Declarația politică este intitulată „Ce scrie în dosarul trimis de DNA către Senat în care se cere arestarea senatorului PSD Voicu?”
Ce scrie în dosarul trimis de DNA către Senat în care se cere arestarea senatorului PSD Voicu? O întrebare care cred că mi-a fost pusă de 1.000 de ori, o întrebare la care nu pot răspunde atâta timp cât această fază a urmăririi penale este una guvernată de confidențialitate, conform Codului de procedură penală.
Pot spune, după analiza actelor, că există judecători și procurori pentru care merită să lupți ca parlamentar. Sunt judecătorii care nu se lasă corupți, nu se lasă intimidați, care nu se lasă antrenați în jocurile perverse ale politicienilor și care ne demonstrează faptul că, dacă magistratul refuză să dea curs unor cereri de trafic de influență, nimeni și nimic nu au cum să îi influențeze în luarea unor decizii.
Dedic toate laudele pe care le pot găsi judecătorilor de la ICCJ, care au refuzat să dea curs unor mârșave cereri de intervenție care trebuiau făcute asupra lor de către unii... colegi. Pentru acești judecători merită să obținem pensii speciale și toate onorurile din lume, pentru că ei reprezintă speranța pentru o justiție demnă, corectă și aflată în slujba adevărului, și nu a șpăgii sau traficării funcțiilor vremelnic ocupate în statul român.
Pe de altă parte, acest dosar scoate în evidență putreziciunea care a cuprins la vârf politica, poliția și justiția română, magistrați de o înaltă demnitate care s-au coborât până la cel mai de jos nivel al profesionalismului, moralității și demnității lor, ajungând niște unelte, manevrate financiar, în mâinile unor politicieni, care, pur și simplu, nu au niciun fel de activitate politică meritorie, ci doar una orientată spre traficarea influenței pentru obținerea de foloase materiale.
Se afirmă faptul că, în momentul în care dosarul Voicu va fi trimis în instanță și va deveni public, întreaga societatea românească va avea ocazia să vadă unde a ajuns în acest moment nimicnicia unora dintre cei pe care românii i-au votat și trimis în Parlament. S-ar putea chiar să asistăm la dezintegrarea unui întreg partid politic, care va trebui să facă față presiunii fantastice care se va revărsa din conținutul acestui dosar, pentru că trebuie să ne înțelegem, nu domnul senator Voicu este cel protejat în acest moment, nici pe departe. Să fim serioși, domnul senator Voicu nu este atât de important acum pentru PSD. Important este însă impactul pe care îl va avea asupra românilor și în plan internațional dezvăluirea unui _modus operandi_ care va demonstra că, în acest moment, justiția și politica românească la vârf au nevoie de o asanare urgentă. De aceea, se va face un zid al PSD și PNL în jurul acestui dosar, și nu al persoanei Voicu, și, dacă acest lucru înseamnă ca 100 de parlamentari și
1.000 de primari să meargă la închisoare, atunci prețul trebuie plătit pentru a salva societatea românească.
Nu trebuie ocolită nici problema Poliției Române. Rămâi șocat să vezi cum capi ai poliției își pleacă coloana, își subordonează statutul pentru care sunt plătiți din bani publici ca să facă jocul corupător dictat de niște politicieni veroși.
Teama celor din PSD sau chiar PNL este imensă, pentru că vor fi mistuiți de adevărul crunt degajat din acest dosar.
În egală măsură, ei se vor apăra, vorbind de comandă politică și de alte bazaconii, pentru că, în fapt, vom vedea cum, atunci când un judecător care refuză să se lase corupt, este imediat catalogat ca fiind supus lui Băsescu. Discuții de toată jena, liste de „execuții”, ce trebuiau făcute după alegerile prezidențiale... Pentru că adevărul este că acești oameni nu s-au gândit niciun moment că PSD va pierde alegerile prezidențiale, astfel încât, deși știau/bănuiau că sunt interceptați, totuși spuneau nonșalant că vor rezolva ei aceste dosare... după alegerile prezidențiale.
Având de partea lor cea mai mare coaliție de partide, aproape toată mass-media, aproape toate instituțiile statului, nu se gândeau că aveau cum să piardă alegerile, și de aceea erau atât de nonșalanți și siguri atunci când încălcau legea.
Consider că justiția română are încă o șansă imensă: să se reconstruiască în jurul judecătorilor care refuză să se lase corupți.
Poliția are o șansă imensă: să scape urgent de corupți, de cei care își pun serviciile în sarcina unor politicieni sau oameni de afaceri.
Consider că politica românească are o șansă imensă. Dacă cererea DNA nu va primi un vot al Senatului, atunci cu adevărat corupția a învins în România și ne merităm soarta, așa cum o spun de multe ori.
Și oamenii de afaceri români au o șansă imensă: să nu se mai lase induși în eroare de balivernele flasce ale celor care le promit că pot cumpăra judecători, procurori, polițiști, pentru că își aruncă banii și libertatea pe fereastră.
P.S.1 Abia aștept să ajungă dosarul în instanță, pentru că, dincolo de alte amănunte spumoase, eu voi milita ca judecătorii ICCJ care au ales să își păstreze verticalitatea, independența și demnitatea să fie decorați, să fie scoși în față, să fie dați drept exemplu și să fie cei în jurul cărora să construim justiția românească, pe care o așteptăm, alături de procurorii care nu se lasă intimidați de persoana anchetată și aleg să își facă treaba.
P.S.2 Câteva considerațiuni asupra procedurii:
Eu m-am împotrivit cererii formulate de colegii PSD și PNL ca domnul senator Voicu să fie audiat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că nu avem ce să audiem, pentru că nu avem voie, ca senatori, să ne substituim judecătorilor care vor delibera asupra cererii procurorilor.
Colegii de la PSD au spus: „Dacă l-am audiat pe Șerban Mihăilescu, atunci trebuie să respectăm cutuma și să-l audiem și pe Voicu.” Nu știu ce cutumă este aia care presupune un singur precedent... Am înțeles însă că se tem ca de foc ca să iasă în public conținutul dosarului, lucru care,
până la urmă, nu se va putea evita. Însă atunci am cerut, ca în cazul domnului senator Mihăilescu, presa să aibă acces la audierile domnului Voicu, ca să respectăm integral cutuma invocată de PSD. „Vai, nu, nu se poate...”, a venit reacția imediată a colegilor PSD și PNL.
Am mai cerut ca, dată fiind importanța votului și faptul că este prima oară în istorie când se cere arestarea unui senator, iar dosarul mi se pare de departe cel mai promițător în materie de „șoc și groază” din România ultimilor 20 de ani, ca fiecare din cei 137 de senatori ce vor vota să aibă acces să-l citească, pentru a putea da votul conform propriei convingeri, și nu luându-se după un raport al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, unde, pentru că domină senatori de la PSD și PNL, acesta va merge în plen cu propunere de respingere a cererii DNA.
Am cerut, de asemenea, ca marți, 23 martie 2010, raportul să fie depus la Biroul permanent al Senatului, pentru ca în plenul de miercuri, 24 martie 2010, să se dea votul.
Numai că aceste cereri au o șansă mică să fie respectate, tocmai pentru că, prin lipsa independenților din comisii sau din Biroul permanent, PSD și PNL vor avea voturile necesare care să le permită întârzierea sau chiar blocarea acestor proceduri, iar în plenul Senatului, acolo unde votul majoritar îl au PDL, UDMR și independenții, este posibil ca să nu se ajungă prea curând.
P.S.3 Nu știu dacă țineți minte cazul Ridzi. Atunci, deși era vorba tot de o urmărire penală făcută de DNA, totuși, cu mult înainte ca dosarul să ajungă la Parlament, probele din dosar s-au scurs în presă via blogul unui ziarist. Acum, acest lucru nu s-a mai întâmplat, și nici eu sau alt coleg nu putem da detalii despre dosar, având permisiunea să vorbim doar în termeni generali despre conținutul exploziv al dosarului Voicu, pentru că din dosarul Voicu, spre deosebire de dosarul Ridzi, mai aflăm și faptul că șantajul de presă era parte a unor înțelegeri în care intrau și ziariști care au pus umărul la campania PSD dusă împotriva lui Băsescu.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.