Stenogramă plen

Îl rog pe domnul senator Adrian Țuțuianu să dea citire listei senatorilor.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea absent Andronescu Ecaterina absentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel prezent Ariton Ion Guvern Badea Viorel Riceard delegație Banias Mircea Marius absent Bara Ion absent Bașa Petru absent Bădescu Iulian absent Bălan Gheorghe Pavel prezent Belacurencu Trifon prezent Berca Gabriel absent Berceanu Radu Mircea absent Bîgiu Marian Cristinel absent Bîrlea Gheorghe absent Blaga Vasile absent Boagiu Anca Daniela Guvern Boitan Minerva prezentă Bokor Tiberiu absent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Calcan Valentin Gigel absent Câmpanu Liviu absent Chelaru Ioan delegație Chirvăsuță Laurențiu prezent Chivu Sorin Serioja prezent Cibu Constantin Sever absent Cinteză Mircea prezent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Constantinescu Viorel absent Cordoș Alexandru absent Corlățean Titus delegație Crăciun Avram absent Cseke Attila Zoltán Guvern Daea Petre prezent David Cristian delegație David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian absent Diaconu Mircea prezent Dobra Nicolae absent Dumitru Constantin absent Fekete-Szabó András Levente absent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru delegație Fodoreanu Sorin absent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György delegație Găină Mihăiță absent Geoană Mircea Dan prezent

Ghișe Ioan prezent Greblă Toni delegație Grosu Corneliu absent Günthner Tiberiu absent Gyerkó László absent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail absent Humelnicu Augustin Daniel absent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin Guvern Ion Vasile absent Iordănescu Anghel absent Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu absent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea absent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel absent Mihăilescu Petru Șerban absent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru absent Mocanu Toader absent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel absent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile absent Niță Mihai absent Onofrei Orest absent Oprea Dumitru absent Oprea Mario Ovidiu delegație Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin absent Pereș Alexandru absent Pintilie Vasile absent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela absentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian delegație Rădulescu Cristian absent Rădulescu Șerban absent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion absent Saghian Gheorghe prezent |Savu Daniel|prezent| |---|---| |Sârbu Ilie|prezent| |Sbîrciu Ioan|absent| |Secășan Iosif<br>Severin Georgică|absent<br>absent| |Silistru Doina|absentă| |Staicu Dumitru Florian|absent| |Stănișoară Mihai|absent| |Șova Dan Coman|prezent| |Tămagă Constantin|prezent| |Toma Ion<br>Țopescu Cristian George<br>Țuțuianu Adrian|prezent<br>prezent<br>prezent| |Udriștoiu Tudor|absent| |Urban Iulian|absent| |Valeca Șerban Constantin|prezent| |Vasilescu Lia Olguța|prezentă| |Verestóy Attila|prezent| |Voicu Cătălin|absent| |Voiculescu Dan|absent| |Vosganian Varujan|absent|

Sunt prezenți 53.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Aș dori să-mi fie comunicată prezența până la acest moment, pentru a lua o decizie cu privire la plenul de astăzi.

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi! Suntem în cvorum.

Declar deschisă ședința Senatului României de astăzi, 4 octombrie 2010.

În conducerea ședinței voi fi asistat de către colegii noștri, domnii senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.

Ținând cont de faptul că agenda politică a zilei a determinat activități în cadrul grupurilor parlamentare, vă supun atenției o ordine de zi modificată, în care să începem cu inițiativele legislative la care trebuie să dăm vot pe raport și vot final și apoi să dezbatem inițiativele legislative care au termen de adoptare tacită în data de 6 octombrie anul curent, urmând ca, evident, să putem continua activitatea de legiferare după ce vom da cu prioritate aceste voturi.

De aceea,

Doresc să vă informez că întrebările și interpelările vor fi transmise la radio săptămâna viitoare. Astăzi nu avem transmisie radiodifuzată a acestui punct.

Declarația politică se intitulează „Performanța marilor universități trebuie recompensată de stat”.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Sunt momente în viața unei societăți când valorile sale, privite de prea multe ori prin ochii obișnuinței, trebuie repuse în drepturi, iar aniversările marilor evenimente sunt ocazii potrivite pentru acest lucru. Pe 26 octombrie 2010, la Iași, sărbătorim 150 de ani de la înființarea Universității „Alexandru Ioan Cuza”. După cum știți, Biroul permanent al Senatului României și-a dat deja acordul pentru a organiza o ședință solemnă la Iași. Sunt așteptați să participe membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, precum și alți oficiali importanți ai statului român.

Consider acest gest ca fiind unul firesc și bine-venit. Cea mai veche universitate din țară merită să fie prețuită așa cum se cuvine, mai ales că ea nu își întemeiază prestigiul doar pe istorie, ci și pe performanța modernă. Nivelul cercetării și al recunoașterii internaționale este unul apreciabil. Mediul academic ieșean este conectat la Rețeaua Utrecht și Grupul Coimbra, care reunesc cele mai prestigioase universități ale Europei. Avem 38.000 de studenți, iar mulți dintre absolvenții noștri fac cinste României în mari centre academice și de cercetare ale lumii.

Există, așadar, la Iași o continuare nobilă a tradiției pionierilor învățământului românesc. De la vechea Academie Domnească a lui Vasile Lupu, trecând la Academia Mihăileană, creată de Mihail Sturdza, sau întemeierea universității moderne, împlinită de domnitorul Cuza și Mihail Kogălniceanu, timpul a consfințit valoarea acestei instituții. Astfel, e important ca statul să-i acorde și acum considerația cuvenită. Mai ales într-o vreme în care lumea academică este „poluată” de universități apărute peste noapte, este necesară întărirea celor de tradiție. Iar dacă vorbim de tradiție, merită să fie amintit că, la fiecare aniversare rotundă a sa, Universitatea din Iași a fost susținută de guvernele acelor timpuri. Așa s-au realizat extinderile succesive ale clădirilor, campusurile pentru studenți sau celebra „Sală a Pașilor Pierduți”. Tocmai de aceea, poate că Executivul nostru va avea acum bunăvoința să ia în considerare câteva nevoi stringente ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este vorba de noi spații pentru învățământ și cazare și de protejarea patrimoniului instituției. Consider că sunt lucruri realizabile și necesare, astfel încât standardele învățământului românesc să fie păstrate la nivelul tradiției sale.

Declarația politică este intitulată „Creșterea șomajului – un pericol social”.

Stimați colegi,

Șomajul este considerat un fenomen normal, un mecanism de realocare a resurselor de muncă în funcție de volumul și structura cererii sistemului productiv, care însoțește permanent procesul de dezvoltare economică și socială a fiecărei țări. Prin amploarea îngrijorătoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce își schimbă ritmurile și sensurile, șomajul a devenit o problemă macroeconomică ce face obiectul unor aprige dispute teoretice, metodologice și politico-ideologice.

Proporțiile mari și ratele ridicate ale șomajului din ultima perioadă provoacă uriașe pierderi de potențial economic și reprezintă un permanent pericol social. În acest caz, șomajul conduce la mari pierderi de producție și de venituri ale societății, la degradarea calificării, îndemânării individuale, la pierderi de venit și statut social, la descurajare și demotivare, la sărăcirea familiei etc.

Efectele negative ale șomajului pot fi privite din două puncte de vedere: efectele resimțite de șomer și de familia sa și efectele resimțite la nivel macroeconomic.

Șomajul reprezintă o problemă personală care afectează demnitatea, uneori chiar și echilibrul persoanelor implicate, și generează tensiuni în viața lor de familie. În plan subsidiar, dar nu lipsit de importanță, șomajul determină creșterea violențelor, a criminalității, a delincvenței, toate acestea fiind accentuate de standardul scăzut de viață la care sunt supuși șomerii.

La nivel macroeconomic, șomajul conduce la pierderea unei părți importante din resursele de muncă, la scăderea intensității dezvoltării economice, precum și la creșterea costurilor pe care economia trebuie să le suporte sub forma ajutoarelor de șomaj. Aceste ajutoare reprezintă, în fapt, cheltuieli bugetare suportate până la urmă de cei care lucrează în regim salarial și numai în mică măsură de patroni.

Costul real al șomajului include nu numai sumele destinate pentru plata ajutoarelor de șomaj, ci și valoarea producției și a serviciilor care nu se realizează ca urmare a trecerii în șomaj a unor categorii de salariați, valoarea investițiilor făcute de societate pentru pregătirea profesională a acestora, pentru calificarea și recalificarea lor și, nu în ultimul rând, cheltuieli sociale necesare refacerii sănătății șomerilor afectați din punct de vedere biologic și psihic din cauza riscului crescut de îmbolnăvire, incapacitate sau deces existent la această categorie de populație vulnerabilă sau defavorizată, precum și din cauza asigurării unei protecții sociale inadecvate.

Declarația politică se intitulează „Mai mult ca oricând, orice decizie se cere a fi un fruct al înțelepciunii”. Doamnelor și domnilor senatori,

Încep prin a vă supune atenției următoarea întrebare: dacă acceptăm – și nu cred că ar exista cineva care ar îndrăzni să nu recunoască această realitate – că țara noastră se află într-un moment de mare cumpănă, ce ar trebui să facem pentru a-l depăși?

Pe cât de ușor este să formulăm, pe atât de dificil mi se pare a fi să dăm un răspuns capabil să satisfacă așteptările fiecăruia dintre noi, cei cărora, prin votul democratic, ne-a fost încredințată responsabilitatea guvernării.

Recurgerea la acest enunț nu o fac întâmplător. Este deosebit de important să înțelegem că, în asemenea momente, responsabilitatea depășirii crizei prin care trecem nu este atributul exclusiv al unuia sau altuia dintre noi – și nu am în vedere grupările politice –, ci al tuturor.

Chiar dacă ne ferim să o recunoaștem prin declarații publice, măcar în puținele ceasuri de singurătate – noaptea este un sfetnic bun, nu e așa? – nu cred că putem evita recunoașterea faptului că actuala realitate este rezultanta unui cumul de erori săvârșite în toți anii anteriori de către cei aflați, succesiv, la pupitrul actului decizional.

Prin urmare, criza din chingile căreia ne străduim să ieșim impune, pe de o parte, participarea tuturor celor mandatați să gestioneze complexitatea factorilor care au generat-o, inclusiv a acelor aleși situați pe banca opoziției, iar pe de altă parte, prin identificarea cauzelor, identificarea soluțiilor care, prin consens, pot genera decizii în stare să-i limiteze efectele.

Să nu uităm nicio clipă că, înainte de orice și indiferent de culoare politică, suntem datori să-i slujim pe cei care ne-au ales. Vreau să spun că, în esență, promisiunile făcute în campaniile electorale în scopul de a le câștiga bunăvoința coincid: satisfacerea nevoilor materiale și spirituale la standarde cel puțin comparabile cu cele înregistrate de țările pentru care, de multă vreme, afirmarea nestingherită a libertăților democratice le-a asigurat prosperitatea.

Dinspre grupările politice, indiferent de culoare, dar și dinspre liderii ori grupările altor zone care și-au asumat responsabilități sociale, ni se cer sacrificii, sacrificiile fiind considerate ca unul dintre principalele instrumente de depășire a crizei.

Declarația politică este intitulată „Apel la unitate!”. Stimați colegi,

În cei 20 de ani de când sunt implicat în politică, vă mărturisesc că, deși România a mai trecut prin perioade dificile, ca acum parcă n-a fost niciodată. Criza politică, economică și financiară de acum generează un pericol iminent, în opinia mea, falimentul României.

Excesele scandalurilor și prelungirea nepermisă a tensiunilor din interiorul instituțiilor statului, toate măsurile anticriză și birurile grele asupra populației duc la haos..., un haos care ne cuprinde parcă pe zi ce trece.

Oamenii sunt sătui de politicianism, au nevoie de o stabilizare politică și mai ales de o stabilitate economică și financiară.

Este suficientă o primă privire în jur ca să aflăm cum stăm. Nu s-a făcut nimic pentru oameni, pentru protecția și siguranța lor. Nimic! Constat cu amărăciune acest fapt. Toți vorbitorii manifestă o mare competență când vine vorba despre convulsii sociale, pericole, teamă, criză, dar soluții... deloc.

Trăim vremuri încărcate de zbucium, de revoltă, de criză pe toate planurile. Asemenea vremuri au nevoie de oameni care să-și asume situația, dar care să aibă puterea de a le face față prin verticalitate, consecvență, onestitate și omenie. Ei bine, prin natura statutului nostru, noi suntem aceia, noi suntem în măsură să schimbăm ceva. Nu ne mai putem retrage în carapacea oferită de partid, ci trebuie să ne implicăm cu toată forța noastră și să lăsăm conștiința noastră să dicteze. Provenim din domenii diferite ale vieții, fiecare cu experiențe profesionale solide. Și totuși, ceea ce ne-a unit aici a fost, și nu trebuie să uităm asta, preocuparea pentru binele cetățenilor acestei țări.

