Gheorghe Pop

Declarația politică este intitulată „Bătrânii României, încotro?”.

Stimați colegi,

În sesiunea ONU din februarie 1991, s-a stabilit ziua de 1 octombrie ca „Zi Internațională a Persoanelor în Vârstă”. Începând din anul 1998, și în România este sărbătorită Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice.

Înscrisă în calendar în dreptul datei de 1 octombrie, această sărbătoare nu trebuie să fie doar un act de celebrare, doar un omagiu adus celor ajunși în această etapă a vieții când sufletul se hrănește numai cu amintiri, ci și un prilej de reflecție asupra condiției de pensionari, de a face mai larg și mai bine cunoscute problemele reale, multe foarte grele, pe care le au de rezolvat oamenii vârstnici din toată țara.

Viața pentru foarte mulți dintre noi trece așa de ușor, etapele vieții se succed cu repeziciune, iar viața a demonstrat că etapa cea mai grea este bătrânețea.

Grija societății și, în special, a celor ce conduc destinele acestei țări ar trebui să se îndrepte, fără patimă politică, asupra problemelor pensionarilor, încât să asigure creșterea calității vieții pentru persoanele în vârstă și respectarea drepturilor lor pentru a putea trăi în demnitate. Aceasta este o datorie morală și, în același timp, constituțională.

Și-au pus guvernanții noștri întrebarea cum își desfășoară acești pensionari viața timp de o lună? Care sunt cheltuielile principale ale acestora? Mai pot pensionarii din România să cumpere o carte, să meargă la tratament într-o stațiune balneară?

Cinci milioane de oameni simt pe pielea lor degradarea condițiilor de viață și să nu uităm că vine o iarnă grea. În condițiile în care costurile pentru încălzirea locuințelor au crescut în ultimii ani foarte mult, pentru o familie de pensionari doar costul întreținerii se va ridica la o valoare ce egalează pensia a aproximativ 60% din pensionari.

Mulți dintre aceștia au nevoie de medicamente, al căror preț este, de asemenea, ridicat. Bunicii doresc să ofere o ciocolată nepoților lor și nu acceptă să fie dependenți de copiii lor pentru a-și acoperi parte din cheltuielile lunare.

Pentru a nu știu câta oară, guvernanții noștri uită că pensionarii au muncit o viață întreagă, că și-au plătit taxele și impozitele către stat, iar acum... au dreptul la un trai decent.

## Stimați colegi,

Se pare că guvernanții n-au părinți, așa cum aminteam într-o declarație anterioară, în luna aprilie, când pensionarii disperați au ieșit în stradă. „La cum se comportă și la ce decizii iau, ai putea spune că n-au nici mamă și nici tată, dar într-un fel trebuie să fi ajuns și ei pe lumea asta.”

Declarația politică se intitulează „Puterea ne îmbată iar cu apă rece”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, am fost pe punctul de a aplauda inițiativa Guvernului de a elimina impozitul minim. Înainte de orice comentariu, permiteți-mi să fac o scurtă rememorare a faptelor.