Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Moga:**

## Domnilor colegi,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi pentru declarații politice și am să rog colegii care sunt prezenți să susțină declarațiile politice.

O să-i anunț la sfârșit, domnule lider, pe cei care nu sunt prezenți sau care au depus declarațiile politice, ca să fie stipulate în stenogramă.

Din cei prezenți... Mai vine lumea.

„23 de ani de la înființarea Filialei Vâlcea a Partidului Național Liberal”

Prin declarația politică de astăzi doresc să aduc un omagiu acelor oameni care, la data de 14 februarie 1990, au reînviat liberalismul în județul Vâlcea. Datorită lor, acum 23 de ani, liberalismul a început să-și facă loc în conștiințele celor care, în regimul comunist, au fost obligați să se supună, dar nu au uitat totuși principiile național-liberale.

Cu timpul, o să aveți posibilitatea să vorbiți la 23 de ani de la înființarea partidelor dumneavoastră și atunci eu voi păstra...

Astfel, la începutul anului 1990, PNL Vâlcea, alături de alte filiale din țară, s-a legitimat drept continuator al vechiului partid istoric, având ca principali exponenți personalități care puneau pe primul plan afirmarea libertății individului, respectarea drepturilor acestuia, constituirea unui stat de drept bazat pe separația puterilor în stat și o economie de piață.

Acestea au fost principiile cu care oameni precum Gheorghe Bobei, Jean Decuseară, Nicolae Jivan, Nicolae Sofianu, Ioan Mihăescu, Dinu Cătușanu, Mihai Moldoveanu, Gheorghe Stanciu și regretații Mihai Drăgoescu și Dragoș Serafim au pus bazele Organizației PNL Vâlcea.

În prima parte a anilor ’90, abia se poate vorbi despre o evoluție a filialei județene, în condițiile în care, la nivel național, PNL trecea prin perioade de scindări și reorganizări. Ascensiunea a fost lentă, dar promitea să consolideze organizația spre noi succese.

Am început în 1990 cu un parlamentar, cu candidaturi la câteva primării și cu reprezentanți în consiliile comunale.

În 1996, făcând parte din CDR, PNL a obținut un mandat de deputat, prin candidatura domnului general Decuseară.

În anul 2000, deși nu a câștigat niciun parlamentar, PNL avea reprezentanți în consiliul județean, în mai multe consilii locale, precum și câțiva primari.

În anul 2001, organizația s-a întărit considerabil în urma fuziunii cu ApR, cu UFD și a venirii unei importante părți din PNȚCD.

Rezultatele s-au văzut în 2004, când PNL a câștigat doi deputați și era deja a treia forță politică din județ.

Anul 2008 a fost cel care a marcat începutul ascensiunii Filialei PNL Vâlcea, când la alegerile locale am obținut 35 de primării din 89, iar la parlamentare – un deputat și un senator.

În anul 2012, în contextul formării USL, pot susține că PNL Vâlcea și-a atins maturitatea politică, obținând 42 de primării din 89, printre care și municipiul Râmnicu Vâlcea, și patru parlamentari.

Am făcut acest scurt istoric pentru a accentua evoluția filialei județene și pentru a-i reaminti pe aceia care au contribuit la consolidarea organizației. Succesul PNL-ului din anul 2012 nu este doar rodul eforturilor din ultimii doi-trei ani, ci al tuturor celor care, în 23 de ani, au fost alături de noi.

Aș dori să mulțumesc pe această cale cadeților, studenților, tinerilor liberali, doamnelor liberale, membrilor noștri din teritoriu, simpli sau cu funcții, alegătorilor noștri și, în general, tuturor celor care au încredere în liberalismul postdecembrist. Nu pot să nu-i menționez pe cei patru președinți ai PNL Vâlcea: Gheorghe Bobei, Jean Decuseară, Emilian Frâncu și Cristian Buican. Curajul și dedicarea lor au fost cele care ne-au îndrumat pe toți în acești ani.

Domnule senator, vă rog să vă spuneți numele, pentru stenogramă și grupul parlamentar.

Marin Adrănel Cotescu, Grupul parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Alexandru Pereș să-și susțină declarația politică – Grupul parlamentar al PDL. Vă rog.

Mulțumesc.

„Revizuirea Constituției, în interesul USL” Domnule președinte de ședință,

Onorat Senat,

Sau poate ar trebui să încep prin a spune: doamnelor și domnilor parlamentari ai USL, poate aveți treabă și vă rețin! Nu de alta, dar mă gândesc că, dacă pe data de 5 februarie, în plină ședință de vot asupra bugetului pe anul 2013, ați ales festivismul și fastul, în detrimentul dezbaterilor pentru bugetul de stat, și ați oprit ședința comună de plen pentru o petrecere, poate aveți și astăzi o treabă mai interesantă de făcut, pentru a nu participa la ședința de plen.

Doamnelor și domnilor senatori,

Exprim îngrijorarea în ceea ce se întâmplă în această săracă țară bogată și încă europeană. De ce spun asta? Pentru că a ajuns în mâinile unei coaliții de guvernare preocupate de lupte interne pentru putere, modificări de legi, mai nou de revizuirea Constituției, toate acestea făcute strict în interes propriu.

Poate că vă mai aduceți aminte de planul în șapte pași, eșuat, de altfel, prin care USL avea de gând să suspende președintele țării, să acapareze instituțiile statului, lucru care, din păcate, a reușit. Știți despre ce vorbesc: înlocuirea avocatului poporului, modificarea Legii Curții Constituționale prin ordonanță de urgență, înlocuirea judecătorilor de la Curtea Constituțională, înlocuirea președinților Senatului și Camerei Deputaților, inițierea procesului de suspendare a președintelui Traian Băsescu și modificarea Legii referendumului.

După aceste acțiuni pur politicianiste, după promisiuni electorale populiste, neonorate, desigur, USL vine cu o nouă idee: revizuirea Constituției, ideea principală fiind aceea ca prim-ministrul să preia mai toate atribuțiile președintelui statului. Așa că domnul Ponta l-a mandatat pe domnul

Antonescu să fie Iorgovan, să facă parte din comisia care va revizui Constituția, ca să fie bine și să lucreze toată lumea cu drag și spor la pregătirea terenului pentru atunci când USL va prelua, conform aprecierilor proprii, și funcția de șef de stat.

Într-adevăr, Partidul Democrat Liberal a militat pentru revizuirea Constituției, însă viziunea noastră era mult diferită de cea a colegilor noștri din USL. Și nu pot să vă ascund faptul că mă îngrijorează ceea ce se întâmplă cu justiția, spre exemplu, după ce Constituția va fi revizuită. Și mă refer la faptul că independența justiției poate fi periclitată dacă visul USL va deveni realitate, mai exact, procurorul general să nu mai fie numit de către președinte, ci de către Consiliul Superior al Magistraturii sau, poate, de un alt organism politic sau politizat.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Gheorghe Saghian, de la Grupul parlamentar al PSD, să susțină declarația.

Vă rugăm, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele este „Necesitatea modificării Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 au stabilit, o dată în plus, paradoxul sistemului electoral românesc și, în special, au evidențiat carențele Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 205/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Este evident că au fost încălcate principii fundamentale, respectiv principiul reprezentativității, precum și principiul echilibrului politic. S-a ajuns la situația ca în Parlamentul României să fie decalaje care frizează ridicolul în ceea ce privește reprezentativitatea, dacă ne raportăm la numărul de voturi obținute de parlamentari care beneficiază de aceleași drepturi conferite de legea fundamentală.

Astfel, regăsim, pe de o parte, parlamentari care au întrunit voturile a peste 25.000 de alegători, iar, pe de altă parte, există parlamentari care au obținut puțin peste 1.000 de votanți.

De asemenea, regăsim parlamentari care au obținut în primul tur peste 50% plus unu din sufragiile exprimate, iar alții care au obținut mandantul în urma aplicării procesului de redistribuire, deși s-au clasat pe locul al doilea sau al treilea în colegiile în care au candidat.

Acest lucru a fost posibil tocmai din cauza prevederilor deficitare ale Legii nr. 35/2008, care, pe de o parte, prevede explicit la art. 48 alin. (9) că în fiecare colegiu uninominal se atribuie un singur mandat de deputat sau de senator, însă la alin. (15) impune o derogare, în sensul suplimentării numărului de mandate.

Astfel, s-a ajuns la situația, absolut incredibilă, de a crește numărul parlamentarilor la 588 de senatori și deputați, fiind înregistrat un plus de 117 parlamentari.

S-au încălcat, în acest mod, dispozițiile exprese vizând norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, respectiv un deputat la 70.000 de locuitori și un senator la 160.000 de locuitori. S-a încălcat, totodată, voința poporului, astfel cum a fost aceasta exprimată la referendumul din 22 noiembrie 2009, în sensul reducerii numărului de parlamentari la 300 de persoane.

Mulțumesc, domnule senator.

Am să-l rog acum pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnule profesor, vă rog.

Se pregătește domnul senator Marius Obreja. Vă rog, domnule profesor.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică are titlul „Domnule Ponta, banii europeni nu se obțin ca voturile din Teleorman!”.

Premierul Ponta a declanșat, în aceste zile, o amplă campanie populistă de contestare a negocierilor purtate la

Bruxelles pe tema bugetului Uniunii Europene. Fără nicio reținere, Domnia Sa păcălește încă o dată românii cu ideea că suma de 40 de miliarde de euro obținută de România ar fi prea mică, insinuând că el și numai el, dacă și-ar fi făcut loc la masa negocierilor cu liderii Uniunii Europene, ar fi luat un munte de bani în plus.

Cunoaștem deja aceste tertipuri ale prim-ministrului și românii încep să resimtă și rezultatul, pentru că, la fel ca în cazul negocierilor de acum, domnul Ponta pretindea, înainte de a veni la putere, că ar administra mai bine acești bani, că ar rezolva spectaculos problema absorbției fondurilor europene. Însă, în luna iunie 2012, au fost zero fonduri europene atrase de România. Asta pentru că Domnia Sa era ocupat atunci cu marea grijă de a da de pământ cu statul de drept și de a scăpa de președintele țării. Mai mult, a pus România în situația de a deveni contributor net la bugetul Uniunii Europene, iar deblocarea fondurilor s-a realizat abia acum, deși același Victor Ponta a trâmbițat, de nu știu câte ori, că fondurile erau deblocate.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Așa ne demonstrează premierul că este „marele” administrator și atrăgător de fonduri europene! Realitatea rezultă însă din fapte, nu din simple declarații. Bugetul Uniunii Europene s-a micșorat ca efect al crizei. Toate statele vor să obțină mai mult și să dea mai puțin. Prin urmare, raportat la situația actuală, România a ieșit mai mult decât decent, prin creșterea alocației bugetare cu 18% față de bugetul multianual anterior. De asemenea, țara a mai câștigat un lucru esențial: prelungirea perioadei de utilizare a banilor, din perioada 2007–2013, nu până în 2015, ci până în 2016, regula „n” plus 3, în loc de „n” plus 2.

Evident, domnul Ponta se arată nemulțumit și, de data asta, de buget, pentru a-și construi încă o scuză în fața performanței jalnice a guvernării sale. Premierul se preface că nu știe care este adevărata problemă a României. Fiindcă, dacă se păstrează același ritm de absorbție, Guvernul riscă să obțină doar o infimă parte din fondurile pe care acum le consideră insuficiente.

Mulțumesc, domnule senator.

Am să întreb Grupul parlamentar al PDL dacă domnul senator Alin Tișe este.

V-aș ruga, domnule senator, dacă doriți, să susțineți declarația politică.

Mulțumesc.

Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația mea politică se intitulează „USL condamnă Clujul la sărăcie, subdezvoltare și șomaj”.

Distinși colegi,

Săptămâna trecută, majoritatea parlamentară a adoptat Legea bugetului de stat pentru anul 2013. Bugetul cu care USL a venit în Parlament este bugetul promisiunilor neonorate, este un buget care nu are nimic în legătură cu promisiunile din campania electorală. USL a vorbit în campanie – evident, fapt care nu se găsește în Legea bugetului de stat – despre construcția spitalelor regionale de urgență, incluzând aici Spitalul Regional de Urgență Cluj, cel mai avansat proiect din țară, a vorbit despre susținerea modernizării Aeroportului din Cluj, despre Autostrada Transilvania, a vorbit în campania electorală despre scăderea treptată a TVA, despre încurajarea mediului privat, despre reducerea TVA la produsele de bază, despre introducerea unei cote progresive de impozitare a veniturilor, despre scăderea CAS plătit de către angajator.

Din păcate, proiectele de dezvoltare a județului și municipiului Cluj-Napoca sunt ignorate de guvernanți, nefiind prinse în bugetul național.

Prezint în fața Senatului această problemă deoarece cred cu tărie că lipsa investițiilor de dezvoltare a județului condamnă Clujul la sărăcie, subdezvoltare și șomaj.

Nealocarea sumelor pentru aceste proiecte majore pentru județul Cluj și pentru Transilvania blochează investițiile publice deja începute, blochează locurile de muncă generate de aceste șantiere publice, atât pe orizontală, cât și pe verticală, blochează colectarea de taxe și impozite generate de investiții, salarii și consum.

Mai mult, Guvernul uită totalmente de faptul că, în anul 2015, Cluj-Napoca este Capitala Europeană a Tineretului, singurul oraș din Europa și din România care în anul 2015 are acest titlu, oraș ales dintr-o competiție cu 12 orașe europene. Însă Guvernul, din păcate, a uitat acest lucru.

Clujul reprezintă în această competiție, de fapt, România, și nu doar pe clujeni. De aceea, în acest eveniment important, Guvernul României ar fi trebuit să fie alături de Cluj, pentru că ar fi fost alături de România, tocmai pentru că Clujul reprezintă, în Europa, România.

Mulțumesc, domnule senator.

Vreau să întreb Grupul parlamentar al PSD dacă domnul senator Florian Bodog este.

Nu este.

De la Grupul parlamentar al PDL, domnul senator Ciprian Rogojan este?

Nu este.

Atunci, am să-l rog pe domnul senator Hașotti – Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Onorat Senat,

În primul rând, vreau să spun că, timp de patru ani, dacă nu mai mult, am militat și de la această tribună, și din Biroul permanent pentru ca declarațiile politice să constituie un moment important în viața Senatului. Este o tribună de unde

ne putem exprima opiniile politice, fie la putere, fie în opoziție.

De asemenea, întotdeauna am spus că aceste declarații politice trebuie să se desfășoare în plen și, eventual, să existe un dialog în plen, adică cu existența unui cvorum, așa cum, de altfel, prevede și regulamentul, nu însă și cutuma. Din păcate, acest moment foarte important, în opinia mea, al activității Senatului este aruncat în derizoriu.

În al treilea rând, știu că foarte mulți parlamentari, foarte mulți colegi – o spun cu tot respectul cuvenit – depun declarațiile politice. Se duc apoi în teritoriu, ba chiar unii scot și foarte interesante volume – nu unul, foarte mulți – în care spun: iată ce declarații politice am susținut eu în plenul Senatului României!

Cred că depunerea declarațiilor politice trebuie să înceteze. Și momentul declarațiilor politice, care nu trebuie să fie doar de o singură oră, trebuie să fie un moment important în viața Senatului. Din păcate, fiecare guvernare – și iată că și aceasta, cum și cea precedentă și cea precedentă, și cea precedentă – a făcut în așa fel încât acest moment să fie din ce în ce mai puțin important.

Am spus acest lucru întotdeauna, îl spun și acum, și în opoziție, și la putere.

Și acum, declarația politică.

## Doamnelor, domnilor,

Motivul declanșator al așa-zisului „război al steagului” este prea bine cunoscut, drept pentru care nu mai insist, întrucât s-a glosat, pe gustul meu, chiar mai mult decât ar fi fost necesar. Dar, de ce să nu o spun, tot pe gustul meu – și cred că nu numai al meu – au fost, în context, și pozițiile oficiale exprimate de înalte autorități de stat din România: prim-ministrul, ministrul apărării, ministrul de interne, care, prompt și la unison, au reacționat absolut îndreptățit la „obrăzniciile” budapestane, nedemne, de netolerat și de neacceptat între două state vecine, membre ale NATO și ale Uniunii Europene și care, în plus, sunt semnatare ale unui Parteneriat strategic pentru Europa secolului al XXI-lea – 29 noiembrie 2002.

Mulțumesc, domnule senator.

Am să-l rog pe domnul senator Christian Gigi Chiru – Grupul parlamentar al PDL – să susțină declarația și îl rog și pe domnul senator Marius Obreja să se pregătească.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

„Simbolurile naționale nu sunt de vânzare! Distrugerea Cazinoului Constanța, paravan pentru o afacere de succes!” Doamnelor și domnilor senatori,

Vrem în Europa, dar, din păcate, ne îndepărtăm de ea. Vrem o Românie normală, dar în fiecare zi călcăm în picioare valorile trecutului, care ne leagă, fără doar și poate, de lumea europeană. Dacă alte țări din Uniunea Europeană își valorifică în mod constant trecutul, în țara noastră lucrurile se întâmplă invers.

## Stimați colegi,

Este o ironie faptul că unul dintre simbolurile României și ale orașului Constanța, Cazinoul, a fost lăsat să devină o ruină de către administrația locală, condusă de Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. Interesele ascunse ale celor doi de a pune mâna pe Cazinou nu au fost ignorate, ba chiar au fost susținute de Guvernul Ponta. Totul pentru a gestiona o nouă afacere dubioasă, care peste noapte va crea milionari doar dintr-un simplu troc cu iz penal.

Cazinoul din Constanța, situat pe Bulevardul Regina Elisabeta, pe faleza orașului, la intrarea în Portul Constanța, se află într-o stare avansată de degradare. În timp ce a fost plimbat între autoritățile locale și cele centrale, a fost ba concesionat, ba amenințat cu vânzarea, ignorându-se soluția salvatoare. Simbolul Constanței a fost lăsat să se prăbușească sub ochii constănțenilor, care au acordat un vot masiv Uniunii Social-Liberale.

Dar știți ce este surprinzător și, totodată, revoltător? Faptul că, nu cu foarte mult timp în urmă, Consiliul Local Constanța se întrunea în această clădire-simbol pentru a hotărî destinele orașului Constanța. Astăzi, primarul Mazăre și aleșii locali preferă să facă ședințele în cârciumi.