Văd cu multă tristețe cum în politica românească de acum purtăm un dialog al surzilor, nu se dă replica pe temele în discuție, fiecare vine cu tema scrisă de la partid, trecem unii pe lângă alții precum pietonii, nu ne concentrăm toți asupra acelorași subiecte, fiecare încearcă să-i convingă pe ceilalți de miezul ascuns al adevărului propriu... Asta-i politica românească de ceva timp și iată rezultatul: haosul din țară și lipsa noastră de credibilitate în fața cetățenilor, pe care, în lupta orgoliilor noastre, am uitat să-i mai reprezentăm.

Declarația politică se intitulează „Moratoriu pe hoție pentru o nouă Românie”.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

Am să încep declarația mea politică printr-un citat din Constantin Rădulescu-Motru, care, în lucrarea „Cultura română și politicianismul”, spunea: „Reformele săvârșite în România de către politicieni sunt unele spre folosul aparent al generațiunilor de astăzi și toate spre paguba reală a generațiunilor de mâine.”

Sunt senator de aproximativ un an și 9 luni și mi-am dat seama că, din nefericire, nu toți cei care sunt trimiși în forurile legiuitoare fac ce trebuie pentru cei care, ne place să

spunem, îi reprezentăm. O parte dintre noi nu suntem încă pregătiți suficient pentru a contracara toate lucrurile rele, iar alții pur și simplu nu doresc să facă lucrurile să meargă bine.

Cum vă explicați altfel că prin Parlament, adică și prin Senatul României, au trecut cele mai odioase acte, prin care românii, fără știrea lor, au rămas fără principalele resurse energetice, fără cea mai mare bancă comercială, fără principalii producători de oțel, ciment și aluminiu, și toate acestea pe valori bănești ridicole.

În plus, nu s-au făcut legi care să blocheze jefuirea societăților comerciale privatizate atât de cetățenii români, cât și de cei străini, iar prin clauze contractuale bine ticluite și scoase de sub lupa opiniei publice au fost aduse prejudicii incalculabile poporului român. S-a permis astfel ridicarea la rang de principiu a câștigului fără muncă, iar astăzi ne mirăm de ce afacerile corecte și cu multă muncă înglobată în ele nu sunt preocuparea multor persoane.

Toate acestea și altele, pe care nu mai doresc să le înșir aici, mă obligă să vă spun, stimați colegi, că actuala criză economică, morală și situația grea în care am ajuns trebuie să înceteze, iar Parlamentul României trebuie să fie instituția cea mai preocupată în a le rezolva, pentru că, în esența ei, este cea mai democratică și reprezentativă structură a unui stat.

Pentru ca această țară să devină în următoarea perioadă un stat cu adevărat european, se impune să adoptăm cât mai urgent și să înăsprim, la nevoie, noile coduri din justiție, care să preîntâmpine hoția, să rezolve cu adevărat lucrurile rele care s-au produs în ultimii 20 de ani, să igienizăm viața politică și publică din România.

Declarația politică este intitulată „1 octombrie – Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Un vechi proverb spunea că „Dacă nu ai un bătrân, atunci să-l cumperi.”, subliniind în acest fel intensitatea cu care trebuie să prețuim vârstnicii, considerați, pe bună dreptate, a fi un izvor de înțelepciune, respect și bun-simț.

Pe data de 1 octombrie am sărbătorit „Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice”, o zi ce trebuie dedicată în totalitate persoanelor în vârstă, o zi care trebuie să atragă atenția generațiilor mai tinere asupra greutăților pe care vârstnicii sunt nevoiți să le înfrunte, măcar o zi în care să punem în aplicare proiecte și acțiuni menite să le reducă bătrânilor noștri greutățile și, pe cât posibil, să-i ajute să ducă viața pe care o merită după atâția ani de realizări și încercări.

În ultimii ani, în societatea românească s-au produs numeroase schimbări ce au afectat toate domeniile, iar bătrânii au rămas pe un prag al societății undeva la limita dintre existență și supraviețuire. Tindem să uităm tot mai mult să prețuim și să respectăm bătrânii, uitând adesea că, din simplă nepăsare, îi condamnăm să trăiască înfruntând numeroase greutăți la o vârstă înaintată.

De aceea, doresc, cu această ocazie, să vă propun, stimați colegi, să nu uităm că fiecare dintre noi are în colegii persoane în vârstă, cărora le este, de cele mai multe ori, extrem de dificil să se deplaseze până la cabinetele parlamentare, dar care se confruntă mereu cu numeroase probleme și au nevoie de ajutor. Ca urmare a acestei situații, în Iași am inițiat programul „Audiențe la domiciliu pentru persoanele în vârstă”, program ce presupune deplasarea demnitarului la domiciliul persoanelor în vârstă pentru a acorda audiențe cel puțin o dată pe lună. Vă îndemn din inimă să inițiați același program și în colegiile dumneavoastră, pentru ca bătrânii din România să nu mai primească atenția cuvenită doar în campaniile electorale, urmând ca în restul timpului să se simtă marginalizați și ignorați de clasa politică românească.

Nu trebuie să uităm, stimați colegi, că bătrânii noștri au dreptul la independență, integrare socială și demnitate. Să încercăm împreună un gest de solidaritate umană și socială, redându-le demnitatea de a se bucura de viață, tratându-i cu respect, ajutându-i să se simtă integrați în societate, activi și, mai ales, prețuiți.

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Astăzi, onorat Senat, doresc să vă fac cunoscut faptul că județul Alba este primul județ din țară care dispune de o hartă eoliană.

Harta a fost realizată în cadrul proiectului internațional dezvoltat între Consiliul Județean Alba și Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ), intitulat „Identificarea și promovarea potențialului de energie regenerabilă în județul Alba”.

Activitățile proiectului, desfășurat între octombrie 2008 și octombrie 2010, au fost legate de identificarea siturilor cu potențial pentru centralele eoliene, precum și de realizarea de măsurători de vânt semnificative pentru județul Alba. Rezultatele sunt publicate în forma unei hărți eoliene detaliate, care arată potențialul de energie eoliană existent în zona județului.

„Costurile acestui proiect au fost suportate în mare parte de Guvernul german, care a alocat 200.000 de euro, iar 100.000 de euro au fost investiți de IWC, o companie cu sediul în Husum, care a format un parteneriat public-privat cu GTZ pentru implementarea proiectului.”, a declarat vineri, într-o conferință de presă la Alba Iulia, reprezentantul GTZ, Bruno Wilhelm. Consiliul Județean Alba a contribuit cu 5.000 de euro în acest proiect și cu personal calificat pentru realizarea studiului.

Directorul Agenției Locale de Energie Alba (ALEA), Florin Andronescu, a precizat că harta de potențial a vânturilor din județul Alba a fost realizată după măsurători profesioniste desfășurate timp de opt luni și ale căror rezultate au fost coroborate cu datele istorice ale stațiilor meteo existente pentru zona județului Alba.

O hartă a potențialului eolian este foarte importantă, chiar decisivă în identificarea unor zone care, la rândul lor, pot fi rentabile, din punct de vedere economic, pentru producerea de energie eoliană. Cu toate acestea, este necesară realizarea unei măsurători suplimentare a vântului în zona centrului de greutate, pe o durată minimă de un an, pentru a stabili datele exacte ale unei investiții ulterioare.

Rezultatele proiectului comun cu partea germană arată că Alba are un potențial eolian substanțial în zone limitate, respectiv în zona Munților Apuseni și în Munții Sebeșului, adevărate provocări din punct de vedere logistic și al infrastructurii.

Declarația politică se intitulează „PSD discută iar despre impozitarea veniturilor celor care muncesc mai mult”.

PSD lucrează la mai multe scenarii de impozitare progresivă, variantele urmând să fie incluse în programul de guvernare al social-democraților, care va fi prezentat pe 16 octombrie. Unul dintre scenarii presupune impozit zero pentru veniturile de până în 1.000 de lei pe lună, a declarat luni președintele PSD, Victor Ponta, la B1 TV. În ceea ce privește veniturile mari, impozitul ar putea fi de 25% sau de 35%. De asemenea, a fost luat în calcul și un impozit maxim de 40% pentru cei cu venituri foarte mari, de peste 10.000 de lei.

Băieții ăștia „roșii” sunt o catastrofă! Cuba, condusă de camaradul lui Che de Românica, Fidel – care a spus recent că nu poate fi un model economic nici măcar pentru ea însăși –, ar fi raiul pe pământ în comparație cu ce ar fi România condusă de Che de plastilină Ponta Victor.

Pe lângă bazaconia cu impozitarea progresivă, acum, când suntem vai de mama noastră cu clasa mijlocie, ceea ce ar însemna ca la 5.000 de lei să plătești dări de 56%, adică să ajungi ca ăla care nu muncește, am mai auzit o tâmpenie. Zicea Victoraș că nu vor fi stimulate firmele cu performanțe (gen Ford sau Nokia), ci cele care angajează mulți oameni. Vă dați seama ce e în capul lui? Un colectiv de 100 de oameni care face o rachetă intercontinentală e impozitat la sânge, dar o fabrică de împachetat fum, cu 10.000 de angajați, primește stimulent de la stat. În capul pesedeilor nu este să faci producție, produse, servicii, ceva util, ci să ții, oricum, oamenii legați de nimic. Greu de depistat o găunoșenie mai mare, credeam eu până acum. Iată că m-am înșelat.

Cum rămâne cu „toți oamenii sunt egali în fața legii”? De ce să fie „pedepsiți” cei care câștigă mai bine cu un impozit mai mare? Pentru că muncesc mai mult și mai eficient? Adică nu mai munciți, băieți, că dacă munciți mai mult plătiți impozite mai mari..., și voi, ăștia care aveți ceva în cap, valea spre alte țări, tată... Aici se prețuiește prostimea care câștigă puțin, nu voi.

Propun salariu egal în toată țara de 1.000 RON. Propun ca toată lumea să aibă același salariu, ca să nu mai zică nimeni nimic. Propun o nouă idee democratică: clasa proletară multilateral dezvoltată... pe orizontală! Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „1 octombrie – Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice”.

La 1 octombrie, Națiunile Unite și statele membre au sărbătorit Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice.

În 2010, evenimentul are o semnificație specială, pentru că vorbim despre cea de-a 20-a aniversare a acestei zile internaționale și pentru că ea a fost celebrată în contextul evaluărilor de ansamblu care se fac la nivel global privind stadiul și perspectivele realizării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Am considerat că este necesar să marcăm această zi și în Parlament, dată fiind relevanța temei într-o țară ai cărei cetățeni sunt tot mai vârstnici și, mai îngrijorător, tot mai puțini.

De altfel, suntem martorii unei adevărate revoluții demografice pe întreg mapamondul. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, în prezent, 600 de milioane dintre locuitorii planetei au cel puțin 60 de ani. Numărul lor se va dubla până în 2025 și va ajunge la două miliarde în 2050.

Și populația României îmbătrânește lent, dar continuu. Dacă în 1992 ponderea persoanelor de 65 de ani și peste era de 11%, în anul 2009 ea a crescut la 14,9%.

În cadrul populației vârstnice, care nu poate fi privită ca o entitate omogenă, se observă tendința de creștere mai mare a numărului „vârstnicilor mai bătrâni” (75 de ani și peste), față de numărul „vârstnicilor mai tineri” (65–74 de ani). Trebuie menționat și că fenomenul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural decât în urban.

La fel ca majoritatea țărilor europene, ne confruntăm deja cu consecințele economice și sociale complexe ale acestor evoluții demografice. În România, unde îngrijirea persoanelor în vârstă, cu sau fără suferințe patente, a avut o poziție tradițională în cadrul familiei, potențialul de îngrijire al persoanelor vârstnice s-a diminuat, pe fondul migrației interne și externe a forței de muncă și al consecințelor crizei economice. Cu atât mai dificilă este situația persoanelor vârstnice singure, cele mai dependente de ajutorul public.

Subcomisia senatorială pentru populație și dezvoltare a tras nenumărate semnale de alarmă asupra urgenței adoptării unor măsuri durabile – mai corect, a unei strategii – prin care să atenuăm impactul îmbătrânirii populației și al declinului demografic și să prevenim accentuarea acestor fenomene.

Declarația politică se intitulează „Un sistem electoral corect”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În orice stat democratic conducerea acestuia este asigurată prin consultarea cetățenilor, ținându-se cont de voința, interesele și aspirațiile acestora.

În mod firesc, puterea supremă revine poporului, fiind exercitată de către reprezentanți aleși conform unui sistem electoral liber și just. Cu alte cuvinte, premisele unei democrații corect înțelese pleacă, în primul rând, de la adoptarea unei legi electorale coerente, care să respecte principiile înscrise în Constituție și să asigure atribuirea mandatelor parlamentarilor în mod corect.

