Petru Bașa

Declarația politică este intitulată „Capul lui Boc vrem, nu și scaunul lui”.

Cred că vă sună foarte familiar acest titlu al declarației mele de astăzi, în primul rând, pentru că și presa titra, zilele trecute, această poziție a opoziției și, în al doilea rând, pentru că mulți dintre dumneavoastră ați fost martorii unor luări de poziție în acest sens în diferite grupuri.

Acel moment de unică inspirație, care l-a făcut pe Negruzzi să aibă acces la motorul maselor populare prin sintagma „Capul lui Moțoc vrem!”, nu ne aparține nici la propriu, nici la figurat. Nu doar că nu opoziția a gândit această sintagmă, mai mult însă, extrapolând la actuala situație politică, aceasta nu se justifică pe termen lung drept un sprijin acordat maselor, în condițiile în care nu se găsește și alternativa, mai mult decât atât, exponenții acestei gândiri fugind ca „dracu’ de tămâie” de o asumare a responsabilității în perioadele dificile. Și spun asta pentru că realitatea românească a arătat, în ultima perioadă mai mult decât oricând, că e ușor a desființa, dar mai greu a reconstrui, e ușor a critica, dar mai greu a excela.

Dacă stăm și ne gândim bine și analizăm unele discuții din culise, poate nici acel cap al lui Moțoc nu îl vrem, dar e un exercițiu de imagine, care cred unii că dă foarte bine maselor nemulțumite de măsurile de austeritate ce se vor lua.

Mă întreb cât interes există pentru acești oameni și cât pentru imaginea proprie. Pică Guvernul, își spun unii. Și ce am rezolvat cu asta? Ieșim din criză? Se aplică alte măsuri? Își iau cei care se bucură și chicotesc pe la colțuri că nu sunt în situația partidului aflat la guvernare răspunderea funcționării economiei românești?

Nu plătim acum doar greșelile din ultimele luni, costurile ultimelor campanii, ci plătim restanțele unor atitudini clientelare de ani de zile. Vina nu aparține doar celui care a atins fundul sacului, ci tuturor celor care s-au înfruptat din el fără a pune nimic în loc. Tai capul celui care a ajuns la fundul sacului, dar tot cu sacul gol rămâi, dacă nu începi din nou să aduni, să economisești, să găsești soluții să îl umpli din nou.

Aici este adevărata problemă, la a găsi soluții.

În aceste momente dificile pentru economie, avem nevoie de responsabilitate, de solidaritate, de eforturi comune pentru a depăși momentul, altfel vom avea un cap sau mai multe tăiate, niște scaune pe care nimeni nu este încântat să le ocupe în această perioadă și un sac gol în continuare.

Ați fi surprinși, dragi colegi, să aflați că populația înțelege mai bine situația dificilă și nevoia măsurilor de austeritate, că populația este nemulțumită, dar nu strigă ca în nuvela lui Negruzzi după capete, atât timp cât este conștientă că astfel nu se rezolvă adevărata problemă a crizei economice.

Vă mulțumesc.