Blestemul acestui cazinou, încă din anii construirii lui, a constat în reaua-voință a primarilor, în certurile și ping-pongul politic. Iar astăzi, o dată în plus, sunt dezamăgit de atitudinea parlamentarilor USL de Constanța, extrem de vocali când sunt în opoziție, dar mielușei când sunt la putere și trebuie să muncească, stând cu lacătul la gură când vine vorba de interesul constănțenilor care le-au acordat un vot de încredere.

## Mulțumesc, domnule senator.

Rog senatorii ca declarațiile politice să fie cât mai scurte, pentru că trebuie să ne limităm la timpul care este alocat fiecărui grup parlamentar.

Îl rog pe domnul senator Obreja – Grupul parlamentar al PNL – să susțină declarația.

## Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Aș aduce, în primul rând, o mulțumire specială domnului senator Hașotti pentru atenția și documentarea pe care o are în permanență vizavi de subiectul conviețuirii etnice din județele Covasna, Harghita și, în mod general, asupra zonelor în care românii sunt minoritari.

## Doamnelor și domnilor,

Este o deosebită onoare și o mare responsabilitate pentru mine să fiu primul senator român de Covasna de după 1989 și mă bucur că pot să aduc în fața dumneavoastră un mesaj de normalitate din această zonă binecuvântată de Dumnezeu, unde minoritatea românească trăiește în pace și

înțelegere cu majoritatea maghiară. Asta până când unele capete mai înfierbântate se gândesc să mai zgândărească situația prin accente dure de naționalism, și de o parte, și de cealaltă. Dar vă asigur că populația din zonă nu marșează pe aceste periferii, preferând o dezvoltare economică oricăror discursuri înfierbântate.

Alături de colegii mei liberali din Covasna, nu am dorit niciodată să intrăm în aceste lupte inutile despre cei trei „s” care au inflamat din când în când zona, aducând-o în atenția mass-mediei naționale: steme, steaguri, străzi.

Avem convingerea fermă că organele competente pot și trebuie să-și facă de fiecare dată treaba, datoria noastră ca politicieni responsabili fiind să transmitem mesaje pozitive și să accentuăm acele lucruri și aspecte care ne apropie, nu cele care ne despart.

Suntem convinși de importanța istoriei, dar credem că o răsucire a capului numai în spate nu poate aduce decât o viziune eronată și lipsită de perspective. Vrem să luptăm și să construim pentru oamenii din prezent, români și maghiari deopotrivă, din acele comunități, cu privirea îndreptată permanent spre viitor. Așa am făcut în ultimii ani și așa sperăm să ne ajute Dumnezeu să facem și de acum încolo.

Acum câteva luni, anul trecut, în fața clădirii prefecturii din municipiul Sfântu Gheorghe și în fața statuii lui Mihai Viteazu, în piața în care românii din oraș își sărbătoresc ziua națională și evenimentele lor istorice, aleșii locali ai UDMR au montat un panou foarte mare cu însemnele Ținutului Secuiesc, chiar în fața prefecturii. La nici un metru de acest însemn, ulterior, a fost montat drapelul național. Ele sunt foarte apropiate, așezate într-o poziție aproape de combat și stau acolo de o lună și ceva.

Cam cu două săptămâni și jumătate în urmă, i-am propus președintelui consiliului județean, domnul Tamás Sándor, care – în paranteză fie spus – a fost în mijlocul atenției și declarațiilor politice din ultima vreme legate de simbolurile naționale... I-am spus și i-am arătat ridicolul aceste situații în care două semne heraldice, fiecare cu o imensă încărcătură, se află așezate într-o poziție de combat, în loc ca ele să fie așezate pe clădiri, în balcoane sau chiar să rămână în inimile noastre, acolo unde istoria și cultura, de fapt, trebuie să rămână în fond, propunându-i să le îndepărtăm și să le ducem acolo unde v-am spus.

Nu au trecut decât două zile și realitatea mi-a dat dreptate prin faptul că un descreierat sau niște descreierați, într-o noapte, au tăiat Tricolorul. Gândiți-vă ce s-ar fi putut întâmpla dacă același gest de distrugere se întâmpla pe panoul cu însemnele Ținutului Secuiesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

În final, mă bucur să vin în fața dumneavoastră cu un exemplu concret, care reprezintă prima noastră inițiativă din această legislatură. Ea se referă la înființarea unui sediu al Institutului Cultural Român la Sfântu Gheorghe, o inițiativă care a găsit ecou și la președintele Institutului Cultural Român, domnul Andrei Marga, precum și în zona Covasnei și Harghitei.

Sperăm să ne sprijiniți ca în cel mai scurt timp această filială a Institutului Cultural Român, care, în paranteză fie spus, se află în subordinea Senatului, să devină o realitate și să ajute la promovarea educației și culturii românești în zonă, dar și la buna înțelegere dintre români și maghiari.

Suntem convinși că, așa cum există de mai bine de zece ani un sediu al Institutului Cultural Maghiar la Sfântu Gheorghe, a venit vremea să vorbim mai puțin de așa-zisa zonă cu conflicte, de fapt, pur și simplu, să vorbim mai puțin și să facem mai mult pentru cetățenii acelei zone, cu precădere pentru românii minoritari.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,

Dintre colegii care au depus declarații politice, mai dorește cineva să susțină?

Dacă nu, sunt obligat, pentru stenogramă, să citesc lista celor care le-au depus și nu le-au susținut în plen:

– domnul senator Valentin Calcan, domnul senator Alexandru Cordoș, doamna senator Gabriela Firea, domnul senator Florin Constantinescu, domnul senator Sorin Constantin Lazăr, domnul senator Florian Bodog, domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– domnul senator Marius Nicoară, doamna senator Doina Anca Tudor, domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– domnul senator Ciprian Rogojan, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– domnul senator Florinel Butnaru, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Vă rog, domnul senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Intervin pentru a întări ceea ce am spus acum câteva minute.

Uitați-vă, s-a citit o listă întreagă cu colegi care își depun declarațiile politice. Aceste declarații politice să știți că se publică în Monitorul Oficial al României.

Și vin și întreb: corect este ca noi să nu știm ce conțin acele declarații politice?

Poate simțim nevoia să avem o reacție la ele. Poate simțim nevoia să completăm ceea ce s-a spus. O declarație politică, în mod natural, suscită discuții.

Este momentul să ne gândim – și o spun încă o dată – dacă nu cumva este cazul ca declarațiile politice să dureze nu o oră, ci o oră și jumătate – de ce nu? –, chiar două ore și ele să fie citite, și nu depuse.

Nu este în regulă să mergem apoi în teritoriu – și acesta este al doilea aspect – și să spunem: iată ce declarație politică am avut eu în Senatul României, toată lumea să se minuneze de acea declarație, iar noi, senatorii, să nu o cunoaștem.

Reflectați asupra acestei chestiuni, am spus acest lucru și când eram în opoziție, nu este convenabil puterii, nu este convenabilă puterii această propunere a mea, dar o spun nu neapărat din consecvență, ci din convingerea că o declarație politică înseamnă un moment foarte important în activitatea noastră de parlamentari.

Să ne gândim foarte serios asupra acestei chestiuni.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Sesiunea de declarații politice s-a încheiat.

Declarația politică se intitulează „Festivalul Olimpic al Tineretului European pune România pe harta europeană a sporturilor de iarnă”.

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2013 va avea loc în România, la Brașov și pe Valea Prahovei, în perioada 17–22 februarie. Așa cum a anunțat comitetul de organizare, vor participa 910 sportivi din 45 de țări. Aceștia vor concura la schi alpin, schi fond, hochei pe gheață, biatlon, snowboard, sărituri cu schiurile și patinaj artistic.

## Și toate acestea la noi, în România!

De această dată, lângă panourile publicitare, nu scrie Cortina D’Ampezzo sau Chamonix, Aosta sau Courmayeur, Soelden sau Courchevel. De această dată, lângă panourile publicitare, scrie Poiana Brașov, Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei. O competiție importantă pentru România, un punct de relansare pentru sporturile de iarnă, pentru turismul montan. Faptul că FOTE are loc la noi în țară ne dovedește că se poate.

Asta înseamnă că, în urmă cu peste zece ani, Dan Matei Agathon, ministrul turismului, și Alin Burcea, secretar de stat la acea vreme, au avut dreptate. Au avut curajul să pună bazele unui program național ambițios, programul „Superschi în Carpați”. Programul cuprindea nu mai puțin de 32 de județe, din totalul de 42, acestea având condiții naturale pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă. Finalizarea acestui program ar face ca România să intre în rândul țărilor cu potențial important pentru practicarea sporturilor de iarnă, a turismului montan.

Este drept că, între timp, turismul a fost puțin susținut și de aceea ne aflăm astăzi în situația în care avem în toată țara cam același număr de pârtii precum într-o oricare singură stațiune montană din Austria.

Misiunea noului ministru al turismului, doamna Maria Grapini, nu este una ușoară, dar cred că va reuși să găsească soluțiile necesare pentru ca Munții Carpați, aici în România, să devină rapid la fel de cunoscuți precum Alpii austrieci, italieni sau francezi.

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Consider că ne aflăm astăzi la momentul unei schimbări radicale a dialogului parlamentar. Fiecare dintre noi poartă responsabilitatea încrederii acordate, prin vot, de mii de cetățeni, care așteaptă din partea noastră soluții constructive.

În acest context, voi evidenția numai câteva dintre problemele prioritare asupra cărora noi, parlamentarii, putere și opoziție, vom trebui să ne concentrăm eforturile, spre binele celor ce ne-au ales.

Consider o prioritate Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

Recent, reprezentanții Uniunii Europene au decis deblocarea POSDRU și reluarea plăților către România, ca urmare a rezultatelor pozitive înregistrate în urma misiunii de audit a Comisiei Europene organizate în perioada 29 ianuarie – 1 februarie 2013.

Deblocarea acestui program este un rezultat pozitiv concret pentru accelerarea absorbției fondurilor europene.

Potrivit declarației premierului Victor Ponta la prezentarea Proiectului de buget de stat pe anul 2013, „anul acesta, toți acei bani care se acordă de la Comisia Europeană îi vom folosi pentru cofinanțare și, practic, nu doar pentru a plăti datoriile vechi, ci și pentru a merge mai departe cu proiectele respective”.

Consider ca prezentând un interes deosebit Axa prioritară 6 – „Promovarea incluziunii sociale”.

La punctul 6.3. – „Promovarea egalității de șanse pe piața muncii”, proiectele eligibile pentru finanțare sunt cele care vor propune programe de calificare și recalificare pentru femei și sprijinirea femeilor în dezvoltarea carierei. Operațiunea preconizată spre lansare este „Șanse egale și respect”.

Punctul 6.4. – „Inițiative transnaționale pentru o piață incluzivă a muncii” este destinat sprijinirii inițiativelor transnaționale, parteneriatelor europene privind schimburile de experiență și de bune practici în vederea dezvoltării resurselor umane și creării unei piețe a muncii incluzive. Operațiunea preconizată spre lansare este „Parteneriat transnațional”.

Ambele componente strategice pun accent pe promovarea parteneriatului, inclusiv prin cooperare transnațională.

Declarația politică se intitulează „Regionalizarea este o decizie strategică, nu una politică!”.

Asistăm în ultimele zile la o intensificare a luărilor de poziție pe tema reorganizării teritoriale a României. În principiu, acesta ar trebui să fie un lucru bun, pentru că este vorba despre un subiect de importanță majoră pentru România. Din păcate însă, dezbaterea publică a fost animată de un proiect neasumat de ministerul de resort sau de Guvern și canalizată în zona capitalelor noilor regiuni.

Dincolo de orgoliile locale ale unor instituții sau persoane și fără a minimiza importanța reședințelor viitoarelor regiuni, trebuie să conștientizăm faptul că există alte teme, mult mai importante, cum ar fi, de exemplu, stabilirea competențelor care vor fi transferate către autoritățile regionale, din ambele direcții, și de la administrația locală, dar și de la cea centrală. În perioada următoare se vor face niște analize serioase, niște studii de impact pentru a se găsi formula optimă. Regiunile se vor înființa în ultima parte a anului, doar după modificarea Constituției, așa că există suficient timp pentru dezbateri.

Trebuie să înțelegem că nu s-a dat startul unei noi competiții între baronii locali de toate culorile, în care fiecare vrea să-și pună capitala mai aproape de interesele sale, ci e vorba de un proiect major, pentru care ar trebui să lucreze toate forțele politice, dar și sociale, și ale cărui scopuri sunt deopotrivă eficientizarea administrației și coeziunea socială.

Închei cu un citat elocvent dintr-un recent discurs al vicepremierului Liviu Dragnea:

„Regionalizarea este o decizie strategică, nu una politică, și este un proces de care România are nevoie. Avem nevoie de descentralizare, deoarece în acest moment, la 23 de ani de la Revoluție, indiferent de ce guverne au condus, nimeni nu a avut puterea sau voința de a rupe sistemul administrativ pe care l-am moștenit de la Ceaușescu. Există aceeași concepție piramidală a funcționarilor publici. S-au schimbat puțin pălăriile, dar sistemul a devenit din ce în ce mai rigid, mai birocratic. Guvernul Ponta 2 are intenția de a schimba acest sistem. Regionalizare înseamnă parte din civilizație.”

Declarația politică este intitulată „România, blocată din cauza lipsei bugetului”.

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

La finalul lunii ianuarie a fost aprobat bugetul pentru anul 2013. Un buget pentru toți românii, deopotrivă.

Noi, parlamentarii USL, am votat un buget responsabil, echilibrat, care va duce la dezvoltarea României, la crearea de noi locuri de muncă și la depășirea situației de criză.

S-a spus că bugetul nu este unul perfect. Într-adevăr, avem multe de corectat pe parcurs. Eu însumi voi încerca să corectez. Mă refer la investiții, proiecte locale, din județul Iași, care nu au fost prinse în acest buget. Este datoria noastră, a tuturor parlamentarilor, să încercăm să corectăm acolo unde există decalaje și unde investițiile trebuie să primeze.

Înțeleg faptul că opoziția trebuie să-și facă cunoscută opinia, dar să ataci la Curtea Constituțională bugetul este mult mai păgubos decât să încerci să-l modifici pe parcurs. România are nevoie de buget, românii au nevoie de buget!

Să ne gândim ce înseamnă gestul opoziției. Înseamnă un blocaj total al administrațiilor locale. Înseamnă ca toată lumea să stea cu mâinile în sân, așteptând promulgarea Legii bugetului. Înseamnă ca toată lumea să cheltuiască un procent infim din bugetul prognozat pe anul trecut. Nu spun că vor fi afectate salariile, de exemplu, Curtea Constituțională trebuind să grăbească discuția în acest caz, însă stoparea bugetului pentru administrația publică centrală și locală înseamnă bunuri și servicii, investiții, cheltuieli, contracte nerealizate.

A stopa bugetul înseamnă a opri plățile și pe proiectele derulate prin fonduri europene. Or, este de-a dreptul ilar să ataci puterea că nu absoarbe bani europeni, atâta timp cât noi, ca parte a proiectelor, nu ne putem plăti contribuția aferentă.

În contestația PDL la Curtea Constituțională am remarcat și argumentul lipsei de predictibilitate a bugetului pe anul 2013. Abordarea este greșită!

Bugetul pe anul 2013 are obiective clare, ținte pe care trebuie să le atingem în toate domeniile vieții socialeconomice din România. S-au stabilit încă de la început sume clare pentru domenii importante: pentru sănătate – 6,2 miliarde de euro; transporturi – 4,9 miliarde de euro; educație și cercetare – 4,4 miliarde de euro; agricultură – 3,8 miliarde de euro; administrație publică – două miliarde de euro; apărare – un miliard de euro; mediu – un miliard de euro.

Declarația politică se intitulează „Un buget pentru cetățeni”.

După cum toți știm, Guvernul României a inițiat Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2013, buget realizat ca urmare a nenumăratelor consultări cu miniștrii Cabinetului, cu partenerii sociali și pe baza unei analize profunde și obiective a nevoilor reale ale societății.

În țara noastră, bugetele ultimilor ani păreau făcute numai pentru cei aflați la putere, pentru nevoile și interesele lor. De această dată, așa cum ați observat, stimați colegi, bugetul țării noastre, chiar dacă este în continuare unul de austeritate, este unul realist și se adresează, în principal, segmentelor ignorate până acum de fostele guvernări, propunându-se creșterea sumelor alocate pentru investiții, sănătate și educație, fără a afecta însă celelalte categorii sociale, fără a introduce noi taxe, fără a le mări pe cele existente și fără a lovi în sistemul privat.

Guvernul Ponta a răspuns chiar la sesizările presei în ceea ce privește reducerea risipei în cheltuielile aparatului

central, punând accent, în același timp, pe plata arieratelor în sănătate, în infrastructura de transport și în administrația locală.

Bugetul pe anul 2013, stimați colegi, este un buget care permite inclusiv creșterea în acest an a salariului minim, încercând astfel să corectăm nedreptățile pe care guvernarea anterioară le-a făcut prin tăierea nejustificată a salariilor.

Astfel, salariul minim va ajunge, în luna februarie 2013, de la 700 la 750 de lei, iar în iulie 2013 la 800 de lei. Este un efort bugetar meritat de aceste categorii sociale defavorizate, care au suportat în ultimii ani toate așa-zisele măsuri de austeritate și care și-au trăit viața de pe o zi pe alta.

Se poate lesne observa că la baza elaborării acestui proiect de buget a stat principiul solidarității și un management adecvat al datoriei publice.

Într-adevăr, politica privind ocuparea posturilor vacante din instituții și autorități publice este în continuare restrictivă, dar s-a inclus tranșa de 10% din titlurile executorii obținute de personalul din sectorul bugetar având ca obiect drepturi de natură salarială. Este normal ca într-un stat de drept hotărârile judecătorești să poată fi executate, așa cum este corect și normal ca pensionarilor să li se restituie sumele reținute în anul 2011 sub formă de contribuție de asigurări sociale de sănătate la veniturile din pensii ce depășeau 740 de lei.

Declarația politică este intitulată „Creșterea absorbției fondurilor europene, prioritate pentru USL”.