Suntem la jumătatea ciclului electoral. Ar fi trebuit să legiferăm soluții, însă constat că nu am tras nici măcar concluziile cu privire la defectele sistemului electoral actual. De aceea, am să le enumăr, spre aducere-aminte:

1. Majorități fragile, datorate sistemului proporțional – scopul unor alegeri este acordarea unui mandat unei majorități alese de electorat, însă sistemul de vot proporțional pe care România îl folosește de 20 de ani fragmentează spectrul parlamentar. În sistemul proporțional, din rezultatele alegerilor nu poți deduce direct formula arcului guvernamental.

2. Accesul partidelor extremiste în Parlament – acesta este tot un defect al sistemului proporțional. Prin natura lor, partidele extremiste au un electorat redus, doar pragul de 5% le-a scos din Parlamentul actual, însă dificultățile economice și sociale le pot aduce înapoi, chiar în condițiile existenței

acestui prag. Doriți să îi avem colegi în următorul ciclu electoral pe reprezentanții acestor partide?

3. Colegii trasate incorect – împărțirea colegiilor a făcut din țara noastră unul dintre cele mai flagrante cazuri de manipulare a granițelor colegiilor electorale. Unele sunt excesiv de mari, altele excesiv de mici. Multe sunt trasate „cu dedicație”. Gruparea, după plac, a alegătorilor în funcție de culoarea politică înseamnă că aleșii au ajuns să își aleagă alegătorii.

4. Lipsa de reprezentativitate – aici mă refer în special la sistemul de vot într-un singur tur pentru președintele de consiliu județean, care permite, matematic, alegerea unui candidat detestat de o majoritate a alegătorilor.

5. Lipsa de popularitate – votul proporțional nu se bucură de susținerea electoratului. Dimpotrivă, să nu uităm că la referendumul din noiembrie 2007 imensa majoritate (82%) a celor prezenți la vot și-a declarat sprijinul pentru un sistem de vot majoritar în două tururi.

6. Lipsa de legitimitate – nevoia de a asigura proporționalitatea la nivelul partidelor a dus la distorsiuni inacceptabile. La ultimele alegeri generale, candidați care au câștigat colegiile au fost privați de mandat, candidați care au pierdut colegiile au primit mandat. Electoratul a fost tras pe sfoară. I s-a spus că alege oameni și, de fapt, s-au ales partide, chiar dacă pentru asta unii oameni au trebuit dați la o parte.

7. Lipsa de logică – avem un sistem identic de vot pentru Cameră și pentru Senat. Atunci ce sens mai are bicameralismul?

8. Lipsa de adecvare – pentru alegerea consilierilor județeni și locali avem același sistem de vot, pe liste blocate, și la nivelul Capitalei, și la nivelul unor comune mici.

Declarația politică este intitulată „Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice”.

În urmă cu 19 ani, Organizația Națiunilor Unite a stabilit ca ziua de 1 octombrie să fie sărbătorită drept Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, pentru contribuția lor la dezvoltarea societății. De atunci, în fiecare an, pe mapamond au loc manifestări destinate exclusiv persoanelor de vârsta a treia.

Această zi nu trebuie să constituie pentru noi doar un act de celebrare, ci și un prilej pentru a-i omagia pe cei ajunși în această etapă a vieții, când sufletul se hrănește mai mult cu amintiri și cu speranțe, iar trupul dă semne de neputință în raport cu voința și cu trebuințele lor. Este, totodată, și un prilej de reflecție asupra condiției pensionarilor, de analizare a problemelor reale, deseori foarte dificile, pe care le au de rezolvat oamenii vârstnici din toată țara.

Cu fiecare zi suntem cu toții mai în vârstă, cu o zi mai aproape de veșnicie. Pentru o categorie de semeni ai noștri, vârstnicii, această unitate de măsură a vremelniciei este mai gravă, pentru că este mai grea, mai încărcată de amintiri, de neputințe, de boli, de însingurare, de gândul la marea trecere.

Dar, așa cum toamna nu e doar încheierea exuberanței estivale, ci și răstimpul roadelor, tot astfel vârsta senectuții nu socotește doar ce a risipit, ce a mai rămas, ci și ce a adunat. Tocmai de aceea, ziua de 1 octombrie a fost declarată de ONU „Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice” pentru a ne sensibiliza asupra condiției, respectabile și vulnerabile, a acestor persoane, pentru a ne manifesta solidaritatea cu dânșii, mai ales în aceste vremuri de încercare. Nu trebuie să-i uităm pe cei care 40 sau 45 de ani și-au făcut datoria față de țară și față de generația actuală.

Vârstnicii, seniorii, reprezintă, în prezent, o categorie marginalizată de 20 de ani. Foarte mulți dintre aceștia trăiesc într-o nemeritată și uimitoare sărăcie, dar, pentru a ieși din această situație creată de-a lungul anilor de după prăbușirea regimului comunist, trebuie să reevaluăm în primul rând legislația.

Legea pensiilor, contestată vehement de opoziție, a fost elaborată tocmai pentru eliminarea anomaliilor care au condus la situația de azi. Nu putem fi de acord cu

pensionarea anticipată pe bandă rulantă. La Congresul național al pensionarilor din 2008 s-a căzut de acord ca această noțiune să dispară. Nici pensionările nejustificate pe caz de boală nu mai trebuie perpetuate.

Ni s-a imputat adesea că evocăm erorile trecutului, care au generat greutățile cu care se confruntă azi pensionarii României, dar prezentul nu poate fi explicat fără cunoașterea trecutului, pentru că astfel nu vom putea proiecta nici viitorul. Este absolut necesar să existe preocupare din partea tuturor celor care au puterea să decidă în privința condiției pensionarilor, pentru a găsi, cât mai grabnic, soluții pentru îmbunătățirea traiului zilnic al persoanelor în vârstă. Dovada acestei preocupări vine din partea coaliției aflate la putere tocmai prin noua lege a pensiilor.

Ieșirea la pensie este un eveniment deosebit de important în viața fiecăruia dintre noi, dar acest eveniment nu trebuie să mai fie însoțit de sentimentul dureros al inutilității pensionarului pentru societate. Considerăm că este de datoria noastră să susținem demersul Guvernului și facem apel la toți demnitarii responsabili să ni se alăture în acest demers. Este datoria noastră morală și, în același timp, constituțională.

Convinși fiind că pensionarii, în general vârstnicii, constituie categoria socială cea mai vulnerabilă în această perioadă, credem că este necesar să intre cât mai curând în vigoare o lege a pensiilor bazată pe analiza corectă a indicatorilor de bază ai pensiilor, pe stabilirea valorii punctului de pensie, pe raportul echitabil dintre pensii și salarii, pe calcularea realistă a procentului din PIB alocat pentru plata pensiilor.

Nu în ultimul rând, adresăm cu această ocazie festivă multă sănătate și viață lungă tuturor celor sărbătoriți de ziua lor internațională.

Declarația politică se intitulează „Consumatori _versus_ furnizori”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a expune o problemă eminamente socială, dar care este susținută de reprezentanți ai tuturor formațiunilor politice din Parlament și care va deveni, cu siguranță, o chestiune cu iz politic. Aici nu e vorba de ideologie, de doctrină, ci de capacitatea noastră de a înțelege că, înainte de a ține cont de cele enumerate anterior, o politică publică trebuie să țină cont, înainte de orice, de interesele cetățenilor.

Din păcate, în ultimii 20 de ani atât clasa politică, pe de o parte, cât și experții, pe de altă parte, de prea multe ori au pus în umbră interesele beneficiarilor, și asta cu precădere atunci când cei care furnizau un serviciu de utilitate publică erau firme străine.

Bineînțeles că, odată cu înmulțirea numărului de operatori de servicii, acest prost obicei a devenit o regulă inclusiv pentru furnizorii locali, care, treptat, au început să influențeze capacitatea de decizie a autorităților locale și centrale în favoarea lor și în defavoarea beneficiarilor.

În aceste condiții, de cele mai multe ori, cetățenii sunt tratați necorespunzător de acești operatori, care stipulează în contractele-cadru tot felul de clauze care sunt în dezavantajul beneficiarilor acestor servicii. Nimeni nu pare interesat de sumele pe care acești operatori le investesc în infrastructură în vederea creșterii calității serviciilor pe care le oferă sau, mai bine spus, nimeni nu este interesat de faptul că acești operatori nu fac investiții, ci doar spoliază beneficiarii.

Nici pe departe să am vreo intenție de a face un discurs populist de la tribuna Senatului, deși în ultimii 20 de ani, dacă cineva s-a exprimat în favoarea celor mulți, a fost acuzat ca fiind demagog. Punerea beneficiarilor la adăpostul instituției concilierii directe nu este însă decât un proiect prin care dorim să legiferăm în favoarea celor mulți.

Ei bine, aceste firme și firmulițe, în ultimii ani, indiferent de culoarea politică a celor aflați la putere, au reușit să impună în relația lor cu cetățeanul un raport de inegalitate în care acesta din urmă este tratat cu indiferență. Potrivit filozofiei acestor operatori, beneficiarii nu au decât obligații, pe care trebuie să le ducă la îndeplinire.

Declarația politică este intitulată „Denigrarea gratuită, adusă la rang de modă”.

„O persoană foarte inteligentă, ambițioasă, foarte talentată în a lucra cu oamenii și un excelent chimist. Cred că, implicându-se în politică, are un rol important de jucat pentru știință și cred, de asemenea, că poate să fie foarte util pentru comunitatea de oameni de știință din România, unde, în mod evident, mai sunt multe de făcut pentru a aduce în față cercetarea și aplicațiile sale.”

Asta spunea, anul trecut, Jean-Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel pentru chimie, despre actualul ministru al educației, cercetării, tineretului și sportului Daniel Funeriu.

În acest sfârșit de săptămână am privit consternat cum televiziunile de știri și ziarele au titrat mare că ministrul Daniel Funeriu are doar 11 clase. Așa-zișii jurnaliști deontologi și tot felul de autointitulați analiști politici s-au înghesuit în studiourile televiziunilor, unde l-au batjocorit de-a dreptul pe ministrul Funeriu, comentând, cu o prefăcută îngrijorare, viitorul învățământului, în contextul în care cel care conduce acest sistem a avut „tupeul” de a se remarca peste hotare și de a-și finaliza studiile la școli prestigioase din străinătate.

Domnilor,

Orice se poate spune despre ministrul Funeriu, dar nu că nu are școală! Acest om a fost apreciat în străinătate, dovadă fiind activitatea desfășurată în Franța, Germania, dar și Japonia, unde a lucrat pentru Guvern. Numai noi, românii, nu știm să îl apreciem la adevărata sa valoare, ci, din contră, îl împroșcăm cu noroi. Alte țări s-au mândrit cu acest om, au folosit experiența dumnealui, iar noi, în loc să facem la fel, îl denigrăm gratuit, dar ne plângem că valorile ne pleacă în străinătate.

Nu vreau să mă transform în avocatul domnului Funeriu, dar sunt avocatul adevărului și pledez pentru corecta informare a publicului. Dacă e să gândim la rece, singura vină a ministrului educației este aceea că nu și-a echivalat studiile.

Curiozitatea m-a împins să îi telefonez și să îl întreb de ce nu a făcut-o. Mi-a spus că nu a dorit să beneficieze de un tratament preferențial din partea subordonaților săi din Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor și nici nu intenționează să ocupe vreun post în vreo universitate din România, ca să aibă nevoie de echivalarea studiilor făcute în străinătate.

Declarația politică se intitulează „Politica și cuvintele de mahala”.

Într-o societate democratică, și partidele aflate la putere, dar și cele aflate în opoziție urmăresc aceleași scopuri și interese politice. Ceea ce le deosebește reprezintă doar modalitatea prin care le înfăptuiesc, căile, mijloacele alese, într-un cuvânt, paradigmele doctrinare.

Din păcate, o parte dintre colegii noștri înțeleg atât să folosească mijloace neadecvate de exprimare, dar și să manifeste o lipsă de respect față de ceilalți colegi, dar și față de cetățenii pe care îi reprezintă și care i-au ales să le reprezinte interesele.

Am rămas uluit să constat alocuțiunile folosite în plenul reunit al celor două Camere. Expresii precum „bădăran”, „hoț” erau folosite cu atâta lejeritate, încât nu am putut să nu mă întreb dacă jignirile și trivialitățile folosite în lupta dintre putere și opoziție nu coboară sub limita admisă în ceea ce privește demnitatea și prestigiul instituției Parlamentului.

Nu este suficient că nivelul de încredere al cetățenilor referitor la instituția Parlamentului este sub 20%... Cu atât mai mult, în acțiunile noastre, în lupta politică suntem obligați să luăm atitudine și să decidem dacă suntem de acord sau nu cu un astfel de comportament.

Ce putem face pentru a nu risca să transformăm una dintre cele mai importante instituții ale statului de drept într-un loc unde nu mai există bun-simț, iar manifestările sunt dezonorante și incompatibile cu statutul de deputat și senator?

