Emil Marius Pașcan

Declarația politică este intitulată „Asistăm consternați la degradarea învățământului, într-un mod original, românesc... Până când?!”.

## Domnule președinte,

Distinși colegi,

În fiecare an asistăm neputincioși la degradarea constantă și aparent irepresibilă a învățământului românesc. Din păcate, dincolo de spectacolul declarativ constant al reformelor politicianiste, menite a primeni sistemul actual de învățământ, rămân rezultatele concrete ale testelor naționale, invalidând practic orice speranță de mai bine. Și în acest an, la simularea evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a din anul școlar 2015–2016 (care a avut loc în perioada 22–24 februarie), rezultatele obținute de elevi la nivel național l-au determinat pe actualul ministru al educației, Adrian Curaj, să declare public că acestea „ne arată o imagine care nu poate să nu ne îngrijoreze”. Ne aflăm în mod cert pe un drum greșit...

Rolul acestor simulări, atât la evaluarea națională, cât și la bacalaureat, este teoretic unul reglator, în sensul identificării de către elevi, profesori și părinți a nivelului real de pregătire atins până la momentul testelor, pentru ca, mai apoi, să se poată stabili individual planuri corectoare, de remediere a aspectelor negative constatate. Din păcate, s-a dovedit că între vorbe și fapte este o prăpastie tot mai periculoasă și adâncă în învățământul românesc.

Premergător acestei evaluări, după ce au văzut subiectele de examen, cadrele didactice susțineau că Ministerul Educației a propus în acest an subiecte ușoare, tocmai pentru a crește rata de promovare a elevilor. Chiar așa stând lucrurile, rezultatele obținute nu sunt deloc încurajatoare pentru nivelul de pregătire actual al elevilor, din contră... doar 73.342 de elevi de clasa a VIII-a, reprezentând 44,05% din total, au obținut medii peste 5 la simularea probelor din cadrul evaluării naționale. În ceea ce privește rezultatele pe discipline, se constată că procentul notelor peste 5 a fost de 60,54% la proba de limba și literatura română, respectiv de doar 32,60% la matematică.

Din păcate, de aproape 20 de ani, susțin chiar profesorii implicați în corectarea lucrărilor, nimeni din minister nu a schimbat programa evaluărilor de la finalul claselor a VIII-a, iar copiii au ajuns să învețe modele de subiecte pe dinafară. Deși este conceput ca un examen care să le verifice cunoștințele acumulate în anii de gimnaziu, evaluarea națională de la clasa a VIII-a nu face decât să umfle notele elevilor și să uniformizeze rezultatele. Or, chiar „umflate”, rezultatele obținute sunt de-a dreptul rușinoase și îngrijorătoare: doar șapte medii de 10, în timp ce mediile cele mai multe sunt între 5 și 5,99 (22.422 de medii), între 6 și 6,99 (19.109 medii).

Se vorbește de foarte multă vreme în spațiul public despre faptul că actualul sistem de învățământ continuă să aibă un curriculum greoi, o programă care nu dă timp nici elevului, nici profesorului să fixeze cunoștințele, în timp ce școala devine un slalom printre materii, iar profesorul este obligat să bifeze programa, îngropat în birocrație. O spun deopotrivă profesorii, elevii și părinții. Nu se face însă nimic semnificativ pentru o veritabilă resurecție a învățământului.