Valer Marian

Declarația politică este intitulată „Cățeii lui Băsescu de la ANI sunt protejați de cei de la DNA”.

În data de 27.02.2012 am prezentat în Senatul României o declarație politică intitulată „Cățeii lui Băsescu de la ANI”, care avea următorul conținut:

„Cetățeanul Alexandru Cătălin Macovei a fost desemnat vicepreședinte al ANI la înființarea acestei instituții, în 2007, iar în 2008 a devenit primul președinte al ANI, în urma unei proceduri de selecție organizate de Consiliul Național de Integritate.

Președintele ANI este licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității București, pe care a absolvit-o cu o medie mediocră, iar în perioada 1995–2006 a activat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu (unde a fost procuror-șef) și la Direcția Națională Anticorupție. În 2006, Macovei a fost dat afară din DNA (procurorul-șef Daniel Morar poate confirma) pentru ineficiență în activitate și absențe repetate de la serviciu.

Conform unor surse din DNA, procurorul Macovei avea obiceiul să frecventeze restaurantele în timpul serviciului, împreună cu actualul secretar general al ANI, Horia Georgescu (mâna sa dreaptă), care activa atunci ca specialist economico-financiar la DNA și care a fost eliberat din funcție pentru aceleași motive.

Până la numirea sa la ANI, Macovei a fost director al «Direcției Generale Juridice» a unei societăți comerciale pe care nu o nominalizează în CV-ul său. Promovarea lui Alexandru Cătălin Macovei în fruntea ANI s-ar datora, potrivit unor surse, legăturii sale de rudenie cu fostul ministru al justiției, Monica Luisa Macovei (mai exact, cu fostul soț al acesteia).

Înființată prin Legea nr. 144/2007, Agenția Națională de Integritate constituie o instituție unică în România și unicat în Uniunea Europeană, având surate în Albania, Muntenegru, Mauritius, Singapore, Hong Kong și Coreea de Sud. Moșită de fostul ministru al justiției Monica Luisa Macovei, ANI a fost acceptată și votată de clasa noastră politică ca să facă pe plac Europei pe frontul luptei anticorupție declanșate înainte și după aderarea la UE. Societatea civilă și opinia publică românească și-au pus însă mari speranțe că ANI va combate, va contracara și va diminua corupția la nivel înalt. După aproape cinci ani de la naștere, speranțele par a fi însă deșarte.

Deși are în jur de 200 de angajați, mulți cu salarii peste sau apropiate de cele ale parlamentarilor, deși are ca șef (președinte), cu rang de secretar de stat, un fost procuror și deși a beneficiat în anii de activitate de bugete mai mult decât generoase, comparativ cu alte instituții importante ale statului, ANI a înaintat anual la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție mai puține sesizări decât degetele de la două mâini, adică mai puțin de o sesizare pe lună (fapt confirmat inclusiv de procurorul general al României, Laura Codruța Kövesi, într-o declarație făcută la Satu Mare). Iar majoritatea acestor sesizări au fost soluționate cu neînceperea urmăririi penale (NUP). Pe de altă parte, după cinci ani de activitate, instanțele din România n-au confirmat (definitiv și irevocabil) mai multe sesizări ale ANI decât degetele de la o mână, adică o sesizare pe an.