Să te adresezi președintelui Camerei Deputaților cu apelativul „doamnă” sau „domnișoară” reprezintă o atitudine sfidătoare la adresa celui de-al treilea om în stat, în condițiile în care inclusiv în Parlamentul European termenii „doamnă” și „domn” au fost interziși printr-un ghid intitulat „Limbajul neutru din punct de vedere al genului”.

Să nu devenim ignoranți și să credem că, dacă schimburile de replici dintre putere și opoziție nu se mai desfășoară în limitele decenței pe care ne-o impune statutul, nu ne vede și nu ne aude nimeni. Cetățenii ne vor sancționa dur și vor fi profund dezamăgiți, dacă nu cumva deja sunt dezamăgiți de acest comportament, pe care eu, personal, îl dezaprob și consider că nu face cinste unicei autorități legiuitoare a țării.

Declarația politică este intitulată „Ce ar reprezenta pentru România un nou acord cu FMI?”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Țara noastră se apropie de momentul semnării unui nou acord cu Fondul Monetar Internațional. Toată lumea pare a fi obișnuită cu ideea unei supraîndatorări la acest creditor care ne impune condiții drastice de strângere a curelei pentru ani buni.

Pentru mulți dintre noi, un nou acord înseamnă și o nouă datorie. Guvernanții noștri înșiși se contrazic, de câteva luni bune, în privința aceasta. În timp ce președintele Băsescu a afirmat și de la tribuna Parlamentului, în urmă cu doar două săptămâni, că România trebuie să împrumute bani de la Fond „pentru investiții, și nu pentru consum”, membri ai Guvernului, foști sau actuali, au susținut, în contradictoriu cu șeful statului, că un nou acord va însemna „nu un împrumut, ci asistență, ca să nu te duci în faliment”.

Să ne reamintim că, în luna iunie a acestui an, reprezentantul nostru la FMI, Mihai Tănăsescu, într-o analiză a situației economice a României și a gradului ei de îndatorare, a menționat că ar fi de dorit ca statul român, în momentul în care vor începe negocierile pentru un nou acord, să evite categoric tipul de acord care prevede un nou credit. El a precizat că, în cazul unui nou acord cu FMI, Guvernul are la dispoziție trei posibilități, dintre care una nu este deloc cea potrivită, respectiv cea actuală.

„Una dintre ipoteze este un acord de tip _precautionary stand-by_ , care nu implică eliberarea de tranșe, având în vedere că rezerva BNR este solidă, dar ar implica un tip de colaborare pe anumite subiecte foarte bine definite, cum ar fi consolidarea fiscală, reformele structurale și întărirea sistemului financiar. A doua posibilitate poate să fie un acord _stand-by_ de tipul actual, dar cred că, după ce acesta va fi terminat, această soluție nu este probabil cea mai bună.”

Mihai Tănăsescu a precizat că a treia variantă ar fi o linie flexibilă de credit, ale cărei condiții vor fi stabilite în funcție de modul de derulare a actualului acord.

Partidul Social Democrat își dorește acum continuarea unui acord cu FMI, dar sub alte auspicii decât cele înrobitoare la care ne-a supus până acum președintele țării. Vrem un acord tip auditare, pe care să-l derulăm în comun cu Comisia Europeană și fără să ne mai îndatorăm. De fapt, vrem să dăm un semnal clar de credibilitate piețelor internaționale, principalilor investitori și băncilor comerciale. De mai bine de un an, banii de la FMI au fost extrem de prost gestionați, acoperind „găuri negre” ale unui management guvernamental defectuos, la fel ca și Legea pensiilor în prezent.

Declarația politică se intitulează „Legea pensiilor, la mâna a «nouă oameni furioși»”.

Cei nouă judecători ai Curții Constituționale au amânat pentru data de 6 octombrie verdictul în cazul sesizării de neconstituționalitate a recent adoptatei Legi a pensiilor, sesizare depusă de partidul nostru și, în paralel, și de PNL.

Partidul Social Democrat a anexat în plus la sesizarea sa de neconstituționalitate a legii și plângerea penală pe care a depus-o la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva președintelui Camerei Deputaților, Roberta Anastase, și a secretarului Sever Voinescu, pe care îi acuzăm de abuz în serviciu, fals și uz de fals.

Principala cauză a acestui demers este faptul că, în primul rând, legea a fost adoptată prin fraudă în privința numărului de voturi și, în al doilea rând, pentru că nu vedem sensul editării unui nou act normativ în domenii care au fost deja reglementate. Cele câteva prevederi cu caracter de noutate – precum modificarea vârstei de pensionare și a cuantumului pensiilor anticipate parțiale – ar fi putut fi instituite sub formă de modificări punctuale, așa cum se obișnuiește de regulă, dacă vrem să lucrăm cu profesionalism, și nu doar electoral, deși nu vedem cărui electorat vă adresați.

În sesizarea noastră de neconstituționalitate ne referim la elemente punctuale precum:

– încălcarea prevederilor constituționale prin care se stipulează că un act normativ nu poate desființa un drept câștigat;

– prevederile Legii pensiilor sunt contrare dispozițiilor art. 47 alin. (1) și art. 135 alin. (2) din Constituție, care stabilesc în sarcina statului obligația de a asigura un nivel de trai decent;

– dispozițiile Legii pensiilor încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, care consacră ca inviolabil principiul neretroactivității legii.

Săptămâna aceasta va fi una decisivă pentru următoarele noastre decizii politice. Imediat după decizia Curții Constituționale, vom acționa în conformitate cu legile în vigoare și cu așteptările electoratului nostru și vom decide care este cea mai bună cale de urmat pentru sancționarea girului pe care președintele țării l-a dat conducerii Camerei Deputaților pentru fraudarea votului la Legea pensiilor.

Declarația politică este intitulată „Pensii mici, medicamente scumpe, umilință și batjocură – cadoul Guvernului Băsescu–Boc pentru vârstnici de ziua lor”.

Stimați colegi,

Am sărbătorit vineri „Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice”, eveniment dedicat prin excelență celor care, prin munca și sacrificiul lor, au pus bazele a ceea ce suntem noi astăzi.

Câte n-am putea spune la asemenea sărbătoare: devotament, bătrâneți liniștite, seninătate, demnitate etcetera, etcetera... Sau cel puțin așa cuvinte ar trebui să conțină discursurile derulate în cinstea acestei zile într-o țară normală. La noi însă termenii sunt alții: umilință, batjocură, îmbrânceli, ignoranță, fraudă.

Și cum să vorbești despre bătrâneți liniștite în România, când pensiile au ajuns atât de ridicol de mici? Și cum să vorbești despre liniște, când președintele acestei țări și-a pus în cap să aplice un impozit și pensiilor ridicol de mici? Cum să vorbești despre demnitatea persoanelor vârstnice, când tu, Guvern, faci tot ce-ți stă în puteri ca să calci în picioare această categorie socială?

În schimb, cum să nu vorbești despre umilință, atunci când tu, partid aflat la putere, votezi zâmbitor ca punctul de pensie să nu crească la 45%? De parcă ar fi fost un salt uriaș pentru bătrânii cu câteva sute de lei.

Cum să nu vorbești despre batjocură, când tu, partid aflat la putere, duci vârsta de pensionare a femeilor până la 65 de ani și plusezi cu impozitarea pensiilor mici, pentru ca, apoi, să vii și să aberezi la televizor cum că așa e peste tot în UE?

Păi îți spun eu, PDL, cum e în UE. Bulgaria, Slovenia, Lituania nu impozitează pensiile, iar Germania, Norvegia, Austria, Portugalia, Slovenia, Suedia, Finlanda, Letonia, Cipru, Malta nu impozitează pensiile mici. Cât despre țările care aplică impozit pe pensii, acolo discutăm despre valori ce depășesc visele noastre cele mai frumoase. Poate află și președintele lucrurile astea, poate află că principiul fundamental de la care se pleacă în țările civilizate este acela că bătrânețea nu trebuie să fie sinonimă cu sărăcia.

Revenind, cum să nu vorbești despre îmbrânceli, când sistemul pe care-l patronezi face ca, lună de lună, sute de pensionari să se lupte la propriu pentru un bilet de tratament?

Declarația politică se intitulează „Guvernul criminal și disponibilizările din administrația publică”.

„Nu cei care pleacă și rămân în străinătate reprezintă fuga creierelor, ci cei care se întorc și sunt nefolosiți. Asta e ceva criminal.”

Am dorit să încep declarația mea politică de astăzi cu acest citat din Andrei Pleșu pentru a mă referi la un subiect extrem de important pentru guvernarea sub actualul Cabinet Boc–Băsescu: politica de resurse umane din administrația publică sau mai bine ar fi trebuit să spun lipsa unei asemenea politici de resurse umane.

Pentru modul în care actualii guvernanți înțeleg să gestioneze resursele umane pe care le au deja la dispoziție, sunt elocvente cazurile absolvenților Bursei speciale „Guvernul României” și ale managerilor publici.

Scopul ambelor programe de formare profesională a fost de a aduce tineri bine pregătiți în administrație, astfel încât ei să joace rolul de agenți ai schimbării și să reformeze instituțiile statului. Sute de tineri au fost instruiți și trimiși să studieze în străinătate cu promisiunea că la întoarcere vor primi un post de conducere bine plătit în administrația publică românească. Practic, ce s-a întâmplat? Statul român i-a păcălit, fie nu li s-au mai găsit posturi, fie pozițiile de conducere au devenit, brusc, de execuție și salariile le-au fost tăiate, astfel că reforma s-a cam împotmolit.

În cazul bursierilor Guvernului, de mai bine de doi ani de când s-au întors în țară primii dintre ei, instituțiile statului nu au fost în stare să-i plaseze în posturile în care ar fi putut face ceva pentru o schimbare reală în administrație. Niciunul dintre ei nu a fost angajat conform contractului.

Managerii publici au fost ceva mai norocoși. Deși cu mari dificultăți, până la urmă totuși li s-au găsit posturi, numai că nu în conducerea instituțiilor, ci doar la nivel de execuție, adică au devenit manageri publici doar cu numele.

Astăzi, pe motiv de criză, toți acești tineri valoroși care nu au fost puși în valoare până acum sunt primii care suportă consecințele politicii Cabinetului Boc, ei trebuie să plece și,

culmea, pe motivul că sunt mai bine pregătiți decât ceilalți funcționari, și astfel nu vor avea probleme, că se vor descurca ei...

Declarația politică este intitulată „Tökés pescuiește iar în ape tulburi”.

László Tökés a sărit iar peste cal. Fostul episcop reformat de Piatra Craiului, actualmente președinte al Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania și vicepreședinte al Parlamentului European, agită iar spiritele în Ardeal prin declarații pe tema autonomiei teritoriale pe criterii etnice pentru maghiari.

În miezul verii, Tökés a inflamat spiritele ridicând problema autonomiei așa-zisului Ținut Secuiesc la Universitatea de vară „Tusvanyos” de la Băile Tușnad, unde au fost prezenți și Președintele României, Traian Băsescu, și premierul Ungariei, Viktor Orbán, care l-au sprijinit substanțial să ajungă vicepreședinte al Parlamentului European. Cu acel prilej, Tökés a declarat că, dacă o microregiune precum Kosovo și-a dobândit autonomia, același lucru ar fi posibil și în Ținutul Secuiesc, iar, dacă va fi nevoie, secuimea va trebui să iasă în stradă.

Săptămâna trecută, László Tökés a declarat, într-o conferință de presă la Oradea, că dorește introducerea autonomiei teritoriale și în județele Satu Mare și Bihor, amândouă aflate la granița cu Ungaria. „Avem de gând să introducem autonomia teritorială – cu consimțământul politicului românesc, desigur, prin înțelegere reciprocă – și în alte regiuni în afara secuimii, în ținuturile așa-numite Partium, adică Bihor și Satu Mare, unde suntem într-o relativă majoritate, într-o oarecare regiune restrânsă.”, a afirmat textual Tökés.

Acesta a precizat că o astfel de autonomie ar fi avantajoasă și pentru românii care locuiesc în zonele respective, oferind exemplul regiunii Catalonia din Spania, în care, în opinia sa, „mii și mii de spanioli se mută” pentru că nivelul de trai este cel mai înalt.

László Tökés vorbește ori numai ca să se audă, ori pentru a-i deruta pe unii în necunoștință de cauză. În primul rând, nu se poate vorbi despre o relativă majoritate a maghiarilor în cele două județe din nord-vestul Românei, în condițiile în care ponderea lor este de 35% în județul Satu Mare și de 25% în județul Bihor. Este cu totul altceva relativa majoritate pe care un partid al minorității maghiare, este vorba de UDMR, o deține în consiliile județene și în unele consilii

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori să vă atrag astăzi atenția asupra a încă unei ticăloșii premeditate a actualei puteri. După cum știți, în conformitate cu prevederile unei ordonanțe promovate de Guvern, primăriile vor primi bani, începând cu anul 2011, pe principiul scăderii continue a datoriilor din anul precedent. Aparent, un principiu corect, dar se pune întrebarea cine și-a plătit datoriile, în condițiile în care Guvernul a făcut de curând o rectificare negativă. Răspunsul este unul simplu: cine a avut bani!

A doua întrebare vine pe cale logică: de unde au avut bani anumite primării? Răspuns: de la Guvernul Boc. Dacă mai întrebăm și de ce, este clar: pentru că sunt primari PDL-iști! Stimate colege și stimați colegi,

Pentru a nu fi acuzat că fac declarații fără acoperire, vă aduc la cunoștință că un studiu prezentat de Institutul pentru Politici Publice a indicat că peste 70% din primarii care au obținut în 2009 bani din Fondul de rezervă al Guvernului aparțin PDL, iar dacă am avea și statistica oficială pe 2010, probabil că procentul ar fi de 90%, procent crescut în urma a două hotărâri de guvern, una emisă acum câteva luni, iar cealaltă emisă zilele acestea. În sesiunea extraordinară a Senatului din această toamnă, i-am atras atenția premierului Emil Boc, în plen, că în ultima perioadă a alocat bani mai mulți primăriilor PDL-iste. Dânsul a negat.

Rezultatul negativ obținut prin implementarea unei asemenea măsuri a fost unul dublu: pe de o parte, alocarea directă a dus la folosirea ineficientă a banilor, deoarece nu toți primarii ce sunt încă membri ai partidului de guvernământ aveau proiecte pentru finanțările alocate, astfel încât banii se cheltuiesc, de cele mai multe ori, pe principiul „a turna apă în nisip, ca apoi să te întrebi unde este apa”, iar, pe de altă parte, alocările de bani din ultimii doi ani dau posibilitatea, așa cum spuneam, ca pe baza formulei de calcul propuse de Guvern în ordonanța privind reorganizarea administrațiilor locale primăriile PDL să primească din nou – de această dată pe baze legale –, începând cu anul 2011, bani mult mai mulți decât celelalte primării din țară.

Declarația politică este intitulată „Cancerul de sân nu înseamnă condamnare la moarte!”.

La nivelul întregii lumi, ziua de 1 octombrie este desemnată „Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului de Sân”. Luna octombrie este dedicată prevenției și depistării cancerului de sân, prin diverse manifestări – celebre fiind iluminarea în roz a unor clădiri importante, simultan în mai multe orașe –, susținute de ample campanii mass-media, menite să ne ajute să conștientizăm că este mai ușor să previi decât să tratezi. Femeile pot evita din timp apariția cancerului de sân printr-un simplu control medical, care în cele mai multe cazuri reușește să salveze vieți.

Cancerul de sân este una dintre cele mai cumplite boli care le afectează pe femei. Trist este faptul că, anual, mii de femei sunt răpuse de această boală, iar numărul acestora este în creștere.

Cancerul de sân este o afecțiune în care celulele maligne (canceroase) se dezvoltă la nivelul țesutului sânului.

Cancerul de sân este o boală gravă, dar care se poate vindeca. Apare la orice vârstă, dar riscul de a dezvolta această afecțiune este mai crescut în preajma menopauzei (40–60 de ani). În majoritatea cazurilor, prima manifestare a cancerului de sân este un nodul descoperit de femeie sau de medic. Acest nodul este situat cel mai frecvent în porțiunea superioară a sânului, în apropierea axilei. Sânii femeilor pot dezvolta diferite tipuri de noduli, dar numai un mic procent dintre aceștia sunt maligni.

Cancerul mamar ocupă poziția a doua în clasamentul tipurilor de cancer cu cea mai mare frecvență pe plan mondial, după cel pulmonar, cu 1,38 milioane de cazuri noi descoperite în anul 2008, potrivit ONU. În Statele Unite ale Americii, 254.650 de noi cazuri de cancer mamar au fost diagnosticate în 2009.

Nu se știe cu exactitate cauza provocării cancerului la sân, însă știm că anumiți factori de risc sunt legați de această boală. Potrivit specialiștilor, factorii de risc în apariția acestui tip de cancer sunt: de ordin personal – precocitatea menstruațiilor, absența nașterilor (nuliparitate), o primă sarcină tardivă (după 35 de ani), menopauza tardivă; de ordin familial – antecedente de cancer de sân la membrii apropiați din familie, sugerând implicarea unor factori genetici. De asemenea, vârsta este și ea un factor de risc. 7% din cazurile de cancer de sân afectează femeile sub 40 de ani, acest procent crescând odată cu vârsta, 18% la 40–50 de ani, 32% la 50–60 de ani și 43% la peste 65 de ani. Mai multe cercetări au subliniat influența alimentației prea bogate în grăsimi de origine animală asupra apariției acestui tip de cancer.

Declarația politică este intitulată „Bătrânii României, încotro?”.

Stimați colegi,

În sesiunea ONU din februarie 1991, s-a stabilit ziua de 1 octombrie ca „Zi Internațională a Persoanelor în Vârstă”. Începând din anul 1998, și în România este sărbătorită Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice.

Înscrisă în calendar în dreptul datei de 1 octombrie, această sărbătoare nu trebuie să fie doar un act de celebrare, doar un omagiu adus celor ajunși în această etapă a vieții când sufletul se hrănește numai cu amintiri, ci și un prilej de reflecție asupra condiției de pensionari, de a face mai larg și mai bine cunoscute problemele reale, multe foarte grele, pe care le au de rezolvat oamenii vârstnici din toată țara.

Viața pentru foarte mulți dintre noi trece așa de ușor, etapele vieții se succed cu repeziciune, iar viața a demonstrat că etapa cea mai grea este bătrânețea.

Grija societății și, în special, a celor ce conduc destinele acestei țări ar trebui să se îndrepte, fără patimă politică, asupra problemelor pensionarilor, încât să asigure creșterea calității vieții pentru persoanele în vârstă și respectarea drepturilor lor pentru a putea trăi în demnitate. Aceasta este o datorie morală și, în același timp, constituțională.

Și-au pus guvernanții noștri întrebarea cum își desfășoară acești pensionari viața timp de o lună? Care sunt cheltuielile principale ale acestora? Mai pot pensionarii din România să cumpere o carte, să meargă la tratament într-o stațiune balneară?

Cinci milioane de oameni simt pe pielea lor degradarea condițiilor de viață și să nu uităm că vine o iarnă grea. În condițiile în care costurile pentru încălzirea locuințelor au crescut în ultimii ani foarte mult, pentru o familie de pensionari doar costul întreținerii se va ridica la o valoare ce egalează pensia a aproximativ 60% din pensionari.

Mulți dintre aceștia au nevoie de medicamente, al căror preț este, de asemenea, ridicat. Bunicii doresc să ofere o ciocolată nepoților lor și nu acceptă să fie dependenți de copiii lor pentru a-și acoperi parte din cheltuielile lunare.

Pentru a nu știu câta oară, guvernanții noștri uită că pensionarii au muncit o viață întreagă, că și-au plătit taxele și impozitele către stat, iar acum... au dreptul la un trai decent.

În timp ce la București sindicatele fac agenda zilnică, în județele Harghita și Covasna se semnalează, fără ca nicio autoritate centrală să ia act, o sumă de evenimente care se înscriu într-un demers care marchează disoluția statului român în zonă. Fie că este sărbătorit Horthy ca eliberator al orașului Miercurea-Ciuc, în condițiile în care în timpul Dictatului de la Viena au fost uciși 135.000 de evrei din zona ocupată și români aproape dublu, fie că sunt puse drapele secuiești, încălcându-se legile țării fără ca vreo autoritate a statului român să aibă cea mai mică reacție, fie că sunt reînviate afișele antievreiești în care se spune „Rușine să vă fie, iar ați cumpărat de la evrei!”, nimeni nu ia atitudine în privința încălcărilor legii și a ofenselor aduse statului.

În plus, dosarele privind urmăririle penale începute împotriva cetățenilor care fac aceste demersuri zac de luni bune, deoarece judecătorii au alte priorități.

De asemenea, în 29 septembrie, pe indicatorul de intrare în orașul Miercurea-Ciuc dinspre localitatea Leliceni, peste inscripția în limba română a denumirii orașului a fost lipită o inscripție în scrierea vechilor secui, cunoscută de cel mult 200 de persoane în cele două județe. Este o provocare marca László Tökés, care, în urmă cu două zile, cerea autonomia Bihorului și Oradiei, adică a așa-zisului Ținut al „Pietrei Craiului”, și punea inscripții bilingve în localități unde trăiesc sub 20% maghiari.

Documentarea afirmațiilor anterioare:

Procurorul-șef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, Florin Braic, a declarat că s-a început urmărirea

penală împotriva lui Csibi Barna, Szocs Tibor și Puskas Andras Miklos, în Dosarul 254/P/2010, pentru comiterea infracțiunilor de instigare la discriminare și constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist sau xenofob, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31 din 13 martie 2002.

Potrivit rezoluției de începere a urmăririi penale, semnată de procurorul Florin Braic, la începutul lunii aprilie cei trei tineri au depus la Primăria Miercurea-Ciuc, în numele organizației de tip extremist din Győr – Ungaria, „Mișcarea Garda Maghiară, Batalionul Wass Albert, Plutonul Secuiesc”, o cerere prin care solicitau aprobarea unei acțiuni „de atragere a atenției asupra efectelor negative ale vizionării super și hipermarketurilor”, acțiune pentru care au primit aprobare pentru data de 6 aprilie.

Declarația politică se intitulează „Verificarea legalității tranzacțiilor Daimler AG în România”.

În urma sancționării concernului Daimler AG de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite pentru practici comerciale ilegale – în special pentru oferirea de mită unor oficiali guvernamentali din mai multe state, inclusiv din Europa –, am solicitat Departamentului de Justiție al SUA să ne transmită dacă, în urma anchetei desfășurate, au descoperit date incriminatorii referitoare la tranzacțiile desfășurate de Concernul Daimler AG în România.

Reamintesc că în perioada 2007–2008, Primăria Generală a Municipiului București a achiziționat o mie de autobuze Mercedes, o tranzacție evaluată la aproximativ 200 de milioane de euro.

Răspunzând solicitării mele, domnul Gary G. Grindler, Procuror general adjunct al SUA, cel care a condus ancheta în cazul Daimler, mi-a comunicat că, în conformitate cu Tratatul România – SUA privind asistența judiciară în materie penală, vor colabora deschis cu partea română, însă, pentru a ne putea furniza eventuale informații, mărturii, declarații, documente, înregistrări, este necesară o solicitare expresă în acest sens din partea Ministerului Justiției din România, instituția abilitată prin tratat pentru a face asemenea demersuri.

Am solicitat domnului Cătălin Predoiu, ministrul justiției, să ne comunice dacă a cerut astfel de informații autorităților americane. Răspunzând acestei solicitări, ministrul justiției ne-a comunicat că poate face un asemenea demers numai în urma unor cereri formulate de autoritățile judiciare române, în speță Parchetul General.

Drept urmare, am înaintat o solicitare și doamnei Laura Codruța Kövesi, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a ne comunica dacă a fost demarată o anchetă referitoare la tranzacțiile desfășurate de Daimler AG în România, în urma confirmării practicilor ilegale desfășurate de concernul Daimler în mai multe state europene. Deși au trecut 30 de zile de la această solicitare, nu am primit încă niciun răspuns.

În acest interval, am dezbătut tema, încă o dată, cu ministrul justiției cu ocazia participării Domniei Sale la ședința Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. Cu acel prilej, domnul ministru Predoiu s-a angajat să-l sesizeze și Domnia Sa pe procurorul general în legătură cu suspiciunile legate de activitățile Daimler AG în România.

Declarația politică este intitulată „Alinarea românilor pe timp de criză”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Încă din vremurile vechi, în situații grele generate de războaie, foamete sau calamități românii au dovedit că știu să fie solidari, unindu-și eforturile pentru a trece mai ușor peste greutăți. Astăzi, nu s-a schimbat nimic, pentru că românii nu au uitat să fie solidari, ba mai mult, primesc tot ajutorul din partea autorităților locale și a Guvernului.

Iată astfel că, pentru a uita că frigiderul este gol și înghețat la fel ca buzunarele oamenilor, pentru a uita că vine o iarnă grea în care expresii cum sunt „să cumpărăm medicamente”, „să cumpărăm alimente” sau „să plătim întreținerea” vor deveni expresii tabu, aleșii noștri locali ne fac să ne bucurăm că în orașele noastre, ba chiar în comunele mai mari, începe să plouă, asemenea timpurilor biblice, nu cu mană, ci cu fântâni arteziene.

Da, e adevărat, cu fântâni arteziene, pentru că aleșii locali portocalii, de altfel oameni cu mândrie națională nemăsurată, doresc schimbarea la față a orașelor pe care le conduc. Astfel, România va depăși recordul unor țări cum este Finlanda, Țara celor 1.000 de lacuri, sau Croația, Țara celor 1.000 de insule, câștigându-și renumele „România, țara celor 1.000.000 de fântâni arteziene”.

Și pentru a fi un contributor demn la realizarea acestui deziderat scump pentru țară și imperios necesar mai ales în vremuri de criză gravă, întâiul cetățean al Slatinei, primarul Darius Vâlcov, a decis că trebuie să curgă apă..., apă prin fântânile arteziene pe care le-a construit și le va construi în Slatina pentru a-și spăla păcatele, hoțiile și, mai presus de toate, zecile de dosare de la DNA.

Inițial, am crezut că este doar un caz izolat ceea ce se întâmplă în orașul nostru, însă cum parcă toți membrii marcanți ai PDL ar fi făcuți de aceeași mumă, am căutat alte exemple. Și iată cum l-am descoperit pe cel care a jucat rolul de guru pentru domnul Darius Vâlcov, nimeni altul decât primarul Sectorului 3, Liviu Negoiță.

Numai dacă citim presa locală a Bucureștiului observăm că domnul Negoiță a cerut, anul trecut, 4 milioane de euro pentru fântâni arteziene, pergole și mici amenajări, iar pentru 2010 s-a gândit dumnealui că, pe timp de criză, mai puțin de 17 milioane de euro nu i-ar ajunge.

Declarația politică se intitulează „Vrem drumuri moderne!”. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vine în urma întâlnirii grupului de lucru constituit din necesitatea urgentării unui proiect major pentru România, mă refer la Autostrada Transilvania, proiect aflat în pericol din cauza nepăsării și a neasumării responsabilității de către autorități.

În data de 23 septembrie ne-am întâlnit la Suplacu de Barcău, în județul Bihor, unde am semnat declarația „Vrem drumuri moderne!”. Senatori și deputați din județele Bihor și Sălaj, dar și parlamentari și reprezentanți ai autorităților locale din Ungaria, am căzut de acord că trebuie să susținem prin eforturi comune, conjugate, atât autostrada, cât și infrastructura de transport rutier și feroviar din zona de graniță România – Ungaria, practic, poarta către Europa de Vest.

Astăzi, 4 octombrie anul curent, a avut loc o nouă rundă de discuții – la care ni s-au alăturat parlamentari din Cluj și Brașov –, în urma cărora am stabilit să-l convocăm pe ministrul transporturilor și infrastructurii, doamna Anca Boagiu, la o întâlnire aplicată pe marginea acestor subiecte. Mai exact, vrem să aflăm bugetarea aferentă autostrăzii, pe tronsoane de lucru, în anii următori și planificarea lucrărilor, chestiuni care ar trebui să fie prioritare pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Știu, s-a discutat mult de-a lungul timpului despre autostradă, dar s-a făcut extrem de puțin, de aceea am luat decizia ca împreună, senatori și deputați din județele menționate, să susținem investirea în obiectivele de infrastructură mai ales în perioadă de criză. Spun asta pentru că acest lucru va genera locuri de muncă, dezvoltarea economică și turistică a zonelor în care se lucrează și, firește, creșterea confortului și a nivelului de trai pentru locuitori.

Aștept reacția ministrului transporturilor și infrastructurii și sper în implicarea acestuia, ca și în antrenarea în proiectul nostru a unui număr cât mai mare de parlamentari, indiferent de formațiunea politică din care fac parte. Putem pune umărul la definitivarea unor strategii macro, importante pentru județele din care venim noi, dar și pentru întreaga țară.

Declarația politică este intitulată „Spiritul întreprinzător românesc, frânat de Guvern”.

Luna octombrie a venit cu o veste bună pentru firmele românești, faptul că vor plăti impozit pe profit, fiind eliminat impozitul minim, dar imediat am aflat că, începând cu 1 ianuarie 2011, revine forfetarul. Ni se spune că va fi gândit un sistem care să țintească zonele de evaziune fiscală.

Nu pot să nu mă întreb, venind din Cluj, un județ activ economic, cu investitori mari, de ce nu a fost gândit până acum acest sistem și dacă nu este o nouă găselniță a Guvernului, urmând ca anul viitor firmele să plătească din

nou impozite peste impozite, inclusiv acest forfetar pe care îl planifică guvernanții abia acum.

Nu pot înțelege de ce este frânat spiritul întreprinzător, dar în același timp ne sunt prezentate strategii peste strategii, care urmează să fie puse în aplicare și care urmează să dea roade. Când? Aceasta este marea întrebare: când?

La fel este proiectul de susținere cu bani de la Guvern a tinerilor întreprinzători. Sper să se concretizeze mai repede decât altele.

Deocamdată, numărăm firmele care dau faliment, firmele care se dizolvă, investitorii care pleacă din România, cei care se mută în Bulgaria sau în alte țări mai inspirate în ale economiei... Nu văd nimic din ceea ce ar trebui să fie măsuri economice de relansare, măsuri de contracarare a efectelor crizei sau măcar măsuri prin care Guvernul să nu mai împovăreze atât de mult firmele care activează în țară.

Mediul de afaceri a oferit și până acum soluții guvernanților, a făcut apeluri peste apeluri la dialog, și-a oferit chiar implicarea la întocmirea proiectelor macro... Rezultatul: Guvernul a ascultat și a venit cu decizii total împotriva celor discutate.

Amintesc aici inclusiv proiectul noului Cod fiscal, asupra căruia am căzut de acord cu toții că este o eroare pur și simplu. Însăși intrarea în vigoare a acestuia constituie o piedică în calea stabilității și predictibilității economice din România.

Nu-mi rămâne decât să susțin în continuare, aici, în Senat, și prin acțiuni în colegiul pe care îl reprezint mediul de afaceri și pe cei care încă mai vor să investească în România. Și vor fi din ce în ce mai puțini, dacă nu luăm atitudine.

De mulți ani – s-ar putea spune chiar de secole –, românii au tot încercat, cu grade diferite de reușită, să se rupă de tradițiile orientale și să se apropie de gradul dezvoltării occidentale. Dacă invențiile și instituțiile din vestul Europei se pot copia sau imita, nu la fel se poate spune despre mentalitatea care a dus la geneza acestora.

Mă adresez, așadar, nu numai colegilor senatori, ci întregii societăți românești. În Suedia – care este o țară adesea dată ca exemplu de urmat în chestiuni economice și sociale – s-a ajuns să se considere că patriotismul este o formă de discriminare a nonsuedezilor. O asemenea mentalitate arată nu numai un respect adânc înrădăcinat pentru drepturile omului, ci și o încredere în semeni care la noi este greu de imaginat. Din acest punct de vedere – al respectului și încrederii –, mai avem, ca popor, multe de învățat.

În orice sistem politic sănătos, faptul că un partid din opoziție propune un guvern și un program ar fi văzut ca un lucru bun și de dorit, mai ales că nu ne aflăm în campanie electorală. Ar fi un semn că acel partid „își face temele”, că își ia rolul de opoziție în serios, că nu se mulțumește cu atacuri și critici la adresa Guvernului, ci se prezintă ca o alternativă viabilă pentru guvernare, pregătită și interesată, în primul rând, să administreze în mod eficace statul, că nu așteaptă alegerile sau funcțiile pentru a se pune la curent cu ce ar avea de făcut odată ajuns la putere.

Faptul că un partid din România încearcă să vină cu soluții, deși nu are încă mijloacele legale pentru a le și aplica, nu este – din păcate – văzut ca un exercițiu pregătitor pentru o posibilă guvernare viitoare, ci ca o tentativă de a destabiliza puterea prin intermediul „unui Guvern din umbră”, exprimare care, de altfel, aduce cu o teorie a conspirației.

Când este vorba de chestiuni „europene”, necesare integrării în Spațiul Schengen de exemplu, cum ar fi lucrările de la aeroporturile din Otopeni și Timișoara, Guvernul s-a arătat mai mult decât dornic să îndeplinească la timp condițiile impuse, însă, când în discuție sunt chestiuni de interes mai mult intern, cum ar fi drumurile naționale, se instalează un fel de nesiguranță apatică – o eternă ezitare. Dacă intrarea în Spațiul Schengen ar fi depins de calitatea drumurilor, cred că Guvernul s-ar fi ocupat de mult de autostrăzile care astăzi ne lipsesc.

Declarația politică se intitulează „Solidaritatea unor parlamentari nu este decât raportarea la interesele proprii”.

„Niciodată un demagog nu poate fi un adevărat om de stat.” (Nicolae Bălcescu)

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Dincolo de poziționările pe eșichierul politic, reprezentanții Parlamentului ar trebui să aibă o prioritate unică: grija față de cetățean, cu toate acțiunile care pot decurge de aici, cu atât mai mult cu cât te consideri un om politic de stânga și declari că nevoile cetățenilor sunt mai presus de orice.

Constituția României definește pluralismul politic și rolul său, prin articolul 8, astfel:

„(1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale.

(2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației.”

Din păcate, miercuri, 29 septembrie anul curent, în Senatul României s-a arătat încă o mostră tristă că anumiți reprezentanți ai poporului au creat o prăpastie uriașă între vorbe și fapte.

Parlamentarii membri ai UNPR au propus discutarea în regim de urgență pe ordinea de zi a Senatului a proiectului legislativ privind taxa de solidaritate, de impozitare a averilor mari și foarte mari, însă s-au lovit de refuzul categoric al opoziției.

De-acum ne-am obișnuit cu realitatea tristă că PSD și PNL continuă să-și facă jocul de imagine în care regula de aur e că tot ce nu le aparține este nevaloros și se refuză, iar dacă PNL-ul nu face un titlu de glorie din a coaliza cu cetățenii mai puțin favorizați de soartă, stau și mă întreb ce se întâmplă cu PSD-ul, autoproclamat stânga românească veritabilă, cea care luptă pentru săraci.

Cumva stânga PSD-istă cunoaște limite? Cumva există reguli peste care nu se trece, cu toată iubirea lor de stânga? Să fie aceste limite trasate de interesele personale și de grup și de nevoia bolnăvicioasă a cât mai multor puncte în sondaje, spre o cât mai mare notorietate a așa-zișilor lideri de stânga?

Aș dori să întreb dacă există anunțuri pe care grupurile parlamentare ar dori să le facă.

Grupul parlamentar al PDL?

Vă rog, domnule senator Mocanu – la microfonul central –, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vreau să anunț câteva modificări – mai exact trei modificări –, și aș începe cu modificarea cea mai importantă, Grupul parlamentar al PDL din Senat l-a desemnat astăzi, în locul domnului Traian Constantin Igaș, ca lider de grup, pe domnul senator Cristian Rădulescu.

De asemenea, avem două modificări în componența Comisiei pentru regulament și a Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

La Comisia pentru regulament, în locul domnului Traian Constantin Igaș trece subsemnatul, Toader Mocanu, în calitate de președinte al acestei comisii, iar la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, în locul domnului senator Cristian Rădulescu, președinte al acestei comisii, trece domnul senator Petru Bașa.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Felicitări domnului senator Cristian Rădulescu! Evident, acest lucru a făcut obiectul acestui anunț.

În schimb, pentru modificările din cadrul comisiilor va trebui să cer un vot plenului Senatului.

De aceea,

Aș dori să întreb dacă domnul senator Bașa este deja membru al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Nu este?

Atunci,

Aș dori, de asemenea, să vă informez că am primit, înainte de începerea dezbaterilor noastre, o solicitare din partea inițiatorului de retragere a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, care va fi analizată de Biroul permanent.

Pe regulament? Au fost date două voturi, ambele... Vigilența dumneavoastră este...

Președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială va fi ales de către membrii acestei comisii permanente a Senatului.

Dați-mi voie să vă informez cu privire la dreptul senatorilor de sesizare a Curții Constituționale pentru următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2007 pentru modificarea alin. (4) și (5) ale art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2010 privind transmiterea unor bunuri mobile, proprietate privată a statului, din administrarea și evidența proprie a Ministerului Apărării Naționale în administrarea unor operatori economici din industria de apărare, aflați sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2010 pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării Programului „Prima casă”;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2010 privind reglementarea unor măsuri în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă și diminuării șomajului în anul 2010;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2010 pentru modificarea și completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă;

– Lege pentru completarea art. 35 din Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare;

– Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu;

– Lege privind darea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Tulcea a unor bunuri aflate în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă DobrogeaLitoral;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România;

La punctul 28 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale.

Un proiect de lege complex. Acesta a fost amplu dezbătut în ședința noastră din 29 septembrie 2010.

Raportul comisiei este unul de respingere a acestui proiect de lege.

Este o lege cu caracter organic, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog să fiți atenți și vă rog să vă exercitați dreptul de vot cu privire la raportul de respingere.

În aceste condiții,

Vă reamintesc faptul că suntem primă Cameră sesizată la acest proiect de lege.

La punctul 29 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 82[1] din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Este o cerere de reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Vă reamintesc că am dezbătut acest proiect de lege în ședința noastră de plen din 29 septembrie 2010.

Raportul comisiei este de admitere a cererii de reexaminare transmise de președinte, deci de respingere a proiectului de lege.

Suntem primă Cameră sesizată, este o lege cu caracter organic.

La punctul 30 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru abrogarea unor reglementări din domeniul ajutorului de stat în agricultură.

Vă reamintesc că acest proiect de lege a fost dezbătut în ședința noastră din 29 septembrie 2010.

Raportul comisiei este de respingere a acestui proiect de lege.

Este vorba de o lege cu caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată.

La punctul 31 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința de plen din 29 septembrie 2010.

De asemenea, vă informez că a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este favorabil, cu amendamente admise.

Este o lege organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Fiind vorba de un proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență, cred că va trebui să

Urmează să-l reluăm într-o ședință viitoare a plenului Senatului pentru un vot, sperăm, concludent, Senatul fiind Cameră decizională.

Deci vom relua votul cu privire la acest proiect de lege într-o proximă ședință a plenului Senatului.

Acestea au fost proiectele de lege care au necesitat vot pe raport și vot final.

Vă propun să revenim la ordinea de zi. Să încercăm să abordăm și să dăm un vot cu privire la proiectele de lege care au termen de adoptare tacită mai strâns, mai apropiat.

Pentru punctul 2 din ordinea de zi, înțeleg că reprezentantul Guvernului este deja în Parlament și trebuie să vină către sala de plen a Senatului.

De aceea, vă propun să trecem la punctul 3 și, de îndată ce domnul secretar de stat va sosi, vom relua punctul 2, care are termen de adoptare tacită astăzi, 4 octombrie 2010.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2010 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, precum și alte măsuri financiare.

Îl invit pe domnul președinte Ghizdeanu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2010 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, precum și alte măsuri financiare, aflată deja în activitate, a fost emisă tocmai pentru a acorda un sprijin deosebit unităților administrativ-teritoriale, prin acordarea de împrumuturi din veniturile obținute din privatizare pentru a-și achita obligațiile către operatorii economici furnizori de bunuri, servicii și lucrări.

Subliniem că, până în acest moment, au fost înregistrate, solicitate împrumuturi de către unitățile administrativteritoriale în valoare de 47 de milioane de lei. Deja 14 milioane de lei au fost acordați, iar pentru alte 33 de milioane de lei dosarele sunt în curs de finalizare, urmând să fie și acestea acordate ca un sprijin pentru reducerea arieratelor din economie, dar și pentru stimularea mediului de afaceri prin intermediul unităților administrativ-teritoriale.

Drept urmare, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține adoptarea acestui Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2010. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă acordarea de împrumuturi de către Ministerul Finanțelor Publice pentru unitățile administrativ-teritoriale din veniturile obținute din privatizare, în vederea achitării obligațiilor de plată restante înregistrate de acestea față de operatorii economici furnizori de bunuri, servicii și lucrări de interes public local.

Comisia a decis să adopte raport favorabil. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fondul acestui proiect de lege? Vă rog, domnule senator Țuțuianu, de la microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi.

M-aș fi abținut să vin astăzi la microfonul Senatului, dacă Guvernul nu ar fi emis Hotărârea nr. 977/2010.

Se confirmă încă o dată că se creează acte normative – și acesta poate fi unul cu același scop, cu același substrat – pentru a rezolva problemele pe criterii strict politice și clientelare.

Am să vă spun ce rezultă din Hotărârea nr. 977/2010 – sigur, cu referire la județul Dâmbovița, că nu am avut timp să fac toate calculele – și veți observa următoarele lucruri:

Din 95 de miliarde de lei vechi, Partidul Democrat Liberal, care are cu doi primari mai puțin decât Partidul Social Democrat, primește 62 de miliarde de lei vechi.

Primăriile Partidului Social Democrat primesc 26 de miliarde de lei, primăriile Partidului Național Liberal primesc un miliard și jumătate de lei, iar primăriile Partidului Noua Generație au primit 400 de milioane de lei.

Deci se continuă, stimați colegi, indiferent ce spune domnul Boc pe aici, pe la televiziuni sau prin altă parte, împărțirea banilor.

Ministerul Finanțelor Publice este aici și trebuie să ia act de protestul nostru față de modul absolut clientelar în care s-au împărțit banii prin această hotărâre de guvern, cu specificarea faptului că, unde s-au dat 26 de miliarde de lei vechi, la primării ale Partidului Social Democrat, 80% din lucrări sunt contractate de firme ale unor clienți de partid ai Partidului Democrat Liberal.

Și acum revin la tema noastră de pe ordinea de zi.

Vreau să vă întreb, domnule secretar de stat, mai întâi, care ar fi temeiul juridic în baza căruia Ministerul Finanțelor Publice poate să se comporte ca o bancă, adică să dea credite și să perceapă dobânzi.

În al doilea rând, dacă avem din privatizare un asemenea nivel al veniturilor de 1.500.000 de lei.

În al treilea rând, v-aș întreba care a fost criteriul pentru care ne-am oprit la luna martie cu aceste datorii și nu am avut în vedere datoriile la zi?

De asemenea, v-aș întreba, pe datele furnizate de dumneavoastră, astăzi, în susținerea acestui proiect de lege, care sunt criteriile, aprobate prin norme metodologice, de împărțire a acestor sume de bani, pentru că eu vreau să vă spun – și o spun cu toată răspunderea – că mi-e tare teamă, domnule secretar de stat, că veți face același lucru pe care l-ați făcut și în cazul Hotărârii Guvernului nr. 977/2010.

Vă mulțumesc. Alte intervenții, comentarii? Nu sunt.

Vă rog, domnule senator Ovidiu Marian – la microfonul central –, după aceea domnul președinte Ghizdeanu.

## Domnule președinte,

În prima parte a luării de poziție a colegului nostru Țuțuianu a fost o declarație politică care nu are nicio legătură cu proiectul de lege pe care noi îl discutăm aici.

Deci noi venim cu un proiect de lege al Guvernului care vine să deblocheze situația din economie, vine să deblocheze problema administrațiilor locale. Este foarte simplu. Pentru asta nu trebuie niciun fel de explicație.

Grupul parlamentar al PDL va vota acest proiect de lege, pentru că vine, într-adevăr, în sprijinul administrațiilor publice locale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Ghizdeanu.

## Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți, aș dori să răspund doar la două-trei întrebări, care au fost precise.

Repartizarea fondurilor prin Hotărârea Guvernului nr. 977/2010 este legată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, deoarece fondurile sunt alocate prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Referitor la calitatea Ministerului Finanțelor Publice de a da împrumuturi, avem Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2002. S-a oprit la luna martie, pentru că atunci au fost, practic, evidențiate datoriile pentru anul 2009 – deci este vorba aici despre anul bugetar –, iar pentru anul următor aceste împrumuturi nu grevează, pentru că există un an de grație, se plătește numai dobânda, și după aceea urmează să se reporteze și împrumutul.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Cosmin Nicula. Microfonul 4.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Din câte știu eu, Ordonanța Guvernului nr. 7/2006, proiectul ordonanței, este direct în subordinea Secretariatului General al Guvernului, deci domnul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice cred că nu știe despre ce este vorba.

În al doilea rând, cred că colegul nostru, domnul senator Adrian Țuțuianu, a specificat foarte clar și răspicat modul cum acești bani au fost împărțiți pe criterii politice: 60% din acești bani au fost dați, cu predilecție, primăriilor Partidului Democrat Liberal. Mai mult de jumătate au fost dați celor de la UDMR, comparativ cu numărul primarilor pe care îi avem.

Deci, din acest punct de vedere, nu faceți altceva decât o discriminare, discriminați poporul român, toți locuitorii care nu sunt membri ai Partidului Democrat Liberal.

Iar domnul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice, dacă nu știe și nu este bine pregătit, aș dori să-și dea demisia sau data viitoare când vine să susțină ceva aici, în fața noastră, să fie foarte bine pregătit.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Ovidiu Marian, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Încă o dată, îi atrag atenția și domnului coleg din partea dreaptă a sălii că nu este vorba de distribuirea unor bani aici. Prin acest proiect de lege nu distribuim bani nimănui, venim să deblocăm o situație financiară a administrațiilor publice locale care au datorii. Atât. Nu discutăm despre distribuirea unor bani către primarii PSD, PNL, PDL, mai știu eu unde. La capitolul declarații politice, domnule coleg! Mulțumesc.

Domnul senator Mustățea.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aparent, colegul nostru are dreptate, pentru că Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 și Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 nu au legătură cu proiectul de lege aflat în discuție astăzi, dar, în același timp, vreau să confirm că suspiciunile noastre sunt corecte, pentru că și aceste împrumuturi s-ar putea să fie alocate după aceleași criterii după care s-au repartizat sumele în cazul Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 și al Ordonanței Guvernului nr. 7/2006.

Trebuie să întăresc și eu și să spun că și la mine în județ, județul Giurgiu, sumele alocate conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 și Ordonanței Guvernului nr. 7/2006 s-au alocat tot în funcție de criterii politice. Acolo unde s-au dat bani unor primari, care acum sunt în opoziție, s-au dat în funcție de rezultatele pe care Partidul Democrat Liberal le-a obținut în 2009 la diferite tipuri de alegeri și, mai mult, președintele organizației județene PDL a făcut o declarație în presă prin care și-a asumat marele merit de a aduce acești bani în județul Giurgiu, ca și când banii ar fi fost aduși de la bugetul Partidului Democrat Liberal și repartizați acelor unități administrativ-teritoriale.

De aceea, eu vreau să-l întreb pe domnul președinte dacă poate să ne spună, până astăzi, ce unități administrativteritoriale au beneficiat de această ordonanță, ca să putem să ne dăm și noi seama cum sunt alocate și aceste sume. Mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam doar să fac o mică precizare. Prima observație legată de subiect se referea la Hotărârea Guvernului nr. 577/1997. Cea de-a doua, Ordonanța Guvernului nr. 7/2006... Fiecare are un alt obiect de repartizare.

Prin această ordonanță nu se repartizează, ci există un fond de 1,5 miliarde de lei pentru care se fac solicitări. Până în acest moment sunt solicitări în valoare de 47 de milioane de lei, toate onorate. Deci nu există riscul ca unitatea administrativ-teritorială să solicite și să fie refuzată. 14 milioane de lei deja s-au acordat, iar 33 de milioane de lei sunt în curs.

Următoarea ședință are loc pe 14 octombrie anul curent și toate celelalte unități care au solicitat până la incidența sumei de 33 de milioane de lei, și dosarele sunt în curs, vor primi bani.

În această premisă că, practic, toate unitățile care vor solicita, după fluxul de până acum, doar 47 de milioane de lei au fost solicitați, nu cred că ar fi..., dar putem citi toată lista de unități..., dar, dacă încă nu s-a utilizat fondul, nu cred că este...

Dacă dorește domnul senator, citim. De exemplu, județul Alba, comuna Arieșeni – 393 de milioane de lei, județul Alba, orașul Sebeș, județul Buzău, municipiul Buzău și lista poate continua.

## Domnule președinte,

Domnul senator Mustățea a întrebat o chestiune mult mai precisă și suspiciunea pe care am simțit-o în întrebarea Domniei Sale a fost ca repartizarea și ordinea onorării acestor solicitări să nu aibă cumva vreo grilă politică în spate și un algoritm politic care să favorizeze o formațiune în detrimentul altora.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Asta ar însemna – retrimiterea la comisie și a nu ține seama de acea comisie tehnică – să ne substituim noi ministerului și Guvernului, ceea ce nu este posibil.

Acum, că există suspiciuni... Nimeni nu a ținut seama de culoarea politică a celor care au cerut acele împrumuturi. Suspiciuni pot să existe, dar asta nu înseamnă că retrimitem la comisie.

Grupul parlamentar al PDL nu este de acord cu retrimiterea la comisie în niciun caz, pentru că asta ar însemna să ne substituim noi actului de guvernare. Să facem noi acea comisie tehnică, să facem noi acea evaluare, să facem noi acea departajare, sau poate vreți fără departajare?!

Mulțumesc. Domnul senator Nicula. Microfonul 4.

Județul Giurgiu... Stați să ne uităm și la județul Giurgiu.

Rugămintea mea ar fi ca într-o situație cu privire la unitățile care au apelat și care au avut acces la aceste resurse să fie menționată și apartenența politică, culoarea politică a primăriei sau a consiliului local.

Noi nu știm, pentru că e o comisie tehnică. Din județul Giurgiu...

E în regulă, am înțeles răspunsul dumneavoastră, l-am recepționat.

Domnul senator Rușanu. Microfonul 1.

## Domnule președinte,

Constat că președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, de când s-a postat pe acel scaun, ține doar declarații politice.

Vreau să-l rog pe domnul secretar de stat să consulte puțin această hotărâre de guvern, să se uite puțin la județul Hunedoara și să compare două localități – dacă nu le cunoașteți dumneavoastră, vi le spun eu –, orașul Petrila – PDL, respectiv, orașul Geoagiu – PSD, să vedeți acolo diferență de sume.