Consiliul European de la finalul săptămânii trecute, în cadrul căruia s-a negociat viitorul buget european pentru perioada 2014–2020, a fost un eșec pentru România. Din păcate pentru noi, nu doar că nu ne-am atins niciunul din obiectivele convenite între Guvern și președinte, dar față de propunerea inițială de buget, întocmită în toamna anului trecut de către Comisia Europeană, România a pierdut 9 miliarde de euro! Problema României este că față de 48 de miliarde de euro, în următorii șapte ani, fondurile comunitare destinate nouă vor fi de doar 39,88 de miliarde de euro. Pe nimeni nu mai interesează faptul că față de perioada 2007–2013 se înregistrează o creștere a alocărilor pentru România. Pe de o parte, această creștere este una normală, în condițiile în care la realizarea actualului buget al Uniunii Europene România nu a participat, fiindu-i promis de altfel la momentul respectiv că la următorul mecanism financiar multianual, 2014–2020, va primi mult mai mulți bani. Pe de altă parte, trebuie să mai ținem cont de un lucru: creșterea de 18% reprezintă abia inflația din ultimii ani. Așadar haideți să nu ne mințim singuri!

Problema noastră este că puteam obține mai mulți bani, ca și alte state membre UE, dar nu am făcut-o. Degeaba încearcă unii sau alții să se ascundă în spatele unor strategii de comunicare: un eșec rămâne un eșec, indiferent cum vrei să-l ambalezi! Păcălelile statistice și de comunicare nu acoperă faptul că acest Consiliu European și prezența României la masa discuțiilor au fost un eșec.

În tot acest rău care ni s-a întâmplat la Bruxelles, singurul aspect pozitiv ce poate fi întrezărit este că ultimul cuvânt în privința bugetului îl va avea Parlamentul European. Bazându-mă și pe poziția colegilor din Partidul Socialist European, sunt încrezător că acolo lucrurile se vor putea îndrepta și se va putea obține un compromis corect, care să susțină politica de coeziune, creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă.

Președintele Traian Băsescu degeaba se scuză pentru rezultatul prost, spunând că nu avea cum să ceară mai mult, având în vedere gradul extrem de mic de absorbție a fondurilor europene de până acum. Știți cum e: cine se scuză se acuză! Practic, președintele recunoaște public că, din cauza performanțelor dezastruoase ale guvernelor PDL pe care le-a girat, România nu a putut primi mai mulți bani acum – un argument pe cât de cinic, pe atât de păgubos pentru români.

Declarația politică este intitulată „Cățeii lui Băsescu de la ANI sunt protejați de cei de la DNA”.

În data de 27.02.2012 am prezentat în Senatul României o declarație politică intitulată „Cățeii lui Băsescu de la ANI”, care avea următorul conținut:

„Cetățeanul Alexandru Cătălin Macovei a fost desemnat vicepreședinte al ANI la înființarea acestei instituții, în 2007, iar în 2008 a devenit primul președinte al ANI, în urma unei proceduri de selecție organizate de Consiliul Național de Integritate.

Președintele ANI este licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității București, pe care a absolvit-o cu o medie mediocră, iar în perioada 1995–2006 a activat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu (unde a fost procuror-șef) și la Direcția Națională Anticorupție. În 2006, Macovei a fost dat afară din DNA (procurorul-șef Daniel Morar poate confirma) pentru ineficiență în activitate și absențe repetate de la serviciu.

Conform unor surse din DNA, procurorul Macovei avea obiceiul să frecventeze restaurantele în timpul serviciului, împreună cu actualul secretar general al ANI, Horia Georgescu (mâna sa dreaptă), care activa atunci ca specialist economico-financiar la DNA și care a fost eliberat din funcție pentru aceleași motive.

Până la numirea sa la ANI, Macovei a fost director al «Direcției Generale Juridice» a unei societăți comerciale pe care nu o nominalizează în CV-ul său. Promovarea lui Alexandru Cătălin Macovei în fruntea ANI s-ar datora, potrivit unor surse, legăturii sale de rudenie cu fostul ministru al justiției, Monica Luisa Macovei (mai exact, cu fostul soț al acesteia).

Înființată prin Legea nr. 144/2007, Agenția Națională de Integritate constituie o instituție unică în România și unicat în Uniunea Europeană, având surate în Albania, Muntenegru, Mauritius, Singapore, Hong Kong și Coreea de Sud. Moșită de fostul ministru al justiției Monica Luisa Macovei, ANI a fost acceptată și votată de clasa noastră politică ca să facă pe plac Europei pe frontul luptei anticorupție declanșate înainte și după aderarea la UE. Societatea civilă și opinia publică românească și-au pus însă mari speranțe că ANI va combate, va contracara și va diminua corupția la nivel înalt. După aproape cinci ani de la naștere, speranțele par a fi însă deșarte.

4. Instituția verificată a încălcat prevederile legale în vigoare cu privire la numirea prin detașare a personalului în cadrul Agenției Naționale de Integritate. Astfel, un angajat al Cancelariei Primului-Ministru a fost detașat la Ministerul Justiției pe o funcție de execuție, iar ulterior numit pe funcția de consilier al ministrului justiției, pe durata mandatului acestuia. La numai două zile de la această numire și, totodată, cu câteva zile înainte de încetarea mandatului ministrului justiției, acesta, la rândul său, a dispus detașarea persoanei respective la Agenția Națională de Integritate, pe o funcție publică de execuție. Astfel, în momentul detașării, statutul și funcția pe care această persoană o deținea în cadrul Ministerului Justiției, precum și durata de ocupare a funcției nu permiteau o astfel de detașare.

5. Agenția Națională de Integritate a suportat, din bugetul său pe anul 2008, indemnizația de ședință pentru reprezentantul Ministerului Justiției (secretarul general al Agenției, domnul Horia Georgescu) în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Plata indemnizației s-a efectuat, contrar prevederilor legale, din bugetul Agenției Naționale de Integritate, și nu din bugetul Ministerului Justiției.

6. Activitatea de achiziții publice s-a desfășurat cu nerespectarea prevederilor legale, astfel:

a) Programul anual al achizițiilor publice nu a fost corelat cu bugetul aprobat, nu a fost actualizat în funcție de achizițiile efectuate pe parcursul anului și nu a fost corelat cu programul de investiții publice, respectiv cu poziția „Alte cheltuieli de investiții”. Totodată, pentru achizițiile publice finanțate de la titlul „Cheltuieli de capital”, instituția s-a orientat preponderent către „cumpărarea directă”, în defavoarea procedurilor în sistem competițional, procedându-se la:

– divizarea unor poziții înscrise în lista „Alte cheltuieli de investiții”;

– calcularea eronată a valorii estimate a contractelor fără a se ține seama de produsele similare, de valoarea cumulată, fără TVA, a produselor care se preconizau a se achiziționa sau de momentul prevăzut de lege pentru determinarea valorii estimate a contractelor;

– elaborarea de specificații tehnice cu referiri la brandul producătorului, fapt care a determinat achiziționarea de bunuri de natura mijloacelor fixe, cu precădere prin cumpărare de la un anumit furnizor, cu vicierea mediului concurențial.

b) Agenția Națională de Integritate a achiziționat servicii de închiriere constând într-un apartament duplex într-o zonă centrală a capitalei, achitând pentru o perioadă de trei luni suma de 85.832,12 lei, în condițiile în care:

– în perioada 7 noiembrie 2008 – 31 ianuarie 2009, în care contractul de închiriere a produs efecte, sediul respectiv nu a fost utilizat;

– nu a fost efectuată o evaluare a spațiului de care dispunea Agenția, pentru a determina și justifica situația care a generat necesitatea și oportunitatea închirierii apartamentului și efectuarea plăților din credite bugetare;

– chiria lunară prevăzută în contractul încheiat se situează aproape de valoarea estimată inițial pentru toată perioada contractului, de două luni, ceea ce constituie un indiciu că achiziția s-a efectuat la un preț dublu față de cel real, fapt de altfel confirmat de prețurile de pe piața imobiliară din perioada respectivă pentru aceeași zonă.

De asemenea, Agenția Națională de Integritate a încheiat în luna iulie 2008 un contract de achiziții publice în valoare de 11.777 de euro (echivalentul a 42.900 de lei la cursul din perioada încheierii contractului), cu o durată de patru luni, având ca obiect închirierea a 30 de sisteme informatice, în condiții de lipsă de transparență și cu cheltuirea neeconomicoasă și ineficientă a resurselor bugetare. Concluzia se bazează pe faptul că prețul închirierii pe bucată, pe cele patru luni, reprezenta 58,6% din prețul unui echipament nou cu aceleași performanțe tehnice, de tipul celor pe care Agenția le achiziționase într-o perioadă anterioară. Deosebit de acestea, procedura de achiziție nu s-a derulat în condiții de transparență, iar echipamentele nu au fost închiriate pentru lucrări care ar fi putut comporta o anumită urgență, ci pentru activitatea permanentă a instituției, ceea ce conduce la concluzia că soluția adoptată a fost dezavantajoasă pentru bugetul statului, întrucât, așa cum reiese din analiza efectuată, echipamentele care puteau asigura necesitățile funcționale puteau fi achiziționate la un preț echivalent cu chiria pe aproximativ șapte luni.

Declarația politică se intitulează „Declarațiile președintelui Băsescu despre Raportul MCV și Consiliul European”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Raportul MCV publicat în 30 ianuarie 2013 a fost interpretat în diverse feluri de către personalitățile scenei politice. Principalele acuze și critici sunt legate de:

– politicienii care au probleme de integritate și sunt în continuare în funcții de conducere (cum ar fi parlamentarii și miniștrii);

– independența sistemului judiciar;

– manipularea excesivă prin intermediul presei și hărțuirea de către aceasta a unor instituții ale statului (ANI, Curtea Constituțională, CSM).

Reacțiile nu au întârziat să apară în rândul liderilor politici de genul domnului președinte al Senatului, Crin Antonescu, care a acuzat Comisia Europeană de partizanat. Ministrul economiei Varujan Vosganian a acuzat Raportul MCV că s-a bazat pe surse de informare din presă, și nu pe rapoarte oficiale.

Interesantă este declarația președintelui Traian Băsescu, care a afirmat că raportul reprezintă „o oglindă corectă a acțiunilor instituțiilor statului de la data ultimului raport până astăzi”. El a adăugat că „Raportul MCV este un raport corect, bazat pe fapte, pe întâmplări și pe acțiuni politice ale românilor cu funcții de responsabilitate în stat”.

Jocul manipulator și de demagogie oratorică realizat de Traian Băsescu demonstrează incapacitatea sa de a înțelege rolul acestui raport, politizat pe alocuri, care prezintă o analiză slabă și interpretativă a realități juridice românești. Discuția pe baza raportului este, de asemenea, politizată, pentru că un raport politic nu poate fi discutat etnic.

Traian Băsescu nu înțelege faptul că el nu mai are puterea nici să vorbească în numele românilor, din moment ce aceștia i-au spus să plece acasă, că ocupă abuziv funcția de președinte și că ar trebui să se abțină să mai vorbească în numele întregii națiuni.

În ceea ce privește acuzația adusă sistemului judiciar român, Comisia Europeană a luat vreodată în calcul adevăratul nivel al corupției din România? A crescut sau a scăzut acest flagel public în timpul lui Traian Băsescu? Și de ce se fac trimiteri la doar două cazuri din tabăra politică adversă șefului statului și, mai exact, la cei doi miniștri – Relu Fenechiu și Liviu Dragnea?

Autorii raportului uită potențialul propagandistic al documentului lor, precum și denumirea de MCV, adică

„Mecanism de Cooperare și Verificare”, demonstrează că acest document trebuie să fie o analiză tehnică și obiectivă cu caracter de recomandare, nu de reflexii politice bazate pe simpatii sau antipatii.

De asemenea, în acest material oficial se pare că s-au produs unele erori, precum precizarea numărului exact de miniștri cercetați penal, care puteau fi verificați dacă s-ar fi verificat problema numai de la Palatul Victoria..., dar în România problemele nu sunt cauzate doar dintr-o direcție. Oare efectele Cotroceniului din ultimii șapte ani nu trebuie analizate? Se pare că raportorii de la Bruxelles tratează în mod separat autoritățile de la București: cu unii cooperează, pe alții îi verifică!

## Doamnelor și domnilor senatori,

Această scurtă declarație politică are rolul de a reaminti situația de la sfârșitul lunii ianuarie 2013, când Raportul MCV a evidențiat un alt aspect uitat de politicienii români: de fațadă, s-a creat un conflict critic în favoarea tezelor propagandistice de luptă anticorupție ale lui Traian Băsescu și împotriva Guvernului Ponta, când adevărata miză avea în vedere rezultatul negocierilor pe alocările României din bugetul Uniunii Europene, alocări care trebuiau reduse folosindu-se motivul corupției instituționale românești. Altfel spus, Raportul MCV a fost folosit pentru blocarea unor sume, necesare României, pe motive de incompetență și de trafic de influență publică a demnitarilor, pentru a slăbi poziția de negociator a țării noastre la Consiliul European. Fapt și dovedit.

Mă întreb totuși: președintele Traian Băsescu este conștient de efectul acestui raport sau cunoștea impactul unui astfel de demers?

Dacă da, atunci este grav pentru un șef de stat să pună politica unor interese de grup, fie ele și ale unor lideri europeni, peste interesul național.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Sistemul sanitar în timpul guvernării PDL”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Începutul noului mandat parlamentar este sub semnul zodiacal al manipulărilor politice, în special al celor venite din partea Cotrocenilor și a foștilor guvernanți.

În acest joc pe spinarea electoratului intră și spinosul subiect al reformei din sistemul de sănătate. După ce în perioada octombrie 2010 – martie 2012 președintele Băsescu și miniștrii sănătății din guvernele Boc și Ungureanu au creat panică publică prin așa-zise măsuri de restructurare a sistemului sanitar, cum au fost comasarea spitalelor sau desființarea unităților sanitare din mediul mic urban sau rural, precum și reducerea finanțării diferitelor programe de sănătate prioritare pentru bolnavi de primă urgență, foștii guvernanți se pozează acum în victime politice și dau lecții de așa-zisă democrație medicală pentru sănătatea opiniei publice.

În această scurtă declarație politică doresc să atrag atenția asupra unor probleme grave din sistemul sanitar, probleme tratate cu indiferență de foștii guvernanți.

Ca prim exemplu, o să încep cu rezultatul comasării sau desființării unităților sanitare neprofitabile. Scopul, inițial, de a spori calitatea serviciilor prin desființarea spitalelor aflate în paragină, neprofitabile, care nu mai puteau asigura servicii medicale conforme și pentru a face economie la buget, nu a fost atins. La doi ani după ce s-a luat decizia comasării și reprofilării a 111, respectiv 67 de unități medicale, trei sferturi din cele 178 de spitale și-au declarat falimentul instituțional.

Interesant că lista spitalelor propuse spre desființare s-a dovedit însă neconformă cu motivele invocate, pentru că multe din cele luate în vizor erau unități fără datorii, cu investiții recent făcute și cu o populație deservită destul de însemnată numeric.

De asemenea, din cele 67 de spitale transformate pe hârtie în cămine de bătrâni funcționează acum doar 14, pentru că licitațiile pentru reparații și dotare trenează de un an. Între timp, cei cu nevoi urgente au fost netratați sau distanțele de transport au fost mult prea mari pentru a suporta cheltuielile de deplasare.

Doamnelor și domnilor,

În mandatul 2008–2012, în Parlament, la Guvern și mai ales la Administrația Prezidențială s-a tot vorbit despre o nouă lege a sănătății, în versiunea în care foarte vechea Lege a sănătății, dată în 2006, ar fi fost upgradată de 100 de ori și nu ar mai corespunde realității naționale.

Făcând referire la Legea Nicolăescu, orice cititor de bun-simț ar realiza că, de fapt, aceasta nu a fost pusă în aplicare în punctele esențiale, care ar fi generat schimbări fundamentale în sistemul sanitar.

Concret, Sistemul Informatic Unic Integrat – SIUI nu este funcțional în integralitate nici la ora actuală, furnizorii de servicii medicale nu sunt legați la acesta, informația nu este gestionată în timp real, cozile de la CJAS-uri nu au dispărut, cardul de sănătate nu a fost editat și distribuit, cu toate că pe vremea ministrului Cseke Attila se anunța ca și realizat, registrul național al bolilor cronice nu este nici acesta definitivat, iar, pentru știința dumneavoastră, vă informez că până și Republica Moldova, care este etichetată de către noi ca zonă mai puțin dezvoltată decât România, are acest registru funcțional.

Pachetul minim de servicii medicale nu a fost definitivat în timpul guvernării precedente, din rațiuni politice, astfel încât mai degrabă am vorbit de o coplată, decât despre crearea premiselor serviciilor private de asigurări de sănătate, asigurărilor complementare etc.

Protocoalele terapeutice nu sunt nici la această oră publicate și aplicate, după mai bine de șase ani de la apariția legii în Monitorul Oficial al României.

Vreme de patru ani de zile, în domeniul medical am pierdut timp valoros pentru modernizarea sistemului de sănătate, am regresat, ca organizare sanitară, printr-o așazisă descentralizare a serviciilor sanitare spitalicești și am acumulat arierate nepermis de mari, astfel încât singura soluție a guvernelor precedente a fost o nouă legislație.

În concluzie, nu legea era depășită, ci aplicarea ei. Lipsa de interes, lipsa de voință politică sau, mai degrabă, lipsa de profesionalism rămân. După ce am pierdut timpul aplicării legii, mai vine peste noi și reorganizarea administrativteritorială a țării, care va avea incontestabil efecte și asupra sistemului sanitar.

Declarația politică este intitulată „Sfidările membrilor USL afectează viitorul maramureșenilor”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sunt dezamăgit de atitudinea colegilor USL de săptămâna trecută, în special a celor din județul Maramureș, motiv pentru care mă văd nevoit să readuc în discuție două subiecte extrem de importante pentru oamenii pe care îi reprezint: centura orașului Baia Mare și drumul expres Baia Mare–Vaja. Au fost două amendamente promise de aleșii USL în campanie și care s-au dovedit a fi, ca multe altele, promisiuni nefondate ale reprezentanților puterii. Acesta este modul în care veți acționa și în continuare? Făcând promisiuni pe care nu intenționați să le respectați și mințind cu seninătate românii când vine vorba despre viitorul lor?

Observ cu indignare faptul că acum nici măcar nu mai faceți efortul de a masca deciziile proaste pe care le luați astfel încât să pară avantajoase pentru români, cum ați făcut cu pensiile și cu salariile. Dar, dacă analizam cu atenție acest fapt, ne dăm seama că lupta internă pentru funcții vă consumă timpul și energia.

Repet, sunt surprins și indignat de faptul că, deși Primăria Baia Mare a fost câștigată de USL cu un procent de peste 86%, doar unul dintre reprezentanții actualei puteri a votat în favoarea amendamentelor. În rest, ați încălcat dreptul nostru de a depune și de a susține amendamente la timp și v-ați bătut joc de nevoile cetățenilor. Mai mult, ați adoptat anexele la Legea bugetului fără să existe cvorum în Parlament, bazându-vă pe o lege care nici măcar nu e în vigoare – Legea privind Statutul deputaților și al senatorilor.

În loc să continuați cu risipa banului public cu care ne-ați obișnuit, mai bine ați încerca să administrați cu cap banii primiți de la Uniunea Europeană datorită negocierilor purtate de domnul președinte Traian Băsescu, cu 18% mai mult decât anul trecut. Sper că aceasta a fost o lecție pentru dumneavoastră și că, indiferent de conflictele politice, veți învăța că principala prioritate este binele românilor.

Chiar dacă de această dată bugetul pentru cele două drumuri extrem de importante pentru Maramureș nu a fost aprobat, voi lupta în continuare pentru acestea – am luat deja câteva măsuri în acest sens – și sunt convins că vom găsi o cale ca acestea să poată fi realizate.

Declarația politică se intitulează „Guvernul Ponta gândește și se răzgândește cu privire la cuantumul taxelor și impozitelor locale”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În decurs de mai puțin de o lună, Guvernul Ponta a gândit și s-a „răzgândit” cu privire la stabilirea cuantumului taxelor și impozitelor locale pentru anul 2013. Bineînțeles că acest lucru s-a întâmplat în detrimentul cetățeanului, al contribuabilului cinstit, care s-a prezentat la unitățile de colectare a taxelor și impozitelor locale și și-a achitat obligațiile cu anticipație tocmai pentru a beneficia de minima reducere prevăzută de lege.

Astfel, prin Ordonanța Guvernului nr. 1/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul impozitelor și taxelor locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2013, pentru anul 2013, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, s-a prevăzut că autoritățile administrației publice locale pot adopta hotărâri privind reducerea nivelurilor valorilor impozabile, impozitelor și taxelor locale prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.309/2012, cel mult până la nivelurile prevăzute prin hotărârile autorităților administrației

publice locale respective adoptate de către acestea pentru anul 2012.

Se anunța astfel o măsură salutară, în sprijinul contribuabilului, care, să fim realiști, are venituri reduse, al căror cuantum este determinat tocmai de situația macroeconomică a țării, care pare să nu prezinte nicio îmbunătățire, în ciuda promisiunilor electorale, care rămân fără nicio finalitate.

La mai puțin de o lună însă, Guvernul Ponta a adoptat Ordonanța Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor masuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 23 ianuarie 2013.

S-a prevăzut în acest nou act normativ că autoritățile administrației publice locale care au înregistrat arierate la data de 31 decembrie 2013 vor fi obligate să majoreze nivelul impozitelor și taxelor locale, al taxelor asimilate acestora, precum și amenzile aplicabile, începând cu anul 2013.

Am să-l rog pe domnul secretar Mario Oprea să facă un apel nominal.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor!

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |---|---| |Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>absent| |Banias Mircea Marius|absent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|absent| |Bălu Marius|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă|

## 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/22.II.2013

|Blaga Vasile|absent|Isăilă Marius Ovidiu|absent| |---|---|---|---| |Boagiu Anca Daniela|absentă|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Boboc Cătălin|absent|Klárik László Attila|prezent| |Bodea Cristian Petru|prezent|László Attila|absent| |Bodog Florian Dorel|absent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|Luchian Dragoș|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent|Luchian Ion|absent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Marian Dan Mihai|absent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Marian Valer|prezent| |Burlea Marin|prezent|Marin Nicolae|absent| |Butnaru Florinel|absent|Markó Béla|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Mazăre Alexandru|absent| |Cadăr Leonard|prezent|Mihai Cristian Dănuț|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent|Mihai Neagu|prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă|Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Chelaru Ioan|prezent|Miron Vasilica Steliana|prezentă| |Chiriac Viorel|prezent|Mitu Augustin Constantin|absent| |Chiru Gigi Christian|prezent|Mocanu Victor|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|prezent|Moga Nicolae|prezent| |Ciorbea Victor|prezent|Mohanu Nicolae|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Mora Ákos Daniel|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Motoc Octavian|absent| |Cordoș Alexandru|absent|Mutu Gabriel|absent| |Corlățean Titus|absent|Nasta Nicolae|prezent| |Coste Marius|prezent|Neagu Nicolae|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|prezent|Neculoiu Marius|prezent| |Crețu Gabriela|absentă|Nicoară Marius Petre|absent| |Cristache Iulian|absent|Nicolae Șerban|absent| |Cristina Ioan|absent|Nicula Vasile Cosmin|absent| |Croitoru Cătălin|absent|Nistor Vasile|absent| |Deneș Ioan|prezent|Niță Mihai|prezent| |Dincă Mărinică|prezent|Nițu Remus Daniel|absent| |Dobra Dorin Mircea|absent|Obreja Marius Lucian|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|Olosz Gergely|absent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Drăghici Damian|prezent|Oprea Gabriel|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Oprea Ștefan Radu|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Durbacă Eugen|prezent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Duruț Aurel|absent|Pataki Csaba|prezent| |Ehegartner Petru|prezent|Pavel Marian|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Păran Dorin|prezent| |Fifor Mihai Viorel|absent|Păunescu Teiu|prezent| |Filip Petru|prezent|Pelican Dumitru|absent| |Firea Gabriela|prezentă|Pereș Alexandru|prezent| |Florian Daniel Cristian|prezent|Pop Gheorghe|prezent| |Flutur Gheorghe|prezent|Pop Liviu Marian|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Popa Constantin|absent| |Geoană Mircea Dan|absent|Popa Florian|absent| |Ghilea Găvrilă|prezent|Popa Ion|prezent| |Ghișe Ioan|prezent|Popa Mihaela|prezentă| |Grapă Sebastian|prezent|Popa Nicolae Vlad|prezent| |Greblă Toni|prezent|Popescu Corneliu|prezent| |Grigoraș Viorel|prezent|Popescu Dumitru Dian|prezent| |Hașotti Puiu|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent| |Ichim Paul|absent|Purec Ion Simeon|prezent| |Igaș Traian Constantin|absent|Rădulescu Cristian|prezent| |Iliescu Lucian|prezent|Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|prezent| |Ioniță Dan Aurel|absent|Rotaru Ion|absent| |Iovescu Ioan|prezent|Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|prezent| |---|---| |Sârbu Ilie|prezent| |Secășan Iosif|absent| |Severin Georgică|prezent| |Silistru Doina|prezentă| |Solomon Antonie|prezent| |Stoica Ștefan|absent| |Stuparu Timotei<br>Suciu Matei|absent<br>prezent| |Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan|absent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando|prezent<br>absent| |Tișe Alin Păunel|prezent| |Toma Ion|absent| |Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca<br>Țapu Nazare Eugen<br>Ungureanu Mihai Răzvan<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vâlcov Darius Bogdan<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie<br>Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu<br>Vosganian Varujan<br>Zisu Ionuț Elie|absent<br>absent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent|

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Bună ziua, stimați colegi!

În urma efectuării apelului nominal, s-a constatat prezența a 111 dintre noi.

Suntem, așadar, în cvorum și, înainte de a intra în ordinea de zi, aș dori să anunț sau să anunț încă o dată pentru cei care nu au luat cunoștință că mâine, la ora 10.00, avem o ședință comună a celor două Camere reunite, cu Statutul deputaților și al senatorilor, cu constituirea Comisiei pentru revizuirea Constituției și, probabil, alte câteva lucruri pe ordinea de zi.

Programul de lucru al Senatului în perioada 18–23 februarie 2013.

Sunt comentarii?

Dacă nu sunt,

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 152 din 15 iulie 1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Inițiatorul...

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Iulian Matache.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare eliminarea din cuprinsul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 152/1998, republicată, a mențiunii potrivit căreia tinerii pot primi repartiție în cel mult 12 luni de la împlinirea vârstei de 35 de ani.

Considerăm că, prin eliminarea acestei prevederi, pot apărea interpretări în ceea ce privește vârsta la care se repartizează o locuință pentru tineri. De altfel, prelungirea vârstei până la 36 de ani a fost reglementată tocmai pentru a veni în sprijinul mai multor tineri. Cererea de locuință se depune înaintea împlinirii vârstei de 35 de ani și, cu cât este depusă mai devreme, solicitantul respectiv poate primi un punctaj superior, în funcție de vechimea cererii.

Precizăm faptul că analiza cererilor și stabilirea listei de priorități în soluționarea acestora se fac anual, până la sfârșitul lunii februarie a anului respectiv, luându-se în considerare cererile depuse până la sfârșitul anului precedent. Repartizarea se face în limita fondului disponibil, luându-se în considerare atât locuințele libere din fondul existent, cât și locuințele ce urmează a fi finalizate în cadrul unor obiective de investiții aprobate și cuprinse în Programul de construcții de locuințe pentru tineri, destinate închirierii.

Ministerul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Darius Vâlcov.

## Domnule președinte,

În ședința din 9 octombrie 2012, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a luat în discuție propunerea legislativă și a hotărât să adopte un raport de admitere, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Domnule senator Dumitru Oprea, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Am văzut deja orientări de vot și mi se pare că este chiar o acțiune reparatorie, indiferent de culoarea politică a oamenilor care votează astăzi, pentru că trăim în comunități umane și primăriile jonglează cu aceste liste la infinit. Sunt tineri care așteaptă ani mulți și împlinirea vârstei de 35 de ani, respectiv 36 de ani, îi scoate din circuit, chiar dacă au stat 12 ani pe listă. Ei vin doar cu o probă: m-am înscris la 29 de ani și, uitați-vă, îndur așteptarea până la 40 de ani, dar eu am fost înscris la 29 de ani. Atât. Nu cere nimeni un ban în plus, niciun privilegiu.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, microfonul 3.

## Popescu, senator PNL.

Vreau să aduc în discuție spiritul acestei legi. Ea a fost făcută cu scopul de a ajuta tinerii la început de carieră să-și poată strânge bani să-și cumpere o locuință, eventual, s-o cumpere pe cea în care locuiesc. De asemenea, sunt niște criterii care țin de profesiune, de loc de muncă, de domiciliu și așa mai departe.

Prelungind vârsta până la o... nu se știe unde, în condițiile în care anul trecut și în anii trecuți, în mandatul PDL, s-au construit circa 300 de locuințe pentru tineri, în medie, pe an, practic, vom ajunge să avem drept criterii nu numai numărul de copii, ci și numărul de nepoți. Legea nu-și mai atinge scopul. Ea e făcută pentru tineri. Sigur că pot fi și tineri care, în anumite zone, în anumite orașe, unde nu se construiesc locuințe pentru tineri într-un ritm susținut, să nu poată să acceseze o asemenea locuință. Ei au alte posibilități. După 35 de ani, se pot înscrie la locuințe sociale, se pot înscrie pe alte criterii.

Părerea mea este că vârsta trebuie menținută, fiindcă, altfel, aceste locuințe nu mai sunt pentru tineri. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Tudor Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Este un proiect de lege aparent neimportant sau, mă rog, o modificare aparent neimportantă, dar, în urma unei experiențe îndelungate, aproape 23 de ani de presă, și a

unor anchete nenumărate și profunde pe această temă, îmi permit să vin în fața dumneavoastră să vă spun cu toată buna-credință, dincolo de culoarea politică sau de apartenența la un partid sau altul, că ceea ce propune Guvernul este corect, pentru că, în foarte multe situații, mafia imobiliară, mafia politică din diverse zone sau la nivelul diverselor orașe, reședințe de județ, sau orașe unde sunt clădiri ANL, funcționează perfect și amână, în mod deliberat, anumite dosare, așa încât anumiți tineri, care atunci când depuneau, conform acestei legi, actele pentru o locuință aveau 25, 26, 28 de ani, se trezeau peste 6, 7, 8, 9 ani ieșiți din termen, cum se spune, doar pentru că nu aveau șpaga necesară, doar pentru că nu erau amanta cui trebuie sau doar pentru că nu erau nepotul cui trebuie de la administrația locală sau de la administrația centrală.

Deci eu cred că ar trebui să susținem acest lucru pentru tinerii aceia care depuneau actele, chiar dacă o țară ca a noastră, dincolo de regulile normale ale jocului în Europa, îi împinge ca la 35, 37, 39, 40 de ani să nu aibă case. De la 25 de ani când cereau și aveau doi copii ajung la 38 de ani să aibă patru copii, să fie mai în nevoie în raport cu acea casă decât la început și ei să n-o primească, pentru că legea îi exclude.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Dacă nu mai sunt intervenții,

La punctul 4 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 155 din 12 iulie 2010 – Legea poliției locale.

Inițiatori – domnii deputați Dumitru Chiriță, Constantin Niță și Valeriu Zgonea.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent? Nu este.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Iulian Matache.

Vă rog, microfonul 8.

## Mulțumesc.

Propunerea legislativă pentru modificarea legii are ca obiect de reglementare modificarea art. 35 lit. b) din legea menționată mai sus, în sensul încadrării activității polițiștilor locali în condiții deosebite, speciale și alte condiții de muncă prevăzute de lege pentru polițiști, funcționari publici cu statut special din domeniul ordinii publice.

Considerăm oportună adoptarea prezentei propuneri legislative, în condițiile în care încă de la intrarea în vigoare a Legii poliției locale intenția legiuitorului a fost aceea ca activitatea polițiștilor locali să fie încadrată în condiții deosebite, speciale și alte condiții de muncă.

Astfel, deși în prezent legea sus-menționată dispune la art. 35 lit. b) că polițistul local are dreptul la încadrarea activității în condiții deosebite, speciale și alte condiții de muncă, potrivit legii, nu există prevederi legale speciale care să reglementeze acest aspect.

Susținem adoptarea acestei inițiative legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Vâlcov.

Comisia a hotărât să solicite un punct de vedere scris de la structurile asociative ale administrației publice locale, deoarece propunerea are implicații în privința bugetelor locale, primind un răspuns favorabil de la Asociația Orașelor din România.

Astfel, în ședința din 16 octombrie 2012, comisia a luat în discuție propunerea legislativă și a hotărât să adopte un raport de admitere, cu unanimitate de voturi.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

întrebat care va fi rolul și care va fi locul ei în administrația publică.

Iată că anii care au trecut au demonstrat că poliția locală este și utilă și chiar a devenit o instituție respectată, de cele mai multe ori, însă respectul societății și respectul statului pentru acești oameni mulți ani s-au lăsat așteptate.

Mă bucur că, astăzi, vom putea vota, sper că vom vota, noi, cel puțin, reprezentanții Grupului parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu, vom vota pentru acest act reparatoriu, pentru că oamenii aceștia, polițiștii locali, au nevoie de un statut clar, care să fie recunoscut prin COR, pentru că, astăzi, știți bine că sunt numiți referenți sau alte denumiri din acestea foarte domestice, să spun așa.

Eu cred că ei își merită titlul de polițist local, adică să se numească ceea ce sunt în realitate. De asemenea, multe alte lucruri în afară de salariul acestor oameni, care este primordial, trebuie reglementate, de exemplu dotările, tot ceea ce au nevoie acești oameni, mai ales acolo unde administrațiile publice locale nu sunt capabile să le asigure din cauza dificultăților financiare.

Știu că există anumite protocoale între polițiile locale sau pot să se facă și inspectoratele de poliție. Aceste protocoale trebuie să funcționeze, pentru că sunt administrații publice locale, repet, care nu au banii sau resursele necesare să le asigure dotările acestor oameni.

De asemenea, cred că astăzi, pentru astăzi sau, dacă nu astăzi, măcar în viitorul foarte apropiat, cred că trebuie să mai lucrăm pe această lege și legat de numărul corpului de polițiști publici din fiecare localitate. Astăzi, regula este de un polițist la 1.000 de locuitori, dar sunt localități care au întinderi foarte mari, nu mai au locuitori foarte mulți, dar au o suprafață foarte mare, și eu cred că și suprafața pe care o deservesc acești oameni trebuie să devină un criteriu în stabilirea numărului de polițiști locali.

În concluzie, reprezentanții Grupului parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu vor vota pentru această inițiativă legislativă.

Având în vedere poziția colegilor de la comisie, cât și a Asociației Municipiilor, cred că este cazul să dăm întâietate voinței acestora, mai ales în condițiile în care și eu am fost un conducător al unui municipiu și, prin actele administrative pe care le-am făcut, am înființat poliția locală la nivelul municipiului Craiova. Cred că polițiștii locali fac cel puțin aceeași treabă ca și cei de la nivel central.

Drept urmare cred că trebuie susținută această propunere legislativă și trebuie ajutați toți cei care se află la nivelul polițiilor locale.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Vochițoiu.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Mă bucur că, în sfârșit, ne aflăm în fața acestui act reparatoriu pentru această instituție numită poliția locală. Atunci care când a fost înființată, sigur că mulți ne-am

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

La punctul 5 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor.

Inițiatori – un grup de deputați din legislatura anterioară: doamna Sulfina Barbu și domnii Bogdan Cantaragiu, Vasile Gherasim și Sorin Ștefan Zamfirescu.

Punctul de vedere al Guvernului, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Dau cuvântul doamnei secretar de stat Elena Dumitru. Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului vizavi de această propunere legislativă este că nu susține propunerea legislativă și vă justific de ce.

Legea nr. 211/2011 reprezintă transpunerea Directiveicadru a Uniunii Europene privind regimul deșeurilor.

Este un cumul de tot ce înseamnă fluxurile de deșeuri, nu cu ceea ce se vine în propunerea legislativă pe anumite tipuri de deșeuri, așa-numitele deșeuri industriale, care din punct de vedere al legislației de mediu în domeniul gestiunii deșeurilor nici nu există ca definiție.

Deșeurile sunt codificate, s-a realizat încadrarea lor pe tipuri de deșeuri, dar nu dedicate deșeurilor industriale, ci pe alte fluxuri: deșeurile de la echipamentele electrocasnice, deșeurile de ambalaje. Deci din acest cumul nu fac parte deșeurile feroase și neferoase.

Dacă am adopta această lege, conform procedurilor europene, ar trebui notificată Comisia, ceea ce pe Legea nr. 211/2011, conform obligațiilor oricărui act care transpune o directivă, a fost deja notificată.

Comisia ne-a spus că este în concordanță cu prevederile Uniunii Europene.

Dacă se adoptă această lege, obligația statului român este să o notifice din nou. Și atunci ce fac? Îi spun Comisiei că a greșit când mi-a evaluat prima notificare și când statul român, prin Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, a notificat această lege?

Ne putem supune și unei proceduri de infringement, deci o anumită suspiciune că, la un moment dat, nu am transpus corect legislația europeană.

Din aceste motive, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Guvernul României nu susțin proiectul de act normativ.

Susținerea că se vrea eliminarea furturilor... Vreau să vă aduc la cunoștință că sub îndrumarea Ministerului Mediului am creat un grup de lucru cu toate instituțiile implicate: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, plus operatorii economici – mari concerne –, Compet-ul, Romtelecom-ul, Vodafone-ul, pentru că reclamă furturile de cabluri, furturile din conducte, deci se taie pur și simplu conductele și se vând ca fier vechi, ca deșeuri de fier vechi.

Punctul de vedere al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Vâlcov.

În ședința din 16 octombrie 2012 membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexă.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, împreună cu propunerea legislativă.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Cristian Rădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Situația este confuză pentru cei care urmăresc cu atenție dezbaterea. Nu sunt expert în deșeuri și ceea ce a expus reprezentantul Guvernului pare destul de convingător.

Cu toate acestea, uitându-mă pe fișa proiectului respectiv, văd că este o inițiativă care vine din partea unei părți a spectrului politic din care face parte un fost ministru al mediului, doamna Barbu, pe care n-o suspectez de necunoaștere a acquis-ului comunitar, la care și-au adus amendamente reprezentanți din partea cealaltă a spectrului politic: domnul Belacurencu a avut 11 amendamente admise, după care, cu unanimitate de voturi, rețin de la reprezentantul comisiei, a fost adoptat un raport de admitere. Și cu toate acestea, pe partea cealaltă, avem punctul de vedere negativ al Guvernului.

Termenul de adoptare tacită este suficient pentru o retrimitere la comisie. Adică, dincolo de cine a inițiat, cine a amendat și ce conține această propunere legislativă, cred că, pe undeva, totuși este o neclaritate care necesită reexaminată de comisie.

Mulțumesc.

Înțeleg deci că cereți retrimiterea la comisie. Domnul senator Petru Filip.

## **Domnul Petru Filip:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Întâmplare sau nu, am fost în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului atunci când am discutat această propunere legislativă.

Sigur, pe acest subiect al gestionării deșeurilor, la ora actuală, în legislația românească sunt „n” legi. A apărut, anul trecut, gestionarea deșeurilor în instituțiile publice, a mai fost o refacere a legii-cadru privind gestionarea deșeurilor, la care am fost inițiator, acum doi ani de zile, și care există undeva, pe circuit, la Camera Deputaților, și unde Ministerul Administrației și Internelor de atunci fusese consultat și, mă rog, forma legii respective era acceptată de către minister.

Dacă vreți să mă ascultați, bine, doamnă secretar de stat, dacă nu, mă duc în bancă.

De aceea, semnalul meu către dumneavoastră ar fi următorul, pentru că tot discutăm despre acest subiect care zicem că interesează pe toată lumea: ar fi interesant din partea ministerului, că este vorba de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice – că este la dumneavoastră în parohie –, să încercăm să luăm toate aceste legi, fie că este vorba de legea-cadru, fie că este vorba de celelalte legi care au același subiect – unele au fost adoptate, unele au fost respinse – și să încercăm să facem, până la urmă, o lege unică sau să facem un cod al gestionării deșeurilor în România, indiferent că este vorba de instituții publice sau nu.

Îmi aduc aminte de o inițiativă, tot a doamnei Sulfina Barbu sau cred că a doamnei Anastase, care se referea numai la instituții publice. Nu știu unde este. O fi fost respinsă, habar n-am! Dar lucrurile acestea, cred eu, ar trebui odată rezolvate, pentru că întotdeauna vor apărea discuții și comentarii.

Amendamentele domnului senator Belacurencu de anul trecut, de fapt, aveau ca obiectiv rezolvarea problemei furturilor, care este o problemă pe care fiecare dintre noi o știm, o simțim, o vedem și care, într-un fel sau altul, trebuie să aibă măsurile prin care ar trebui să fie corectată.

Sigur, această propunere probabil că va fi supusă votului, cea de retrimitere la comisie, dar cred că, pe fond, subiectul este important și trebuie să-i dăm importanța cuvenită, chiar dacă discutăm despre gestionarea deșeurilor.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul senator Vochițoiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Văzând titlul acestei propuneri legislative, modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, ascultând-o pe doamna secretar de stat vorbind despre acquis-ul comunitar, te-ai aștepta să fie o chestiune din asta filozofică, așa, mare de tot. Nu este adevărat! Dacă citim cu atenție, aceste modificări sunt absolut de bun-simț. Adică ele cer ca, atunci când cineva se duce cu metale neferoase, precum și aliaje ale acestora, să-și dea datele de identificare, nume, prenume sau, dacă vine de la o firmă, să dea numele firmei, atâta tot.

Deci eu cred că, dacă ar fi să-i întrebați pe cei trei mii o sută și ceva de primari din România, trei mii o sută și ceva v-ar spune: „Da, votați, fraților, cu două mâini, că ni se fură capacele de canal, că se rup mașinile dimineața până când completăm capacele de canal – regiile de apă – și așa mai departe. Se fură aproape tot.”

CFR-ul..., de atâtea ori, vedem că se află în mare dificultate. Există pericole chiar de moarte. Sunt lucruri foarte grave, care se ascund în spatele unor șmecheri care fac bani cu fierul vechi. Deci asta este modificarea.

Eu zic că nu este nicio filozofie. Nu trebuie să raportăm la Comisia Europeană că noi cerem ca, atunci când cineva se prezintă cu fier vechi la un centru de colectare, să-și dea numele și să spună în numele cui vinde.

Și încă ceva, doamnă secretar de stat. Furturi ilegale? Este prima oară când aud expresia asta. Există cumva și altfel de furturi și nu știm noi?

V-am auzit că faceți toate demersurile să stopați „furturile ilegale”. Eu zic să stopăm toate furturile – și cele ilegale, și cele legale – și să votăm astăzi pentru aceste modificări. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, consult președintele comisiei în legătură cu propunerea de retrimitere.

Da, suntem de acord cu retrimiterea, mai ales că noi am susținut punctul de vedere al comisiei din legislatura trecută.

Bun.

Supun atunci votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc. Cine este împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate, 118 voturi pentru, a fost aprobată retrimiterea propunerii legislative la comisie.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Inițiator – domnul deputat din legislatura anterioară, Mihai Apostolache.

Punctul de vedere al Guvernului.

Din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnul secretar de stat Iulian Matache.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc.

Prin proiectul de act normativ se dorește introducerea interdicției de a candida la alegerile locale a cetățenilor care nu și-au achitat obligațiile legale față de bugetele locale atât în calitate de persoane fizice, cât și în calitate de acționari sau asociați ai unor societăți comerciale.

Având în vedere faptul că dreptul de a fi ales este un drept fundamental, consfințit de art. 37 din Constituție, orice limitare a acestuia prin efectul unei legi este, în opinia noastră, neconstituțională.

Considerăm, de asemenea, că sancționarea cu pierderea dreptului de a fi ales a unui cetățean, întotdeauna persoană fizică, pentru comportamentul fiscal al unei persoane juridice la care persoana fizică este doar acționar sau asociat este inadmisibilă.

Guvernul nu susține această modificare legislativă.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Darius Vâlcov.

În ședința din 9 octombrie 2012, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea articolului 11 alineatul (1) litera a) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Inițiator este domnul William Brînză.

Nu este prezent.

Punctul de vedere al Guvernului. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnul secretar de stat Iulian Matache.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc.

Prin propunerea legislativă se dorește introducerea la art. 11 alin. (1), după lit. a), a unei noi lit. a[1] ), prin care să se stabilească numărul de colegii uninominale din diaspora, prin raportare la numărul de cetățeni cu drept de vot ce locuiesc în diaspora.

Astfel, s-ar mări numărul de mandate pentru diaspora, în ceea ce privește Camera Deputaților, de la patru, cât este în prezent, la 16, iar, în ceea ce privește Senatul, de la doi, cât sunt în prezent, la patru.

Precizăm că în actualul text normativ numărul de mandate pentru diaspora este unul stabilit direct, și nu raportat la norma de reprezentare, întrucât marea majoritate a cetățenilor români ce rezidă în străinătate au în continuare acte de identitate românești și sunt luați în calcul la stabilirea numărului de mandate din circumscripțiile din țară.

Astfel, în situația în care s-ar adopta propunerea legislativă în discuție, am fi în situația în care același cetățean va fi luat în calcul de două ori la stabilirea numărului de colegii, deci și de mandate, o dată în țară și o dată în statul în care rezidă.

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Vâlcov.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 9 octombrie 2012 membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții?

Nu sunt.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru protejarea resurselor piscicole din Delta Dunării, îmbunătățirea calității vieții în Delta Dunării, întărirea instituțională a Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării și Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură.

Inițiatori – o serie de senatori și deputați, domnii senatori Vasile Cosmin Nicula, Viorel Riceard Badea și domnii deputați Daniel Bărbulescu, Octavian Marius Popa.

Din partea inițiatorilor este cineva? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului. Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, doamna secretar de stat Elena Dumitru.

Microfonul 8.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, prin Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, nu susține această propunere legislativă, având în vedere că, de la momentul inițierii și până acum, s-au mai modificat o serie de prevederi legislative. În felul acesta, sistemul de pescuit și modul de protejare a biodiversității din Delta Dunării s-au modificat și au fost reglementate.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Vâlcov.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 16 octombrie 2012 membrii comisiei au luat în discuție propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raport de respingere.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 3[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale.

Reprezentantul Ministerului Sănătății este la Camera Deputaților. Chiar acum susține un punct.

Sunteți de acord să amânăm punctul 9 din ordinea de zi pentru câteva minute, ca să avem și punctul de vedere al Guvernului?

Punctul 10 din ordinea de zi...

La fel este și la punctul 10 din ordinea de zi.

Mulțumesc.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Codului penal.

Inițiatori, domnii senatori Mircea Banias, Vasile Nistor, Ioan Ghișe, toți printre noi.

Dintre inițiatori dorește cuvântul cineva?

Nu.

Punctul de vedere al Guvernului. Domnul secretar de stat Florin Moțiu.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, Biroul permanent, în vederea dezbaterii elaborării acestui raport de către senatorii pe care i-ați enumerat dumneavoastră...

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul, prin punctul de vedere exprimat în cadrul ședinței de reprezentantul Ministerului Justiției, nu susține adoptarea propunerii legislative. De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat negativ această propunere legislativă.

Pe de altă parte, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare în plenul Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Facem mențiune că Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc doamna senator. Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru constituirea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere în anul 2012.

Inițiatorul ordonanței – Ministerul Economiei.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Adrian Ciocănea.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Adrian Ciocănea** – _secretar de stat_

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, pentru că, prin aceasta, sunt majorate, după părerea noastră, în mod excesiv pedepsele și ar duce la modificarea Codului penal, pe care numai ce l-am adoptat, iar și la cod, după cum știți, au lucrat o serie de specialiști în domeniul dreptului, pedepsele fiind așezate în limite normale. Vă mulțumesc.

## _în Ministerul Economiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de act normativ asigură aplicarea legislației comunitare în materie, respectiv obligația statelor membre de a menține stocuri minime de țiței și/sau produse petroliere, și acest lucru se face în momentul de față conform Directivei 2006/67/CE.

Datorită faptului că această directivă a fost abrogată la 31 decembrie 2012 și înlocuită cu o directivă consolidată, actul normativ pe care îl prezentăm a fost necesar pentru a putea crea cadrul legal de constituire a acestor stocuri minime de siguranță.

În anexa acestui act normativ sunt prezentați operatorii economici actuali de pe piața petrolieră cărora li s-a impus obligația de constituire a stocurilor minime de siguranță pe 2012, nominalizați în funcție de cota lor de piață aferentă anului 2011.

Având în vedere cele pe care le-am spus mai devreme, vă solicităm să fiți de acord cu aprobarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei economice, industrii și servicii, domnul președinte Lucian Iliescu. Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea unor măsuri pentru constituirea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere în anul 2012, în sensul creării cadrului legal necesar aplicării pentru anul 2012 a prevederilor Directivei 2006/67/CE privind obligația statelor membre de a menține stocuri minime de țiței și/sau produse petroliere.

Potrivit acestei directive, trebuie constituite până la 31.12.2012. Constituirea stocurilor se realizează în condițiile aprobate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 54/2002. Prin prezenta ordonanță, se stabilește lista operatorilor economici de pe piața petrolieră cărora li se impune obligația de constituire a stocurilor minime de siguranță în anul 2012.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu unanimitate, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia economică, industrii și servicii supune spre dezbatere plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, împreună cu proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie votat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României și art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2012 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a cantității de 2.000 tone motorină pentru Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” – SA.

Inițiatori – Ministerul Transporturilor și Ministerul Afacerilor Interne.

Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului secretar de stat Valentin Preda.

Microfonul 8.

## **Domnul Valentin Preda** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În vederea realizării serviciului public social de transport feroviar de călători de către „CFR Călători” – SA, între operatorul de transport și Ministerul Transporturilor s-a încheiat contract de servicii publice pentru perioada 2012–2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2012, care stabilește obligațiile reciproce ale „CFR Călători” – SA și ale Ministerului Transporturilor în vederea realizării serviciului public social de transport feroviar de călători.

Asigurarea transportului feroviar de călători pe timp de iarnă determină creșterea consumurilor medii zilnice de combustibili.

Necesitatea adoptării unor măsuri pentru asigurarea transportului de persoane în condiții de iarnă normală sau extremă, pentru asigurarea funcționării sistemului de transport feroviar de călători în perioada de iarnă, precum și evitarea eforturilor financiare mari pentru „CFR Călători” – SA, care ar avea influențe negative asupra prețului de cost al transportului, justifică promovarea prezentului act normativ, astfel încât să poată fi aprobat de Guvern în regim de urgență.

Se impune promovare prezentului proiect de act normativ pentru aprobarea scoaterii din rezerva de stat, cu titlul de împrumut, până la 31 octombrie 2013, a cantității de 2.000 de tone de motorină pentru „CFR Călători” – SA.

Neluarea acestor măsuri pune în pericol asigurarea transportului feroviar de călători în perioada următoare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al Comisiei economice, industrii și servicii, domnul președinte Iliescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a cantității de 2.000 de tone de motorină pentru Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” – SA, în scopul asigurării funcționării sistemului de transport feroviar de călători în perioada de iarnă.

Prin proiect se reglementează condițiile acordării împrumutului, valoarea penalităților care trebuie plătite în caz de întârziere, ce rată de dobânzi se va utiliza.

Menționăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis un aviz favorabil. Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente.

Față de cele prezentate mai sus, propunem plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul și proiectul de lege.

Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat potrivit dispozițiilor art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mai fac o completare în vederea menționării că denumirea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii se actualizează și acesta devine Ministerul Transporturilor pe tot parcursul legii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Sunt intervenții? Da. Domnul senator Dumitru Oprea. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Am în față și ordinea de zi de ieri, când prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2012 cam din aceeași perioadă s-a solicitat scoaterea din rezervele de stat a unor imense cantități de cărbune și petrol pentru sistemul electroenergetic și pentru centrale electrotermice.

La punctul anterior al ordinii de zi am fost chiar impresionați de corectitudinea Guvernului față de constituirea rezervelor de stat vizavi de combustibil și ca să nu fi întrebat de două ori îmi amân acum întrebarea anterioară. Din lista cu pricina, ce cantități ar fi reprezentat – fiindcă ați dat numai niște nume de societăți, persoane juridice, inclusiv rezervele statului –, cam ce cantități au constituit stocuri-limită constituite, la rândul lor, la 31 octombrie 2012 și cât s-a constituit la rezerva statului? Pentru că acum veniți cu punctul ăsta și din atâta grijă față de rezerva statului, ca la 31 decembrie să existe, o păpați, dând-o la transport călători, la CFR. Păi unde s-a dus rezerva, că, parcă, mai înainte, făceați dovada preocupărilor ca la 31 decembrie statul să nu fie descoperit. Solicitați acum 2.000 de tone. Stocul minim cât era? Dacă așa stau lucrurile, de ce nu a fost inclusă și componenta asta în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2012, pe care ați prezentat-o ieri? V-ați temut că sunt prea multe rezerve și prea multe utilizări imediate, încât din nou o să mai veniți cu o ordonanță prin care să constituiți stocul de rezervă la sfârșit de decembrie 2013?

În al doilea rând, în prima componentă ați vorbit că se prorogă termenul până în aprilie 2013 pentru cei care deja aveau luate cu împrumut cantități de cărbune și petrol, iar aici

aveți un alt tratament. Bănuiesc că știți la ce mă refer. De ce cu unii procedați într-un fel și cu alții într-un alt fel?

În al treilea rând, am adus pagina din expunerea de motive a ultimei acțiuni de evaluare în România, în care Comisia vine și spune: „Pe perioada implementării Programului de asistență financiară se va monitoriza de către Comisie și performanța în domeniul stabilității prețurilor și gestionării rezervelor.” Vă încadrați într-un astfel de obiectiv când astăzi faceți stoc și mâine îl dați?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Sunt alte intervenții? Nu sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat. La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind formalitățile de raportare aplicabile navelor la sosirea în și/sau la plecarea din porturile românești.

Inițiator – Ministerul Transporturilor.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Valentin Preda.

## Domnule președinte,

Proiectul de lege are ca obiect simplificarea și armonizarea procedurilor administrative aplicate în domeniul transportului maritim. Prin standardizarea transmiterii electronice a informațiilor și prin raționalizarea formalităților de raportare din perspectiva necesității de aliniere a legislației naționale de profil la normele și exigențele europene în materie...

Noutatea, practic, este reprezentată de o interfață electronică unică și, ca o facilitate pentru armatori, sistemul în care toate informațiile sunt raportate o singură dată și făcute disponibile diferitelor autorități relevante. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia economică, domnul președinte Lucian Iliescu.

## Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Proiectul de lege are ca obiect transpunerea integrală în legislația internă a Directivei 2010/65 a Uniunii Europene, a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind formalitățile de raportare aplicabile navelor la sosire și/sau la plecarea din porturile statelor membre.

Menționăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz favorabil, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente. Față de cele prezentate mai sus, propunem plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul și proiectul de lege.

Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat potrivit dispozițiilor art. 76 alin. (2) din Constituția României. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Inițiatori – Secretariatul General al Guvernului, ANRMAP. Dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului secretar de stat Mircea Fechet.

Microfonul 9.

Vă rog.

## **Domnul Mircea Fechet** _– vicepreședinte al Autorității_

_Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Situația extraordinară care a condus la modificarea actului normativ este determinată, în primul rând, de recomandările Comisiei Europene, cuprinse în Raportul Deloitte, elaborat în 2011, la solicitarea DG Regio. De asemenea, se datorează prevederilor Regulamentului nr. 1.251/2011 al Comisiei Europene, care modifică Directiva 2004/17/CE și Directiva 2004/18/CE, directive transpuse în legislația națională, și anume în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006. De asemenea, se datorează angajamentelor asumate de Guvernul României, prin Scrisoarea de intenție și Memorandumul de înțelegere cu Fondul Monetar Internațional din 8 iunie 2012.

Principalele modificări pe care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2012 le face sunt legate, în primul rând, de transparentizarea procesului de achiziție publică și de crearea unui mecanism preventiv de combatere a conflictului de interese, de reducerea termenului de evaluare a documentațiilor de atribuire de către ANRMAP de la 14 la 10 zile în cazul evaluării și de la 14 zile la 3 zile în cazul reevaluărilor. De asemenea, termenul de evaluare a ofertelor,

ca urmare a consultărilor cu autoritățile locale, a crescut de la 20 la 25 de zile, iar termenul de publicare pe site CNSC-ului a deciziilor motivate este de 5 zile, fiind redus de la 10 zile. Având în vedere cele expuse, vă rog să susțineți inițiativa legislativă.

Mulțumesc.

Comisia economică, industrii și servicii, domnul președinte Lucian Iliescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Menționăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au transmis un aviz favorabil. De asemenea, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a trimis un aviz favorabil, cu amendamente.

Amendamentele propuse în avizul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au fost analizate și respinse, în unanimitate, de comun acord cu reprezentanții ANRMAP-ului prezenți la dezbateri.

Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, cu amendamente respinse, care se regăsesc în anexa la raport.

Față de cele prezentate mai sus, propunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul și proiectul de lege.

Prin natura reglementării sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat potrivit dispozițiilor art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Avem un raport de admitere, cu amendamente respinse. Amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Da.

Vă rog, domnule senator Agrigoroaei.

## Domnule președinte,

Legea privind atribuirea contractelor de achiziție publică și a contractelor de concesiune și de lucrări publice a suferit de-a lungul timpului cele mai multe modificări. Și în comisie am fost de acord cu modificarea propusă de către Secretariatul General al Guvernului, sunt de acord cu legea, care este corelată cu normele europene, dar există o problemă care a creat multe, multe dezavantaje României în ultimii 10 ani, cel puțin.

Deci contestatarii de profesie.... Și asta am cerut și în Comisia economică, industrii și servicii. Avem o lege perfectă, dar nu funcționează perfect. Aș vrea să știu dacă s-au luat măsuri, dacă Secretariatul General al Guvernului a luat măsuri față de contestatarii de profesie, care contestă lucrări, acolo unde în sfârșit se obțin fonduri. În momentul când se obțin acele fonduri, nu pot demara lucrările, pentru că un contestatar, care este șantajist de profesie, vine și îl șantajează pe acel contributor bun, pe acel agent economic care contribuie la bugetul statului cu fonduri. Este șantajat de către o persoană care nu se ocupă decât cu asemenea lucruri.

Al doilea aspect sau un alt motiv ar mai fi – și chiar aș ruga instituțiile statului specializate să verifice dacă aș putea avea dreptate în ceea ce afirm – interesele economice din exterior, grupuri economice care vor să prindă lucrările din România, să arate cât suntem noi de proști românii, că nu știm să ne gestionăm singuri problemele, și atunci să apeleze ei să ne recomande, să ne dea specialiștii. Nu ar fi o problemă, suntem de acord să ne dea specialiști care să ne învețe cum să facem treaba și mai bine, dar firmele să fie tot de-ale lor și noi să fim subcontractorii, care să rămânem numai cu salariile și atât.

Vă rog, domnule..., din partea Secretariatului General al Guvernului, ce punct de vedere aveți și dacă ați luat măsuri în acest sens pentru a nu bloca lucrările în continuare. Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Da. Iar... Era bancul cu iarna: iar n-am stare!

E o rugăminte colegială. Apreciez gestul făcut de Guvern. Sincer. Dar aș dori din partea plenului Senatului o înțelegere să amânăm măcar o săptămână, fiindcă am primit materialul foarte târziu, mulți dintre colegi au intrat în posesia materialului azi-noapte. Este cea mai bună intenție ca, acolo unde putem interveni cu expertiză, să o facem și nimic altceva.

Termenul este unul care ne-ar permite – zic eu –, se va adopta tacit pe 19 martie. Dacă am putea să prelungim măcar cu o săptămână, fie sub forma întoarcerii la comisie, fie prin amânarea cu o săptămână a dezbaterii acestui punct din ordinea de zi...

Da. Am reținut.

Dacă aceasta este propunerea dumneavoastră, voi consulta și comisiile, și inițiatorul și vom decide.

Vă rog, domnule senator.

Microfonul 3.

Vă rog.

Pe fond, toate prevederile sunt bune, accelerează procesul de atribuire. Ceva însă mi se pare puțin în neregulă, și anume că în toate cazurile contractul de achiziție publică se transformă în contract administrativ. Este vorba aici și de contractele de antrepriză de lucrări, de execuție de lucrări, care sunt contracte clasice economice și care ar modifica raporturile dintre contractor și achizitor. Aici cred că ar trebui făcută o diferență mai clară între tipurile de contracte, care pot deveni contracte de achiziție publică și care nu.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Șerban Mihăilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este unul dintre subiectele cele mai dezbătute de ani de zile. Este evident că nici această formă nu reprezintă forma perfectă, dar noi considerăm că am discutat în comisie îndelung în două sesiuni acest lucru. Ar fi bine să supunem la vot, ca să nu ținem proiectul de lege la noi, că nu suntem Cameră decizională, să dăm drumul acestei prevederi, ca să-și parcurgă traseul în continuare. Că, altfel, discuții sunt pentru fiecare subiect, pentru fiecare valoare, pentru fiecare autoritate.

Vă mulțumesc.

Am înțeles și propunerea dumneavoastră. Vă rog, domnule senator.

Stați, pe rând, Grupul parlamentar al UDMR mai întâi.

Sunt senatorul Klárik László, Grupul parlamentar al UDMR.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Această propunere legislativă a fost discutată în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului acum două săptămâni. În comisie au fost două amendamente care au fost adoptate, cu unanimitate de voturi.

Grupul parlamentar al UDMR susține votarea acestei inițiative legislative astăzi și dorim să susținem un amendament care se referă la art. 278. Despre ce este vorba?

Art. 278 reglementează sumele care pot fi reținute din garanția de participare în cazul în care Consiliul de soluționare a contestațiilor respinge o contestație ca fiind nefondată. Prin această măsură, se încearcă eliminarea așa-numiților contestatari de meserie, șantajiști, însă sumele prevăzute sunt simbolice. De exemplu, dacă transformăm în euro, la o achiziție publică de 10 milioane de euro, suma care poate fi reținută este sub 3.000 de euro. Deci este o sumă infimă, care nu împiedică pe nimeni să depună contestație fără fond.

Propunerea noastră este ca – în cazul în care consiliul decide că aceasta a fost neîntemeiată, fără fond – să se rețină toată garanția de participare de la contestatarul în cauză.

Vă mulțumim.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

Cadăr Leonard, de la Grupul parlamentar al PDL.

Am rugămintea să analizăm bine situația, să nu facem acest act normativ pe picior, în grabă, întrucât găsim deseori cazuri când sunt fabricate caiete de sarcini astfel încât firmele românești să nu poată participa la aceste licitații, favorizând astfel firme străine pentru care sunt fabricate special aceste caiete de sarcini.

Consider că este necesară retrimiterea la comisie, întrucât au fost dese dezbateri și acolo și nu am reușit să ajungem la un punct comun.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Stimați colegi, dacă nu mai sunt intervenții, avem următoarele...

Da.

Vă rog, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Am doar o întrebare și sper să nu deranjeze. Un ministru s-a pronunțat asupra uneia dintre cele mai așteptate legi în mediul de afaceri din România, Legea parteneriatului publicprivat, precum că ar fi suspendată.

Este o acțiune coroborată cu antepronunțarea ministrului graba vizând trecerea acestei forme a Legii achizițiilor publice? Fiindcă știu că una cu alta, uneori, nu prea se înghit și unor persoane nu prea le convine.

Puteți să mă ajutați să-mi îndepărtez această bănuială?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Avem, așadar...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Aștept răspuns la această întrebare!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da.

## Doriți să răspundeți?

Dacă tot răspundeți, spuneți-ne și punctul dumneavoastră de vedere față de propunerea de amânare sau de retrimitere la comisie.

Doamna senator Boagiu, doriți să interveniți înainte de răspunsul... Poate întrebați și dumneavoastră ceva?

Vă rog, doamna...

O clipă, domnule vicepreședinte. Doamna senator Boagiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițial, m-am gândit să nu intervin pe acest proiect de lege, considerând că, în acest moment, facem primul pas în îndeplinirea acelor condiții pe care Comisia Europeană ni le-a impus pentru a debloca programele cu finanțare externă. Date fiind discuțiile din sală și poziția mea în acest Senat, ca președinte al Comisiei pentru afaceri europene, aș vrea să spun următoarele lucruri:

1. Este anormal – și spun lucrul acesta în condițiile în care nu a existat Birou permanent extins în care președinții să se poată pronunța – ca acest proiect de lege să nu fi trecut pe la Comisia pentru afaceri europene.

De ce o spun? Pentru că am auzit opinii ale colegilor, exprimate aici, în sală, și care vor conduce la infringement sau la declarații ulterioare ale Comisiei Europene, care va

spune că, din nou, legea nu corespunde acquis-ului comunitar. Am mai avut astfel de situații și este chiar propunerea pe care colegii noștri de la UDMR au făcut-o în ceea ce privește penalizările pe care putem să le aplicăm celor care contestă. Este o măsură care trebuie impusă, dar, așa cum a trecut proiectul de lege, nu va exista o astfel de măsură.

Am auzit discuția legată de contracte și de cum se fabrică contractele. Comisia Europeană a cerut un contract-standard pentru contractele de lucrări, care era în derulare, ca și procedură, și nu aud nimic legat de lucrul acesta. Și o spun ca un senator care nu a văzut această lege, chiar dacă este președintele comisiei care ar fi trebuit să fie consultată.

Sunt foarte multe lucruri care se pot spune, dar, dacă vrem să facem un lucru bun și să îndepărtăm... Și nu sunt de partea Comisiei acum, sunt de partea României, pentru că știu că modificările succesive sunt cele care ne-au dat și bătaie de cap. Întotdeauna se modifică regulamente sau se nasc interpretări și țapul ispășitor este acasă, atunci când se aplică acele proceduri.

Cred că propunerea făcută de o parte dintre colegi nu este rea, aceea de a mai aștepta o săptămână și a ne uita la tot ceea ce scrie în acest proiect de lege, astfel încât să votăm o lege care să poată să fie aplicată. Altfel, domnule președinte, din experiență vă spun că, peste o lună sau două, ne vor găsi din nou pricină și vom mai schimba o dată Legea achizițiilor publice, iar programele vor sta în continuare suspendate nu din cauza unor foști miniștri, ci din cauza unor nerespectări de proceduri.

Vă mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Vâlcov. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu, în calitate de președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, susțin retrimiterea legii la comisie și aș vrea să vă spun că cele două amendamente, care au trecut în unanimitate la noi la comisie, dar văd că, după aceea, au fost respinse de celelalte comisii, sunt extrem de importante și o să mă refer doar la unul, pentru că pe celălalt l-a susținut colegul Klárik.

În lege se prevede ca, în termen de zece zile, ANRMAP să dea un aviz – fie că este pozitiv, fie că este negativ – autorității contractante și noi am pus întrebarea: ce se întâmplă dacă acest termen se depășește? Răspunsul a fost: nu se întâmplă. Și atunci am spus: dacă tot nu se întâmplă, atunci, după zece zile, acest accept să fie tacit, acest acord să fie tacit, tocmai pentru a putea să nu blocăm autoritățile contractante în fel și fel de termene și ca licitațiile să meargă cât mai rapid.

Deci susținerea este pentru retrimitere la comisii. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc. Doamna senator Anca Boagiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sper să considerați propunerea ca fiind pozitivă și constructivă, ținând cont că suntem doi președinți de comisie care constatăm că ar trebui să se reîntoarcă la comisii acest proiect de lege. Vă fac propunerea să elaborăm raport comun Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia economică, industrii și servicii, cu reîntoarcerea la comisii, bineînțeles.

Mulțumesc.

Am reținut. Mulțumesc. Domnul senator Șerban Mihăilescu.

## Domnule președinte,

Eu vorbesc în numele Comisiei economice, industrii și servicii. M-am consultat cu domnul președinte. Nu are rost să facem toată ziua retur la memorie. Chestia aceea cu zece zile... Erau 14 zile. Noi am vrut trei. Poate să fie oricât, așa cum e zece. Aprobarea tacită este exclusă pentru această chestiune. Chestia cu amenzile la valori uriașe nu este europeană. S-a mai respins în ultimii doi ani.

Vă rog frumos și insist pentru treaba asta. Este o discuție _pro domo,_ pe care trebuie s-o limităm acum. Avem o grămadă de lucru. Îi dăm drumul, avem Cameră decizională și terminăm această... Că așa, o ținem... Eu vă spun, la fiecare avem încă o altă replică la orice se spune la acest microfon.

Vă mulțumesc.

Am înțeles. Domnul senator Vâlcov.

Până la urmă, o să luăm o decizie prin vot.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Vă rog, domnule senator.

Suntem foarte mulți parlamentari care venim de acolo, de jos, și știm exact cum se fac aceste contracte, ne-am lovit, de foarte multe ori, de aceste probleme și vă rog să susțineți această retrimitere la comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Sigur. Am înțeles.

Propunerea a fost formulată, înțelegem clar cine o susține, vom decide prin vot.

Domnul senator Tudor Barbu și, apoi, domnul Fechet.

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Partidul Poporului – Dan Diaconescu, din păcate, nu era în Legislativ în legislatura trecută. Nouă ni se pare, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, că acest proiect de lege este extrem de important. Nu putem pleca pe un drum, chiar dacă distinsul coleg de la PSD susține că nu este important votul nostru, nefiind Cameră decizională. Așa este, în schimb, este foarte important ca mesajul de la Senat să fie unul coerent și argumentat cât de cât, sănătos și în folosul economiei naționale, nu în folosul mafioților. Fapt pentru care și eu vă rog pe cei de la putere, cei care aveți votul majoritar, să vă gândiți foarte bine la acest proiect de lege.

Susținem și punctul de vedere al doamnei Boagiu, și al colegului de la UDMR, și al domnului președinte Vâlcov, acela de a retrimite la comisii, acolo unde și noi, ca partid, avem acum un reprezentant și avem un punct de vedere.

Retrimiterea nu este o amânare care să dăuneze, ci un plus de valoare dat votului nostru pe acest proiect de lege important.

## Mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul vicepreședinte Mircea Fechet. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am să încerc să tratez în ordine aceste chestiuni care au fost ridicate de către doamnele și domnii senatori.

În primul rând, referitor la faptul că această lege a fost făcută pe genunchi, vreau să vă spun că, încă din luna iunie a anului 2012, reprezentanții ANRMAP, împreună cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Europene, au fost de nenumărate ori la Bruxelles să discute cu Comisia Europeană. De cel puțin trei ori, au existat întâlniri formale, de asemenea, a fost o corespondență continuă și fiecare articol din această ordonanță a fost discutat și modificat în sensul în care să ne asigurăm că nu intră în contradicție cu directivele europene și nu există riscul unui infringement. Deci, la acest moment, acest risc nu există.

Referitor la contestatarii de meserie, este adevărat, în România, există această problemă, și anume avem mult mai multe contestații, raportate la numărul procedurilor, decât în alte state membre. Însă același lucru s-a mai încercat și la modificarea din 2010 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, și atunci Comisia, în speță DGI Market, a fost foarte vehementă în acest sens, și anume, a spus că nu poate fi îngrădit, sub nicio formă, accesul la justiție, accesul la contestație al oricărui operator economic care se consideră nedreptățit.

Chiar dumneavoastră ați spus mai devreme despre aceste caiete de sarcini cu riscul de a fi elaborate cu dedicație și așa mai departe.

Or, în sensul în care vom adopta propunerea comisiei, și anume ca garanția să fie reținută în totalitate, mai ales pentru contractele mari, operatorii economici nu-și vor mai permite să facă contestații. În acest moment, vreau să vă spun că se reține o sumă din garanția de participare acelor operatori economici ale căror contestații sunt respinse ca nefondate sau nu sunt adoptate. De asemenea și în măsura în care ei își retrag contestația acea parte din garanție li se retrage. Nu știu dacă îi convine cuiva să piardă bani pe bandă rulantă în acest sens.

De asemenea, CNSC nu este obligat să suspende procedura în cazul unei contestații. CNSC are această posibilitate, dar nu uzează întotdeauna de ea.

## Vă mulțumesc și eu. Doamna senator Boagiu.

Vă propun să ne îndreptăm către o decizie. Doamna senator Boagiu, domnul senator...

## Domnule președinte,

Din răspunsul pe care l-am primit de la ANRMAP, eu sunt foarte convinsă că, în acest moment, soluția ideală este aceea de a ne reîntoarce cu proiectul de lege la cele trei comisii implicate, astfel încât să iasă un proiect bun.

Cred că sunt în această sală oameni care știu despre ce vorbim, indiferent de culoarea politică pe care o avem, și sunt oameni care își doresc ca această sarabandă continuă a modificării Legii achizițiilor publice să înceteze.

În ceea ce privește lecția pe care domnul de la ANRMAP a dorit să ne-o dea, vă comunic, stimate domn, că sunteți într-o gravă eroare.

Contractele-standard, cel puțin pe partea de transporturi, sunt contracte care au fost adoptate prin hotărâri de guvern. Mă îndoiesc că o decizie a președintelui ANRMAP sau o hotărâre poate să bată o hotărâre de guvern.

Pe lângă aceasta, există și hotărâri de guvern care standardizează costurile la lucrările de infrastructură și, cu siguranță, vă vor fi utile, atunci când veți avea de judecat anumite cauze.

Deci, dacă n-am mai inventa și reinventa roata, cred că am merge mai repede înainte, dar e mai ușor să ștergi ce-a fost înainte decât să construiești pe ceea ce există și n-a fost contestat.

Nu aștept răspuns de la instituția guvernamentală, pentru a salva timpul colegilor, bineînțeles, că opinia mea e formată.

Mulțumesc. Cred că pozițiile sunt clare. Domnule senator, aveți cuvântul.

Ca un drept la replică, aș dori, punctual, să-mi răspundă cum pot lucra aceste firme europene, datorită faptului că în caietul de sarcini sunt date tehnice precise, cu societăți românești sub antrepriză, aceleași lucrări, cu aceleași condiții.

## Mulțumesc.

Domnule Fechet, dacă doriți să răspundeți, cu rugămintea de a o face foarte concis, ca să putem trece, până la urmă, la o decizie, pentru că pozițiile sunt clare. Începem să le repetăm, și pozițiile, și argumentele.

Vă rog.

Directiva 2004/17/CE și Directiva 2004/18/CE tocmai asta prevăd: accesul liber al oricărei societăți comerciale, din orice țară a Uniunii Europene, la un contract de achiziție publică peste pragurile UE, adică 130.000 de euro la bunuri și servicii și cinci milioane de euro pentru lucrări. Motiv pentru care orice societate din România poate participa la licitații în afara țării și orice societate străină poate participa la licitații din România.

Pentru că o anumită societate comercială, indiferent de acționariat sau de țara din care provine, câștigă contractul de achiziție, în niciun caz nu poate fi făcut vinovat nici ANRMAP-ul, nici cei care transpun legislația. Este doar rezultatul prețului pe care acei operatori economici îl oferă, iar în măsura în care vreun operator economic român se consideră nedreptățit, fie din cauza caietului de sarcini, fie din cauza raportului de evaluare a ofertelor, el se poate adresa în primă instanță CNSC-ului, iar dacă este nemulțumit de decizia CNSC-ului, o poate ataca în justiție, la curtea de apel.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Avem propunerea de retrimitere, cu argumentele pe care le-ați ascultat. Avem poziția inițiatorului, care cere totuși votarea astăzi.

Voi supune, mai întâi, propunerea de retrimitere la comisie.

În cazul în care trece, e retrimisă la comisie, dacă nu trece, votăm pe amendamentul susținut și așa mai departe.

Mai întâi,

de domnul senator Klárik, de la UDMR, îl

Cu majoritate de voturi, și amendamentul domnului senator Vâlcov a fost respins.

Așadar, amendamentele susținute și în plen au fost respinse.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat. Ne întoarcem la cele două puncte din ordinea de zi care nu fuseseră examinate.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 3[1] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile sănătății și protecției sociale.

Inițiator este domnul senator Marius Petre Nicoară.

Dacă dorește să intervină, în calitate de inițiator, să-mi facă un semn. Da, mi l-a făcut.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Acest subiect a mai fost discutat. S-au luat și anumite măsuri, există și ordonanță de guvern, așa încât eu renunț la a mai susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Autorul nu-l mai susține. Atunci, trecem la votul pe raportul de respingere.

La punctul 10 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 266/2008, republicată, privind înființarea și autorizarea unităților farmaceutice, precum și a condițiilor de organizare și funcționare a acestora, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatori sunt domnii deputați Florin Iordache, Liviu Bogdan Ciucă și Mircea Grosaru.

Dacă, din partea inițiatorilor, este cineva aici? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, Ministerul Sănătății, domnul Răzvan Vulcănescu, secretar de stat. Microfonul 10.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** – _subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Problematica medicamentului și a modului în care acesta ajunge la populație, începând cu autorizarea și terminând cu eliberarea sa prin farmacii, reprezintă o preocupare actuală și de maxim interes pentru Ministerul Sănătății.

Guvernul României a aprobat, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sanitar, un act normativ ce cuprinde o serie de reglementări necesare îmbunătățirii sistemului de circulație și control al medicamentului și, totodată, armonizează legislația națională cu legislația Uniunii Europene în acest domeniu.

Procedând astfel, reglementând fiecare segment al sistemului sanitar în mod particular și fără nicio perspectivă globală și unitară a acestuia, riscăm, așa cum s-a mai întâmplat, să avem reglementări contradictorii și de natură a nu asigura o funcționare eficientă și unitară a tuturor unităților sanitare din România.

Având în vedere cele sus-menționate, Ministerul Sănătății nu susține promovarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, domnul președinte Ion Luchian.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a fost sesizată cu propunerea legislativă pe care ați menționat-o și, în ședința din 2.10.2012, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Revenim la desfășurarea ordinii de zi.

Unde rămăsesem?

La pct. 16.

La punctul 16 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea asistenței financiare acordate României prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European și prin Mecanismul Financiar Norvegian pe perioada de programare 2009–2014.

Din partea inițiatorilor, domnul secretar de stat Alin Mitrică. Aveți cuvântul, vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Alin Sorin Mitrică** – _secretar de stat_

_în Ministerul Fondurilor Europene_ **:**

## Domnule președinte,

## Domnilor și doamnelor senatori,

În contextul extinderii Uniunii Europene și a Spațiului Economic European, România a beneficiat, după aderare, de asistență acordată în baza Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European și a Mecanismului de Cooperare Norvegian, destinată atât reducerii disparităților economice și a inegalităților sociale, cât și consolidării

relațiilor bilaterale între cele trei state donatoare, Norvegia, Islanda, Liechtenstein, și statele beneficiare.

Pentru perioada anterioară de programare 2004–2009, România a beneficiat de o asistență financiară în valoare de circa 96 de milioane de euro.

Pentru perioada 2009–2014, România beneficiază de o alocare de 305 milioane de euro, o contribuție de peste trei ori mai mare decât cea aferentă perioadei anterioare și a doua ca valoare dintre țările beneficiare, după Polonia.

Conform regulamentelor de implementare aplicabile, statul beneficiar trebuie să asigure o cofinanțare de minimum 15% din totalul eligibil de programe.

România este statul cu cel mai mare număr de programe, domenii de finanțare dintre toate țările beneficiare, respectiv 23 de programe.

În urma procesului de negociere ce a avut loc între România și statele donatoare, în perioada octombrie 2011 – februarie 2012, au fost convenite prevederile Memorandumului de înțelegere pentru Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European și Norvegian 2009–2014, documente ce stabilesc cadrul de cooperare și permit implementarea eficientă a asistenței financiare acordate.

Domnule secretar de stat, iertați-mă, dacă putem comprima...

Având în vedere faptul că este necesară modificarea operatorilor de programe, denumirea acestora, ca urmare a schimbării denumirilor ministerelor și pentru adaptarea acestor denumiri la noua legislație, vă adresăm rugămintea să aprobați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Avem un raport comun – Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru afaceri europene. Domnul președinte Lucian Iliescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor și examinării, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere, cu amendamente, pe care-l supun plenului spre dezbatere și adoptare, împreună cu proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu art. 71 alin. (1) din Constituția României și art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2010 pentru adoptarea unor măsuri destinate dezvoltării economico-sociale a zonei „Delta Dunării”.

În procedură de reexaminare.

Domnul secretar de stat Gheorghe Hogea, din partea Departamentului pentru Relația cu Parlamentul. Vă rog, microfonul 10.

În raport cu obiectul de reglementare, acest act normativ face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Înainte de a trece la vot, dacă nu sunt intervenții, vă reamintesc faptul că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a proiectului de lege, transmisă de Președintele României.

Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

De asemenea, în reexaminare.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Doamna senator Doina Elena Federovici, vă rog,

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat în cadrul_

## _Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul este de acord cu cererea de reexaminare și cu raportul comisiei, cu cele două amendamente.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Vâlcov. Aveți cuvântul.

În ședințele din 16 și 23 octombrie 2012, membrii comisiei au dezbătut și analizat legea trimisă la promulgare și motivele cuprinse în cererea de reexaminare, hotărând să adopte, cu majoritate de voturi, raportul de admitere a cererii de reexaminare, cu două amendamente.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată în vederea reexaminării Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, pentru punerea ei de acord cu Decizia nr. 681 din 27.06.2012 a Curții Constituționale.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat, în data de 16 octombrie 2012, un raport de respingere a acestei legi.

Mai fac mențiunea că legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor organice, iar Senatul ia în dezbatere această lege în calitate de Cameră decizională. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții...

Doamna senator Cristiana Anghel. Eram obișnuit s-o văd mai în față.

Vă rog, doamnă senator. Microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Nu înțeleg, totuși, de ce se poate respinge, pentru că este vorba de participarea liderului de sindicat la ședințele consiliului de administrație.

Mi se pare un drept al cadrelor didactice să fie apărate în sensul acesta și, dacă în consiliul de administrație are dreptul să participe un elev, nu văd de ce nu am aproba să participe liderul de sindicat.

Consiliul de administrație este factotum în acea școală și, de obicei – spun din proprie experiență –, consiliul de administrație face ce-i spune directorul. Directorul este numit politic.

Doamna senator,

Continuați-vă intervenția până la capăt. Nu...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Vorbim de raportul suplimentar la Legea nr. 1/2011 pentru modificarea articolului, nu?

Completarea art. 96.

Deci eu așa ceva am primit.

Noi vorbim de Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, reexaminare.

Este vorba aici de Decizia Curții Constituționale nr. 681 din 27.06.2012.

Doamna senator Ecaterina Andronescu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intervenit să fac această clarificare. Nu este vorba de această lege, stimată doamnă senator. Aceasta vine în discuție, probabil, săptămâna viitoare.

A fost ieri în ordinea de zi. Aceasta este o lege pentru care Curtea Constituțională a luat decizia de neconstituționalitate și nu există altă soluție decât cea propusă de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului.

Vă mulțumesc.

Microfonul 2, vă rog.

Îmi cer iertare! Eu lucrul acesta l-am primit la mapă. Nu am știut că s-a amânat și chiar nu înțelegeam de ce un lider de sindicat nu are voie să participe la ședințele de consiliu de administrație.

Este în regulă. Ne-am lămurit acum. Dacă nu mai sunt intervenții... Sunt totuși intervenții. Domnule senator Cristian Rădulescu, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să atrag atenția asupra unei chestiuni care poate va trebui reglementată chiar la nivelul viitoarei Constituții, fiindcă, întotdeauna, în procedură, ne lovim de acest aspect.

Atunci când Curtea Constituțională respinge o lege în ansamblul ei, această situație vine din nou în Parlament, în fața Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, și se face un raport. Raportul este cred că nu de respingere, ci de acceptare a reexaminării ca urmare a deciziei Curții Constituționale, iar respingerea va fi a legii.

În repetate ocazii, am mai luat cuvântul și am spus că ar trebui reglementat în următorul fel: dacă Curtea Constituțională s-a pronunțat definitiv asupra respingerii legii în ansamblul ei, să luăm notă de acest lucru și să nu mai votăm, fiindcă eu țin minte că o dată am fost în situația în care toți eram de acord că legea respectivă este moartă – Curtea Constituțională semnase actul de deces –, noi am votat totuși și, din cauza cvorumului deficitar, cum se întâmplă frecvent la noi, abia cu un singur vot, la limită, am putut să nu reînviem acea lege, ceea ce ar fi fost, la rândul său, din nou, de-a dreptul neconstituțional.

Deci noi nu putem să mai dăm voturi contrare Curții Constituționale, dar se poate întâmpla, fiindcă votul meu nu este imperativ, eu pot vota cum vreau eu. Și atunci, într-un moment de neatenție, pot să resuscitez o lege care, pentru toată lumea, este moartă.

Deci, pe procedură, este unul dintre aspectele pe care poate o următoare modificare complexă a Constituției va trebui să-l lămurească.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

## Domnule președinte,

Trebuie să fiu de acord că a sesizat o problemă importantă domnul senator Rădulescu.

Ne aflăm în aceeași situație, dacă vreți, procedural, când se supune votului o hotărâre a plenului în cazul vacantării. Dacă cineva, în plen, votează împotriva acelei hotărâri, practic, suntem într-o situație imposibilă. Într-adevăr, aceste lucruri trebuie reglementate.

Aici avem două situații: situația în care președintele țării cere reexaminarea, și atunci se face raport de admitere sau respingere, în funcție de ce solicită președintele, dar aici președintele face o solicitare în care spune Parlamentului: Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea, vă rog să scoateți, într-un fel, din ordinea de zi sau din curtea Parlamentului acest proiect de lege.

De aceea, suntem în situația în care avem un raport de respingere a legii. Deocamdată așa. Nu știu dacă, din punct de vedere juridic, este foarte sofisticat sau foarte corect, dar, într-adevăr, este o problemă care trebuie avută în vedere la modificarea Constituției.

Vă mulțumesc, dar procedura, până acum, a fost asta.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Este clar. Chestiunea este de reglementat, într-adevăr, cu prilejul modificării Constituției.

Deocamdată, efectele votului pe acest raport sunt clare și sunt cele firești.

Așadar,

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș face mențiunea că legea venită la reexaminare a fost respinsă de Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat, în ședința din 2 octombrie 2012, un raport de respingere a acestei legi, întrucât este neconstituțională.

Legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor organice, iar Senatul ia în dezbatere această lege în calitate de Cameră decizională.

Vă mulțumesc. Presupun că... Sunt totuși comentarii. Domnul senator Dumitru Oprea.

Eu aș vrea să aflu în ce constă neconstituționalitatea, da? Am pus o întrebare. Pentru că prevederea...

Am auzit toți.

...prevederea aceasta este în Legea nr. 1/2011 a educației naționale. Este vorba de finanțarea învățământului privat și confesional din zona preuniversitară, numai că este amânată finanțarea începând cu anul 2014.

Aș vrea să știu la ce s-a referit atunci când s-a zis de la comisie că este neconstituțională.

S-a zis de la Curtea Constituțională că este neconstituțională.

Să nu mai spun că la solicitarea președintelui. Vă rog, doamna senator. Microfonul 3.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este vorba de modificarea unei legi care, între timp, a fost abrogată, domnule senator Oprea. Este Legea nr. 84/1995 și de aceea modificarea unei legi abrogate nu mai avea sens. Vă mulțumesc.

Domnul senator Oprea, desigur.

Mi-am propus să intru cu dumneavoastră, fiindcă știam că acesta este subiectul. Dar vedeți cu câtă lejeritate se spune neconstituțională. De ce?

Într-adevăr, este o lege anterioară Legii nr. 1/2011.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

De acord.

Dacă nu mai sunt intervenții...

Domnule senator Hașotti, vă rog să părăsiți PDL, să vă întoarceți în PNL, pentru că are și trecut, are și viitor, și dumneavoastră aveți stabilitate.

Vă rog, deci, stimați colegi, să vă pronunțați prin vot asupra raportului comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc. Cine este împotrivă? Niciun vot. Abțineri? Niciun vot.

Cu unanimitate, s-a votat raportul de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost respins.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Avem de a face din nou cu o reexaminare pentru punerea în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 1.598 din 14 decembrie 2011.

Doamna senator Federovici, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Mulțumesc din nou, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată de către plenul Senatului în vederea dezbaterii și elaborării unui raport suplimentar asupra acestei legi, pentru punerea de acord a acesteia cu Decizia Curții Constituționale nr. 1.598/2011.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au reanalizat, prin prisma deciziei Curții, cererea de reexaminare a președintelui și legea trimisă la promulgare și au hotărât să adopte un raport suplimentar de menținere a raportului anterior, de respingere a acestei legi.

Legea supusă reexaminării are caracter de lege organică. Senatul are în competență legea spre dezbatere ca prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții... Da, sunt intervenții. Domnul senator Cristian Dumitrescu.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Citesc aici, în motivația pe care stafful nostru ne-a făcut-o, de ce a fost respinsă această lege, și anume de ce s-a trimis această cerere de reexaminare:

„Președintele a sesizat Curtea Constituțională, care a constatat că legea nu a fost supusă votului de respingere, ci doar raportul de respingere. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări acceptă cererea” și așa mai departe. De ce vă spun acest lucru? Se pare, din această frază – și eu nu am niciun motiv să nu cred că este adevărat –, că ar trebui, pe lângă votul privind aprobarea raportului de respingere, să respingem și legea.

Și, atunci, va trebui să ne întoarcem și la punctul 18 din ordinea de zi, să supunem la vot și legea, nu numai raportul de respingere, ci și legea, se respinge legea. Vă rog foarte mult, pentru că, dacă avem acest lucru... Nu știu, poate că este excesiv, dar eu sunt convins că acest lucru a fost scris corect, iar dacă președintele a făcut o dată o solicitare la Curte și Curtea, iată... Pentru că raportul acestei legi a fost respins. A fost aprobat raportul de respingere. Uitați! A constatat că legea nu a fost supusă votului de respingere, ci doar raportul de respingere. Eu zic să fim puțin mai catolici decât Papa și să votăm, pentru că lucrurile sunt clare, și legea de respingere.

Vreau să ne întoarcem și la punctul 18 din ordinea de zi, pentru că suntem în aceeași situație, să nu ne pomenim că iar... Văd că domnul președinte este foarte atent și...

## Da.

Pare că și domnul senator Rădulescu este de acord să fim mai catolici decât Papa, mă încurajează.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este de acord.

Dați drumul microfonului 3.

Nu uitați, domnule președinte, că este vorba de un papă care și-a dat demisia... și noi, dacă suntem mai catolici decât cei care ne-au trimis reexaminarea...

Nu-mi reamintiți acest lucru! Mă mâhnește că tocmai Papa și-a dat demisia, și nu alții.

Microfonul 7.

Doamna senator Silistru, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu, din experiența mea de opt ani de parlamentar, știu că unei cereri de reexaminare, atunci când vine în Parlament, i se face un raport de adoptare/admitere sau de respingere a cererii de reexaminare, și acela se supune la vot și, după aceea, dacă este admis, se supune votului proiectul de lege ori pentru admitere, ori pentru respingere.

De aceea, eu cred că raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări trebuia să se refere la cererea de reexaminare. Deci raport de admitere a cererii de reexaminare a președintelui și, apoi, în baza acestui raport, să respingem proiectul de lege.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Am înțeles, dar asta nu înseamnă că lucrurile nu trebuie explicate în continuare.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

## Domnule președinte,

Eu vă propun să mergem pe ideea de a..., cum s-a procedat până acum: să votăm raportul de respingere și să votăm și legea, că, atunci, în mod sigur legea a ieșit din custodia – ca să zic – a Parlamentului, iar procedurile acestea, aceste aspecte, destul de complicate, să aveți grijă dumneavoastră, în calitatea dumneavoastră de președinte al Comisiei pentru modificarea Constituției, să fie menționate în mod expres, pentru a fi reglementate. Eu vă spun, încă o dată, hai să fim mai catolici decât Papa și să procedăm ca atare, mai ales că avem un precedent!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Deocamdată, suntem la punctul 20 din ordinea de zi.

Respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru?

Mulțumesc. Împotrivă? Niciun vot împotrivă. Abțineri?

Nicio abținere.

118 voturi.

Ne întoarcem și la punctele 18 și 19 din ordinea de zi pentru a da vot de respingere a legii.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Am votat asupra raportului comisiei.

Supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Niciun vot. Abțineri? Nicio abținere. 118 voturi.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995. Supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Niciun vot. Abțineri? Nicio abținere.

Cu 118 voturi pentru, proiectul de lege a fost respins.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Suntem, de asemenea, în reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 308 din 28.03.2012, prin care prevederile Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 au fost declarate neconstituționale.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Doamna senator, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, examinând decizia Curții Constituționale, jurisprudența în materie și legea declarată neconstituțională, a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de respingere a acestei legi.

Legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Cristian Rădulescu.

Pentru cei care nu au urmărit subiectul și ca să nu fie confuzii, voi citi din raport: „Secțiile unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au depus, pe 8 martie 2012, sesizarea de neconstituționalitate, iar prin decizia Curții, aceasta a declarat Legea lustrației, în ansamblul său, neconstituțională” – ca să nu se creadă, eventual, că este vreo intervenție de-a noastră și că avem ceva cu principiul lustrației.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Cine v-ar fi putut bănui?! Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Așadar, în maniera de deplină securitate legislativă propusă de domnul Cristian Dumitrescu, facem și aici la fel.

În felul acesta, prin decizia Curții Constituționale, discuția despre Legea lustrației, purtată vreme de 20 de ani, s-a încheiat.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Tot reexaminare pentru punerea în acord cu decizia Curții Constituționale nr. 1.597 din 14.12.2011.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Doamna senator, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Fiind vorba de o lege care a precipitat multe energii, Legea lustrației, mă simt dator să fac următoarele precizări: cred că Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu mai trebuia să studieze jurisprudența în materie, deoarece aici este vorba de decizia Curții Constituționale și, cum am spus mai devreme, noi îndeplinim o simplă formalitate, pe care, repet, nici nu ar mai fi trebuit să o facem prin vot, ci numai prin comunicare, căci, altminteri, o mică neatenție poate să întoarcă decizia Curții Constituționale, ceea ce... nu avem noi această posibilitate – era până în 2003.

## Domnule președinte,

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat legea trimisă la promulgare, sesizarea de neconstituționalitate formulată de Președintele României, jurisprudența Curții Constituționale în această materie și decizia Curții Constituționale menționată anterior și, în consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport pentru respingerea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenți,

La punctul 23 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Nu mai avem de-a face cu Curtea Constituțională aici. E o cerere de reexaminare din partea Președintelui României.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Doamna senator, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au reexaminat proiectul de lege, au analizat motivele cererii de reexaminare, formulate de Președintele României, și au hotărât să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări propune plenului Senatului admiterea cu amendamente a acestui proiect de lege.

Legea are caracter ordinar, Senatul României fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Dacă nu sunt intervenții,

Cu 117 voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat. La punctul 24 din ordinea de zi Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, precum și pentru modificarea art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Inițiator este Ministerul Justiției.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Florin Moțiu. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență. A fost necesar, în decembrie, să fie adoptată, pentru că, așa cum știți, Codul de procedură civilă, care trebuia să intre în vigoare la 1 septembrie 2012, nu a mai intrat, în acel moment, în vigoare.

Pentru a fi puse în corelare modificările aduse Legii medierii, în iulie anul trecut, cu prevederile noului Cod de procedură civilă, s-a impus adoptarea acestei ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna senator Federovici.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, precum și pentru modificarea art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil, cu observații și propuneri de tehnică legislativă însușite de Guvern.

Guvernul, prin punctul său de vedere, prezentat în ședința Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, susține adoptarea prezentului proiect de lege.

Pentru întocmirea avizului, a fost sesizată Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, aceasta hotărând să adopte aviz favorabil, cu amendamente admise și respinse, cuprinse în anexă. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare, în plenul Senatului, raportul de admitere și proiectul de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt.

La punctul 25 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Inițiatorul, domnul Nicolicea în persoană.

Dacă domnul Nicolicea se află undeva pe aici... Nu se află pentru a-și susține punctul de vedere.

Avem însă șansa de a asculta punctul de vedere al Guvernului, prin domnul secretar de stat Florin Moțiu. Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dispozițiile din această propunere legislativă sunt identice cu cele cuprinse în Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2012.

Între timp, a fost adoptată decizia Curții Constituționale prin care s-a constatat neconstituționalitatea acelei ordonanțe de urgență.

Ca atare, nu susținem adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna senator Federovici.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ.

Ulterior, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 26 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2012 privind modificarea și completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Inițiator: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iulian Matache. Microfonul 9.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 35/2008 în vederea creării cadrului legal pentru ca militarii, polițiștii și personalul civil român din instituțiile sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională, trimiși în misiune în teatrele de operațiuni din străinătate, să-și poată exercita dreptul de vot la orice secție de votare constituită în țara în care își desfășoară misiunea.

Aceștia vor fi înscriși în lista electorală suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare și vor vota în baza pașaportului de serviciu.

Legea nr. 35/2008 prevede că cetățenii români aflați în străinătate își pot exercita dreptul la vot numai dacă fac dovada stabilirii domiciliului în străinătate prin pașaport, având înscrisă mențiunea cu privire la statul de domiciliu, sau a stabilirii reședinței în străinătate prin document de identitate românesc.

Ministerul susține adoptarea legii în forma existentă în Parlament.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

E raport comun.

E raport comun.

Domnul președinte Vâlcov.

În ședințele din 28 și 29 ianuarie 2013, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții... Sunt. Domnul senator Klárik. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Dreptul la vot este un drept fundamental al fiecărui cetățean și salutăm această inițiativă de a acorda drept de vot militarilor aflați în misiunile din străinătate. Însă, așa cum este formulat proiectul de lege, se face o discriminare pozitivă pentru angajații ministerelor apărării, internelor, precum și ai instituțiilor de siguranță națională, deoarece cetățenii români care nu sunt angajați ai acestor instituții și care nu demonstrează, prin pașaport, că au domiciliul în străinătate nu-și pot exercita dreptul de vot.

Haideți să încerc să vă dau un exemplu palpabil. Noi, senatorii, dacă, din întâmplare, în perioada alegerilor – situație puțin probabilă, nu? –, ne aflăm în străinătate pentru o lună de zile, nu avem dreptul să ne exercităm dreptul de vot. Un militar trimis în misiune pentru două săptămâni poate vota pe baza pașaportului de serviciu. Mi se pare că este o discriminare pozitivă pentru o categorie a populației și, prin acest vot, se poate distorsiona schema politică din Parlament, de exemplu.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al UDMR nu votează acest proiect de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții,

La punctul 27 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2012 pentru modificarea alin. (1³) al art. 46 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Inițiator: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Are cuvântul domnul secretar de stat Iulian Matache.

Vă rog, domnule secretar de stat, cât se poate de concentrat.

## Mulțumesc.

Prin prezenta ordonanță de urgență se propune extinderea termenului de prelungire a planurilor de urbanism general de la 2 la 3 ani, introducerea unor prevederi tranzitorii, având în vedere situația excepțională în care, pe de o parte, autoritățile locale nu au resurse financiare suficiente, iar, pe de altă parte, trebuie să-și pregătească documentațiile necesare pentru pregătirea perioadei 2014–2020.

Se propune ca termenul de valabilitate a planurilor de urbanism general elaborate și aprobate până în 2003, pentru care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, a fost inițiată procedura de elaborare sau actualizare, precum și cele pentru care nu a fost inițiată procedura de elaborare sau actualizare, să poată fi prelungit prin hotărâre a consiliului local, județean sau a Consiliului General al Municipiului București până la data de 30 decembrie 2015. Mulțumesc.

Domnul președinte Vâlcov, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 28 ianuarie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 28 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea alin. (1) al art. 264 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Doriți să faceți o propunere constructivă.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, doamna președinte Ecaterina Andronescu. Aveți cuvântul, doamna senator.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte.

Așa zic toți, dar, în fine, domnule senator Sârbu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport vă propune un raport de respingere pentru această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Aș vrea să fac o propunere constructivă, ca să câștigăm timp.

Cerem retrimiterea la comisie a proiectului de lege, întrucât nu sunt armonizate punctele de vedere, nici CES-ul nu era de acord...

V-aș ruga să supuneți la vot.

Vorbiți de punctul 28 din ordinea de zi.

Punctul 28.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da. E destul de constructivă, de ce să vă contrazic...

## **Domnul Király András György** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne senator,

## Stimați domni senatori,

Așa cum a citit domnul președinte, propunerea legislativă are ca obiect reglementarea abrogării alin. (3) al art. 215 din Legea nr. 1/2011, care prevede că persoanele care ocupă funcții de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcția de rector pe perioada îndeplinirii mandatului.

Punctul de vedere al ministerului este pozitiv, adică abrogarea acestei prevederi.

Vă mulțumesc.

Așadar, proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

La punctul 30 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind completarea Legii nr. 1/2011 privind educația națională.

Încă unul. Aceiași inițiatori, domnii deputați: Petru Movilă, Tudor Ciuhodaru și Mircia Giurgiu.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Király.

Vă mulțumesc frumos.

Punctul de vedere al Guvernului și al ministerului este negativ, având în vedere că se cere abrogarea art. 361 alin. (3) din Legea educației naționale privind introducerea clasei pregătitoare în învățământul primar.

Știm cu toții că aceste clase funcționează, au cifră de școlarizare și au cifră de școlarizare și pentru acest an școlar.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, doamna senator Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a elaborat un raport negativ și vă propune respingerea acestui proiect de lege.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, cu precizarea că proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților,

Proiectul de lege a fost respins.

La punctul 31 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, Legii nr. 550 din 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și Legii nr. 155/2010, Legea poliției locale.

Inițiatori: doamnele deputat Alina Gorghiu și Carmen Moldovan.

Inițiatorii se află aici? Nu.

Atunci vom asculta punctul de vedere al Guvernului. Doamna Irina Alexe, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Doamna Irina Alexe** _– șeful Departamentului_

_relația cu Parlamentul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, așa cum a comunicat și în scris, nu susține această propunere legislativă.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de cele două comisii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Raport comun, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă rog, domnule președinte Darius Vâlcov.

În ședința din 29 octombrie 2012, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, fără amendamente.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, fără amendamente, și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, precizez că proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților și

La punctul 32 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Inițiatori: domnii Mircea Dușa, Vasile Gliga, Horia Grama, Constantin Niță, Cornel Resmeriță, Ioan Roman, Sorin Stragea, toți acești oameni fiind deputați PSD.

Dacă dorește vreunul dintre dânșii să ia cuvântul? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul este de acord cu viitorul punct de vedere al Parlamentului.

Guvernul lasă să decidă Parlamentul.

Așa da. Asta întotdeauna. Mulțumesc.

Domnule președinte Severin, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, în ședința din 16 ianuarie 2013, în prezența reprezentantului Guvernului și a directorului TVR, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Dumitru Oprea. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2 vă aparține.

Da, e foarte interesant. Este o propunere făcută de colegii noștri de la PSD, pe vremea când erau în opoziție. Și-au mai revenit un pic, zice un coleg, pentru că era chiar hilară propunerea ca toată lumea care privește la televiziune, că este cetățean român, că este din altă țară, dar beneficiază de un tratament plin de ospitalitate al românilor, să nu plătească nicio taxă la televiziune. Ca și cum s-ar umple de bani.

În sfârșit, punctul de vedere eu cred că este cel corect, ultimul.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mă raliez punctului dumneavoastră de vedere. Acest punct de vedere al comisiei, întărit și de domnul senator Oprea, îl

La punctul 33 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare. Inițiatori: doamna deputat Raluca Turcan, domnul deputat Cezar Florin Preda.

Sunt aici?

publică, că e nevoie de noi reglementări care să ne protejeze pe toți, nu doar parlamentari, ci publicul larg. Vă mulțumesc.

Nu sunt aici.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, domnule secretar de stat.

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, domnul președinte Severin.

În aceeași ședință, din 16 ianuarie 2013, cu o largă majoritate de voturi, comisia a adoptat un raport de respingere.

Domnul senator Dumitru Oprea.

În ședința de ieri, totuși, am asistat la o implicare parțială a Guvernului în a da curs unei astfel de inițiative. Dacă vă aduceți aminte, era partea ce viza jocurile de noroc „Bingo”, iar „Bingo” transmis pe posturi de televiziune a fost interzis în toate componentele legii, punct cu punct, însemnând că țara nu are nevoie de astfel de promovări. La nivelul de trai actual, pătura de jos a țării era virusată printr-un astfel de promo.

Inițiativa viza mai multe domenii. Eu cred că și ceilalți pași vor fi făcuți cândva, chiar dacă astăzi o să fie adoptat raportul de respingere.

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Da, vă rog, domnule senator.

Sunt Marius Pașcan, senator PDL.

Vreau să aveți în vedere că această propunere legislativă privește o normalizare a ceea ce înseamnă comunicare în spațiul audiovizual și prin raportare la interesul public. La acesta trebuie să ne gândim, în primul rând, și vedem cu toții atât derapajele, cât și colmatarea comunicării în acest spațiu.

Totodată, eu cred că ceea ce înseamnă publicitate, teleshopping și celelalte chestiuni asupra cărora foarte multe canale media adesea abuzează în detrimentul interesului publicului trebuie corelat și cu ceea ce s-a folosit în argumentația... sau care a fost pilonul de bază al susținerii privind respingerea. Mai precis, realizează foarte multe intervenții legislative asupra actului normativ de bază. Or, precizez că, în susținerea Consiliului Legislativ, acest obstacol este foarte limpede corectat, respectiv se modifică doar redactarea din titlu: „Lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002”.

Deci cu această corectură susțin că se poate adopta fără niciun fel de probleme, cu atât mai mult cu cât cred că toată lumea constată, și în ce privește respectul față de imaginea

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții,

La punctul 34 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea alin. (1) al art. 29 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

Inițiator: domnul deputat din legislatura anterioară Victor Socaciu.

Poziția Guvernului, domnul secretar de stat Radu Boroianu.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Radu Boroianu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Culturii_ **:**

## Bună ziua!

Guvernul nu susține inițiativa legislativă, domnule președinte.

Mulțumesc. Clar, limpede.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, domnul președinte Severin.

Totodată, precizez că există și un aviz negativ din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

În ședința din 16 ianuarie anul curent, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitate de voturi, să acorde raport de respingere.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Precizez că proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Da!

Să fim mai atenți ca niciodată, pentru că și domnul Hașotti va anunța...

Vă rog.

Sunt Marian Vasiliev, președintele Comisiei pentru egalitatea de șanse.

O să îmi permit, cu voia dumneavoastră, să întrerup puțin cursul discuțiilor pe care le-am avut în această dimineață și să vă rog respectuos, în numele meu și al Comisiei pentru egalitatea de șanse, să vă rupeți, mâine, 10–15 minute, poate, la ora 10.00, aici, la P1, este o expoziție.

În România, poate nu știați, sunt 5.000 de copii și adolescenți bolnavi de cancer.

Este o acțiune a filialei România, se numește Asociația „Pavel”, cea care reprezintă, în momentul de față, o organizație internațională a copiilor și adolescenților bolnavi de cancer, și sunt participante foarte multe ONG-uri.

Haideți, vă rog, să arătăm și ONG-urilor, și cetățenilor din această țară că senatorii nu sunt niște roboți care se ceartă în Parlament, ci sunt oameni ca și ei, care sunt solidari cu durerea lor!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mă alătur și eu apelului dumneavoastră. Domnul senator Puiu Hașotti.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, foarte multe comisii sunt programate să lucreze și azi, înțeleg că și mâine, și poimâine.

Vreau să fac un anunț.

Vă rog să fiți de acord ca doamna senator Mihaela Popa să-l înlocuiască pe domnul senator Marius Nicoară în Comisia românilor de pretutindeni. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Stimați colegi, cu o precizie impresionantă, am epuizat

ordinea de zi la epuizarea timpului de lucru. Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința plenului Senatului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|646735]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 14/22.II.2013 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei