.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Bașa.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a analizat această inițiativă legislativă și a adoptat raport de respingere.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Intervenții? Nu.

Punctul 18, Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor de creștere, îngrijire și educare a copiilor în vârstă de 0–3 ani.

Inițiatorii nu prezintă această propunere legislativă. Domnul secretar de stat Mocanu, vă rog.

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea, organizarea și funcționarea unui sistem de servicii de îngrijire, creștere și educare a copiilor în vârstă de 0–3 ani, propunându-se abrogarea actualei reglementări în domeniu din Legea nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor.

Această propunere legislativă cuprinde reglementări menite a răspunde nevoii de înființare de servicii destinate sprijinirii familiei în creșterea și îngrijirea copiilor pe timpul zilei, dar, în același timp, permite înființarea creșelor cu program săptămânal, ceea ce contravine principiilor reformei în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, respectiv menținerea copilului în familie.

De asemenea, apreciem că introducerea limitei minime de zero ani în ceea ce privește admiterea copilului în creșe este nejustificată și contravine interesului superior al copilului.

Totodată, considerăm că prevederile Capitolului III nu sunt suficient de clare și pot lăsa loc de interpretare, în sensul că asistentul personal este singurul specialist care va lucra în serviciile de creștere și îngrijire a copilului în vârstă de 0–3 ani.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Bașa.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere la această inițiativă legislativă.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Nu? Ba da.

Domnul senator Günthner.

Mă și miram... A fost o pauză nepermis de lungă. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și mie mi se pare o chestiune de superficialitate să propui undeva servicii de îngrijire a copiilor de la zero la trei ani, spre deosebire de celălalt material, pe aceeași temă, pe care l-am adoptat săptămâna trecută, și care prevedea servicii de îngrijire pentru copiii de la trei luni la trei ani. E o mare diferență, pentru că nu știu ce fel de servicii... Total alt tip de servicii necesită copiii de la zero la trei luni, alt tip de mâncare, alt tip de program. Nu știu dacă este bine să se ocupe de copii, la această vârstă fragedă, altcineva decât mamele.

Și, în plus, și în continuare, de la trei luni până la un an, de la un an la doi ani și de la doi ani la trei ani, sunt servicii total diferite, copiii necesită alimentație diferită, programe diferite. Spun acest lucru pentru că în legislația românească este încurajat faptul ca părinții, mamele să rămână cu copiii până la vârsta de doi ani, și aceasta este o posibilitate de care cred că profită majoritatea mamelor. Eu nu zic că nu sunt excepții, sunt situații când unele mame sunt nevoite să-și reia munca. De regulă, aceste situații se rezolvă în familie sau, sigur, trebuie prevăzută și această posibilitate, aceste excepții, ca să aibă posibilitatea de îngrijire, dar ceea ce este important, conform legislației române, este pentru copiii care sunt în al treilea an de viață, deci de la vârsta de doi ani la trei ani, să asigurăm aceste servicii de îngrijire, ceea ce este total altceva decât ce se dorește prin acest material.

De aceea, cred și eu că acest material nu poate fi adoptat.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu domnului senator. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Am rugămintea către reprezentanții Guvernului și către stafful care îi asistă, în condițiile în care o să mai avem câteva minute de dezbatere generală înainte de ora 12.00, după ce consumăm următoarele trei puncte, vom trece la punctul 43 și vom încerca să avansăm până la ora 12.00, astfel încât de la ora 12.00 să dăm vot final pe cât mai multe inițiative legislative.

Vă rog să luați măsurile de organizare corespunzătoare.

Punctul 19, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107 din 6 decembrie 2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorul nu este prezent.

Domnul secretar de stat Irimie, microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Având în vedere că principala sursă de finanțare a sănătății o reprezintă bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, care acoperă doar o parte din necesarul de servicii pe anul 2011, iar măsura propusă prin inițiativa legislativă mai sus menționată ar avea influență negativă asupra bugetului fondului, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Rotaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a luat în discuție abrogarea prevederilor art. 259 din Legea nr. 95/2006, în sensul eliminării contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de pensionarii ale căror venituri sunt mai mari de 740 de lei.

În urma dezbaterilor, a rezultat un raport de respingere. Senatul este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Intervenții? Nu.

Punctul 20, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Domnul secretar de stat Irimie, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Din considerente privind stabilitatea cadrului legislativ în domeniul sănătății și ținând seama că prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2010 Guvernul și-a exprimat opțiunea pentru o serie de aspecte în domeniul politicilor normative în materie, Guvernul nu susține această propunere legislativă în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a luat în discuție modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2010.

Are un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Rotaru. Domnule președinte, vă rog.

Doar o explicație, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a luat în dezbatere această inițiativă legislativă și a adoptat un raport de respingere, în unanimitate de voturi, motivat de faptul că există o inițiativă legislativă, chiar a Comisiei pentru sănătate publică, prin care se propune o revoluție, să zicem așa, în materie, privind Casa Națională de Asigurări de Sănătate, componența consiliului de administrație și așa mai departe, și contăm, pentru că aceasta a trecut de Senat, contăm pe o formulă de acest gen, pentru că, pe de altă parte, inițiativa legislativă este corectă. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2010 modifică în mod dramatic componența consiliului de administrație, iar acel organism tripartit, care trebuie să fie reprezentat de sindicate, patronate și reprezentanții Guvernului, este total disproporționat, în sensul că, până la urmă, sunt bani privați, iar sindicatele și patronatele sunt în minoritate în ceea ce privește numărul de voturi pe care îl au în consiliul de administrație. Deci este corectă o asemenea inițiativă legislativă. Nu este în regulă ca acești bani să fie gestionați doar de Guvern, prin votul pe care îl poate lua în consiliul de administrație, respectiv Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ministerul.

Mulțumesc.

Până la punctul 43, vă rog să ne pregătim pentru votul final de la ora 12.00.

Punctul 43, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Inițiatorul nu este prezent în plenul nostru.

Dacă domnul secretar general Tănăsescu dorește să prezinte punctul de vedere al Guvernului? Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă vizează completarea art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public cu o nouă literă, litera f[1] ), în sensul exceptării de la accesul liber al cetățenilor asupra informațiilor din dosarele penale aflate în faza de urmărire penală sau pe rol la instanțele de judecată, acestea putând fi făcute publice numai după sentința definitivă.

De asemenea, inițiativa legislativă mai propune și modificarea art. 21 alin. (4), și anume că, în cazul în care sunt divulgate sau furnizate, în mod voluntar sau involuntar, informații din dosarele penale, să fie sancționat disciplinar conducătorul unității.

Guvernul apreciază că soluția propusă nu poate fi susținută din următoarele considerente:

În Legea nr. 544/2001 există deja la art. 12 două alineate care precizează că informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare nu pot fi făcute publice, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori dacă pun în pericol viața și integritatea corporală.

Litera f) din același articol spune că se exceptează la accesul liber al cetățenilor informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării dreptului la un proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces.

Mai mult decât atât, forma în care este prezentată inițiativa legislativă ar afecta însăși libertatea de exprimare garantată de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În ceea privește modificarea art. 21 alin. (4), având în vedere caracterul personal al răspunderii disciplinare, apreciem că nu se poate institui abatere disciplinară a conducătorului unității decât în situația în care el este cel care a furnizat informațiile din dosarele penale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Nu.

Punctul următor... Punctul 21, Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Produse Aromatice și de Sinteză, a fost dezbătut la punctul 10 din ordinea de zi.

La punctul 22, alegerea unui reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, vom da votul la ora 12.00, conform înțelegerii.

Trecem la punctul 43 din ordinea de zi, prima inițiativă legislativă care nu are vot final astăzi și care are nevoie de dezbatere generală.

## Mulțumesc,

Avem în față un raport de respingere din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și a Consiliului Legislativ.

Sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative? Nu sunt.

La punctul 44 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea art. 1 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 9/2004, aprobată prin Legea nr. 222/2004, și completarea art. 3 alin. (6).

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Vă rog, domnule președinte Ghizdeanu. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Modificările care se propun prin această propunere legislativă aduc o creștere a angajamentelor financiare în economie, fără a se putea asigura un control adecvat din partea autorităților naționale, întrucât se extinde plaja garanțiilor financiare acceptate, iar societățile comerciale nu sunt cuprinse în categoria identităților din piețele financiare.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de respingere.

Sunt intervenții?

Nu sunt.

La punctul 45 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 279/2010 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Vă rog, domnule președinte Ghizdeanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă exceptarea de la plata taxei pe valoarea adăugată a ambulanțelor și a aparaturii medicale.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit un raport de respingere, având în vedere sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată transpus în legislația națională.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții?

Domnule senator Günthner Tiberiu, microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă spun că noi, în Comisia pentru sănătate publică, am dat un aviz favorabil, cu amendamente, înțelegând prin această inițiativă legislativă că s-ar aduce niște bani suplimentari pentru sistemul de sănătate, care oricum este subfinanțat, și s-ar putea achiziționa din aceste fonduri niște aparatură de înaltă performanță care lipsește din sistemul de sănătate.

De aceea, noi am considerat că este o inițiativă legislativă bine-venită.

O parte din bani, care, de altfel, s-ar folosi pentru asfaltări sau alte activități, ar reveni sistemului de sănătate, ceea ce este un lucru bun.

Mulțumim.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu.

La punctul 46 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Inițiatorii nu susțin.

Domnule președinte Ghizdeanu, microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect măsurile luate anterior privind veniturile salariale.

Această inițiativă legislativă propune măsuri prin care se afectează obiectivul central al strategiei fiscal-bugetare, de atingere a deficitului bugetar prevăzut de Tratatul de la Maastricht, și, de asemenea, plafoanele de cheltuieli aprobate prin lege de Parlament anul trecut.

Față de cele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Ovidiu Marian.

## Mulțumesc.

Având în vedere că intervenția legislativă se produce asupra unor prevederi care și-au încetat aplicabilitatea la 31 decembrie 2010, comisia a hotărât să adopte un raport de respingere.

## Mulțumesc.

Intervenții, dezbateri?

Nu sunt.

La punctul 47 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Normelor de autorizare a funcționării centrelor de pregătire a personalului din domeniul transporturilor rutiere privind Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.019 din 2 octombrie 2009 pentru aprobarea Metodologei privind atestarea instructorilor de pregătire practică și a profesorilor de legislație rutieră, a Normelor privind autorizarea școlilor de conducători auto, a Metodologiei privind autorizarea instructorilor de pregătire practică, a Programei de școlarizare și a Metodologiei de organizare și desfășurare a cursurilor de pregătire teoretică și practică în vederea obținerii permisului de conducere.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnul secretar de stat Pistru este în lift.

De îndată ce domnul secretar de stat va fi prezent în plen, vom reveni la acest punct. La punctul 48 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Vă rog, domnule secretar de stat Marin Anton, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

## **Domnul Marin Anton** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține propunerea legislativă, deoarece nu aduce o modificare constructivă și, practic, în loc să simplifice activitatea de finanțare a proiectelor de la Administrația Fondului pentru Mediu, ar îngreuna-o foarte mult.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat un raport de respingere cu privire la această propunere legislativă.

Intervenții pe fond?

## Nu sunt.

Domnul secretar Pistru a reușit să se extragă din liftul Senatului și...

Este vorba de punctul 47 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Normelor de autorizare a funcționării centrelor de pregătire a personalului din domeniul transporturilor rutiere privind Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 1.019 din 2 octombrie 2009 pentru aprobarea Metodologei privind atestarea instructorilor de pregătire practică și a profesorilor de legislație rutieră, a Normelor privind autorizarea școlilor de conducători auto, a Metodologiei privind autorizarea instructorilor de pregătire practică, a Programei de școlarizare și a Metodologiei de organizare și desfășurare a cursurilor de pregătire teoretică și practică în vederea obținerii permisului de conducere.

Dacă ați dori să prezentați punctul de vedere al ministerului.

Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Eusebiu Manea Pistru-Popa** – _secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Mulțumesc.

Domnul senator Belacurencu sau domnul senator Hărdău, cine dorește?

Domnul președinte Hărdău, e vorba de pregătire... Vă cer scuze, am mers puțin mai accelerat cu dezbaterea noastră.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de respingere.

Avem avize negative de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de la Consiliul Legislativ. Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

La punctul 49 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reglementarea condițiilor de punere pe piață a plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope și derivaților acestora.

La punctul 48 din ordinea de zi am spus că a fost întocmit un raport de respingere, da?

Suntem deja la 49 din ordinea de zi...

Punctul 48 din ordinea de zi a fost deja supus dezbaterii generale, nu au fost intervenții, am prezentat faptul că raportul comisiei este de respingere, cu majoritate de voturi. Am revenit la punctul 47 din ordinea de zi.

Revenim la punctul 49 din ordinea de zi, probabil, ultimul înainte de sesiunea noastră de vot, și anume Propunerea legislativă privind reglementarea condițiilor de punere pe piață a plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope și derivaților acestora. Inițiatorii nu susțin în plen propunerea legislativă. Domnule secretar de stat Irimie, microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă, având în vedere și cealaltă propunere legislativă care a fost adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Punctul de vedere al comisiei.

Domnule senator Belacurencu, microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, sesizate pentru raport, au analizat și dezbătut această propunere legislativă și au adoptat un raport de respingere, cu majoritate de voturi.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții sau comentarii generale pe marginea acestei propuneri legislative?

Nu sunt.

Este ora 12.00 și, dacă liderii de grup consideră că putem să mai avansăm cu câteva puncte din ordinea de zi, eu voi fi cel mai fericit.

Să continuăm!

Da, e-n regulă.

La punctul 50 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din proprietatea statului român și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda în proprietatea municipiului Turda și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Turda, județul Cluj.

La punctul 51 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

La aceste două puncte din ordinea de zi nu avem prezent un reprezentant al Guvernului.

La punctul 52 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 29 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Inițiatorii doresc să susțină?

Domnule secretar de stat Mocanu – microfonul 9 –, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am să fiu foarte concis.

Guvernul nu susține această propunere legislativă. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Domnul președinte Bașa.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La această inițiativă legislativă membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții?

Nu sunt.

La punctul 53 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 399 din 30 octombrie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnule secretar de stat Irimie – microfonul 10 –, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și al Comisiei pentru sănătate publică, domnul președinte Bașa.

În comun, ambele comisii au hotărât un raport de respingere, în unanimitate.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc foarte mult. Intervenții, dezbateri? Nu.

La punctul 54 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri sau compensații financiare cetățenilor români, victime ale stării de război din 1944, pentru bunurile distruse de către armatele străine ce au invadat Podișul Transilvaniei.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnule președinte Ghizdeanu, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă propune o serie de drepturi – drepturi, de fapt, în bună parte, reglementate prin actele anterioare – pentru cei persecutați.

De asemenea, este de menționat că propunerea legislativă nu cuprinde întreaga procedură de acordare a despăgubirilor.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc. Domnul președinte Bașa.

Comisia a adoptat un raport de respingere, propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Intervenții? Nu.

La punctul 55 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip Prepay.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnul ministru Vreme este în drum către plenul Senatului și, dacă va veni în timp util, vom discuta această propunere legislativă, dacă nu, o vom reporta pentru ședința noastră de săptămâna viitoare.

La punctul 56 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind protecția persoanelor de interes public. Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnul secretar general Tănăsescu – microfonul 9 –, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă vizează ca persoanele ce desfășoară o activitate contractuală în cadrul unei instituții de interes public să beneficieze de un tratament juridic asemănător cu cel al funcționarilor publici.

În legătură cu această inițiativă legislativă, Guvernul nu o susține, precizând că, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (1) din Codul penal, persoana fizică aflată în relații contractuale de muncă cu instituții publice și servicii publice și autorități publice intră, din punct de vedere al legii penale, în categoria funcționarilor publici.

Ca atare, și această categorie de persoane de care face vorbire inițiativa legislativă beneficiază de același tratament juridic ca și funcționarii publici.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este prezentat de domnul senator Adrian Țuțuianu, de la microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat negativ.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții, dezbateri? Nu.

Trecem la punctul 57 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 527 din 30.05.2007 privind denumirea, marcarea compoziției fibroase și etichetarea produselor textile.

Inițiatorul nu este prezent.

Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția legislativă preconizată nu are caracterul unui act normativ cu forța juridică a legii.

Sunt și alte considerente, care au fost transmise de Guvern la comisie.

Față de toate cele prezentate și în cadrul comisiei de specialitate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Domnule senator Borza, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Sunt intervenții?

Nu sunt.

La punctul 58 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri. Inițiatorul nu este prezent.

Domnul președinte Ghizdeanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Domnul senator Borza.

Nici comisia nu susține. Raportul este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri?

Nu sunt.

La punctul 59 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind înființarea comunei Remuș, prin reorganizarea comunei Frătești, județul Giurgiu.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Doamna secretar de stat Irina Alexe – microfonul 10 –, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea proiectului de lege, în principal din cauza faptului că nu este de acord cu divizarea unităților administrativ-teritoriale existente.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Belacurencu.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, în reuniunea sa din 16 martie 2010, un raport de admitere, cu două amendamente admise, cuprinse în anexa la raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul României este Cameră decizională.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

La punctul 60 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind schimbarea denumirii comunei Brazii, județul Ialomița, în Rădulești.

Inițiatorul nu este prezent. Doamna secretar de stat Irina Alexe, vă rog. Microfonul 10.

Mulțumesc.

Guvernul susține adoptarea proiectului de lege, având în vedere că este vorba doar despre schimbarea denumirii. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Belacurencu.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport de admitere, cu un amendament.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc. Sunt dezbateri?

Vă rog, domnule senator Găină. Microfonul 4.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să am o scurtă intervenție în sprijinul acestui proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și în sesiunea trecută nu a îndeplinit numărul necesar de voturi. De aceea, la punctul următor din ordinea de zi, inițiativa mea și a unor colegi atât din județ, cât și colegi parlamentari din toate partidele, are același obiect de reglementare.

De aceea, am hotărât să renunț la inițiativa personală și să susținem proiectul domnului deputat Gheorghe Tinel.

Vă rog pe toți colegii din Grupul parlamentar al PSD, chiar și pe cei din Grupul parlamentar al PNL, să susținem inițiativa domnului deputat Gheorghe Tinel, pentru că este o inițiativă a oamenilor de acolo. S-a făcut un referendum. A trecut cu un număr mare de voturi și este normal să adoptăm acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc domnului senator pentru această pledoarie. Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, vă propun ca acesta să fie ultimul punct dezbătut din ordinea de zi, în condițiile în care proiectul de lege următor depinde, practic, de votul nostru.

De asemenea, pentru următoarele inițiative legislative există interes din partea inițiatorilor să fie prezenți în plenul nostru.

Este deja ora 12.10.

Rog toți colegii să vină către sala de plen, pentru că vom începe sesiunea de vot final.

Sper să prindem și vremea în care o să avem e-Parliament și mai puțin consum de hârtie.

Revenim la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind schimbarea denumirii satului Satu Nou din componența comunei Racu, județul Harghita, în Gârciu.

Un singur vot pe raportul comisiei și pe proiectul de lege.

Listă!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 523/2003 privind aprobarea Programului Național de Dezvoltare a Turismului „Schi în România”.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Raportul este de admitere, cu amendamentele admise.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2009 privind pescuitul și acvacultura.

Este vorba de un raport suplimentar al comisiei, care este de respingere a acestei propuneri legislative.

Punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.

Suntem în fața unui raport suplimentar de respingere, pe care am să vi-l

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2009 privind pescuitul și acvacultura.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a întocmit un raport suplimentar de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind abrogarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 15 din 7 ianuarie 2010.

Discuția ați urmărit-o în urmă cu câteva zeci de minute. Raportul este de admitere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Un singur vot pe raportul comisiei și pe propunerea legislativă.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1) și (2[1] ) ale art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecție a plantelor, precum și pentru modificarea și abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Comisia a întocmit un raport de admitere, cu amendamente admise.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Produse Aromatice și de Sinteză.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 15/1968 – Codul penal al României și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun atenției și votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun atenției și votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comisiei este de respingere.

În aceste condiții,

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comisiei este de respingere.

În aceste condiții, supun atenției și votului dumneavoastră propunerea legislativă.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 105 voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

În aceste condiții, supun atenției și votului dumneavoastră propunerea legislativă.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Aceeași situație.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor de creștere, îngrijire și educare a copiilor în vârstă de 0–3 ani.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 63 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere nu a fost adoptat.

În aceste condiții,

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107 din 6 decembrie 2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 61 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 133/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 102 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă alegerea unui reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, faimosul subiect.

Potrivit art. 20 din Legea nr. 317/2004 privind organizarea CSM-ului, Senatul alege un reprezentant ca membru al acestei instituții.

Pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, plenul Senatului alege prin vot secret un reprezentant al societății civile.

Pentru celeritate, așa cum am procedat și în cazurile anterioare, vă propun varianta de vot secret electronic. Cred că nu sunt dificultăți pentru acest tip de vot.

Am să-i rog și pe colegii din staff să pregătească softul pentru vot secret electronic, așa cum...

Pe procedură, domnul lider al Grupului parlamentar al PNL din Senat, distinsul senator Puiu Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi vom da un vot pentru CSM, în sfârșit, după lupte seculare care au durat vreo trei luni.

Vreau să vă spun la modul cel mai colegial că unul dintre candidați, așa cum am arătat și acum vreo trei luni, este omul de casă al unei doamne care a făcut foarte mult rău justiției române și cetățenilor României. Este vorba de doamna Monica Macovei. Știți bine care este acest domn și să știți că doamna Monica Macovei și, probabil, domnul dânsei de casă ne consideră pe toți, și pe dumneavoastră, și pe dumneavoastră, și pe dumneavoastră, la fel de infractori, pentru că suntem parlamentari.

Vreau să vă atrag atenția că ar trebui să votați rațional și, de asemenea, să vă spun că votul este secret. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Greblă,

Vă rog să fiți amabil să ne prezentați, pentru a putea să-i aducem la zi pe toți colegii cu privire la candidați, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Nu reluăm această discuție, dar aș dori să putem avea o prezentare formală, ca apoi, în cunoștință de cauză, colegii să se pronunțe prin vot electronic secret, așa cum am făcut de fiecare dată. Sau un reprezentant al comisiei... cum doriți.

Dar poate că nu toți colegii au avut răbdare să urmărească această adevărată saga a CSM-ului, și salut prezența unor candidați în plenul Senatului.

Microfonul 7 pentru domnul președinte Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În parcurgerea etapelor organizatorice necesare ajungerii în acest stadiu, au fost depuse 6 candidaturi. În ordinea în care au fost depuse:

– domnul Virgil Melnic, din partea Asociației Victimelor Accidentelor de Circulație;

– doamna Georgiana Camelia Iorgulescu, din partea Asociației Magistraților din România, Centrul de Resurse Juridice, Asociația Pro Democrația;

– domnul Doinel Dinuică, din partea Universității „Spiru Haret”;

– domnul Radu Cornel Andreica, din partea Fundației Române pentru Copii, Comunitate și Familie, Liga Apărării Drepturilor Omului;

– domnul Horia Ovidiu Maican, din partea Fundației „Freedom House” Inc., și un independent, Ioan Dușcaș, care, ulterior, s-a retras din competiție, nedepunând actele cerute de lege.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a verificat dosarele fiecăruia, a constatat că toți cei cinci candidați îndeplinesc condițiile cerute de lege pentru a fi aleși ca reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, drept urmare, vă propun dumneavoastră ca dintre cei cinci să alegeți, prin vot secret electronic, în Consiliul Superior al Magistraturii acel candidat care va obține cele mai multe voturi valabil exprimate.

Sugestia pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări v-o face este ca votul să fie exprimat în ordinea depunerii candidaturii la Biroul permanent, adică acea ordine pe care am citit-o eu mai înainte. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Cred că a fost utilă această aducere la zi a situației candidaților.

Suntem în fața unui vot electronic secret, individual. Fiecare dintre cei cinci candidați, în ordinea depunerii candidaturii, vor fi supuși votului dumneavoastră, urmând ca, la final, cel care întrunește numărul cel mai mare de voturi să fie desemnat ca membru în CSM din partea organizațiilor nonguvernamentale ale societății civile.

Deci începem cu domnul Virgil Melnic.

Votul dumneavoastră asupra acestei candidaturi.

Vot secret electronic.

O secundă, o secundă...

Este o mică problemă cu sistemul de vot. Faimosul deget...

Repornim sistemul de vot.

Vă rog să votați. Domnul Virgil Melnic.

Reluăm votul.

Rog colegii din staff să fim siguri că nu avem...

Este în regulă?

Reluăm votul pentru domnul Virgil Melnic. Votul dumneavoastră, vă rog.

3 voturi pentru, 102 voturi împotrivă și 8 abțineri.

Rog colegii să noteze aceste rezultate, pentru a le putea evalua la final.

În continuare, doamna Georgiana Camelia Iorgulescu. Votul dumneavoastră, vă rog.

59 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă și 3 abțineri. Fac această pauză pentru ca sistemul de vot să poată fi reactivat.

În continuare, cel de-al patrulea candidat în ordinea înscrierii în această competiție, domnul Radu Cornel Andreica.

Votul dumneavoastră, vă rog.

8 voturi pentru, 94 de voturi împotrivă și 10 abțineri.

În final, votul plenului Senatului României asupra candidaturii domnului Ovidiu Horia Maican.

Numărul cel mai mare de voturi în favoarea candidaturilor a fost întrunit de către doamna Georgiana Camelia Iorgulescu.

Felicitări! Succes și sper ca factorul politic să se abțină cât mai mult cu privire la activitatea acestei instituții fundamentale.

Revenim la votul final.

Trecem la punctul 23 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind transferul unui teren din fondul forestier proprietate publică a statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Neamț, în administrarea Consiliului Județean Neamț, în vederea realizării obiectivului de investiții „Protecție și consolidare infrastructură, calibrare albie și apărări de maluri pod b.a. pe DJ 207C peste Siret km 6+075 localitatea Ion Creangă”.

Vă reamintesc că am dezbătut această propunere legislativă în iunie anul curent.

Este o lege organică.

Senatul este primă Cameră sesizată...

Emoția Consiliului Superior al Magistraturii sper că se va fi risipit în plenul nostru.

Trecem la punctul 24 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.

Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 110 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la punctul 25 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 15/1968 – Codul penal al României, cu modificările și completările ulterioare.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/1.VII.2011

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.

Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 102 voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la punctul 26 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 63 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul nu a fost adoptat.

Trecem la punctul 27 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare.

Am dezbătut în 15 iunie acest text.

Este vorba despre o lege organică.

Suntem primă Cameră sesizată.

Microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnule președinte,

Discutăm despre legea care interzice mita electorală și am vrut să atrag atenția tuturor, și rugămintea este să reluăm.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Aș dori să revăd.

Se pare că a existat deja un vot.

79 de voturi împotrivă, 26 de voturi pentru și 4 abțineri. Raportul nu a fost admis.

Avem votul final cu privire la propunerea legislativă propriu-zisă.

A fost vorba despre un raport de admitere, cu amendamentele admise. Asta am, cel puțin în situația mea, în fișa mea.

Da? Raportul nu a fost adoptat.

Votul pe fondul problemei, pe propunerea legislativă. Da?

Cu 50 de voturi pentru, 52 voturi împotrivă și 7 abțineri, inițiativa legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi.

**Din sală**

**:**

Listă!

Listă la ambele voturi, și la raport, și la propunerea legislativă, pentru liderii de grup.

Domnul Țuțuianu?

Vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnule președinte,

Aveam intenția să intervin la microfon pentru a spune că s-a dat un vot împotriva unei propuneri legislative pe care toate grupurile parlamentare au declarat că o susțin și că sunt de acord să combatem mita electorală.

Înțeleg de la domnul Rădulescu că dorește să reluăm votul și, în aceste condiții, nu mai dezvolt argumentația și rugămintea este să reluăm votul acesta.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Trebuie să vă

Pe raport!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Pe raport.

Mulțumesc.

Plenul a aprobat cu 94 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 4 abțineri reluarea votului.

Ca atare, vă resupun atenției și votului raportul comisiei, cu amendamente.

Rog, votul dumneavoastră.

Cu 105 voturi pentru, un vot împotrivă și 4 abțineri, raportul, cu amendamente, a fost adoptat.

Raport de respingere. Lege organică.

Cu 61 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere nu a fost adoptat.

Trecem la punctul 29 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

A fost dezbătută pe 15 iunie 2011.

Suntem primă Cameră sesizată.

Este o lege organică.

Trecem la punctul 30 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

A fost dezbătută pe 15 iunie 2011.

Suntem primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Raportul comisiei este de respingere. Îl

Vă

Vă

Punctul 32, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

A fost dezbătut pe 15 iunie anul curent, adoptat tacit de Camera Deputaților.

Cameră decizională, Senatul României.

Proiectul de lege are caracter de lege organică.

Raport de admitere, cu amendamentele admise. Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 102 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, o abținere, raportul a fost adoptat.

Vă

Punctul 33, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

- Aceeași situație, suntem în fața unui raport de respingere,

- de această dată.

- Proiectul de lege are caracter de lege organică. Vă rog, votul dumneavoastră.

- Cu 106 voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere, raportul

- a fost adoptat, proiectul de lege fiind respins.

- Punctul 34, Proiectul de lege pentru modificarea art. 11

- alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Suntem Cameră decizională.

- Proiectul de lege are caracter de lege organică. Raportul este de admitere, fără amendamente.

Un singur vot, pe raportul comisiei și proiectul de lege.

Punctul 35, Proiectul de lege pentru completarea Legii

nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Proiectul de lege are caracter de lege organică. Senatul este Cameră decizională.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege

și vă rog să vă pronunțați asupra raportului de respingere.

Cu 59 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul nu a fost adoptat.

Vă

Listă pentru liderii de grup.

Punctul 36, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Suntem în fața unui raport de respingere. Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 103 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, o abținere, raportul a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă. Punctul 37, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Același subiect.

Vă

Vă

Punctul 38, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 246/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României.

Proiectul de lege are caracter de lege organică. Senatul este Cameră decizională.

Vă

Vă

Punctul 39, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 215 (r1) din 23/04/2001 a administrației publice locale.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Senatul este Cameră decizională.

Vă

Punctul 40, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea aparatului de lucru

al Guvernului și pentru modificarea unor acte normative.

Este adoptat tacit de către Camera Deputaților.

Am dezbătut proiectul de lege în data de 15 decembrie 2010. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege are caracter de lege organică. Senatul este Cameră decizională.

Reluăm votul asupra acestui proiect de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Vă

Vă

Vom relua votul în ședința de marți, 28 iunie anul curent.

Punctul 41, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale.

Suntem în situația de a relua votul asupra acestui proiect de lege.

Vă

Vă

Vom relua votul în ședința de marți, 28 iunie anul curent.

Punctul 42, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2009 privind desființarea Cancelariei Primului-Ministru și stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Reluăm votul asupra proiectului de lege în regim de lege organică.

Vă

Vă

Vom relua votul în ședința de marți, 28 iunie anul curent. Punctul 43, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Suntem în fața unei legi ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă

Punctul 44, Propunerea legislativă privind modificarea art. 1 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 9/2004, aprobată prin Legea nr. 222/2004, și completarea art. 3 alin. (6).

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată. Raport de respingere. Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 103 voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind astfel respinsă.

Punctul 45, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 279/2010 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiarfiscale.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă

Punctul 48, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 61 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

Punctul 49, Propunerea legislativă privind reglementarea condițiilor de punere pe piață a plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope și derivaților acestora.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Senatul este primă Cameră sesizată.

Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 97 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

Punctul 52, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 29 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Nu au fost dezbătute câteva inițiative legislative. Le-am urmărit...

Inițiativele legislative de la punctele 50 și 51 nu au fost dezbătute, vor fi reluate marți.

Cu 59 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă, două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

La punctul 53 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 399 din 30 octombrie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Raportul este de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 95 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

La punctul 54 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri sau compensații financiare cetățenilor români, victime ale stării de război din 1944, pentru bunurile distruse de către armatele străine ce au invadat Podișul Transilvaniei.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, raportul este de respingere.

Vă rog, votul dumneavoastră.

Cu 95 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

La punctul 55 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip Prepay nu a fost dezbătută.

Punctul 56 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind protecția persoanelor de interes public, vot final, caracter de lege organică.

Raportul este de respingere.

Vă rog, votul dumneavoastră.

Cu 57 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul nu a fost adoptat.

La punctul 57 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 527 din 30/05/2007 privind denumirea, marcarea compoziției fibroase și etichetarea produselor textile.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Raportul este de respingere.

Vă rog, votul dumneavoastră.

Cu 100 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

La punctul 58 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Raportul este de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 96 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

La punctul 59 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind înființarea comunei Remuș, prin reorganizarea comunei Frătești, județul Giurgiu.

Proiectul de lege are caracter de lege organică. Senatul este Cameră decizională.

Și ultimul proiect de lege – vă reamintesc prezentarea domnului senator Găină de acum câteva minute, cu privire la schimbarea denumirii comunei Brazii din județul Ialomița în Rădulești –, este vorba de Proiectul de lege privind schimbarea denumirii comunei Brazii, județul Ialomița, în Rădulești, punctul 60.

Proiectul de lege are caracter de lege organică.

Marți, 28 iunie anul curent, vom trece automat la respingerea celeilalte inițiative legislative, nefiind dificultăți.

Dați-mi voie, în încheierea ședinței noastre, mulțumindu-vă pentru munca extrem de serioasă din acest plen, să vă informez cu privire la dreptul de sesizare a Curții Constituționale de către senatori pentru următoarele legi: – Lege pentru ratificarea Convenției europene, revizuită, în materia adopției de copii, adoptată la Strasbourg la 27 noiembrie 2008 și semnată de România la Strasbourg la 4 martie 2009;

– Lege privind desființarea unor instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea – procedură de urgență;

– Lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov în domeniul public al municipiului Brașov și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brașov, județul Brașov;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2010 privind modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și a Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006 – procedură de urgență;

– Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2011 pentru modificarea unor acte normative privind reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli și gestionarea fondurilor comunitare – procedură de urgență;

– Lege pentru completarea alin. (1) al art. 82 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;

– Lege privind modificarea art. 908 din Codul de comerț;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590809]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 84/1.VII.2011 conține 44 de pagini.**

Prețul: 13,20 lei