Deci acești bani, stimați colegi, au fost împărțiți discreționar doar clientelei politice a Partidului Democrat Liberal, iar propunerea făcută de domnul senator Dan Radu Rușanu cred că este pertinentă.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Pentru deblocarea situației, aș propune retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege și acolo să facem un amendament prin care să instituim obligativitatea acordării acestor fonduri tuturor primăriilor care solicită aceasta, fără să mai fie analizate de acea comisie făcută de minister și care dă acest grad de suspiciune. Și atunci, toată lumea va lua, dacă există un fond, toată lumea va avea acces la acest fond, iar Ministerul Finanțelor Publice să-și ia această obligație, așa cum spune astăzi că sunt bani destui, ca toate primăriile care solicită bani din acest fond să primească acești bani. Dacă este o obligativitate, este în regulă. Dacă există anumite criterii pe care le stabilește comisia respectivă a Ministerului Finanțelor Publice, atunci vor fi în continuare aceste suspiciuni.

Rugămintea este să fie trimis înapoi la comisie pentru amendamentele respective.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am reținut această propunere.

Domnule președinte Ovidiu Marian, vă rog, după aceea domnul senator Nicula și domnul senator Țuțuianu.

Domnul senator Țuțuianu, după aceea domnul senator Berceanu dorește să intervină.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu știu foarte bine despre ce vorbim. Astăzi nu împărțim bani, dar dăm posibilitatea unor administrații locale și județene să rezolve problema unor arierate.

Problema unde apare? O dată pentru că avem un plafon limitat. Ca atare, s-ar putea ca multe unități administrativteritoriale să dorească să primească bani și să nu poată primi, și atunci sigur că intervin criteriile și influențele de natură politică.

În al doilea rând, comisia care se ocupă de această problemă este o comisie care – iertați-mă, nu cred că trebuie multe explicații să înțelegem – are o determinare politică, iar modul cum ați împărțit banii prin recenta hotărâre de guvern arată că lucrurile pot continua în același fel.

În al treilea rând, diferența de regim juridic dintre cei care ar putea primi și cei care nu primesc este următoarea: cei care primesc bani potrivit acestui act normativ au o perioadă de grație de un an din partea Guvernului, deci își achită datoriile către furnizorii de servicii și lucrări, au o perioadă de grație de un an, au o dobândă de 6,25% și au posibilitatea să plătească în 5 ani; cei care nu primesc bani de la Guvern – și tare mi-e teamă că noi suntem, PSD, PNL, care nu primim – vor avea altă situație juridică: nu vom putea să ne plătim furnizorii, furnizorii vor obține titluri executorii, titlurile executorii vor fi puse în aplicare și vom asista la executarea silită a unităților administrativ-teritoriale. Asta este toată problema.

Ca atare, lucrurile sunt foarte importante și eu cred că trebuie să întoarcem acest act normativ la comisie și să găsim un mecanism care să ne asigure că nu vom mai avea de-a face cu criteriul politic în susținerea unităților administrativ-teritoriale.

Mulțumesc. Domnul senator Berceanu. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Recunosc că nu mai știu la ce punct al ordinii de zi ne aflăm, pentru că am fost la declarații politice, după aceea la întrebări și interpelări, la răspunsuri... Cred că mai avem puțin și ajungem la partea care se transmite în direct la radio.

Se face o confuzie, probabil voită, între ceea ce avem de discutat astăzi, care este o ordonanță de urgență, și nu o hotărâre de guvern, cum spunea colegul Nicula. Hotărârile de guvern nu ajung în Senat și nu ajung în Parlament, în general.

Această ordonanță de urgență are alocat un fond foarte mare – un miliard și jumătate de lei –, din care, până în prezent, s-au cerut vreo 47 de milioane de lei. Ea are scopul de a ajuta toate primăriile care au datorii către niște furnizori să se deblocheze. Deci, până la urmă, nu ajutăm în mod direct primăriile, ci banii ajung la furnizori, cei care au făcut niște servicii sau au dat niște bunuri primăriilor în decursul timpului, au de luat bani și sunt blocați.

Intenția a fost să se dea un credit de trezorerie în condiții cât mai bune acelor primării care doresc, ca ele să-și plătească furnizorii și, în felul acesta, mecanismul economic să funcționeze.

Toate primăriile care au făcut cerere au primit acești bani. 47 de milioane de lei dintr-un miliard și jumătate de lei înseamnă sub 2%. Drept urmare, sunt suficienți bani în continuare. Orice primărie poate să facă această cerere. Toate primăriile vor primi.

Confuzia voită care a fost introdusă de colegul dumneavoastră din stânga, din stânga de acolo de sus, și de ceilalți colegi este referitoare la Ordonanța Guvernului nr. 7/2006, la Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, unde, dacă doriți, la un moment dat, putem discuta, dar ar trebui să discutăm pe o perioadă ceva mai lungă, nu pe ultimul an.

Pentru a se înțelege ce vreau să spun – și cu asta închei –, atunci când vom face discuția, eventual, ne vom uita în „Monitorul Oficial al României”, la sfârșitul anului 2008, prin luna octombrie, când s-a dat tot o ordonanță, și vă citez doar două rubrici, pe care mi le aduc aminte pe dinafară, pentru că

erau frapante, de la litera „t”, că erau în ordine alfabetică: Timiș – 5 miliarde de lei vechi, Teleorman – 10 mii de miliarde de lei vechi. Erau una după alta. V-o aduc, dacă se dorește, atunci când o să organizăm această dezbatere.

## Mulțumesc.

Domnul senator Iulian Bădescu – microfonul 3 –, după aceea domnul senator Rușanu.

Aș dori să încercăm să comprimăm discuția pentru a putea să ne și pronunțăm.

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi, orice autoritate publică, atunci când contractează un împrumut, are nevoie de o hotărâre de consiliu local, după care demarează o procedură de organizare a unei licitații.

Vă întreb dacă această procedură de contractare a unui împrumut, chiar dacă acest împrumut vine din partea statului român – o procedură care se face în mod direct, fără licitație –, este legală.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Rușanu. Microfonul 1.

Am înțeles declarația politică a domnului coleg Radu Berceanu, care se referea la anul 2008, nu la chestiune, însă aș vrea, ca să fim lămuriți, pentru toți colegii, să citim art. 2 din ordonanță, care spune așa: „Unitățile administrativteritoriale pot contracta împrumuturile prevăzute la art. 1 numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, prevăzută la art. 60 alin. (3), cu modificările și completările ulterioare.”

Domnule senator Berceanu,

Ne cunoaștem bine. Și dumneavoastră, și eu știm ce înseamnă „pot contracta”, și eu, și dumneavoastră știm foarte bine ce înseamnă „numai cu avizul comisiei respective”.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Stimați colegi,

Este vorba de o lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Avem în fața noastră un raport și, înainte de acest lucru, va trebui să

Domnule președinte, Stimați colegi,

Dacă, într-adevăr, avem intenții bune și dorim să treacă această lege și dorim, într-adevăr, să ajutăm primăriile, atunci trebuie s-o retrimitem la comisie pentru a modifica acest articol cu amendamentul respectiv, și PNL va vota acest proiect de lege.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Ne întoarcem la punctul 2 din ordinea de zi, care are termen de adoptare tacită astăzi, 4 octombrie 2010. Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.

Dați-mi voie să-i întreb pe inițiatori dacă doresc să susțină această propunere legislativă.

Domnule senator Fodoreanu, vă rog să veniți la microfonul 6 pentru a susține această propunere legislativă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale este o inițiativă a tuturor colegilor senatori din Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului și se referă la modificarea art. 3 lit. e) și a art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997, prin care societățile comerciale la care statul sau autoritatea administrației publice locale deține mai mult de 33% din totalul acțiunilor cu drept de vot să achiziționeze activele necesare dezvoltării și diversificării obiectului lor de activitate sau, după caz, necesare consolidării sau reorientării activității curente, fapt care ar determina sau ar dezvolta posibilitatea ca aceste societăți comerciale să funcționeze la capacitate, în condiții de rentabilitate, cu menținerea sau cu creșterea locurilor de muncă, precum și să acumuleze resursele necesare plății furnizorilor, a datoriilor la bugetul de stat și a salariilor.

Rugămintea noastră, a colegilor din Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului din Senat, este să vă îndreptați atenția asupra acestei propuneri legislative și să fiți de acord cu ea.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule secretar de stat Constantin Stafie, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 8.

## **Domnul Claudiu Constantin Stafie** – _secretar de stat_

_în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere cele prezentate, punctul de vedere al Guvernului este de susținere, cu observații și propuneri, și, de asemenea, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri propune adoptarea prezentei propuneri legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule președinte Calcan, aveți cuvântul. Microfonul 5.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia noastră, întrunită în ședința în data de 8 iunie 2010, a dezbătut această propunere legislativă și a hotărât să adopte un raport favorabil, cu amendamente.

În principiu, amendamentele se referă la propunerea reprezentanților AVAS-ului prin care au dorit să introducă – și noi am fost de acord – câteva norme privind regiile autonome, societățile comerciale, în sensul că acestea, în momentul când doresc să cumpere, trebuie să respecte prevederile din domeniul ajutorului de stat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Și eu vă mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri asupra acestei propuneri legislative?

Nu sunt.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 206[65] din Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal.

- Inițiatorul nu este prezent.

Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

- Aveți cuvântul. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Aș dori să evidențiez doar trei elemente care argumentează această poziție a Ministerului Finanțelor Publice, respectiv cheltuielile deosebit de ridicate de administrare pentru stabilirea autenticității marcajelor sau a calității produselor din tutun, practica comunitară și, de asemenea, distorsiunea pieței cu astfel de produse. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule președinte Ovidiu Marian, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă reglementează introducerea în Codul fiscal a unei prevederi care să permită valorificarea și marcarea cantităților de tutun care au fost supuse confiscării sau care au intrat legal în proprietatea privată a statului, aceste sume urmând să se facă venit la bugetul de stat.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dat raport favorabil pentru propunerea legislativă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Deputații inițiatori ai acestei propuneri legislative sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, aveți cuvântul.

Propunerea legislativă reglementează introducerea în Codul fiscal a interdicției de a cesiona sau înstrăina acțiunile unei societăți, cu excepția celor care fac obiectul tranzacțiilor pe piața de capital, ori a părților sociale sau a activelor fixe, fără efectuarea prealabilă a controlului fiscal financiar.

Inițiatorii propun ca această faptă să fie incriminată ca infracțiune.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, având în vedere că reglementarea propusă de inițiatori nu este de domeniul Codului fiscal, iar introducerea unei astfel de măsuri legislative ar determina modificări asupra mai multor acte normative.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri? Nu sunt.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea alin. (2) al art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

- Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt.

Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.

Au fost câteva completări care nu au fost operate în cadrul comisiei.

În concluzie, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, vă rog.

Propunerea legislativă reglementează simplificarea măsurilor de plată a taxei pe valoarea adăugată la cereale și produse agricole din producția vegetală destinată vânzării.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, având în vedere că această măsură este cuprinsă în textul Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri? Nu sunt.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

S-a retras!

A fost retrasă, mă iertați.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind acordarea unor înlesniri fiscale. Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că prin aceste înlesniri fiscale sunt afectate veniturile bugetului, în condițiile actuale când atingerea unor parametri bugetari și de deficit este esențială, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, aveți cuvântul.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare acordarea în favoarea debitorilor, persoane fizice și juridice, de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări la plata impozitelor, taxelor sau penalităților, măsurile fiscale vizate urmând să detensioneze relația dintre creditorii bugetari și contribuabili în actualele condiții de criză economică.

Este de menționat că s-a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ.

De asemenea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz negativ, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri cu privire la această propunere legislativă?

Nu sunt.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Este lege organică?

Mă iertați.

Nu, este punctul 8 din ordinea de zi. Este o lege ordinară. Am un material diferit față de cel distribuit în plen? Cred că nu. Nu, este lege ordinară.

Deci votul a confirmat adoptarea raportului de respingere și respingerea propunerii legislative.

Trecem la ultimul punct pe care-l dezbatem astăzi, punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea creditului agricol pentru producție nr. 150/2003.

Înțeleg că secretarul de stat de resort este la Camera Deputaților, pentru a susține un proiect de lege acolo. Stimați colegi,

Aș dori să vă informez că declarațiile politice depuse până în acest moment, precum și întrebările și interpelările adresate Guvernului, depuse până la acest moment, fac parte integrantă din stenograma ședinței noastre de astăzi, iar reprezentanții Guvernului le vor prelua pentru a putea să formuleze răspunsurile cuvenite.

Conform programului de lucru aprobat, declar încheiată ședința plenului Senatului de astăzi, 4 octombrie 2010.

Ne revedem în ședință de plen miercuri, 6 octombrie 2010.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519497]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 142/14.X.2010 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei