Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să vă ocupați locurile în sală ca să putem începe ședința de astăzi, 22 martie anul curent.

În acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări 97 de senatori.

Lucrările sunt conduse de subsemnatul, asistat de domnul senator Gheorghe David și de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.

Vă rugăm să vă ocupați locurile în sală ca să putem intra în discuțiile de fond.

Avem în fața noastră o mapă foarte densă, cu proiecte legislative care necesită atenția noastră astăzi.

Avem și declarații politice, și întrebări, interpelări și răspunsuri – radiodifuzate.

La primul punct al ordinii de zi avem înscrise declarații politice, după aceea dezbateri pe inițiative legislative și, bineînțeles, de la ora 18.00, întrebări, interpelări și răspunsuri.

La primul punct din ordinea de zi, declarații politice, îl invit pe domnul senator Marian Rasaliu, din partea Grupului parlamentar al PDL. Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Sorin Bota.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică a Grupului parlamentar al PDL se intitulează „Necesitatea modificării Constituției”.

Declarația din această săptămână a Partidului Democrat Liberal reprezintă o poziționare față de schimbarea Constituției României.

Discuțiile de săptămâna trecută de la Cotroceni au fost mai degrabă comentate sub aspectul reacțiilor avute de Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal față de Grupul parlamentar al senatorilor independenți. O dată în plus, clasa politică și mass-media au dat dovadă că se

preocupă mai degrabă de lucrurile secundare, subiective decât de cele cu adevărat importante.

Prin urmare, necesitatea unei analize concrete asupra actualului cadru constituțional, în vederea îmbunătățirii sale, trebuie să reprezinte o prioritate pentru întreaga clasă politică.

Atât Președintele României, cât și Partidul Democrat Liberal au pornit în acest demers când au constatat niște imperfecțiuni în actuala Constituție.

Evident, putem înțelege faptul că România anului 1990 nu dispunea de o expertiză necesară creionării unei legi fundamentale care să nu fie afectată de lacune. Tocmai din acest motiv, pentru că am sesizat aceste imperfecțiuni, de care, sigur, sunt conștiente și celelalte partide, apreciem că toată clasa politică ar trebui să depună eforturi constructive în vederea îmbunătățirii Constituției actuale.

Așa cum am putut observa, modificările produse în 2003 au fost pe drept cuvânt catalogate ca fiind minore, întrucât precizau mai degrabă poziția României în contextul aderării la structurile euroatlantice.

Așadar, noile modificări trebuie să fie unele de substanță, trebuie să aibă în vedere atât organizarea puterilor în stat, cât și raporturile existente între puterile statului sau o nouă regândire a structurilor administrative în România.

Toate acestea, stimați colegi, vor trebui reconsiderate, având ca punct de plecare rezultatul referendumului din 22 noiembrie 2009.

Necesitatea punerii în aplicare a dorinței românilor este un imperativ pentru o clasă politică rezultată dintr-un tip de scrutin în care parlamentarii sunt aleși în colegii uninominale. Nu ne vom putea prezenta la următoarele alegeri în fața cetățeanului fără a se pune în aplicare modificarea structurii Parlamentului și reducerea numărului de parlamentari. Numărul covârșitor de români care s-au pronunțat pentru trecerea la un parlament unicameral, respectiv trecerea de la 471 de parlamentari la 300 de parlamentari, nu poate fi în niciun fel ignorat. Tocmai din acest motiv, ne declarăm împotriva retoricii clamate de PSD și PNL, care susțin că ar trebui să fim strict preocupați, în acest moment, de efectele crizei financiare. Acest lucru chiar se întâmplă, o pondere importantă din preocupările noastre este alocată măsurilor anticriză.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Sorin Bota, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Poate o să fiți surprinși că o să vorbesc despre alt subiect decât despre transporturi.

Voi vorbi despre altă regiune a țării, și anume Roșia Montană.

Ei bine, nu vorbesc ca parlamentar de Alba, vorbesc ca parlamentar de Maramureș, pentru că Roșia Montană există deja și va exista cu acte în regulă în Maramureș. Poate vă surprinde să auziți acest lucru, dar la Maramureș există autorizație de mediu, există – se pare – și autorizație de construcție, iar singurul impediment ca prelucrarea cu cianură să nu înceapă azi, ci, poate, la vară sau la toamnă, este că nu se știe când va fi gata clădirea în care se va instala stația de epurare.

După cum știți, în urmă cu exact zece ani a avut loc accidentul din Maramureș, când două iazuri, unul de lângă Baia Mare și unul de lângă Borșa, au cedat și au avut loc deversări de cianură din aceste iazuri.

Ei bine, la Maramureș, cum spuneam, există autorizație de mediu, există autorizație de la consiliul județean și toată lumea tace. Fiecare spune că nu se începe, că nu va începe, încă nu sunt clare lucrurile, dar se pare că cel mai mare om

din acest domeniu, magnatul rus care a preluat fosta societate „Aurul”, a reușit, pe șestache sau în tăcere, să rezolve în doi ani de zile toate documentele necesare, iar noi și colegii parlamentari din Maramureș, de patru ani de zile de când au început demersurile și până acum, nu am făcut nimic. Poate și ei se fac că nu știu.

Am vrut să vă atrag atenția cu această declarație politică și chiar să vă cer sprijinul pentru ca ceea ce politicienii români au făcut pentru a bloca Proiectul Roșia Montană să nu aibă loc într-o variantă maramureșeană.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, domnule senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL. Din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Paul Ichim:**

Vă mulțumesc.

Forma prescurtată, în rezumat, pentru că nu are rost să întindem vorba și am să vă spun și de ce.

Rezumat. Promisiuni electorale: un kilometru de autostradă pe zi de guvernare.

Am văzut ce s-a întâmplat, comentariile sunt făcute în material, nu are rost să dezvolt.

De ce nu vreau să dezvolt subiectul? Nu pentru că aș fi nevorbit, dar data trecută, în furtunoasa ședință, au fost câteva afirmații care m-au scos din pepeni ca individ.

La începutul mandatului, când am venit aici, eram vreo câțiva de acolo, din partea stângă a mea, dreapta eșichierului politic, care am spus că nu ne-am obișnuit să facem declarații politice și întrebări și interpelări la ceas. Majoritatea parlamentară care asigura guvernarea nici nu era în sală.

Săptămâna trecută, am descoperit, prin vocea unui distins coleg de-al nostru de la grupul majoritar, că dânșii au insistat ca să nu vorbim la scaunele goale. Țin să le amintesc că ei erau cu scaunele goale și noi spuneam că ar fi măcar decent să ne ascultăm.

Data trecută, un coleg de-al Domniilor Voastre a făcut o declarație politică – acum vorbește la telefon și nu mă ascultă – și vă rog să rețineți că s-a oprit în timpul discursului pentru că nu-l asculta nici propriul grup. Așa că, vă rog frumos, ori facem declarații ca să fim în temă, să ne asculte cineva, ori măcar să ne ascultăm și să avem decența să ne auzim unii pe alții.

După cele două ședințe de data trecută am fost impresionat de o treabă: toată lumea, din stânga, din dreapta, își transmitea, cu tot respectul pe care vi-l port, și dă-i, și luptă... Și stăteam și mă gândeam, dacă nu ar fi respectul ăsta, eu fiind chirurg, cred că trebuia să am aici cu mine material de sutură. Vă mulțumesc pentru grija deosebită cu care m-ați ascultat.

( _Textul integral al declarației politice a domnului senator Paul Ichim se regăsește la paginile 26–27.)_

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Ion Rotaru.

frâu. Doar PSD își mai apără, cu glas stins, oamenii aflați la ananghie.

Scandalul este însă prea mare, iar răspunderea protectorilor politici ai lui Voicu trebuie să funcționeze măcar acum, când tot cazul a devenit public.

De aceea, deși pare iluzoriu să invoc bunul-simț la asemenea personaje, cred că ar fi normal ca aceia care se simt părtași să facă un pas înapoi.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Declarația politică de astăzi are titlul „Cazul Voicu și necesitatea unor retrageri din politică”.

Până acum se vorbea despre corupția statului după presupuneri. Se credea că anumiți politicieni ar avea legături tulburi cu diverși afaceriști, polițiști și judecători. În lipsa dovezilor însă, totul rămânea mai mereu la nivel de speculație. Iată că acum mafia politică și-a arătat chipul său concret, sinistru. Cele mai dubioase personaje din viața publică se arată în toată splendoarea lor „morală”, prin scurgerea de informații încă neasumată de nimeni.

Dimensiunile caracatiței șochează, probabil, pe mulți. Este vorba de o rețea construită sistematic, de ani de zile, prin complicitatea și șantajarea demnitarilor de toate rangurile. Putem bănui chiar că aceasta nu este nici măcar singura încercare de cangrenare a statului. Dincolo de gravitatea aspectelor penale, este extrem de importantă însă dimensiunea politică a acestui caz. Cu ceva întârziere, înțelegem dedesubturile unor decizii care au împins România în situații extrem de delicate.

Desigur, oricine își amintește despre scandalul nominalizărilor PSD pentru Ministerul Administrației și Internelor în timpul coabitării cu PDL. Domnii Vanghelie, Hrebenciuc și Geoană au insistat enorm pentru numirea necunoscutului, pe atunci, Cătălin Voicu.

Opoziția președintelui Băsescu la această manevră a provocat reacții extreme din partea conducerii socialdemocrate. Au urmat apoi câteva răfuieli interne în PSD, altă opoziție a Cotroceniului la mișcările din minister și retragerea acestui partid de la guvernare.

Astfel, totul devine mai clar. Statul trebuia să încapă definitiv pe mâna unui sistem mafiot, garantat de la vârful PSD. Procurorii, polițiștii și judecătorii ar fi urmat să fie aduși sub ascultare sau eliminați din funcții de mafia politică. Dosarele grele ar fi fost spălate de infracțiuni și aruncate la gunoi. Urma desființarea DNA. Totul cu o condiție: PSD să câștige alegerile sau, în cel mai rău caz, rețeaua să nu fie deranjată de justiție.

Iată că, acum, se înțelege miza alegerilor prezidențiale. Infractorii patriei aveau nevoie de sprijin politic și o marionetă a fost împinsă în față. Marioneta s-a dat însă de gol cu alte legături dubioase și a ratat șefia statului. Așa că nici DNA nu a mai fost desființată, nici procurorii nu au mai putut fi ținuți în

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „O națiune din ce în ce mai bolnavă nu va reuși nicicând să iasă din criză”.

Nu este o noutate faptul că viața românilor, departe de a se îmbunătăți, s-a degradat continuu. Criza mondială pe care țara noastră o resimte acut a lăsat semne adânci nu numai în economia țării, dar și în starea ei de sănătate. Că situația este foarte gravă știm cu toții, dar câți dintre noi au stat să analizeze cum stau, de fapt, lucrurile și cum arată ele puse pe hârtie?

Ca să nu vorbesc în continuare la modul general, mă voi referi strict la județul pe care-l reprezint și la starea de sănătate a locuitorilor lui, având convingerea că reflectă, în mare parte, situația din multe județe ale României. Astfel, numai în ultimul an, la Brăila s-au înregistrat peste 4.500 de decese cauzate de boli. Asta la o populație de aproximativ 360.000 de locuitori. Cifrele sunt mai mult decât îngrijorătoare, iar bolile care fac ravagii printre brăileni, ca și printre ceilalți români de altfel, sunt: hipertensiunea arterială, bolile cerebro-vasculare și infarctul miocardic.

Dacă adăugăm la acestea faptul că, în general, populația din Brăila, dar și din restul țării, este tot mai îmbătrânită, că oamenii sunt nevoiți să suporte condiții tot mai grele de viață, dar și un stres din ce în ce mai mare, cauzat, în general, de lipsa mijloacelor financiare, dar și faptul că tocmai din aceste motive financiare oamenii nu-și tratează bolile în faza incipientă și nici nu-și permit mai apoi medicamentele care i-ar putea salva, începem să ne facem o idee despre cât de gravă este, de fapt, situația.

Din cei 4.500 de oameni care au murit în anul 2009 la Brăila din cauza bolilor, aproape 2.600 de oameni au decedat în urma problemelor apărute la aparatul circulator. Alte 900 de persoane au murit din cauza tumorilor, în vreme ce alți 600 de brăileni au decedat din cauza complicațiilor apărute la aparatul respirator și cel digestiv.

Nu în ultimul rând, traumatismele și otrăvirile au pus capăt vieții altor 200 de persoane. În acest timp, Spitalul Județean Brăila are datorii totale către furnizori de 31 de milioane de lei, respectiv 310 miliarde de lei vechi, adică aproape 7,5 milioane de euro, din care 25,3 milioane de lei reprezintă valoarea datoriilor cu termenul depășit, majoritatea fiind către furnizorii de medicamente.

, prost la criterii de echitate a serviciilor furnizate (inclusiv la plățile informale din sistem) și foarte prost la furnizarea de medicamente (inclusiv coplăți și acces la medicamente noi).

Deci lucrurile merg din prost în mai prost, până la foarte prost.

Până când vom tolera însă această stare de fapt? O națiune din ce în ce mai bolnavă nu va reuși nicicând să iasă din criză sau să se repună pe linia de plutire, nu mai vorbim să evolueze economic.

Pentru ca țara să meargă mai departe, trebuie ca, înainte de toate, oamenii să poată merge mai departe, iar pentru aceasta trebuie ca starea lor de sănătate să se îmbunătățească.

Este timpul ca responsabilii să-și facă treaba și să vină cu soluții realiste pentru a revitaliza sistemul sanitar și pentru a îmbunătăți viața cetățenilor.

Este timpul să punem lucrurile la punct și să realizăm un plan care să pună sănătatea pe picioare, să pună oamenii pe picioare. De-abia atunci când cifrele de la nivel local nu vor mai arăta adevărate tragedii, de-abia atunci vom putea ieși în fața dumneavoastră pentru a vă anunța că la Brăila, de exemplu, situația s-a îmbunătățit, iar cifrele pe care le-am

prezentat la început au scăzut. De-abia când și alți colegi vor putea face acest lucru referitor la județele pe care le reprezintă, abia atunci vom ști că suntem pe drumul cel bun.

Până atunci însă, guvernanții și, mai ales, Ministerul Sănătății trebuie să găsească soluții potrivite pentru problemele grave cu care cetățenii României se confruntă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul central.

Se pregătește domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnule președinte,

Declarația politică se numește „Paștele de import”.

Încep declarația politică de astăzi cu un sentiment de nostalgie, gândindu-mă la sărbătorile noastre religioase pe care le cinsteam cu produse românești, atunci când legumele aveau gustul lor de grădină, când carnea nu stătea sub semnul prelucrărilor, al injectărilor sau când alimentele, în general, încă nu auziseră de E-uri și alți aditivi și amelioratori.

Sunt două motive pentru care abordez subiectul alimentelor care vor fi pe masa românilor de Paște. În primul rând, în apropierea sărbătorilor, asaltul de știri, studii și analize ne prezintă o situație ingrată pentru producătorii autohtoni – mă refer la faptul că importăm multe dintre produsele specifice Paștelui într-un procent crescut. Pe primul loc sunt legumele, pe care le aducem din Bulgaria, Austria, Turcia, Olanda, Germania, chiar Siria. În al doilea rând, județul Cluj este cunoscut ca un producător important de legume, cartofi în special, iar această posibilitate trebuie să reprezintă un avantaj material pe care să-l punem în valoare, așa ar fi firesc.

Politica agricolă a județului urmează însă linia națională, fapt pentru care agricultorii și asociațiile agricole nu beneficiază de sprijin constant și calibrat la necesitățile zonei.

Piața unică la care avem acces, ca stat membru al Uniunii Europene, funcționează pentru noi ca sursă de produse, dar suntem prea puțin valorificați ca producători, în ciuda faptului că avem un mare potențial și puteam fi, la această oră, un exportator important pentru alte țări. Mai mult decât atât, putem fi, pentru că avem cu ce să realizăm surse de produse eco și bio, atât de căutate în Occident, și nu numai.

Avansez aici chiar ideea cultivatorilor de cartofi din Cluj, care pledează acum pentru luarea de poziție în fața unor reglementări la nivel european care se referă la culturile de cartofi modificați genetic.

Revin la masa românilor în perioada sărbătorii Paștelui, care conține din nou produse de import sau provenind de pe piața unică, timp în care producția românească fie este insuficientă, fie nu este atractivă din cauza prețurilor ridicate, și asta din cauza lipsei de sprijin.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL, urmează domnul senator Titus Corlățean, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Domnule președinte,

Sunt senator de Alba, dar nu am să vorbesc despre Roșia Montană, și nici despre Maramureș, ci despre o altă acțiune mult mai reală și mult mai actuală din județul meu.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Prin declarația politică de astăzi, intitulată „Cetatea «Alba Carolina» – inima istoriei Albei Iulia”, doresc să vă prezint un eveniment de o importanță deosebită nu numai pentru județul Alba, ci pentru întreaga țară, ca o oportunitate nesperată de promovare a turismului județean, dar și național pe plan european.

Între 16 și 18 martie 2010, Alba Iulia a găzduit un eveniment internațional de importanță majoră: întâlnirea Comitetului 1 al Ansamblului Regiunilor Europene, organizată pentru prima dată în România.

În cadrul întâlnirii, la care au participat invitați din 18 țări europene, s-au analizat efectele negative ale crizei asupra turismului european, dar și soluțiile pentru găsirea unui echilibru între dezvoltarea turistică și protejarea mediului, subiect dezbătut, de altfel, la Conferința PRESERVE despre turismul sustenabil. Ambele evenimente s-au desfășurat în spațiul istoric al cetății „Alba Carolina” și au reunit peste 100 de personalități din cele 38 de regiuni membre în Comitetul 1 al ARE.

Au fost prezente la Alba Iulia atât nume sonore ale forurilor de turism europene și ale Parlamentului European în materie de turism, cât și reprezentanți ai Guvernului României și președinți de organizații nonguvernamentale din domeniu.

Domnul Hakan Sandgren, președintele Comitetului 1 al ARE, a declarat că primirea de care a avut parte aici a fost

una dintre cele mai impresionante din întreaga sa activitate. Domnia Sa s-a arătat, de asemenea, impresionat de locația desfășurării evenimentului, cetatea „Alba Carolina”, pe care a apreciat-o ca fiind cel mai potrivit loc pentru a discuta despre turismul sustenabil, aceasta fiind văzută ca inima istoriei Albei Iulia, în timp ce specialiștii în turism s-au declarat impresionați de lucrările de conservare și valorificare a fortificației de secol XVIII, despre care au spus că trebuie să reprezinte principalul pol de dezvoltare a zonei.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Titus Corlățean, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmează domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi tratează un subiect de actualitate și are titlul „A fi maghiar la putere în România și a fi român minoritar în aceeași țară”.

Duminică, 21 martie 2010, am fost invitat și am participat, într-o mică comună brașoveană, acolo unde este primar un membru al Partidului Național Liberal, la un spectacol deosebit organizat în memoria lui Grigore Vieru, a Doinei și a lui Ion Aldea Teodorovici. Am ascultat muzică, am ascultat versuri, care până la urmă vorbeau despre bătălia pentru identitatea românească, bătălia pentru limba română în Basarabia. Sala a fost plină ochi și de maghiari, și de români, care reprezintă cam 20% din populația comunei Teliu, preotul ortodox și cel maghiar au fost prezenți.

Faptul că în România de astăzi se întâmplă un astfel de eveniment mi se pare un lucru remarcabil. Faptul că, în același timp, în anul 2010 se duce o bătălie pentru identitatea românească și pentru limba română în interiorul României este, de asemenea, un lucru remarcabil, dar în sens negativ.

Recenta întâlnire a Forumului românilor de la Toplița este un eveniment din această perspectivă, care trebuie tratat cu toată seriozitatea de către instituțiile statului român, de clasa politică românească, inclusiv de UDMR și de mințile raționale ale minorității maghiare, majoritară în județele Harghita și Covasna, pentru că mesajul transmis de românii din județele Harghita și Covasna, în absența reprezentanților puterii de dreapta, nu este unul antimaghiar, ci dimpotrivă, rezoluția adoptată exprimă dorința de conviețuire în pace, în armonie între români și maghiari, cu respectarea în egală măsură a drepturilor românilor din Harghita și Covasna, a Constituției și a legilor țării.

Cred că ar fi util ca liderii UDMR, mai ales cei cu responsabilități în Guvernul României, să-și facă timp și să se întâlnească cu asociațiile românești din cele două județe. Ar putea afla direct de la sursă problemele care îi frământă pe românii din cele două județe: cele legate de utilizarea sau neutilizarea limbii oficiale în administrația locală, probleme legate de angajări, de educația în limba maternă – limba română –, chestiuni legate de simbolurile importante și pentru români, nu doar pentru maghiari.

Mulțumesc domnului senator Corlățean.

Dau cuvântul domnului senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmează domnul senator Nicolae Dobra, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Mi-am intitulat declarația politică „Iadul este pavat cu bune intenții”. Am ales acest titlu pentru declarația politică deoarece mi s-a părut că ilustrează sugestiv așa-numitul raport anticriză prezentat de prim-ministrul Emil Boc, zilele trecute, în fața Camerei Deputaților.

Într-o Românie care, potrivit ultimelor date ale „Eurostat”, ocupă locul cinci în clasamentul țărilor Uniunii Europene din punct de vedere al ritmului de creștere a șomajului și în care, conform aceleiași surse, unul din trei șomeri români nu are loc de muncă de mai mult de un an, în care 6 dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale țării sunt printre cele mai sărace din Uniunea Europeană, iar puterea de cumpărare este la nici jumătate din media europeană, domnul premier ne liniștește. În opinia Domniei Sale nu avem motive de îngrijorare, pentru că, iată, după un an și jumătate de bâlbâieli, inconsecvență și erori legislative, s-au găsit 28 de măsuri anticriză.

Îngăduiți-mi să fac o scurtă recapitulare a „succesurilor” Guvernului Boc de până acum: o lege a salarizării unice aplicată haotic, cu urmări directe asupra nivelului de trai al românilor, o lege a pensiilor, care, în termeni reali, le va reduce, intrarea în insolvență și în faliment a tot mai multor întreprinderi, un sistem de sănătate ce se apropie cu pași mici, dar siguri de colaps.

Ar fi de precizat faptul că, potrivit unor date recente, ritmul falimentelor a ajuns la 70 în fiecare zi, în timp ce creditele pentru cele 32.000 de companii intrate în faliment anul trecut însumează 2,5 miliarde de euro. Iată cifre care dau frisoane chiar și unui nespecialist.

Față de problemele cronice care copleșesc România, premierul persistă în eroare și ne prezintă o listă de bune intenții, care, la o analiză atentă, arată că este vorba de o abordare superficială, nerealistă, ba chiar de o deformare a realității, pentru că nu poți afirma că avem o rată a șomajului cu 2% mai mică decât media europeană, când, în fapt, perspectiva este ca aceasta să crească de la 8% la 10%, nu poți vorbi de un program de creștere a investițiilor străine fără infrastructura adecvată, în condițiile în care piața cimentului a crescut cu 30%, cea a utilajelor de construcții cu 70%, iar reabilitarea a 10.000 de kilometri de drumuri reprezintă, și aceasta, doar o intenție.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit în continuare pe domnul senator Nicolae Dobra, din partea Grupului parlamentar al PDL, și se pregătește, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Valer Marian.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur, declarația politică a domnului senator mi-a amintit de faptul că dânșii nu au guvernat niciodată și premierul lor n-a avut un braț lung, ci, probabil, unul foarte scurt, pe care dânșii l-au văzut, dar asta e regula, când uiți repede, vorbești mult.

Prin declarația mea politică intitulată „Unire-n cuget și-n simțiri – 190 de ani de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza”, doresc să mă refer la un eveniment care s-a întâmplat la sfârșitul acestei săptămâni. Săptămâna trecută deci, pe 20 martie, s-au împlinit 190 de ani de la nașterea unui mare român, este vorba de Alexandru Ioan Cuza. Născut la 20 martie 1820, la Bârlad, Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.

Personalitate puternică, Alexandru Ioan Cuza a fost apreciat atât de colegii lui, cei favorabili unirii, cât și de conservatori. Din această cauză a și fost ales în 5 ianuarie 1859 la Iași și în 24 ianuarie 1859 la București.

Pentru acțiunile sale energice în folosul nației române a fost cunoscut și apreciat și peste hotare. Cuza a participat activ la mișcarea revoluționară din 1848 din Moldova și a luptat pentru unirea principatelor, fiind reprezentantul zonei Galați în Divanul ad-hoc de la Iași, care reprezenta corpul legiuitor pentru realizarea unirii celor două principate.

La 5 ianuarie 1859 Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie a fost ales domn al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două țări române, lucru care, într-o anumită măsură, încălca convențiile internaționale cu privire la România.

Practic, 24 ianuarie 1859, dată la care s-au unit Moldova și Țara Românească sub Alexandru Ioan Cuza, a provocat largi dezbateri în rândul politicienilor epocii, dar a finalizat un proces istoric îndelungat.

Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii de către puterea suverană și puterile garante. Demersurile acestuia de la Paris și Berlin, precum și de la Istanbul, au făcut posibil ca actul unirii, expresie a voinței corpurilor legiuitoare din cele două principate, să fie recunoscut și pe plan internațional.

Mulțumesc, domnule senator, pentru acest reper istoric. În continuare, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Valer Marian. Din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește doamna senator Minerva Boitan.

## **Domnul Valer Marian:**

Declarația mea politică este intitulată „Bolșevism portocaliu”.

Actuala guvernare portocalie recurge tot mai frecvent la metode de sorginte bolșevică pentru a acapara toată puterea în România. Parlamentarii și, implicit, Parlamentul, ca reprezentant suprem al poporului și simbol al democrației, sunt continuu demonizați și discreditați printr-o propagandă populistă și deșănțată, susținută îndeosebi de președintele Traian Băsescu și de premierul Emil Boc, culminând cu demersurile declanșate pentru desființarea Camerei superioare, Senatul.

Ca paranteză și ca dovadă că istoria se poate repeta, după câștigarea prin fraudă a alegerilor parlamentare din noiembrie 1946, și bolșevicii români au desființat Senatul din ordinul comisarului sovietic Andrei Vîșinski.

Administrația publică – îndeosebi ministerele, agențiile și instituțiile deconcentrate – a fost politizată ca niciodată în istoria postcomunistă a României, fără să se țină cont de atât de clamatele criterii de competență și experiență.

Societatea civilă, de la sindicate și organizații de pensionari, până la organizații ecologiste, nu este consultată în principalele probleme de pe agenda legislativă. Presa a fost înjunghiată pe la spate, în contextul actual de criză economică, soldat, ca urmare a reducerii drastice a publicității comerciale, cu închiderea unor publicații sau reduceri de tiraje, de formate și de personal, prin interzicerea publicității de stat printr-un memorandum recent adoptat de Guvernul Boc.

Ce este mai grav, pentru a-și atinge obiectivele, actuala putere portocalie asmute categorii socioprofesionale unele împotriva altora: angajații împotriva pensionarilor, tinerii împotriva vârstnicilor, angajații din mediul privat împotriva angajaților bugetari, săracii împotriva bogaților.

În ultimele săptămâni, principalul obiectiv al puterii portocalii din România a devenit obținerea celei de-a doua funcții în stat, prin schimbarea domnului Mircea Geoană din funcția de președinte al Senatului. Pentru atingerea acestui obiectiv, reprezentanții puterii portocalii nu se dau în lături de la nimic, începând de la încălcarea brutală a Constituției și interpretarea forțat neconstituțională a Regulamentului Senatului, până la uzul minciunii sfruntate și apelul la violență fizică.

## Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna senator Minerva Boitan, iar din partea Grupului parlamentar al PDL se pregătește ultimul pe lista senatorilor PDL, domnul senator Gabriel Mutu.

Doamna senator, aveți cuvântul.

## **Doamna Minerva Boitan:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a-mi prezenta declarația politică, vreau să-i amintesc colegului de la PDL care l-a comemorat pe domnitorul Cuza, domnitorul reformelor, cum îmi place mie să-i spun, că el este cel care a înființat Senatul, dar partidul Domniei Sale este cel care dorește desființarea Senatului.

Sau poate că doriți să schimbați istoria?

Nu știu, rămâne de văzut.

Declarația mea politică de astăzi face referire la inconsecvența de pe scena politică și la evoluția clasei politice în mandatul Băsescu II.

Nu doresc să fac afirmații despre defectele sau calitățile președintelui Băsescu, nici ale partidului său, eu mă voi referi doar la inconsecvențele politice ale celor care, din adversari, au devenit parteneri într-o anumită conjunctură. Chiar președintele Băsescu afirma că este împotriva migrației politice a parlamentarilor, bineînțeles, rememorând perioada de guvernare a lui Adrian Năstase, dar se pare că acum susține Grupul independenților, foști dependenți și apropiați ai lui Năstase. Deci tocmai cei care îl denigrau politic pe Traian Băsescu în 2004 acum îi sunt aliați.

În toamna lui 2004, o serie de lideri marcanți ai actualului grup al independenților, atunci membri de marcă ai PSD-ului, declarau că îl vor susține pe Traian Băsescu și PDL-ul când își vor vedea ceafa. Bănuiesc că o parte din senatorii independenți și-au văzut ceafa, că altă explicație nu am, privind efervescența susținerii puterii actuale.

Ce mă surprinde foarte mult este că un anumit partid politic, care se consideră de dreapta, sprijină prin orice mijloace, am văzut, chiar parlamentare, înființarea unui partid socialist, un partid de stânga, contrar așa-ziselor sale principii de dreapta, de unificare a dreptei, de adversar al stângii, sau poate că acest partid consideră că reunificarea dreptei se poate face numai prin sprijinirea și consolidarea stângii. Și, apropo de inconsecvență, o să-l citez pe domnul Mircea Cărtărescu, un susținător al președintelui, care și-a schimbat opiniile în ultima vreme.

Citez: „Oricâte idei generoase ai vedea, oricât de mult ai dori binele națiunii, nu poți face nimic încredințând puterea unei clici crescute în jurul unui om, unor profitori ai vremurilor bune și ai vremurilor proaste, unor oameni teribil de competenți când e să-și sporească averea și total derutați când e să ia măsuri ca România să nu se trezească în situația Greciei, bunăoară.

Din păcate, PDL-ul a ajuns imaginea în oglindă a PSD-ului. Ce reformă morală, economică, financiară sau de orice alt fel vrei să faci când n-ai voința și curajul să scapi de baronii din propriul partid?”

Vă mulțumesc, doamna senator.

Ultimul înscris pe lista de vorbitori, domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnul senator Gabriel Mutu a depus declarația politică. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am denumit-o „Guvernul Boc se joacă cu cartea țării noastre”.

Domnule ministru Adriean Videanu,

Apreciez sincer corectitudinea informațiilor prezentate de dumneavoastră, dar, într-adevăr, profitul absolut în industria energetică a crescut substanțial, mai ales în ultimele patru luni, în lunile de iarnă. Repet, apreciez în mod deosebit faptul că ne-ați adus la cunoștință aceste aspecte prezentate atât de corect și coerent, aspecte pe care, de altfel, le cunoaștem și noi, cu precădere pensionarii sau profesorii, când vin facturile la energie și gaze, dar, mai ales, când le plătesc, dacă mai au cu ce.

Optimismul aflat la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și la domnul ministru în ceea ce privește relansarea economiei românești în următoarea perioadă întărește disperarea românului. Este evident că vor urma scumpiri mult aducătoare de profit absolut. Sunt convins că toți cetățenii acestei țări sunt mândri de aceste creșteri economice în rândul societăților de profil, ținând cont de aspectul cel mai important, că fiecare consumator a contribuit cu vârf și îndesat la aceste profituri fabuloase.

Tot ce nu înțeleg din această euforie generalizată lansată de domnul Adriean Videanu, de ce nu au și consumatorii, plătitorii direcți, cotă-parte din profitul absolut al acestor societăți? Da, de ce?

Gazul ne este vândut sau livrat la preț de import, deși mai mult de jumătate din consum este din resurse proprii, sau doar pentru faptul că un grup de interese face bani pe spatele românilor? Suntem cumva mai proști decât alții sau mai săraci în resurse naționale, sau instituțiile care verifică cotațiile și avizează prețurile ne vând pe noi, pe toți, ca națiune, ca țară?

Nu suferim de bariere psihologice de neîncredere în economia românească. Nu este necesar să vină Adriean să ne elimine nimic, pentru că atâta timp cât pensionarii, profesorii, educatorii, șomerii etc. plătesc cu greu, cu foarte greu, facturile la energie electrică și gaze din venituri personale mult mai mici decât ale grecilor, nu cred că suferă nimeni de niciun fel de labilitate de credință, ba este vorba de prea multă credulitate și încredere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie să vă informez că doamnele și domnii senatori au depus declarațiile lor politice, care vor face parte din stenograma ședinței noastre: doamna senator Mihaela Popa, domnii senatori Petru Bașa, Ion Rușeț, Gheorghe David, Valentin Calcan, Iulian Urban, Gabriel Mutu, Dorel Borza, Ion Ariton, Mihai Niță și Mihail Hărdău – din partea Grupului parlamentar al PDL; doamna senator Doina Silistru, domnii senatori Adrian Țuțuianu, Mihăiță Găină și Dan Voiculescu – din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC; domnii senatori Cornel Popa și Emilian Valentin Frâncu – din partea Grupului parlamentar al PNL și domnii senatori Sorin Serioja Chivu și Corneliu Grosu – Grupul parlamentar al senatorilor independenți.

Declarația politică se intitulează „21 martie – Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale”.

Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale este celebrată în fiecare an pe 21 martie.

În această zi, în 1960, poliția a deschis focul și a omorât 69 de persoane, participanți la o demonstrație pașnică din Sharpeville, Africa de Sud. Aceste evenimente tragice au condus la adoptarea Convenției Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.

Proclamând această zi în 1966, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a invitat comunitatea internațională să-și dubleze eforturile pentru a elimina toate formele de discriminare rasială.

În România, ziua de 21 martie a fost declarată „Ziua împotriva discriminării rasiale” încă din 1966, iar țara noastră este semnatară a celor mai importante documente în materie de drepturile omului și discriminare.

Această zi are rolul de conștientizare în rândul opiniei publice cu privire la pericolele pe care le reprezintă rasismul, xenofobia și intoleranța, precum și cu privire la importanța protejării și promovării drepturilor omului.

România se confruntă cu probleme generate de discriminarea bazată pe gen, etnie, dizabilități, statut social, situația devenind alarmantă din punct de vedere al respectării drepturilor copiilor romi. Deși există cadru legislativ, unele legi discriminează indirect, prin neaplicarea lor, prin aplicare selectivă sau prin lipsa normelor de aplicare.

Principalele situații discriminatorii au legătură cu accesul la diferite servicii și implică cel mai adesea reprezentanți ai autorităților publice locale. Se remarcă un tratament discreționar în ceea ce privește acordarea ajutorului social, accesul la servicii de asistență sanitară, dar și socială, dreptul la obținerea unei locuințe, dar și dreptul la educație. În acest sens, o educație de calitate, obligatorie și accesibilă pentru toți în egală măsură este esențială pentru a lupta împotriva rasismului și discriminării rasiale în societatea noastră.

Incidentele cu caracter rasist dintre tineri se înmulțesc în întreaga Europă. Școala este locul unde eforturile noastre pentru încetarea acestei tendințe reușesc sau eșuează. Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) a Consiliului Europei a publicat o recomandare care cuprinde o listă de măsuri specifice care pot fi ușor puse în aplicare și care încurajează guvernele să întreprindă o acțiune imediată.

Declarația politică este intitulată „Problema lipsei de eficacitate în gestionarea și managementul recuperării și colectării amenzilor contravenționale”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi va face referire la o problemă importantă a administrațiilor publice românești, cea a recuperării creanțelor din sancțiunile contravenționale.

Nu este doar o problemă pentru care ar trebui să se găsească o soluționare în vederea atragerii sumelor cuvenite la buget, ci și o problemă de percepție a măsurii punitive în rândul celor care comit astfel de fapte, o problemă care, odată soluționată, ar putea descuraja factorul infracțional.

Problema lipsei de eficacitate în gestionarea și managementul fenomenului care vizează colectarea și recuperarea la bugetele locale ale localităților din România a amenzilor contravenționale aplicate de organele abilitate a dus la un veritabil blocaj financiar, care se ridică, la nivel național, la milioane de euro.

Amenda contravențională – fie că este dată pentru încălcarea unei reguli de circulație, pentru nerespectarea legii în domeniul protecției mediului sau a consumatorului – ajunge la administrația locală unde contravenientul își are domiciliul. Aici ar trebui să se încaseze, însă în multe situații contravenientul nu vine să o achite așa cum ar fi normal. Dacă acele persoane nu au nici bunuri pe numele lor pentru a se realiza executarea silită, amenda rămâne neîncasată, iar după cinci ani se prescrie.

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede posibilitatea ca, în termen de 15 zile de la comunicarea sau înmânarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, persoana în cauză să formuleze o plângere contravențională împotriva acestuia, plângere ce urmează a fi înaintată instanței de judecată.

În cazul în care contravenientul nu și-a exercitat acest drept sau dacă plângerea formulată a fost respinsă, în condițiile în care acesta nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a sancțiunii și în imposibilitatea unei executări silite, organul din care face parte agentul constatator este obligat să sesizeze instanța de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârșit contravenția, în vederea înlocuirii amenzii cu prestarea unei activități în folosul comunității. Totuși, dacă contravenientul nu este de acord să execute munca în folosul comunității, el nu poate fi obligat, astfel încât amenda se prescrie după cinci ani.

Declarația politică se intitulează „Gorjul, un județ condamnat?”

## Stimați colegi,

Considerat, pe vremuri, capitala energetică a României, datorită resurselor naturale și a celor două termocentrale de la Rovinari și Turceni, județul Gorj se confruntă în ultima perioadă cu o criză economică fără precedent. Aderarea la Uniunea Europeană, cererea tot mai redusă de cărbune, precum și scăderea prețului la energie au determinat aplicarea unei strategii de restructurare a sectorului minier.

Din păcate, costul social ridicat al restructurării s-a răsfrânt direct asupra populației locale, șomajul a atins cote alarmante, iar spectrul sărăciei și al subdezvoltării este vizibil cu ochiul liber. Marii investitori, care trebuiau să salveze economic această zonă, au întârziat să apară. Turismul se dezvoltă prea lent, iar soluțiile alternative la minerit continuă să fie inexistente. Aici ar trebui acționat mai mult de la centru, prin măsuri legislative și fiscale, prin programe realiste, cu finanțare certă.

Toate statele Uniunii Europene, conștiente de dimensiunea și importanța fenomenului de restructurare, ca și de efectele acestuia pe termen mediu și lung, au ridicat problema reconversiei profesionale la nivel de politică de stat. Strategia constă într-un complex de măsuri de dezvoltare a unei zone afectate de un proces de restructurare de orice natură – politică, strategică etc. – prin utilizarea altor oportunități economice, concomitent cu instituirea măsurilor de reconversie profesională corespunzătoare.

În România, complexul de strategii dezvoltat de toate guvernele constă în închiderea minelor și acordarea unor plăți compensatorii celor disponibilizați, acțiuni care conduc cu repeziciune către crearea unei noi pături sociale, cea a asistaților sociali.

În lipsa unor astfel de programe, situația economică a Gorjului se agravează din ce în ce mai mult, rata șomajului atingând cota alarmantă de 11,67%, urmând ca în următoarele luni un număr de 724 de angajați să fie disponibilizați.

Revitalizarea economică a unui județ monoindustrial cum este Gorjul impune luarea unor măsuri de susținere a autorităților locale pentru dezvoltarea unor noi ramuri industriale și redresarea celei deja existente. Realizarea acestui deziderat implică alocarea unor fonduri necesare pentru atragerea investitorilor în aceste localități, dezvoltarea turismului și a infrastructurii. În caz contrar, din nefericire, județul Gorj va fi condamnat să revină la situația din perioada

Doamnelor și domnilor senatori,

Am prezentat în câteva declarații probleme, spun eu, deosebit de importante despre recensământul general agricol din România.

Cu declarația de azi, „Atribuțiile secretariatelor tehnice ale comisiilor județene și ale comisiei municipiului București”, am să mă opresc aici, deocamdată, însă voi reveni asupra acestui subiect, probabil cu unele comentarii mai puțin tehnice față de cele prezentate în aceste materiale.

Secretariatele tehnice:

– elaborează graficul lucrărilor de pregătire, organizare, coordonare și efectuare a recensământului;

– informează comisiile județene și a municipiului București în legătură cu stadiul de realizare și calitatea lucrărilor efectuate în cadrul acțiunilor recensământului, pe baza informațiilor primite de la comisiile teritoriale și a constatărilor din deplasările pe teren;

– definitivează împărțirea în sectoare și secții de recensământ pe baza planului unităților administrativteritoriale din raza lor de activitate;

– definitivează tabelele cu personalul propus de către comisiile teritoriale la efectuarea lucrărilor recensământului și le supun spre aprobare comisiilor județene și a municipiului București;

– elaborează programul de organizare și desfășurare a instructajelor și stabilesc termenele de realizare;

– organizează instructaje pe serii și informează comisiile județene și a municipiului București despre modul de desfășurare a instructajelor și prezintă spre soluționare, după caz, problemele deosebite sesizate;

– elaborează planul acțiunilor pentru popularizarea recensământului prin presa locală, posturi locale de radio și de televiziune, conferințe, expuneri, convorbiri etc. și îl supun spre aprobare comisiilor județene și a municipiului București și informează aceste comisii în legătură cu modul de desfășurare a acțiunilor de popularizare;

– primesc instrumentarul statistic și materialele auxiliare și le repartizează comisiilor municipale și ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale;

– elaborează și propun spre aprobare graficele cu durata și termenele la care prefecturile vor pune la dispoziția comisiilor pentru recensământ mijloacele de transport necesare pentru pregătirea și efectuarea lucrărilor recensământului;

Declarația politică se intitulează „Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării”.

Doamnelor și domnilor senatori,

România este implicată activ în diferite formate de cooperare regională, de la Inițiativa Central Europeană până la Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră.

În calitatea sa de stat membru al structurilor europene și euroatlantice, România este implicată în consolidarea stabilității și dezvoltării durabile a regiunii dunărene. În acest context, obiectivele României sunt definite pe plan economic de țintele de dezvoltare durabilă și de asigurare a echilibrului și coeziunii teritoriale, iar pe plan social de țintele de reducere a decalajelor sociale și de stimulare a competitivității pe piața forței de muncă. Astfel, în spațiul dunărean România promovează o politică de susținere a inițiativelor de dezvoltare regională și participă activ la programele de cooperare transfrontalieră.

Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării este un proiect nou de cooperare regională, după modelul strategiei pentru Marea Baltică, care va corela eforturile statelor riverane și ale instituțiilor Uniunii Europene, în egală

măsură, în vederea atingerii unor obiective comunitare în domeniul politicilor de coeziune și de dezvoltare regională.

Ideea acestui proiect a fost promovată de România și Austria la nivelul Uniunii Europene și al statelor terțe din bazinul Dunării și a fost susținută de Comisia Europeană, Consiliul European și Parlamentul European.

Consultarea publică a instituțiilor, organizațiilor și cetățenilor la nivel central, regional și local va avea ca rezultat, până la sfârșitul anului 2010, elaborarea de către Comisia Europeană și prezentarea în parteneriat cu statele riverane a unei comunicări pe tema strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării și a unui plan de acțiune. Strategia va fi implementată începând din prima jumătate a anului 2011 și ar putea să stea la baza unui nou instrument de finanțare dedicat bazinului Dunării în perioada de programare post 2013.

Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării face parte din cadrul Strategiei Uniunii Europene 2020, care urmează să fie adoptată în cadrul Consiliului European de primăvară. În plus, se află pe aceeași linie cu Tratatul de la Lisabona, care a fost adoptat și care afirmă că Uniunea Europeană va promova coeziunea economică, socială și teritorială, precum și solidaritatea între statele membre, în vederea reducerii disparităților existente între diferite regiuni.

Declarația politică este intitulată „Ce scrie în dosarul trimis de DNA către Senat în care se cere arestarea senatorului PSD Voicu?”

Ce scrie în dosarul trimis de DNA către Senat în care se cere arestarea senatorului PSD Voicu? O întrebare care cred că mi-a fost pusă de 1.000 de ori, o întrebare la care nu pot răspunde atâta timp cât această fază a urmăririi penale este una guvernată de confidențialitate, conform Codului de procedură penală.

Pot spune, după analiza actelor, că există judecători și procurori pentru care merită să lupți ca parlamentar. Sunt judecătorii care nu se lasă corupți, nu se lasă intimidați, care nu se lasă antrenați în jocurile perverse ale politicienilor și care ne demonstrează faptul că, dacă magistratul refuză să dea curs unor cereri de trafic de influență, nimeni și nimic nu au cum să îi influențeze în luarea unor decizii.

Dedic toate laudele pe care le pot găsi judecătorilor de la ICCJ, care au refuzat să dea curs unor mârșave cereri de intervenție care trebuiau făcute asupra lor de către unii... colegi. Pentru acești judecători merită să obținem pensii speciale și toate onorurile din lume, pentru că ei reprezintă speranța pentru o justiție demnă, corectă și aflată în slujba adevărului, și nu a șpăgii sau traficării funcțiilor vremelnic ocupate în statul român.

Pe de altă parte, acest dosar scoate în evidență putreziciunea care a cuprins la vârf politica, poliția și justiția română, magistrați de o înaltă demnitate care s-au coborât până la cel mai de jos nivel al profesionalismului, moralității și demnității lor, ajungând niște unelte, manevrate financiar, în mâinile unor politicieni, care, pur și simplu, nu au niciun fel de activitate politică meritorie, ci doar una orientată spre traficarea influenței pentru obținerea de foloase materiale.

Se afirmă faptul că, în momentul în care dosarul Voicu va fi trimis în instanță și va deveni public, întreaga societatea românească va avea ocazia să vadă unde a ajuns în acest moment nimicnicia unora dintre cei pe care românii i-au votat și trimis în Parlament. S-ar putea chiar să asistăm la dezintegrarea unui întreg partid politic, care va trebui să facă față presiunii fantastice care se va revărsa din conținutul acestui dosar, pentru că trebuie să ne înțelegem, nu domnul senator Voicu este cel protejat în acest moment, nici pe departe. Să fim serioși, domnul senator Voicu nu este atât de important acum pentru PSD. Important este însă impactul pe care îl va avea asupra românilor și în plan internațional dezvăluirea unui _modus operandi_ care va demonstra că, în acest moment, justiția și politica românească la vârf au nevoie de o asanare urgentă. De aceea, se va face un zid al PSD și PNL în jurul acestui dosar, și nu al persoanei Voicu, și, dacă acest lucru înseamnă ca 100 de parlamentari și

Declarația politică se intitulează „«Europa Liberă» sau despre necesitatea de a nu uita”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică din această săptămână reprezintă mai degrabă un apel către dumneavoastră.

În ultimele două luni s-a discutat despre posibilitatea aducerii în țară a arhivei digitale a secției române a „Europei Libere”. Proiectul, fără îndoială, este unul ce trebuie salutat și sprijinit.

Pentru cei mai mulți dintre noi, postul de radio „Europa Liberă” a însemnat în perioada comunistă singura punte de legătură cu Occidentul. Singura legătură cu normalitatea, cu un spațiu în care democrația și libertatea se exprimau în plenitudinea lor, a constituit-o pentru noi, cei aflați în spatele Cortinei de fier, relația cu acest post de radio. Încăpățânarea cu care se ambiționa să transmită acest post de radio în țară,

în pofida tuturor piedicilor pe care le-a întâmpinat de-a lungul acestei perioade, a reprezentat pentru noi garanția că mai putem respira o gură de oxigen în marea de praf a regimului comunist.

Este evident pentru oricine că strângerea sumei necesare pentru aducerea acestei arhive poate părea un efort destul de mare, mai ales în momentul actualei crize economice pe care o traversăm. Pe de altă parte, nu trebuie să neglijăm nici criza morală în care ne aflăm în ultimii 20 de ani. Lipsa unor modele, lipsa unor proiecte, lipsa principiilor pot însă afecta pe termen lung mai mult decât criza financiară.

Necunoașterea a ce s-a petrecut în intervalul de timp cât România a trăit sub comunism poate reprezenta un pericol pentru generațiile care vin din urmă. Fără a cunoaște cum se manifestă în plenitudinea sa un sistem politic totalitar, care este înfățișarea cotidiană a unui asemenea regim, acestea ne oferă un motiv în plus să ne implicăm în această campanie.

„Europa Liberă” este indubitabil un reper de moralitate și de verticalitate pentru noi toți. Nu cred că poate pune cineva la îndoială principiile și valorile pe care le clama acest post de radio.

În condițiile actuale, cred că ar fi foarte utilă pentru întreaga clasă politică românească aducerea în țară a acestor arhive.

Declarația politică este intitulată „Guvernul pregătește ieșirea din recesiunea economică”.

În ultima perioadă s-a vorbit și se tot vorbește foarte mult, de pe poziții politicianiste, că România nu are un program anticriză, că Guvernul condus de prim-ministrul Emil Boc nu a luat nicio măsură pentru a preîntâmpina efectele nedorite ale crizei economice mondiale. Nimic mai fals în acest clișeu extrem de vehiculat. Încă de anul trecut, premierul Emil Boc a demarat mai multe programe anticriză, ale căror rezultate pot fi observate de toți oamenii, dar pentru a fi observate aceste lucruri reale trebuie să ai un minim de bun-simț, trebuie lăsate la o parte demagogia și populismul.

Săptămâna trecută, în Camera Deputaților domnul primministru a prezentat nu mai puțin de 28 de măsuri care s-au aplicat sau care se aplică în acest moment, și este vorba de măsuri care au produs efecte benefice pentru români într-o perioadă extrem de grea la nivel internațional.

Astfel, din start trebuie remarcat totuși faptul că România are un șomaj cu 2% mai mic decât media din Uniunea Europeană. România este încă la un șomaj cu o singură cifră, ceea ce nu e puțin. Și alte semne încep să apară: producția industrială și exporturile au început să crească, cursul euro/leu a rămas stabil, inflația nu mai este o sperietoare, emisiunea de eurobonduri a avut succes, lucru posibil doar pentru o economie stabilă, și toate acestea în condițiile în care fostul Guvern liberal, susținut de PSD, nu a fost deloc cumpătat cu fondurile publice într-o perioadă în care criza bătea la ușă sau chiar intrase în casă.

Evident, situația României este, în continuare, destul de dificilă, și știți bine că nu numai în România.

Alte țări care, într-adevăr, nu au luat măsurile corecte se află acum într-un derapaj economic extrem de sever. Avem destul de aproape de România exemplul Greciei. În aceeași situație putea ajunge și România dacă Guvernul ar fi luat măsurile populiste clamate de opoziție, dar premierul Emil Boc a dat dovadă de mare responsabilitate pentru viitorul României. Prin toate măsurile întreprinse, unele drastice, Guvernul a reușit anul trecut să limiteze efectele negative ale crizei mondiale. Aceste măsuri, împreună cu altele care vor fi adoptate în acest an, pregătesc ieșirea României din recesiune economică încă din 2010.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Declarația politică din această săptămână se intitulează „PDL nu face un pas înapoi, ci unul lateral”, pentru că Partidul Democrat Liberal nu a renunțat la ideea de revocare a

președintelui unei Camere a Parlamentului în condițiile în care acesta încalcă regulamentul.

În momentul în care am depus jurământul de credință la preluarea mandatului de senator, fiecare dintre noi am jurat că vom respecta legile țării. Iată că ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută ne dovedește că respectul față de regulament și față de lege, în general, nu poate trece dincolo de nivelul pur declarativ.

Ceea ce a făcut președintele Senatului, domnul Mircea Geoană, refuzând să supună la vot solicitarea membrilor Grupului parlamentar al senatorilor independenți de a-și păstra locurile în comisiile de specialitate, ne-a dovedit faptul că, în România, percepția unor politicieni că se află deasupra legii este o realitate, care, din păcate, se perpetuează la infinit și la cele mai înalte niveluri.

Din păcate, acesta nu a fost decât primul pas dintr-o serie lungă de abateri pe care le-a comis domnul Geoană. Abaterile comise de președintele Senatului ne dau o imagine clară asupra modului în care persoana care ocupă a doua funcție în stat înțelege să se raporteze la lege: într-un mod abuziv și discreționar.

Faptul că Geoană a boicotat introducerea pe ordinea de zi din data de 10 martie a solicitării de revocare din funcție a președintelui Senatului, solicitare făcută de un număr deloc neglijabil de senatori, ne arată o dată în plus că este în zadar orice dorință a noastră de reformare instituțională atâta vreme cât oamenii care conduc aceste instituții nu au puterea de a recunoaște atunci când au greșit, dar nu trebuie să ne mai mirăm de acest lucru, de care nu se mai arată surprinși nici măcar colegii domnului Geoană. Poate că dumnealor își aduc aminte mai bine decât noi faptul că, deși promisese că, dacă va pierde cursa prezidențială, nu va mai candida la funcția de președinte al PSD, acesta nu a încetat să o facă.

De asemenea, vedem cum cei care îl susțin pe domnul Geoană invocă din regulament numai părțile care consideră că îi avantajează, dar, stimați colegi, cu tot respectul, nu putem spune că Regulamentul Senatului este aplicabil numai parțial.

Declarația politică este intitulată „Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale”.

În această zi, în 1960, poliția regimului de apartheid din Africa de Sud a deschis focul în cadrul unei demonstrații pașnice, în Sharpeville, omorând 69 de persoane. Ziua de 21 martie comemorează acest fapt, precum și ratificarea Convenției ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, precum atacurile violente împotriva celor ce caută azil, împotriva imigranților sau romilor, fenomene care sunt în creștere. Atacurile verbale, tensiunile rasiale, etnice sau religioase au loc în fiecare zi.

În fiecare an, diverse organizații internaționale și naționale organizează evenimente în preajma zilei de 21 martie pentru a crește gradul de conștientizare în rândul opiniei publice cu privire la pericolele pe care le reprezintă rasismul, xenofobia și intoleranța, precum și cu privire la importanța protejării și promovării drepturilor omului.

UNITED – Rețeaua europeană împotriva naționalismului, rasismului, fascismului, care sprijină emigranții și refugiații, și membrii Rețelei Europene împotriva Rasismului (ENAR) sunt implicați în mod activ în organizarea de evenimente care fac parte dintr-o serie de activități de combatere a rasismului. Aceste evenimente cuprind expoziții, proiecții de film, teatru, dezbateri, spectacole de animație și muzică.

Deși trăim în mileniul trei, România nu este scutită de flagelul discriminării. Este o realitate constatată oficial de către institutele specializate în sondarea opiniei publice și de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Printre cazurile semnalate, chiar dacă nu se poate vorbi de o amploare a fenomenului, s-au constatat cazuri de discriminare pe motive etnice, de vârstă, de stare socială, de sex, de orientare sexuală, de stare a sănătății și chiar de profesie, indiferent dacă sunt cazuri de segregație negativă sau pozitivă.

Cu toate acestea, pe plan european și internațional, România nu poate fi caracterizată ca fiind o țară cu un grad ridicat al discriminării. În privința respectării drepturilor omului, statul român constituie un exemplu pozitiv între statele Europei. Cu toate acestea, CEDO încă mai înregistrează unele cazuri nedorite, condamnabile în raport

Declarația politică se intitulează „Senatul și cei 36 de farisei”.

Activitatea de legiferare a Senatului este blocată de două săptămâni, cu efecte devastatoare asupra imaginii instituției din care fac parte. Toate momentele care s-au succedat au pus în evidență funcționarea de tip conjunctural a activităților de legiferare, încurajată de mult politicianism, care se bazează pe un regulament intenționat conceput cu prevederi lipsite de claritate, interpretabile.

La fel ca mulți dintre dumneavoastră, am crezut sincer că alegerea mea în Senatul României va însemna activitate într-un mediu al elitelor intelectuale, morale și politice, o școală a rafinamentului, a dezbaterilor puse în serviciul celor pe care îi reprezentăm.

Am sentimentul unei mari dezamăgiri. Am percepția că particip la o mare fraudă, în care actorii, de cele mai multe ori, se fac că nu pricep sau nu înțeleg ce se întâmplă, un fel de politică a struțului, din punctul meu de vedere, condamnabilă.

Am găsit aici, la Senat, într-adevăr, inteligențe autentice, personalități recunoscute, nume sonore după mandate multiple, dar și multă, multă duplicitate, ipocrizie, interese meschine travestite în argumentație logică, nerușinare tupeistă servită drept „obligație a alesului”, persoane care, pitite laș sub platoșa nemeritată a invulnerabilității parlamentare, proferează nestingherite neadevăruri și obrăznicii pentru care un părinte și-ar pălmui serios copilul, iar un profesor l-ar aduce pe elev în discuția consiliului profesoral. Iertați-mă, dar aceasta este percepția mea, pe care o exemplific cu maximum de eleganță sau politețe posibilă.

Neadevăruri și poltronerii, însoțite de „zâmbetul pe buze”, un zâmbet al victoriei efemere de etapă, exersate și exercitate în ședințele noastre parlamentare și continuate reverberativ în media, au atins înalte niveluri de virtuozitate: discursuri cu aplomb, și mă gândesc la un distins coleg de la malul mării, replică sarcastică, și mă gândesc acum la o colegă din Bănie, demonstrații logico-matematice ale unui alt coleg veșnic absent, accidental prezent, vecin al Bisericii Negre.

Cât despre chițibușăriile președintelui Senatului, ce să mai zic, ele l-ar rușina pe oricare om cu bună-creștere. Ideea, veche ca tradiție, că, dacă cineva este avocat, profesor, inginer, acela este, automat, și practicant al unui cod moral pe măsură, „e om cu carte”, a fost bulversată, a fost decredibilizată prin prestația personajelor politice. De fapt, zicala „e om cu carte” s-a transformat în „e om cu limbă”, acea limbă mincinoasă despre care vorbea Esop.

Declarația politică este intitulată „Evoluția mișcării sindicale din România”.

În România, sindicalismul nu inspiră aproape pe nimeni. Banii par să fie singura motivație a românilor de a ieși în stradă. Potrivit experților în piața muncii, din 1991 până în 2005 ar fi avut loc aproape 3.500 de acțiuni de protest ale sindicatelor. Dintre toate acestea, doar două greve naționale.

România este una dintre puținele țări în care instituția sindicală există prin lege, și nu prin libera asociere și recunoaștere reciprocă a reprezentativității unor structuri create prin alegeri libere.

Sindicatele sunt persoane juridice independente, constituite în scopul apărării și promovării drepturilor colective și individuale, precum și a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale și sportive ale membrilor lor. Organizațiile sindicale/reprezentanții salariaților au dreptul de a fi informați și consultați de către angajatori în procesul concedierii colective, în probleme ce privesc organizarea muncii etc.

În perioada 1948–1989, mișcarea sindicală din România nu a avut niciun rol major în peisajul economic. Înainte de 1989, sindicatul din România era conceput ca o formă de organizare pentru ieșire la munci voluntare.

Față de acel moment, astăzi observăm o evoluție fundamentală în structura sindicală. O problemă care a marcat construcția mișcării sindicale a fost lipsa unui patronat angajator structurat. Nu existau patronate în 1990–1991, ci doar o confederație a angajatorilor. Patronatele au început să se structureze, unele liber, unele mai puțin liber, din 1991.

În momentul creării sale, la începutul anilor 1990, mișcarea sindicală din România, în diversele sale forme, a beneficiat de asistența, sprijinul, experiența și expertiza mișcării sindicale europene și internaționale.

În România există mai multe federații sindicale de profil și uniuni județene sindicale, care sunt afiliate la una din marile confederații sindicale din țară. Cele mai reprezentative confederații sindicale, recunoscute și la nivelul negocierilor tripartite guvern – sindicate – patronate, prin organismul CES (Consiliul Economic și Social), sunt: CNSLR Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România Frăția – este cea mai mare organizație națională, independentă față de partidele politice, de organele de stat și de patronat, constituită exclusiv prin voința membrilor săi; BNS Blocul Național Sindical – este una dintre cele mai active confederații sindicale din România; CNSCA Confederația Națională Sindicală Cartel Alfa etc.

De la 8 milioane și ceva de membri de sindicat, în contextul unei economii care în anii ’90 era formată preponderent din întreprinderi mari, s-a ajuns la aproximativ 5 milioane de lucrători. Dintre aceștia, cel puțin 1,7 milioane se găsesc în IMM-uri.

În ultimii ani, relațiile dintre patronate și sindicate în forurile importante de dialog social, în Consiliul Economic și Social, chiar și în negocierea contractului colectiv la nivel național, au fost constructive.

De cele mai multe ori, grevele sunt doar expresia unor revendicări strict economice. Greva se justifică doar ca semnal ultim al nemulțumirii produse de o salarizare necorespunzătoare. Pentru a se ajunge la greva generală,

trebuie parcurse mai multe etape, începând de la a identifica oficial un diferend între patronat și sindicat, până la negocieri, mediere, grevă de avertisment și abia apoi încetarea completă a lucrului.

Grevele au devenit însă, din ce în ce mai mult, o oglindă a peisajului socioeconomic din fiecare țară. Analizând motivele care au stat la baza grevelor postdecembriste, aflăm că din 1992, când 34% din proteste au avut la bază solicitări salariale, până în 2005, când 60% din mișcări au reclamat salarizarea proastă, problema banilor a alimentat continuu motorul sindical autohton. Chestiuni precum organizarea muncii, condițiile tehnice sau drepturile sociale au fost în permanență secundare pe agenda grevelor din România.

Sindicaliștii sunt nemulțumiți de multitudinea de probleme cu care se confruntă în actuala conjunctură legislativă, în care se produc schimbări fundamentale legate de drepturile salariale și de asigurarea locurilor de muncă. Potrivit sindicatelor, veniturile salariale ale angajaților din administrația publică vor scădea cu 25%–50%, ca urmare a faptului că nu se mai plătesc orele suplimentare și nu se mai acordă tichete de masă și de vacanță.

Reprezentanții Sindicatului Național al Funcționarilor Publici (SNFP) vor declanșa protestele la nivel național în luna martie, alături de celelalte sindicate afiliate Cartel Alfa, urmând să fie pichetate primăriile și prefecturile din toate județele.

În luna aprilie va fi organizat un miting în București și va fi declanșată greva generală în prima parte a lunii mai, la care vor participa aproape 500.000 de bugetari, dacă Guvernul nu va respecta prevederile contractelor colective de muncă și continuă cu măsuri de reducere a salariilor. O paralizare a administrației locale ar avea consecințe grave asupra economiei țării.

Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului Daniel Funeriu oferă doar două săptămâni pentru dezbaterea noului proiect al Legii educației naționale, motiv pentru care profesorii au anunțat proteste, urmate de greve și boicotări ale examenelor naționale, urmate de blocarea anului școlar. Printre articolele din proiectul de lege contestate de sindicaliști se numără pierderea titulaturii în sistem, blocarea banilor pe care mai multe cadre didactice i-au câștigat în instanță, precum și finanțarea învățământului privat la același nivel cu învățământul de stat.

Sindicaliștii de la metrou au renunțat la greva anunțată pentru 18 martie, după ce liderii Uniunii Sindicatelor Libere Metrou au semnat cu administrația „Metrorex” noul contract colectiv de muncă. Acesta prevede o majorare a salariului de bază prin transferarea unor sporuri în salariul tarifar.

Pe 23, 24 și 25 martie, traficul în Capitală va fi paralizat de mitingul de protest al miilor de transportatori care denunță evaziunea fiscală ce macină acest domeniu.

Nu numai în România sindicaliștii sunt nemulțumiți. Muncitorii europeni se împotrivesc încercărilor guvernelor și companiilor private de a impune politici de austeritate, de reducere a salariilor și, în ultimă instanță, de salvare a națiunilor de la un faliment evident. Acțiuni de protest în masă au avut loc în diferite țări europene. Grecia a fost paralizată de o grevă națională, la apelul sindicatelor, ce a mobilizat zeci de mii de persoane care au protestat față de măsurile de austeritate decise de Guvern pentru a se face față crizei financiare.

Măsurile anunțate de Guvernul socialist de la Madrid privind diminuarea deficitului bugetar de 11,4% au adus nemulțumiri în rândul spaniolilor, mii de persoane au protestat vizavi de inițiativa legată de mărirea vârstei de pensionare cu doi ani, până la 67 de ani.

Sindicaliștii din Marea Britanie protestează față de noua măsură a Guvernului de a reduce la 24 numărul salariilor compensatorii ale angajaților disponibilizați și care câștigau peste 30.000 de lire sterline pe an, în condițiile în care, până acum, aceștia primeau salarii compensatorii pentru șase ani.

Franța a fost lovită de grevele lucrătorilor de la rafinăriile „Total”, dar și ale controlorilor de trafic aerian. Dispecerii sunt revoltați de planurile autorităților de a înființa împreună cu alte state UE un sistem unic de control al zborurilor, ceea ce ar duce la disponibilizări în masă.

Și Germania a fost afectată recent de o grevă a piloților companiei „Lufthansa”.

Timp de patru ore, transportul a fost blocat în Italia. Într-o grevă de opt ore au fost și cadrele didactice, dar și funcționarii sistemului administrativ și sanitar.

În Portugalia, Guvernul socialist al lui José Sócrates este decis să înghețe salariile, să relanseze privatizările și să reducă investițiile publice. În fața acestor măsuri, sindicaliștii portughezi au organizat deja o grevă generală, care a paralizat țara complet.

Una dintre problemele majore ale mișcării sindicale din România ține de organizarea sindicatelor pe profesii. Sindicatele ar trebui să-și schimbe structura de organizare și să treacă la organizare profesională. Partenerii de dialog, de cele mai multe ori, nu sunt credibili sau nu sunt pregătiți să își asume responsabilitatea politică pe care o au. Percepția că sindicatele sunt politizate și antireformiste este într-o proporție destul de mare, pentru că acceptă cu mare greutate orice propunere reformistă care le-ar lua anumite drepturi deja obținute. În timp, acest lucru a condus la o scădere treptată a credibilității mișcării sindicale.

Evoluția mișcării sindicale din România în ultimii 20 de ani este strâns legată de evoluția patronatelor, de evoluția statului, de tot ceea ce înseamnă legislație. Mișcarea sindicală există prin prisma societății în ansamblul său și este evident că, în momentul în care economia s-a restructurat, și mișcarea sindicală este obligată să se restructureze.

Declarația politică se intitulează „Manipularea ca armă a puterii și problemele reale ale românilor sau circ fără pâine”.

## Stimați colegi,

Președintele Traian Băsescu și gașca sa portocalie sau în curs de „portocalizare” (a se vedea grupul dependenților) ne-au mai ținut, săptămâna trecută, un curs intensiv de aburire a românilor. Este, de altfel, un procedeu pe care l-a perfecționat în cinci ani și ceva de mandat, a devenit strategie de stat. S-a folosit de el atunci când a vrut să acopere un scandal de familie (Ioana Băsescu), aruncând-o în gura ziariștilor și a opiniei publice pe mult mai neajutorata Ridzi, sau când, asaltat de nemulțumirile sociale, și-a trimis procurorii în curtea lui Gigi Becali. Asta ca să dăm numai două exemple din faptele de arme ale bravului conducător.

Cam același lucru se întâmplă și acum. Încercând să dea de lucru analiștilor și de mestecat opiniei publice, domnul Băsescu a mai dat o lecție de manipulare. După ce și-a asigurat majoritatea în Senat, momind cu bani și promisiuni parlamentari fără coloană vertebrală, a încercat un puci pe cât de ridicol, pe atât de periculos pentru democrație, forțând schimbarea lui Mircea Geoană. N-a mai contat faptul că se încălca grav Constituția, important era să-și pună un om obedient în fruntea Senatului, un fel de Roberta Anastase sau, dacă doriți, de Emil Boc. Are, slavă Domnului, de unde alege.

Și pentru că tot am amintit de Constituție – cărțulia cu care se fotografia domnul președinte acum câțiva ani –, nu putem să nu vedem ceața groasă pe care tot Domnia Sa încearcă să o împrăștie, invocând necesitatea reformării acesteia. Coincidența face ca demersul său să se suprapună peste evenimente de-a dreptul cutremurătoare.

Poate era mai bine, de exemplu, să vorbim despre nivelul record pe care l-a atins cifra șomajului în România: 800.000 de oameni nu au un loc de muncă, iar procentul continuă să crească.

Poate era mai bine să vorbim despre faptul că, pornind de la evidența celor care nu se află în plată, șomajul real afectează 1.250.000 de persoane.

Poate era mai bine să vorbim despre evaziunea fiscală la alcool, care aduce pierderi la buget de 760 de milioane de euro pe an, sau despre faptul că 1,5 milioane de angajați din sectorul privat au salariul minim pe economie.

Declarația politică este intitulată „Rețeta ieșirii din criză à la Boc”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Printre îndelungile dezbateri privind tema siglei partidului aflat la guvernare, Grupul parlamentar democrat-liberal din Camera Deputaților s-a chinuit să-l aducă pe șeful Executivului în fața colegilor pentru a prezenta bilanțul activității în lupta cu recesiunea economică. Tema dezbaterii a fost „Necesitatea creării de noi locuri de muncă și îmbunătățirea mediului de afaceri din România”. Pe cât de măreață ar părea punerea în scenă a unei asemenea dezbateri, pe atât de lipsită de fond a fost în realitate.

Cu tonul deprins din participarea la emisiuni cu iz de senzațional, domnul prim-ministru a rostit răspicat că „oprirea cursului reformelor ar însemna întoarcerea României pe marginea prăpastiei”. Ar fi interesant să știm de unde s-ar întoarce România în cazul amintit de Domnia Sa, cumva din hăul în care se află ar ajunge iarăși pe marginea lui? Oricum, pe modelul biblic al lui Iona, nu ne pierdem speranța: „Om răzbi noi cumva la lumină!”

În introducerea alocuțiunii, prim-ministrul a subliniat necesitatea consolidării a ceea ce s-a obținut, lăsând la o parte demagogia și populismul. Și parcă uitând ceea ce a precizat la începutul discursului, șeful Executivului începe să enumere deciziile Cabinetului pe care îl conduce, luate în vederea ieșirii din recesiune. Planul general de izbutire în lupta cu criza economică nu este câtuși de puțin nou. Este doar populist și demagogic...

Cu glas triumfător, precizează la capitolul bile albe în lupta cu criza: menținerea TVA la 19%, a cotei unice la 16%, stabilitatea cursului valutar, menținerea deficitului bugetar în

limite controlabile și, bineînțeles, finalizarea a 42 de kilometri de autostradă în 2009.

În privința obiectivelor pe 2010, domnul prim-ministru nu a oferit un alt set de măsuri detaliat, ci a înșirat decizii deja știute. Mai degrabă putem spune că a recitat acest program anticriză, cu veleități demonstrate clar în emisiunile difuzate de „televiziunea poporului”. Și astfel, în versuri fără rimă, a prezentat faptul că Guvernul va oferi facilități pentru tinerii de până în 35 de ani care înființează firme, va înlocui impozitul minim cu cel forfetar, va reduce numărul de declarații fiscale ce trebuie completate de persoanele juridice, va iniția Legea parteneriatului public-privat, va compensa TVA-ul de rambursat cu cel recuperat.

Declarația politică este intitulată „Statul interlop”.

La finalul anului 2008, Parlamentul a adoptat, în unanimitate, o lege care mărea retribuțiile cadrelor didactice cu aproximativ 50%. La acel moment, președintele Băsescu a promulgat această lege, clamându-și imensul respect față de dascăli și susținând că există fondurile necesare pentru o creștere semnificativă de salarii.

În aceeași perioadă, Traian Băsescu a încheiat, cu maxim alai mediatic, un pact pentru educație, care sublinia importanța decisivă a resursei umane pentru sistemul public de învățământ. Au trecut alegerile parlamentare și președintele, prin creația sa, Guvernul Boc, și-a încălcat senin toate angajamentele. Legea privind creșterile salariale nu s-a aplicat niciodată, iar profesorii au devenit, alături de pensionari, principalele ținte ale reducerilor de alocații bugetare și de personal. Prin comportamentul instituțiilor sale fundamentale, în frunte cu președinția, statul – acest stat portocaliu – a depășit flagrant sfera legalității în relația sa cu profesorii: minte, înșală, amenință și încalcă, după bunul plac, orice lege în vigoare și orice angajament asumat.

Însușindu-și logica imorală a creatorului său, Emil Boc a susținut ferm, la finalul anului 2009, că veniturile cadrelor didactice nu se vor reduce, și totuși, în 2010, aceste venituri au scăzut semnificativ. Mai mult, acționând agresiv, la intimidare, în stil interlop, Guvernul a proiectat și un program de disponibilizări masive în sistemul public de învățământ.

Mințiți și uitați de președinte, înșelați de premier și ignorați de ministerul de resort, profesorii își apără drepturile în instanță și în stradă, însă, în timp ce acțiunile dascălilor rămân decente, respectând întotdeauna cadrul legal, Emil Boc se pregătește să emită o nouă ordonanță neconstituțională – a câta?! –, prin care să-și acopere abuzurile comise împotriva profesorilor, și, în tot acest timp, Traian Băsescu, inițiatorul și semnatarul Pactului pentru educație, președintele-jucător, a adoptat brusc o rezervă prezidențială față de subiectele zilei.

Asumându-și menirea, profesorii oferă conducătorilor statului, în aceste zile, o importantă lecție de civism și de decență, și este o primă axiomă simplă, pe care, cu voie sau fără voie, statul trebuie să o învețe: legile publicate în „Monitorul Oficial” trebuie, fără excepție, aplicate.

Declarația politică se intitulează „Autostrăzile României, capodopera cuplului Boc – Berceanu”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

După blamata guvernare liberală, căreia i se imputa incapacitatea de a finaliza mai mulți kilometri de autostradă, am urmărit „cu deosebit interes” promisiunile electorale portocalii vizând acest aspect.

Printre autorii optimistului program de dezvoltare rutieră a României s-a numărat bine cunoscutul tandem de succes Boc – Berceanu.

Dintre promisiunile de-a dreptul eroice, care ar provoca invidia și a unor state mari și cu resurse financiare incomparabile cu cele ale României, o rețineam pe cea care propunea construcția unui kilometru de autostradă în fiecare zi de guvernare.

Dat fiind faptul că nici guvernările anterioare nu au performat la acest capital, nu a fost greu să fie speculată încrederea românilor într-un viitor portocaliu mai bun, care, însă, nu viza decât verificarea aplicabilității cinicei zicale „Deștepții promit, pentru că știu că sunt mulți proști care să creadă”.

Revenind la kilometrul de autostradă pe zi promis, observăm că afirmația este hazardată, pentru a nu folosi alt termen, și asta pentru că, de exemplu, Germania, care a început dezvoltarea infrastructurii rutiere încă din perioada

antebelică, are prins în programul de construcție anual un număr de 600 de kilometri de autostradă. Cât despre China, care se bucură de un boom economic susținut de mai bine de un deceniu și jumătate, aici au fost finalizați 65.000 de kilometri de autostradă, comparabil cu realizările din România, dacă ne raportăm la suprafață și la numărul de locuitori.

Realitatea românească a celor aproximativ 200 de kilometri de autostradă în care au fost investiți peste 20 de miliarde de euro, începând din 1990, reprezintă „ritmul corect de dezvoltare”.

Astfel, dacă în alte țări ale Europei, cu particularități similare de relief, kilometrul de autostradă costă între 3 și cel mult 7 milioane de euro, la noi prețul se încadrează între 12 și, atenție!, 100 de milioane de euro. Straniu este faptul că populația nu percepe aceste diferențe „nesimțite” de preț, ca să folosesc un termen boccian la modă.

Declarația politică se intitulează „Deteriorarea accentuată a drumurilor din județul Bihor”.

Mă văd nevoit să vorbesc astăzi despre un subiect pe care l-am dezbătut în numeroase rânduri: situația drumurilor din Bihor, drumuri județene, artere naționale, care sunt intens tranzitate și care se află într-o avansată stare de deteriorare.

Sunt cu atât mai interesat de acest subiect, cu cât am contribuit consistent la aducerea de fonduri în județ pentru refacerea magistralelor, acestea au fost cuprinse în planurile de infrastructură, iar acum lucrurile stagnează. Amintesc și faptul că sunt autorul multor interpelări, întrebări și al altor demersuri către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, la care am primit răspunsuri ambigue de reeșalonări, amânări sau alte analize și refaceri de proiecte de infrastructură. Concret: se lucrează numai pe hârtie, nu și în realitate.

Guvernul Tăriceanu a alocat sume importante de bani în acest sector de drumuri puternic afectat de traficul greu. Nu uitați că suntem o zonă de graniță, importurile și exporturile de produse făcându-se în majoritatea cazurilor cu ajutorul camioanelor de mare tonaj, ceea ce a afectat anual structura asfaltică. În prezent, traficul nu este mai puțin încărcat, din contră. În plus, șoferii se confruntă cu gropile apărute după fiecare ninsoare sau ploaie puternică și alunecări de teren.

Vă mărturisesc că nu înțeleg politica de dimensionare a efortului financiar pentru fiecare județ în parte la capitolul reabilitarea drumurilor, observând că în unele județe se poate avansa cu lucrările, iar în altele, unde este nevoie de reparații capitale, acest lucru nu se întâmplă.

Precizez că mă refer la situația unor artere care nu pot fi dublate cu rute ocolitoare sau care pot beneficia de ajutorul unor drumuri care ar putea prelua o parte din trafic numai cu mărirea considerabilă a distanței pe care ar trebui să o parcurgă șoferii. Așadar, situația este presantă și prea bine cunoscută la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Nu mai amintesc aici aspectul dezastruos al zonei și impresia pe care o ai părăsind drumurile Ungariei și intrând în România anului 2010, cu drumuri cu aspect de circuit _off-road_ . Este de înțeles așadar nemulțumirea mea și apelul la o politică rațională de distribuire a fondurilor.

Declarația politică este intitulată „Proiectul noii legi a educației – eclectic și inadaptabil la realitățile românești”.

Noul proiect de Lege a educației naționale ne este supus spre dezbatere publică începând cu 18 martie, pentru o perioadă de două săptămâni. Trecând peste faptul că astfel se încalcă Legea privind transparența decizională, potrivit căreia orice propunere de act normativ trebuie adusă la cunoștința publicului larg cu cel puțin 30 de zile înainte, conținutul proiectului lasă mult de dorit.

Lectură anevoioasă din cauza amalgamului de (re)surse folosite, acesta se înscrie în direcția generală a Guvernului Boc de a propune schimbări complet inutile, care sfârșesc prin a avea doar consecințe negative. Pentru sistemul de învățământ din România, deja îngreunat semnificativ în urma numeroșilor miniștri care au ținut să-și lase amprenta asupra-i, o noua lege proastă ar însemna un dezastru total.

Printre cele mai radicale modificări aduse se numără: liceul de trei ani, prin mutarea clasei a IX-a la gimnaziu – măsură propusă și în trecut –, înființarea unor centre de excelență pentru copiii supradotați, bacalaureat scris cu doar două probe, amenzi usturătoare pentru părinții ai căror copii chiulesc de la școală și scoaterea titulaturilor de educator și învățător din sistem, toate cadrele didactice devenind profesori cu o pregătire obligatorie de 6 ani.

Scopul principal, acela de concentrare pe un învățământ bazat pe competențe, s-ar putea să nu fie cea mai bună soluție pentru România. Mai multe state care au implementat acest model – precum Canada, în Quebec, Australia sau Africa de Sud – au solicitat autorităților revenirea la metode tradiționale, întrucât s-a ajuns la mai multă confuzie decât rezultate. O bulversare adițională este exact ceea ce învățământul românesc trebuie să evite.

O posibilă soluție ar implica o reformă progresivă, care să asigure că schimbările sunt implementate numai atunci când se dispune de resursele umane și instituționale necesare.

Partidul Național Liberal a elaborat un proiect propriu de Lege a educației naționale, pe care Guvernul Boc a ales să îl ignore în 2009 și care, în prezent, este blocat în Parlament, fără a fi trimis la comisiile de specialitate. Proiectul PNL ar fi asigurat predictibilitate și stabilitate pe o perioadă de 20 de ani, durata unui ciclu educațional pentru un copil de la grădiniță până la terminarea studiilor universitare, și eficiență. În același timp, ar fi garantat faptul că de pe băncile școlii vor ieși oameni bine pregătiți, capabili să-și facă un rost în viață prin forțe proprii.

Declarația politică se intitulează „Opoziția română – varianta 2010”.

Stimați colegi,

În orice stat opoziția are rolul său foarte important, pe care nimeni nu i-l poate contesta. În același timp, reprezentanții săi nu ar trebui să omită faptul că acest rol nu le permite însă totul, ci dimpotrivă, îi îndeamnă la o cât mai mare responsabilitate. Este din ce în ce mai evident că această responsabilitate s-a transformat într-un joc de interese personale sau de grup și, mai ales, într-un joc al nervilor, în care cel mai slab este așteptat să cedeze.

Dacă în perioada de glorie a țării noastre – perioada interbelică –, membrii Parlamentului își înțelegeau complet diferit activitatea, având ca deziderate cooperarea, spiritul de echipă – indiferent de partidul din care făceau parte – și dezbaterile constructive, azi, prăpastia dintre cei aflați la putere și cei din opoziție a devenit insurmontabilă.

Urmărind interesul politic, opoziția întreprinde tot felul de acțiuni care conduc spre criza de lucru consensual, prima cauză a declanșării crizei de imagine și de credibilitate, cu care, din nefericire, Parlamentul se confruntă azi, pentru că reprezentanții opoziției nu pot sau nu vor să înțeleagă că interesul național primează în fața celui politic.

Lăsând deoparte luptele fără conținut pe seama cărora s-ar putea discuta la nesfârșit, opoziția a ales metoda boicotului, a distrugerii cu orice preț și a anulării totale a oricărei forme de lucru pozitiv.

Oare cum se poate crede că interesul cetățeanului poate fi asigurat prin aceste forme distructive și oare cum se poate crede că problemele României pot fi depășite dacă întotdeauna cineva face pe Gică Contra? Căci, practic, totul se rezumă la contre, refuzuri păguboase și discursuri care au în vedere dușmanul public numărul 1, puterea.

A avea o atitudine constructivă nu presupune a accepta orice măsură sau a face pe placul puterii, înseamnă bun-simț, rațiune și a nu uita de ce și de cine ai fost ales în Parlament.

Se uită că cei ce acuză și boicotează acum sunt exact aceia care au avut șansa să demonstreze că pot guverna mai bine decât cei care acum sunt condamnați, dar de mult memoria selectivă a celor care fac un titlu de glorie din a face parte din opoziție nu mai reprezintă o noutate pentru nimeni, poate doar stupefacție că nici în al doisprezecelea ceas nu se înțelege că o țară nu are nevoie de lupte politice inutile, ci de un dialog constructiv și de bunăvoință, la fel cum se uită că, în decembrie 2009, atitudinea noastră distructivă, a opoziției, a mers atât de departe până la un iminent blocaj total, cu consecințe inimaginabile. În acel moment, după alegerile prezidențiale, criza politică a fost suspendată cu ajutorul unui grup de parlamentari independenți, care și-au asumat responsabilitatea față de interesul național, dând, în același timp, girul lor de încredere și oferind sprijin Guvernului pentru aplicarea măsurilor compatibile situației

Declarația politică este intitulată „La 20 de ani după evenimentele din județul Mureș din martie 1990”.

Mă simt obligat de poziția mea de senator de Mureș, dar, în același timp, și de amintirile puternice pe care încă le păstrez acelei perioade din viața Transilvaniei și, mai cu seama, a întregului județ Mureș, să aduc în discuție în fața dumneavoastră acel martie însângerat al începutului de drum democratic al României postcomuniste.

O serie întreagă de dezbateri publice, manifestări artistice, lansări de documentare și filme, care promit să facă lumină asupra evenimentelor din acel martie întunecat, sunt derulate în această perioadă în Târgu Mureș. Diferite poziții, diferite unghiuri de vedere asupra vinovaților acelor violențe interetnice amenință acum să iasă la iveală.

Subiectul martie ’90 revine pe agenda diverselor grupuri de interese în perioade sensibile pentru trăitul împreună în aceste regiuni cu diversitate etnică accentuată.

Subiectul este folosit în agende electorale în momente sensibile, este reînviat pentru câștiguri facile electorale, care dăunează comunităților, distanțându-le, promovând ura etnică, creând clivaje între „noi” și „ei”.

Se continuă astfel un proces de segregare, argumentându-se că doar în acest mod se pot salva tradițiile, istoria, limba și chiar apartenența religioasă. Ambele comunități, și cea maghiară, și cea română, sunt puse față în față, antitetic, separate de interese politice meschine, care aduc, prin discursul revanșard, mereu în prim-plan diferențele, conflictele.

Observate de cercetători, aceste manevre politice, suplimentate de un discurs care introduce subliminal ideea superiorității unei comunități față de cealaltă, indiferent care este acea comunitate, conduc, în timp, la segregarea acestor comunități, segregare cu valențe multiple, culturale, economice, sociale.

Nu este prima dată când aduc în discuție, în plenul Senatului, problemele de natură etnică din Transilvania. Nu este prima oară când observ cum aceste probleme sunt accentuate de folosirea lor ca monedă electorală fie de București, fie de partide și grupuri politice locale.

Pentru mine însă, evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureș, continuate apoi de situații explozive în județele Harghita și Covasna, nu sunt legate în nicio formă de diferențele dintre aceste comunități etnice, nu reflectă imposibilitatea acestor comunități de a trăi împreună, le discut într-un context mai larg al moștenirii comunismului, al contextului în care se afla România în perioada imediat postrevoluționară, al frământărilor care cuprinseseră estul și centrul Europei și al unor utopii naționale și etnice revizioniste care au supraviețuit perioadei comuniste și care înflăcărau, la acea oră, discursurile unor partide de extremă dreapta, recent apărute pe scena politică est-europeană, îmbrăcate în mantia martirajului anticomunist.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Aș vrea să salut și grupul de studenți care este azi aici – sper să învețe lucruri bune de la noi astăzi –, pe care îi salut cu prietenie.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea programului de lucru pentru săptămâna în curs.

Aș dori să fiți puțin atenți, pentru că este o modificare față de programul nostru tradițional. Săptămâna trecută v-am informat cu privire la intenția de a avea trei ședințe de plen ale Senatului în această săptămână.

Biroul permanent a aprobat, în unanimitate, acest program de lucru, pe care vi-l propunem votului în acest moment.

Vom avea o ședință de plen și mâine-dimineață, începând cu ora 9.00, până la ora 13.00, iar după-amiază, lucrări în comisiile permanente.

De asemenea, vreau să vă informez că Birourile permanente reunite ale celor două Camere au aprobat o ședință comună a celor două Camere ale Parlamentului României pentru teme care sunt pe agenda plenului reunit, urmând ca miercuri, de la ora 14.00, să avem și o ședință de plen a Senatului, cu două teme importante, după ce Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, mâine, va fi decis cu privire la avizul legal în cazul domnului senator Voicu. Intenționăm ca miercuri, în ședința de plen, începând cu ora 14.00, să discutăm acest subiect, pentru a ne încadra în termenul legal, și, dacă mai sunt și priorități legislative asupra cărora trebuie să ne îndreptăm atenția, să le rezolvăm tot în cursul zilei de miercuri.

- programul de lucru pentru această săptămână a fost aprobat. Vă rog, domnule senator Igaș. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Explicația votului.

Săptămâna trecută noi nu am votat programul de lucru pentru că ne doream să legiferăm în trei zile. Astăzi, dumneavoastră ați propus o ordine de zi și un program de lucru pe trei zile, drept dovadă ne-am conformat și am votat așa cum am spus-o încă de săptămâna trecută.

În ceea ce privește ordinea de zi, la fel, am spus că încercăm să deblocăm situația din Senat, să votăm ordinea de zi, cu condiția ca ordinea de zi și Regulamentul Senatului să nu fie încălcate.

Constatăm că astăzi ați fost un bun președinte și până în acest moment nu ați încălcat Regulamentul Senatului, dar vă atrag atenția, domnule președinte, că sunteți în acea perioadă de grație în care v-am permis să vă adresați Curții Constituționale, să avem un răspuns formulat în scris dacă solicitarea noastră este sau nu este constituțională. Încă așteptăm, domnule președinte, și cred că este de demnitatea dumneavoastră, în calitatea pe care o aveți de președinte al Senatului, să faceți acest demers, cu atât mai mult cu cât dumneavoastră, de la tribuna Senatului, ați afirmat că veți face apel la Curtea Constituțională pentru a ni se oferi un răspuns în ceea ce privește demersurile făcute de Grupul parlamentar al PDL.

Domnule președinte,

În condițiile în care regulamentul nu va fi încălcat, noi începem să intrăm pe dezbatere și să legiferăm astăzi și în această săptămână în Senat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc și eu pentru această extrem de rafinată prezentare a votului dumneavoastră de la punctul precedent.

Într-adevăr, mă simt într-o stare de grație din momentul în care, inclusiv cu sprijinul dumneavoastră, am fost ales președinte al Senatului și înțeleg să-mi duc mandatul la bună îndeplinire cu bună-credință și imparțialitate, atâta vreme cât regulamentul și Constituția vor fi respectate.

N-aș vrea să repornim o polemică politică. Suntem astăzi, într-adevăr, în fața unei agende extrem de dense și sper că această atmosferă mai constructivă să guverneze activitatea noastră, dincolo de perioadele mai mult sau mai puțin agitate pe care le-am traversat.

Înainte de a intra în agenda de legiferare, aș dori să vă lecturez extrem de rapid nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2009 pentru modificarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanțării publice nerambursabile pentru proiectele de investiții din cadrul Programului SAPARD;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice;

– Lege privind transmiterea unor suprafețe de teren pentru realizarea proiectului „Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași”, sper să avem cât mai repede realizat acest proiect de dezvoltare a municipiului Iași;

2. Propunere legislativă pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în Registrul Comerțului.

Domnule senator Urban, doriți să interveniți pe procedură?

Vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Pe procedură, vreau să discutăm puțin despre un proiect de lege. Este vorba de Proiectul de lege cu nr. L601, care vizează insolvența particularilor din România, care a fost înregistrat de mine la Biroul permanent al Senatului la data de 9 septembrie 2009, adică acum aproape șapte luni de zile. Acest proiect de lege, la care am cerut și am și obținut procedură de urgență, are o problemă. În fapt, el a fost înscris, în mod oficial, pe traseul Senatului României abia la data de 9 noiembrie 2009, deși avizul Consiliului Legislativ sosise de la începutul lunii octombrie 2009, iar termenul de adoptare tacită a acestui proiect de lege era stabilit la data de 22 martie 2010, deși nu-mi dau seama cum a fost posibil, dacă el a fost înregistrat la data de 9 septembrie 2009.

În mod normal, el trebuia să figureze pe ordinea de zi a plenului ședinței de astăzi. Repet, a fost solicitată și încuviințată procedura de urgență. Este înregistrat la Senat la data de 9 septembrie 2009, iar eu aflu acum că el, de fapt, a fost înscris pe ordinea de zi a plenului nostru de mâine și termenul de adoptare tacită ar fi fost decalat cu o zi, pentru că a fost ziua de 15 martie 2010, când a trebuit să luăm o zi liberă pentru sărbătorirea Zilei maghiarilor.

Însă vreau să vă spun că, din punctul meu de vedere, stabilirea termenului de adoptare tacită la data de 22 martie 2010 pentru un proiect de lege care a fost înregistrat la Biroul permanent al Senatului acum aproape șapte luni de zile nu este reală, nu este posibil ca acest termen să fi fost data de 22 martie 2010, iar eu cred că acest proiect de lege – și vă rog să dispuneți personalului de la Biroul permanent să verifice –, fiind înregistrat la data de 9 septembrie 2009, de fapt a fost adoptat tacit undeva la începutul lunii martie 2010.

Vă rog frumos să facem această modificare, pentru că este posibil ca mâine să-l discutăm în plen, dar să discutăm pe un proiect de lege care ar fi trebuit să plece de mult către Camera Deputaților.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Am verificat între timp, în timp ce dumneavoastră prezentați acest subiect. Este vorba de Proiectul de lege nr. 601/2009. Termenul de adoptare tacită este 23 martie 2010, conform legislației în vigoare, datorită glisării pe care ați menționat-o.

S-a prezentat raport astăzi, 22 martie 2010, la ora 15.00. Mâine suntem în termenele legale de dezbatere în plenul Senatului. Deci vom verifica care a fost circuitul din septembrie sau octombrie până acum, dar suntem în interiorul termenului legal.

Aveți cuvântul, domnule senator Urban. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

Eu nu înțeleg cum se repartizează aceste termene de împlinire a termenului de adoptare tacită, pentru că avem la Proiectul de lege nr. 606/2009 un proiect de lege al altor colegi, care a fost înregistrat în data de 24 noiembrie 2009. Or, în cel mai rău caz, Proiectul de lege privind insolvența particularilor, fiind înregistrat la Senat la data de 9 noiembrie 2009, nu are cum să primească un termen de adoptare tacită în aceeași zi cu un proiect de lege care a fost înregistrat cu două săptămâni mai târziu.

Cred că aici este o greșeală și vă rog pentru Proiectul de lege nr. 601/2009 să verificăm.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Am luat notă. Oricum, mâine suntem sesizați cu această inițiativă și suntem în termenul legal.

Rog să comunicăm domnului senator Urban toate elementele care stau în spatele acestor decizii.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară.

Inițiatorii nu sunt prezenți în sală.

O rog pe doamna secretar de stat Rodica Constantinovici să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul.

Microfonul 9.

## **Doamna Rodica Constantinovici** _– secretar de stat_

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului nu a fost favorabil acestei propuneri legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară.

Observațiile Guvernului, însoțite de argumente, au fost exprimate punctual, cu privire la fiecare modificare propusă.

Aș aminti modificarea prevederilor art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000, în sensul înlăturării posibilităților specialiștilor de a efectua expertize tehnice judiciare. Nu este, desigur, susținută. Ea este incompatibilă cu dispoziții _de lege lata_ , avem în vedere dispozițiile Codului de procedură civilă, art. 201, cât și ale Codului de procedură penală, art. 119, potrivit cărora specialiștii pot să efectueze expertize judiciare atunci când nu există experți într-o anumită specialitate.

Astfel de dispoziții sunt cuprinse și în proiectele codurilor de procedură, care sunt supuse acum dezbaterii parlamentare.

## Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Îi ofer cuvântul domnului senator Toni Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul.

Aveți cuvântul.

Microfonul 7.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Fără a intra în detaliile care au fost deja expuse de doamna secretar de stat, vreau doar să adaug faptul că și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dat un aviz negativ.

Guvernul menține punctul de vedere negativ, iar Consiliul Legislativ a formulat numeroase observații în avizul său, care, practic, este tot un aviz negativ.

Față de aceste motive și în raport cu faptul că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată, vă supunem, spre dezbatere și adoptare, stimați colegi, propunerea legislativă împreună cu raportul de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Sunt intervenții la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare?

Nu sunt.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă de plenul Senatului.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (2[1] ) al art. 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Inițiatorii, un număr de deputați, nu sunt prezenți în sală.

Îi ofer cuvântul doamnei secretar de stat Irina Alexe, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative și nu susține, în consecință, nici raportul de adoptare prezentat de comisie, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește motivația prezentată de inițiatori, și anume discriminarea față de alți funcționari publici din sistemul public din România, având în vedere faptul că legea nu face distincție între categoriile de funcționari publici cărora li se aplică excepțiile, nu considerăm că există o situație discriminatorie.

De asemenea, precizăm că excepția prevăzută de alin. (2[1] ) al art. 94 a fost introdusă în Legea nr. 161/2003 în anul 2004 tocmai din perspectiva asigurării funcționarilor publici a posibilității de a participa, în condițiile legii, atunci când sunt desemnați printr-un act administrativ emis de conducătorul autorității sau instituției publice să reprezinte interesele acestei autorități sau instituții publice în diferite organisme de conducere, tocmai pentru că Guvernul era pus în situația, prin diferite acte normative, de a asigura participarea în aceste organisme. Deci nu înțelegem care este rațiunea pentru care acum se solicită eliminarea acestei excepții.

Dacă textul ar fi abrogat, autoritățile și instituțiile publice nu ar mai fi în măsură să desemneze funcționari publici să le reprezinte interesele în diferite organisme constituite în temeiul legii.

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât să adopte un raport de admitere, cu 5 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, considerând că, în felul acesta, s-ar elimina discriminările față de alți funcționari publici din sistemul public din România.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat însă negativ propunerea legislativă.

Drept urmare, vă supunem spre dezbatere raportul de admitere, împreună cu propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult. Vă consult dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Constat că nu sunt.

Vă reamintesc faptul că propunerea legislativă are caracter de lege organică, așa cum v-a prezentat și domnul președinte Greblă.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii privind cadastrul și publicitatea imobiliară nr. 7/1996.

Propunerea legislativă are ca inițiatori un grup de colegi deputați, care nu sunt prezenți pentru a o susține.

O invit la microfon pe doamna secretar de stat pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative pentru considerentele pe care și le-a prezentat în punctul de vedere exprimat în scris.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă.

Domnule președinte Greblă, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de respingere pentru mai multe considerente. Unul esențial este că prin propunerea legislativă s-ar institui un regim derogatoriu de la regimul general al proprietății asupra părților comune dintr-un imobil. Drept urmare, legislația română, fără această modificare, a fost îndestulătoare pentru cauză, astfel încât, cu avizul negativ al Agenției Naționale pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară, al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, al Guvernului, și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative, cu mențiunea că Senatul este prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege organică.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Vă consult dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Constat că nu sunt.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă.

## **Domnul Toni Greblă:**

În primul rând, un raport de respingere, întrucât se modifică substanțial prevederile Legii nr. 18/1991, acum când aceasta a parcurs aproape 20 de ani în punerea ei în aplicare.

În al doilea rând, s-ar modifica modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate. Prin această propunere legislativă se restrânge competența materială a instanțelor judecătorești în materia proprietății în favoarea comisiilor de stabilire a dreptului de proprietate, ceea ce este de-a dreptul inadmisibil.

Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative, cu mențiunea că Senatul este prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege organică.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea articolului 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Consult inițiatorii dacă doresc să-și prezinte punctul de vedere.

## Nu doresc.

Dau cuvântul domnului Sergiu Diacomatu, vicepreședinte al ANRP, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

## **Domnul Sergiu Ionuț Diacomatu** – _vicepreședinte_

_al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În principal, modificarea legislativă se referă la motivul și consemnarea în procesele-verbale de punere în posesie chiar în lipsa acordului unuia dintre proprietari.

Punctul de vedere al Guvernului este de nesusținere a acestei propuneri legislative, din cauză că singura îndreptățită să spună că terenul este ocupat fără drept nu poate fi decât instanța judecătorească, și nicidecum o comisie locală de fond funciar.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Vă rog, domnule senator Urban. Microfonul 2.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Pe fond, vreau să spun că eu consider că e anormal ca în plenul Senatului de astăzi, 22 martie 2010, să dezbatem Proiectul de lege L606/24.11.2009, la care nu s-a cerut procedură de urgență, și pe același rol al plenului Senatului de astăzi să nu existe Proiectul de lege nr. 601/9.11.2009, la care s-a solicitat procedură de urgență. Am făcut acest lucru întrucât vreau să reiterez faptul că ordinea de zi, așa cum este stabilită în momentul de față, prezintă grave erori din punct de vedere al succesiunii în timp a depunerii inițiativelor legislative. Nu am niciun fel de problemă cu conținutul propunerii legislative pe care o discutăm acum.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Am luat notă, încă o dată, de punctul dumneavoastră de vedere.

Pentru a avea toate detaliile, pot spune că Legea nr. 606 figurează în fișele noastre ca fiind din 9 noiembrie 2009.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2009 pentru aplicarea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule.

Îl invit pe domnul Gheorghe Popescu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

## – **Domnul Gheorghe Popescu** _președintele_

## _Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În anul 2008 a fost aprobată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, prin care s-a instituit taxa pe poluare. În același an, s-a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 218/2008, care a aprobat o excepție de la plata acestei taxe, și, ca o consecință directă a aprobării acestei ordonanțe de urgență, Comisia Europeană a transmis Guvernului României o scrisoare de punere în întârziere pe motiv de incompatibilitate a legislației din România cu cea din Uniunea Europeană pe tema poluării auto.

În scrisoarea de răspuns a Guvernului României, Guvernul s-a angajat să emită un alt act normativ prin care să producă această corecție, fapt care s-a întâmplat prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 117/2009, care face obiectul proiectului de lege supus atenției și dezbaterii dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Filip, pentru a prezenta raportul comun al comisiilor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile reunite, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în data de 9 octombrie 2009, au elaborat, în urma unanimității votului, un raport de admitere, existând și un aviz favorabil din partea Comisiei economice, industrii și servicii, respectiv a Consiliului Legislativ.

De fapt, actul normativ pune în realitate legislativă normele europene privind partea de taxă pe poluare pentru autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4, respectiv autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, înmatriculate pentru prima oară într-un stat membru în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009.

Ca urmare, nu este nimic deosebit decât racordarea legislației românești la prevederile Tratatului de instituire a Comunității Europene, respectiv art. 90. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Înțeleg că ceea ce ați prezentat dumneavoastră este punctul de vedere comun al celor două comisii, respectiv și al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, reprezentată de domnul președinte Ariton.

Vă consult dacă sunt intervenții pe fond cu privire la acest proiect de lege.

Constat că nu sunt intervenții.

Vă reamintesc că proiectul de lege are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar.

Este un punct de vedere al Guvernului, care va fi susținut de domnul secretar de stat Nicu Cornoiu.

Vă rog. Microfonul 9.

## Bună ziua!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare obligativitatea menținerii contractelor colective de muncă până la data expirării lor, stabilindu-se concret modul de încadrare și de salarizare a personalului din cadrul sectorului bugetar, precum și alte aspecte generate de aplicarea Legii unitare de salarizare.

Aceste reglementări vizează următoarele aspecte: recunoașterea caracterului obligatoriu al contractelor colective de muncă legal încheiate; salarizarea pentru viitor, după împlinirea termenelor contractelor și acordurilor colective de muncă ale personalului încadrat și salarizat în prezent în temeiul acestora; modul de realizare a reîncadrării întregului personal din sectorul bugetar potrivit prevederilor art. 30 din lege, astfel personalul va fi reîncadrat corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute la 31 decembrie 2009; modul de calcul al salariului și al pensiei pentru personalul bugetar începând cu luna ianuarie 2010; modalitatea concretă de acordare a sporului de vechime, a indemnizației de conducere, precum și a celorlalte sporuri în cuantumul avut în luna decembrie 2009.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Filip.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea unui raport de admitere cu două amendamente respinse.

Vreau să mai fac două precizări la ceea ce a prezentat domnul secretar de stat legat de acest proiect de lege, faptul că în anul 2010 majorarea salariilor, a soldelor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare se va face numai pentru cele care au un nivel de 705 lei pe lună, fără ca, în mod cumulat, sporurile și indemnizațiile acordate să depășească această valoare.

De asemenea, un lucru important, în contractele colective și individuale de muncă nu se pot stabili salarii sau alte drepturi de natură salarială care exced prevederilor Legii nr. 330/2009 – este vorba de legea-cadru rezultată în urma discuțiilor cu Fondul Monetar Internațional, respectiv cu Comisia Europeană.

Există aviz favorabil de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, respectiv aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

## Sunt intervenții pe fond?

Există intenție din partea inițiatorilor amendamentelor respinse să le prezinte în plen?

Dacă nu, să ne pronunțăm cu privire la raportul comun prezentat de domnul președinte Filip.

Urmează să reprogramăm reluarea votului în plen pentru acest proiect de lege.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 927/23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Grațiela Iordache.

Vă rog, de la microfonul 9.

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de act normativ are ca obiect reglementarea plății TVA la 30 de zile de la încasarea facturii.

Menționăm că această propunere, referitoare la plata TVA în termen de 30 de zile de la încasarea facturii, se referă, în termeni tehnici, la data exigibilității taxei. Măsura nu poate fi implementată din următoarele motive:

În primul rând, Directiva 2006/112/CE nu permite aplicarea unei astfel de prevederi și ar crea o serie de dezavantaje, printre care menționăm:

– diminuarea veniturilor bugetare provenind din TVA, în contextul în care indisciplina financiară între agenții economici ar trebui suportată de stat;

– creșterea sarcinilor administrative atât pentru organele fiscale, cât și pentru operatorii economici, datorată necesității urmăririi încasării facturilor, pentru a stabili o dată la care taxa este exigibilă, datorată;

– apariția unor fenomene evazioniste, bazate pe înțelegeri între agenții economici, iar propunerea are un impact bugetar negativ, pentru a doua jumătate a anului 2010, de minus 2,2 miliarde de lei, iar pentru anul 2011, un impact negativ de aproximativ 2,5 miliarde de lei.

Față de aceste argumente, Ministerul Finanțelor Publice nu susține adoptarea actului normativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Ariton.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Plenul Senatului, în ședința din 24 februarie 2010, a hotărât retrimiterea propunerii legislative la comisie. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a reanalizat această propunere legislativă în ședința din 2 martie și a hotărât, în unanimitate, să-și mențină punctul de vedere anterior, respectiv raport de respingere a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia economică, industrii și servicii a transmis aviz negativ, Guvernul României, așa cum v-a informat și doamna Iordache, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Este vorba de un raport suplimentar, pentru că dezbaterea a mai avut loc.

Domnul senator Iulian Urban, după aceea domnul senator Daea, apoi domnul senator Bota.

Domnule senator Urban, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

N-aș vrea să mai reiau discuțiile pe care le-am avut data trecută în plenul Senatului, însă vreau să vă dau câteva date, ca să știm cum vom vota în momentul în care se va trece la vot.

În primul rând, pe rolul instanțelor de judecată din România, al instanțelor specializate în judecarea cererilor de insolvență, în acest moment, se află 80.000 de societăți comerciale care au calitatea de debitor în proceduri de insolvență, asta înseamnă că avem cel puțin alte 160.000 de companii care au calitatea de creditor, în condițiile în care sub 1% din dosarele de insolvență din România au doar un singur creditor.

Vreau să vă mai spun faptul că în peste 60% din dosarele în care statul, prin ANAF, cere deschiderea procedurilor de insolvență împotriva unor persoane juridice această cerere are ca obiect neplata TVA-ului, în condițiile în care acele companii sunt pradă blocajului financiar generalizat care există la nivelul economiei naționale și nu-și plătesc TVA-ul nu cu rea-credință, ci din cauza faptului că, la rândul lor, nu încasează contravaloarea facturilor emise în piață.

Spunea doamna secretar de stat că s-ar diminua veniturile bugetare.

Doamnă, dacă mâine și ceilalți 160.000 de comercianți vor intra în insolvență, mă tem că n-o să mai avem de la cine să încasăm aceste venituri bugetare.

Spuneați, de asemenea, ceva de evaziune fiscală. Eu cred că, în acest moment, statul român are capacitatea ca, prin organele sale, să depisteze și să trimită în justiție, parchetului și instanțelor de judecată, toate aceste cazuri de evaziune fiscală, iar în ceea ce privește acele venituri care s-ar diminua numai pentru anul acesta cu 2,2 miliarde de lei,

reiterez acest lucru: gândiți-vă că anul acesta deja sunt extraordinar de multe companii care au cerut instanțelor de judecată să intre în procedura insolvenței. În condițiile în care vom ajunge să vedem că ne dispar comercianții, adică subiecții impozabili, nu vom mai avea cui să cerem să plătească TVA-ul înainte de încasarea facturii.

Eu consider că acest proiect de lege este un semnal pe care Parlamentul ar trebui să-l dea în acest moment tocmai pentru a evita ca întreaga economie națională – și mă refer la mediul de afaceri privat – să intre în colaps.

Mulțumesc mult, domnule senator.

Domnul senator Daea, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să-i adresez o întrebare reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat.

Dintre motivele invocate de Guvern mi-a reținut atenția cifra de impact negativ asupra bugetului. Întrebarea este următoarea: din ce se compun elementele de calcul al acestei cifre?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Orest Onofrei, urmat de domnul senator Bota.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare rău că nu pot vorbi mai tare.

Data trecută când am avut dezbateri, înainte să aprobăm retrimiterea la comisie, reprezentantul Guvernului a adus din nou aceeași directivă care nu ne lasă să reglementăm în felul în care s-a propus în inițiativa legislativă și explicam atunci că reprezentantul Guvernului nu ne citește complet recomandarea respectivă, pentru că acolo se spune că noi nu putem reglementa exhaustiv sau în totalitate, dar separat, pe anumite zone... Și noi am insistat atunci, în special, pe TVA-ul pe care statul îl datorează agenților privați. Or, dacă noi suntem de acord cu principiul de egalitate a părților în contracte, dacă statul ne execută, ar trebui să putem executa și noi statul din când în când.

Eu cred că inițiativa este corectă, mai ales că nu poți să iei dacă nu ai de unde lua.

Mulțumesc mult. Domnul senator Sorin Bota, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Data trecută spuneam „cu un ochi putem să plângem și cu unul putem să zâmbim”, când ne uităm la această inițiativă legislativă. Sigur, nu zâmbim cu ochii, dar exprimăm un zâmbet.

Eu nu am înțeles dacă reprezentantul inițiatorilor este la putere sau este în opoziție, iar din expunerea de motive am înțeles că această propunere legislativă ar acționa, cumva, și retroactiv pentru cei care sunt deja în insolvență, lucru de care mă îndoiesc, dar pot să vă spun că această inițiativă legislativă vine să bulverseze sistemul fiscal din România, dar, în același timp, vine să oblige Guvernul să-și bage oarecum mințile în cap și să nu eludeze legile țării, inclusiv cea a contabilității, prin care plățile trebuie să se facă în special de ordonatorii principali de credite, în ordinea facturilor. Și, din acest punct de vedere, această propunere legislativă, contrar cutumei prin care noi, cei din opoziție, ar trebui să respingem această propunere legislativă, de data aceasta, eu, cel puțin, și îi rog și pe colegii mei să susțină această propunere legislativă.

excepție pentru deducerea acestui TVA, și, în plus, o să constatați că acolo s-a făcut pentru IMM-uri și s-a făcut pentru, practic, cam 70% din operatorii economici. Acesta era nivelul IMM-urilor din Slovenia.

Vreau să vă spun că, în interval de doi ani de zile, numai 1,7% din agenții economici din Slovenia au apelat la această măsură. De ce? Tocmai din cauza complicațiilor și greutăților, să știți, în administrarea și de către firme a acestor aspecte.

Pe de altă parte, aș dori să-i răspund domnului senator Daea, cu rugămintea de a-mi permite să revin mâine cu un calcul detaliat, în scris, către dânsul, legat de impactul bugetar, ca să vi se arate exact care au fost premisele de la care s-a pornit și cum s-a ajuns la această cifră. Bineînțeles, dacă domnul senator este de acord.

Cred că nu au mai rămas întrebări fără răspuns. Dacă dumneavoastră considerați, vă stau la dispoziție. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Rotaru, cred, dorește să facă, în continuare, un mic comentariu.

Microfonul 4, domnule senator.

Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Dacă doamna secretar de stat dorește să comenteze? Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, dați-mi voie să cităm exact în ceea ce privește normele Directivei 2006/112/CE. În această propunere legislativă este vorba de plata TVA-ului la 30 de zile de la încasarea facturii. Directiva 2006/112/CE nu vorbește decât de plata TVA-ului la încasarea facturii. Deci în niciun caz nu e vorba de încă 30 de zile. Ca să fim foarte clari în ceea ce privește Directiva 2006/112/CE.

În același timp, Directiva 2006/112/CE prevede că acest lucru este posibil pentru anumite categorii de operațiuni sau de operatori economici. Aceasta în ceea ce privește Directiva 112.

În ceea ce privește argumentul legat de situația gravă a mediului de afaceri, este o realitate situația gravă a mediului de afaceri, dar suntem ferm convinși că nu este cauzată, în niciun caz, de respectarea directivelor europene, pentru că aceleași directive europene funcționează în tot spațiul european. Cu siguranță că putem găsi alte modalități prin care să încurajăm aceste aspecte.

Aș fi vrut doar să vă dau, dacă-mi este permis, un exemplu, și vi-l dau pe cel al Sloveniei, cu care sunt mai familiară, unde a existat o asemenea prevedere aplicată, unde totul s-a făcut cu derogare, pentru că s-a cerut și

Mulțumesc, domnule președinte.

Discutăm întotdeauna despre directive europene și eu am două întrebări pentru doamna secretar de stat.

Prima întrebare: ne raportăm permanent la directive europene, în condițiile în care statele Uniunii Europene, de multe ori, nu le respectă? Și mă duc spre zona de agricultură, unde noi nu mai putem să acordăm subvenții. Franța a putut să introducă în agricultură peste 80 de miliarde de euro, noi nu putem să facem nimic. Dacă vreți, întrebarea este retorică.

Următoarea întrebare se referă la acest aspect care vizează TVA-ul. Dacă ne puteți spune, doamna secretar de stat, care sunt cele mai vechi sume de recuperat de către agenții economici în materie de TVA, câte societăți au solicitat și nu au primit până la această dată și la cât se ridică această sumă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamna secretar de stat.

## Vă mulțumesc.

Vă dați seama că nu am cum eu, la Ministerul Finanțelor Publice, să cunosc acum această cifră de la fiscalitate. Eu v-o pot pune la dispoziție mâine. Voi solicita de la ANAF, cei care se ocupă de acest aspect, și mâine v-o pun la dispoziție.

Vă rog, domnule senator Daea, doriți să extindeți?

Domnul senator Rotaru, vă rog, care are o mică completare, după aceea domnul senator Daea, cu scuzele de rigoare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca să putem lua o decizie în cunoștință de cauză, ar trebui să avem niște elemente la care să ne raportăm și am ruga să fim informați cu răspunsurile la aceste întrebări pe care le adresăm.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Daea.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Apreciez răspunsul doamnei secretar de stat, care a fost... un fel de a evita judecata însăși a Guvernului. Spunea dânsa dacă sunt de acord să primesc mâine răspunsul, în detaliu. Eu spun, în plenul Senatului, că prima dată puteți fi protejată, dar a doua oară trebuie să fiți exactă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Cred că toate aceste solicitări au fost reținute de doamna secretar de stat și așteptăm Guvernul cu aceste situații.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Günthner, care a avut o intervenție și la precedenta dezbatere a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și data trecută mi-am exprimat anumite rezerve față de această inițiativă, mai ales că vine din partea principalului partid de guvernare.

De regulă, asemenea inițiative lovesc în plin bugetul național, TVA-ul este pilonul central al construcției bugetare, practic, principalele încasări la bugetul național vin tocmai din această sursă și, indiferent de sumele exacte de care ar trebui să se lipsească bugetul, sunt totuși sume mari, sume uriașe. Și dacă, pe de o parte, cum spunea domnul senator Bota, mediul de afaceri se bucură, pentru că sunt anumite sume pe care le vor plăti cu întârziere sau nu le vor plăti deloc, bugetul național va suferi tocmai din cauza acestor bani, dar, având în vedere că această inițiativă vine din partea principalului partid de guvernare, care are responsabilitatea guvernării pe umeri – și bănuiesc că are la

bază un studiu de impact, are o bază totuși această inițiativă –, noi vom susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

În aceste condiții și apropiindu-ne și de ora 18.00, oră la care încep întrebările și interpelările adresate de senatori și răspunsurile Executivului, care vor fi radiodifuzate,

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu am crezut că am fost sesizat de cei doi susținători ai dumneavoastră, secretarii de ședință.

Eu sunt un pic șocat de ceea ce se întâmplă acum chiar în Grupul parlamentar al PDL. Serios...

Sunt niște reguli financiar-contabile: în timpul exercițiului fiscal, unele metode nu se schimbă. Or, intervenții de acest gen, populiste, sunt total dăunătoare.

I-aș ruga pe colegii mei să presupună că veniturile lor într-o lună în care au datorii planificate pe venituri, de asemenea, planificate nu se obțin și că se duc cu nu știu câte luni de zile.

Nicăieri astfel de lucruri nu se întâmplă așa..., doar că vrem să ne verificăm dacă avem putere sau nu, mai ales pe o astfel de vreme. Măsuri pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, a lumii afacerilor sunt cu duiumul. Asta este una care contravine bugetului, pe care noi l-am votat cu toții.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Apreciez această mică polemică din partea unui grup parlamentar, dar, până la urmă, tot votul va putea să ne ajute să avansăm.

Rog și colegii care au...

Dacă și domnul ministru Cseke Attila...

Domnule ministru Cseke, este momentul votului și sunt convins că membrii Guvernului vor fi solidari cu politica fiscală a actualului Guvern.

Stimate colege și stimați colegi,

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Senatului.

Suntem primă Cameră sesizată.

Evident, liderii grupurilor parlamentare au solicitat listă. Stimați colegi,

Am următoarea solicitare către liderii de grup și către

dumneavoastră toți: în condițiile în care am decis cu toții necesitatea unui plen suplimentar în această săptămână, aș dori să vă rog ca ziua de plen de mâine să fie dedicată votului pe legile organice, cu titlu de excepție, ceea ce facem în fiecare luni de la ora 17.00 la ora 18.00 să fie transferat pentru mâine, 23 martie anul curent.

Mâine, la ora 9.00, avem plen, începând cu ora 10.00 rog mobilizare pentru votul pe legile organice.

De asemenea, am o rugăminte personală către domnul președinte Ariton. Dacă există pentru proiectele care au fost distribuite astăzi în Biroul permanent termen pentru ziua de mâine, vă rog să convocați comisia și, dacă aveți rapoartele gata, am să vă rog ca ordinea de zi de mâine să cuprindă aceste proiecte legislative pentru a putea fi votate de plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

Ultimul punct din ordinea de zi – întrebări, interpelări, răspunsuri, sesiune radiodifuzată.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David. Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Ion Toma.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, domnului ministru Daniel Petru Funeriu.

## Domnule ministru,

Printre sesizările primite la biroul senatorial din teritoriu sunt și cele ale unor absolvenți ai Facultății de sociologie și psihologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, specializarea Asistență socială, actualmente urmând cursuri universitare de masterat în anul al II-lea, specializarea Managementul în asistență socială, respectiv Asistență socială centrată pe valori, în cadrul aceleiași universități.

Între pregătirea în domeniul sociouman Știință și societate – unde sunt încadrați profesori în învățământul primar – și cea privind Managementul în asistență socială – specializare pe care mulți învățători au urmat-o, dar care nu se regăsește pe lista centralizatorului privind disciplinele de învățământ valabile pentru încadrarea absolvenților de liceu pedagogic ca profesor în învățământul primar, anexată la Ordinul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 6.052/2009 – nu credem că există diferențe semnificative, precizează absolvenții acestei universități.

Aceștia menționează că au competențe profesionale în lucrul cu elevi care pot prezenta factori de risc: familii aflate în șomaj, familii dezorganizate, familii plecate în afara granițelor țării, copii privați de dragostea părintească, absenteism, abandon școlar.

Față de cele menționate, în condițiile în care instituția școlară trebuie să satisfacă nevoile de educație permanentă ale comunității sociale, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați:

Specializarea Management în asistență socială, respectiv Asistență socială centrată pe valori, a fost omisă din centralizatorul Ordinului Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 6.052/2009?

Care este soluția pentru cei care au urmat specializarea Management în asistență socială pentru a fi numiți în funcția de profesor?

Dacă absolvenții care au urmat această specializare pot fi încadrați pe funcția didactică de profesor în învățământul primar?

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Ion Toma, liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator Toma.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Între măsurile anticriză cerute de Fondul Monetar Internațional se înscrie și cea de asanare a cheltuielilor din sectorul bugetar. Ați decis ca această asanare să fie făcută prin disponibilizări masive, lăsând pe drumuri zeci de mii de oameni din administrație și din companiile de stat.

În aceste condiții, singura măsură adoptată de dumneavoastră este cea a plății salariilor compensatorii.

Ca atare, vă rog să-mi spuneți, domnule prim-ministru, care sunt măsurile și care este calendarul aplicării acestora, astfel ca forța de muncă disponibilizată din sectorul de stat să fie absorbită în economie până la epuizarea plăților compensatorii.

Aștept răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Frâncu.

Se pregătește domnul senator Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, domnului ministru Daniel Funeriu.

## Domnule ministru,

Pe fondul lanțului de proteste anunțate în întregul sistem de învățământ din România, Uniunea Națională a Studenților a acuzat Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului că a micșorat fondul pentru bursele studențești și numărul de locuri în tabere pentru studenții cu rezultate deosebite.

Întrucât reprezentanții ministerului au catalogat acuzațiile drept neîntemeiate, fondurile respective rămânând la nivelul anului 2009, iar studenții au renunțat, până la urmă, la proteste în urma discuțiilor din 16 martie anul curent, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, care au fost angajamentele luate de Guvern pentru a se ajunge la conciliere, precum și situația comparativă dintre anii 2009 și 2010 pentru:

– fondurile de burse sociale și de merit alocate studenților;

– numărul locurilor în tabere acordate în sistemul universitar;

– valoarea subvenției de cămin. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Pot să citesc și a doua întrebare?

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată Ministerului Mediului și Pădurilor, domnului ministru László Borbély.

Domnule ministru,

Ministerul Mediului și Pădurilor a anunțat recent că intenționează să propună Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului ca protecția mediului să devină disciplină obligatorie pentru cursurile gimnaziale.

Această inițiativă, cuprinsă în așa-numitul „Green Package”, „Pachetul verde”, nu a fost încă înaintată spre dezbatere publică pentru a putea fi, eventual, îmbunătățită prin contribuții ale societății civile.

Ținând cont de aceasta, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați:

– care sunt obiectivele, grupul țintă și conținutul, pe scurt, ale proiectului „Green Package”;

– dacă ministerul intenționează să dezbată subiectul înaintea introducerii sale în unitățile de învățământ.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, are cuvântul domnul senator Alexandru Pereș. Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am două întrebări.

Prima întrebare este adresată Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, domnului președinte Marian Zlotea.

Aflăm din presa centrală că România se numără printre primele țări care vor folosi în agricultură un compus chimic pe bază de initium, un ingredient activ din noua clasă a substanțelor chimice, conform „Codex alimentarius”.

Această substanță chimică se va regăsi ca fungicid în culturile de cartofi, roșii, ceapă, castraveți și viță de vie.

Conform cercetătorilor care combat „Codex alimentarius”, folosirea produselor cu initium sporește cu până la 65% rata riscului de cancer de colon, iar această substanță intră rapid în combinații chimice, devenind reziduală în organism.

De aceea, domnule președinte, vă întreb care sunt concluziile ANSVSA cu privire la folosirea acestei substanțe chimice în agricultură și care ar putea fi impactul asupra sănătății populației.

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua întrebare, domnule președinte, îi este adresată domnului Borbély László, ministrul mediului și pădurilor.

Conform celui mai recent raport al EUROSTAT, România a reciclat doar 1% din deșeurile generate în 2008. Țara noastră s-a înscris în categoria țărilor cu cele mai puține deșeuri generate în 2008 pe cap de locuitor, sub 400 de kilograme, în condițiile în care cantitatea medie de deșeuri generate pe cap de locuitor în Uniunea Europeană a fost de 534 de kilograme.

Deși legislația în vigoare prevede obligația colectării selective pentru toți cei care generează deșeuri, numărul celor care au acces la servicii de specialitate este redus.

În plus, România a folosit, ca metodă de tratare a deșeurilor, depozitarea acestora la groapa de gunoi în proporție de 99%, în condițiile în care, la nivelul Uniunii Europene, doar 40% din cantitatea totală de deșeuri a fost tratată în acest mod.

Având în vedere cele enunțate mai sus, vă întreb, domnule ministru, care este strategia Ministerului Mediului și Pădurilor pentru o mai bună promovare, atât în presă, cât și în spațiul public, a măsurilor de colectare și de reciclare a deșeurilor menajere și ce acțiuni vor fi întreprinse concret pentru o desfășurare bună și eficientă a procesului de colectare a deșeurilor.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: Spitalul Regional de Urgență Cluj. ## Stimate domnule ministru,

Spitalul Regional de Urgență Cluj este unitatea sanitară care urma să deservească sute de mii de pacienți din regiunea de nord-vest a României, dar, în acest moment, această unitate există numai pe hârtie. Spitalul regional de urgență ar urma să fie amplasat în comuna Florești, județul Cluj, pe un teren de aproximativ 8 hectare aparținând Ministerului Apărării Naționale. Acest obiectiv face parte din planul de dezvoltare a județului Cluj pe perioada 2007–2013.

## Domnule ministru,

Având în vedere că județul Cluj este al doilea centru medical al țării, că numărul de bolnavi care vin din toate colțurile României să se trateze aici este foarte mare, vă rog să-mi comunicați dacă Spitalul Regional de Urgență Cluj se află în atenția Guvernului și care este termenul preconizat pentru finalizarea acestui obiectiv.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta întrebare am ținut s-o adresez domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, și se referă la deteriorarea DN76 Oradea – Deva.

## Domnule ministru,

În data de 7 septembrie 2009 v-am adresat o interpelare prin care vă solicitam lămuriri cu privire la intențiile de reabilitare a DN76 Oradea – Deva.

În răspunsul dumneavoastră cu nr. 6.380/DRP din 29.09.2009, ne-ați comunicat faptul că acest drum se află pe lista celor programate pentru reabilitare și ne-ați prezentat un grafic pe tronsoane.

Din păcate, au trecut aproape șase luni de atunci și situația din teren nu s-a schimbat deloc în bine. Dimpotrivă, gropile s-au înmulțit atât de mult, încât circulația pe DN76 Oradea – Deva este o adevărată aventură _off-road_ .

Ca urmare, mă văd nevoit să revin și să vă cer răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Ce date ați prevăzut pentru începerea efectivă a lucrărilor de reabilitare în teren a celor patru tronsoane ale DN76 Oradea – Deva?

2. Ce date ați prevăzut pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare în teren a celor patru tronsoane ale DN76 Oradea – Deva?

3. În ce stadiu sunt formalitățile pentru reabilitarea sectorului de drum Deva – Șoimuș – Vârfurile și când vor începe efectiv lucrările în teren?

4. În ce stadiu sunt formalitățile pentru reabilitarea sectorului de drum Vârfurile – Ștei și când vor începe efectiv lucrările în teren?

5. În ce stadiu sunt formalitățile pentru reabilitarea sectorului de drum Ștei – Beiuș și când vor începe efectiv lucrările în teren?

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, și îl rog pe domnul senator Ion Vasile să se pregătească pentru următoarea întrebare adresată Guvernului.

Domnule senator, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea îi este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul și motivarea întrebării: Nemulțumiri în privința modului de alocare a finanțărilor în 2010 pentru proiectele din cadrul Planului național de cercetare-dezvoltare și inovare II.

Domnule ministru,

Decizia privind fondurile bugetare pentru anul 2010 pe programe componente ale Planului național de cercetaredezvoltare și inovare, din 26 februarie 2010, decizie luată de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, a ridicat numeroase nemulțumiri în rândul cadrelor didactice și al cercetătorilor din învățământul superior.

Ca urmare, ei au transmis ministerului o solicitare de eliminare a discriminărilor înregistrate încă din anul 2009, când granturile „Idei 2007” au fost finanțate din credite bugetare cu peste 50% din sumele aprobate inițial, în timp ce granturile „Idei 2008” au fost finanțate cu doar 26%. Este unul dintre motivele pentru care mulți directori de proiecte „Idei 2008” au fost nevoiți să acopere din bani personali sau ai universităților zeci sau sute de milioane de lei pentru a efectua cheltuielile prevăzute a se deconta din credite de angajament, bani care nu au fost recuperați.

În aceste condiții, domnule ministru, vă rugăm să ne transmiteți:

1. criteriile în funcție de care s-a făcut alocarea bugetară pentru proiectele aflate în curs de derulare în anul 2010;

2. motivele pentru care la punctaje total diferite, obținute în urma evaluărilor de fază, finanțările pe proiecte nu sunt alocate proporțional. Uneori, chiar la punctaje mai mari, se constată suspendarea fondurilor;

3. măsurile pe care le veți lua pentru repartizarea echitabilă a fondurilor bugetare de cercetare pentru proiectele de același tip, care să fie evaluate după aceleași criterii.

Vă mulțumesc și aștept răspuns în scris.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Ion Vasile, urmează doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O remarcă, înainte, pentru „frumoasele” întrebări și interpelări adresate de reprezentanții puterii propriului Guvern.

Prima întrebare este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Asist cu tristețe la disprețul pe care-l manifestă actualul Guvern, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului față de cadrele din învățământ, față de legile țării, față de beneficiarii finali ai procesului educațional – copiii și tinerii României.

Întreb, în fața a peste o mie de profesori, educatori, învățători, care, de mai multe zile, protestează la Buzău și, cu siguranță, mult mai mulți în toată țara mâine, ce se întâmplă cu salariile acestor oameni. De ce trebuie să fie umiliți și hărțuiți, primind 30% din ceea ce li se cuvine? De ce nu se respectă legile și hotărârile judecătorești?

A doua întrebare îi este adresată președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Vă informez, domnule președinte, că ați dispus și alocat județului Buzău, pentru acțiuni sanitar-veterinare, vaccinări, recoltări de probe de sânge și teste alergice obligatorii în anul 2010, aproximativ 32 de miliarde de lei. Bugetul pentru județul Buzău a fost în scădere continuă: în anul 2008 – 82 de miliarde de lei; în anul 2009 – 53 de miliarde de lei și acum 32 de miliarde de lei. Un deficit de 25 de miliarde de lei.

Suma este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor la capitolul mai sus menționat, cu toate că programul strategic a fost aprobat prin hotărâre de guvern.

Acest lucru implică obligarea proprietarului să plătească diferența de bani sau diminuarea veniturilor medicilor veterinari concesionari care au contract de efectuare a acestor acțiuni, așa cum se încearcă de către conducerea Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Buzău.

Mai grav este faptul că se intenționează, de către conducerea DSVSA Buzău, ca medicilor veterinari concesionari să li se plătească diferența în funcție de cum consideră că este mai bine.

În ședința de lucru din data de 17 martie 2010 conducerea acestei direcții a anunțat că medicii vor fi chemați pe rând pentru negocierea prețurilor la nivel local, în funcție de bunul lor plac și după culoarea politică, cu toate că aceste prețuri sunt stabilite pe țară de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul doamnei senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Ion Rușeț, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă adresez domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății.

Îmi pare rău că a plecat din sală. Poate că ar fi avut răspunsul la moment.

Este vorba de o acțiune de analizare a spitalelor din România și fac referire directă la Spitalul Județean Sibiu, unde s-a deplasat o echipă de la Ministerul Sănătății. Această echipă a hotărât desființarea unei secții de fizioterapie, și anume Secția de fizioterapie II, secție a cărei eficiență medicală nu poate fi pusă sub semnul întrebării.

În condițiile în care, într-adevăr, s-a hotărât desființarea acestei secții, îl rog pe domnul ministru să mă informeze care au fost criteriile – și mă refer aici la indicatorii de management – care au stat la baza hotărârii desființării acestei secții.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, doamnă senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Ion Rușeț, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Kelemen Hunor, ministrul culturii și patrimoniului național.

Patrimoniul cultural imobil al județului Gorj are înscrise în lista monumentelor istorice, aprobată de ministrul culturii și cultelor în anul 2004, 511 obiective monument istoric.

Statistic vorbind, acestea reprezintă a șasea parte din totalul monumentelor din regiunea sud-vest Oltenia. Printre acestea, o importanță deosebită pentru cultura gorjeană o au culele, construcții fortificate după modelul celor existente în Balcani, menite să apere viața și bogăția boierilor în timpul invaziilor otomane.

Cele mai reprezentative cule au fost construite în județul Gorj. Din 20, câte au existat, la ora actuală se mai regăsesc doar 5.

În ciuda faptul că cea mai mare parte a acestora a dispărut de-a lungul timpului, nici cele care încă mai există nu primesc atenția cuvenită. Două dintre ele, Cula Șiacu și Cula Crăsnaru, se află într-o avansată stare de degradare, până în prezent negăsindu-se resursele financiare necesare pentru restaurarea, conservarea și punerea lor în valoare, deși sunt monumente de arhitectură valoroase atât pentru istoria gorjeană, cât și pentru cea românească.

Trebuie menționat că acestea au fost revendicate de către proprietar, fapt ce a îngreunat orice încercare de restaurare a lor.

Vă solicit, domnule ministru, să ne comunicați în ce mod vedeți soluționarea acestei situații și dacă există posibilitatea identificării unor soluții pentru restaurarea acestor monumente istorice.

Solicit răspuns verbal și în scris.

A doua întrebare este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului.

Situat în partea de sud-vest a României, județul Gorj este o zonă turistică presărată cu locuri pitorești, munți împăduriți, pante stâncoase, peșteri și minunate monumente ale naturii.

În Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane, dintre care și două trasee turistice europene; trei zone de alpinism: Cheile Sohodolului în comuna Runcu, Cheile Galbenului, Cheile Oltețului; cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din România; o stațiune de schi, precum și numeroase perimetre de vânătoare și pescuit. De asemenea, nu trebuie uitate nici numeroasele mânăstiri sau monumente istorice și de arhitectură răspândite în întreaga regiune, care transformă Gorjul într-un veritabil muzeu. Cel mai important obiectiv turistic al Gorjului rămâne însă Ansamblul sculptural al marelui artist de renume mondial Constantin Brâncuși, din municipiul Târgu Jiu, care cuprinde: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor.

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmează doamna senator Doina Silistru, reprezentând tot Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## Mulțumesc.

Am o întrebare pentru domnul Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

## Domnule ministru,

În urmă cu un an, Spitalul Militar de Urgență „Avram Iancu” din Oradea a fost transferat de la Ministerul Apărării Naționale la Ministerul Administrației și Internelor. Cu această

ocazie, instituția s-a transformat în Spitalul Clinic de Urgență „Avram Iancu” din Oradea, fiind și reorganizat.

La începutul anului 2010 a fost luată decizia de a desființa punctul farmaceutic din cadrul spitalului. Din acest punct farmaceutic cadrele militare din garnizoana Oradea, inclusiv cei aflați în retragere sau în rezervă, își ridicau medicamentele gratuite, fiind singura modalitate pe care o au militarii de a primi gratuit medicamentele. În urma acestei decizii, toți militarii din Bihor și din județele Satu Mare și Maramureș sunt nevoiți să se deplaseze la Cluj-Napoca pentru a li se elibera medicamentele gratuit.

Vă reamintesc, domnule ministru, că între Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Administrației și Internelor există un protocol semnat anul trecut, pentru ca spitalul și farmacia din cadrul acestuia să deservească în continuare cadrele militare în rezervă și în retragere din Bihor, dar, cum s-a desființat punctul farmaceutic, s-a ajuns la situația ca toate cadrele militare să fie puse pe drumuri către Cluj-Napoca.

Domnule ministru,

Cum credeți că poate fi rezolvată această problemă și în cât timp cadrele militare din Bihor vor putea, din nou, să-și primească medicamentele gratuite în Oradea.

- Aștept răspuns în scris.

Cu stimă, senator Ioan Mang.

Mulțumesc domnului senator Ioan Mang. Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului.

Doamnă ministru,

Vă aduc la cunoștință situația multor localități din județul Vaslui, aflate în pericolul de a nu mai putea accesa bani din proiecte europene, de a nu mai putea elibera autorizații de construcții, de a nu mai putea continua programele de amenajare și dezvoltare a teritoriului din cauza problemelor referitoare la planurile urbanistice generale.

Din cauza unor costuri foarte mari pe care le presupune un PUG, multe comune nu dispun de bani pentru întocmirea acestora, altele au unul provizoriu, iar în comunele nou-înființate primăriile eliberează autorizații de construcții în baza PUG-ului comunei-mamă, de care s-au desprins.

Vă rog să-mi spuneți, doamnă ministru, care este strategia ministerului pe care îl conduceți pentru rezolvarea acestei situații, în condițiile în care multor localități le expiră în curând planul urbanistic general, principalul instrument de planificare operațională, iar în afara problemei financiare există și problema termenului lung pentru realizarea acestuia.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dați-mi voie să vă informez că au depus întrebări în scris, adresate Guvernului României, următorii colegi: doamna senator Mihaela Popa, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Ilie Sârbu și domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Trecem acum la interpelările ce vor fi prezentate în ședința de plen a Senatului de astăzi, invitându-l la microfon pe domnul senator Petru Bașa, din partea Grupului parlamentar al PDL, pentru a prezenta interpelarea pe care a pregătit-o. Urmează domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Mihai Șeitan, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Obiectul interpelării: Problema alocării fondurilor pe proiecte pentru ONG-uri.

Organizațiile neguvernamentale scriu proiecte în ideea în care sunt destui bani care pot fi accesați din fondurile structurale. În momentul de față, tot mai multe ONG-uri reclamă faptul că, odată câștigate aceste proiecte, înregistrează întârzieri în ceea ce privește obținerea fondurilor pentru derularea etapelor proiectului.

Un caz exemplificator este cel al fundației „Alături de Voi”, care reclamă că nu a primit sumele necesare pentru a continua activitatea la cele trei ateliere protejate „UtilDeco”, unde lucrează persoane seropozitive și nu numai.

Potrivit acestora, era vorba de suma de 70.000 de euro, ultima tranșă, și 140.000 de euro – prefinanțare pe anul 2010. În lipsa acestor fonduri, se acumulează întârzieri care, la rândul lor, aduc penalități ce pot duce la un blocaj financiar al fundației, la sincope în implementarea efectivă a proiectelor.

În cazul acestei fundații, am înțeles că există promisiuni de soluționare a situației, însă problematica nu este singulară, motiv pentru care, domnule ministru, vă întreb:

– câte astfel de situații de întârzieri ale alocării fondurilor există;

– cărui fapt se datorează ele și ce strategie există pentru a nu se mai ajunge în astfel de situații? Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmează domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul interpelării: Situația reabilitării DN1A, care tranzitează și județul Dâmbovița pe raza localităților Crevedia, Butimanu și Cornești, o arteră deosebit de importantă care preia o parte însemnată a traficului de pe DN1A, în special cel greu.

Am primit sesizări din partea cetățenilor din zonă și am constatat personal starea deplorabilă a acestei artere, cu gropi foarte mari și dese, pe care mașinile de mare tonaj și autoturismele se deplasează cu foarte mare greutate și, uneori, cu riscuri mari.

Transportatorii se declară nemulțumiți de faptul că, deși plătesc zeci de mii de lei pentru rovignete, sunt obligați să meargă frecvent în service-uri, cheltuind pentru reparații și piese de schimb alte sume de bani.

Coloane întregi de mașini se formează zilnic pe această porțiune de drum, a cărei lipsă de funcționalitate ne plasează mai degrabă în afara lumii civilizate, și nu în Uniunea Europeană.

Având în vedere importanța acestui tronson al DN1A, ca și necesitatea asigurării de condiții astfel încât circulația să se desfășoare civilizat, fără ca participanții la traficul rutier să fie puși în pericol și fără să se producă daune autovehiculelor, vă rog, domnule ministru, să precizați:

– când vor începe lucrările de reabilitare la DN1A pe tronsonul Crevedia – Butimanu – Cornești;

– care sunt lucrările de investiții pentru drumurile naționale care tranzitează județul Dâmbovița, prevăzute în bugetul de stat al anului 2010.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație, senator Adrian Țuțuianu.

## Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmează domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Apărării Naționale, domnului ministru Gabriel Oprea.

Domnule ministru,

Întrucât vă aflați la început de mandat în fruntea unui minister-cheie din Guvernul României, vă rog să-mi precizați care sunt principalele obiective ale programului dumneavoastră de guvernare pentru anul 2010 și la care dintre aceste obiective au rămas restanțe din anii trecuți.

Vă rog, de asemenea, domnule ministru, să-mi comunicați dacă fregatele achiziționate de România din Marea Britanie acum 6 ani au fost, în sfârșit, modernizate, dacă sunt funcționale și ce cheltuieli incumbă, anual, întreținerea lor.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Vasile Nedelcu, urmează domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, domnului ministru Daniel Petru Funeriu.

Obiectul interpelării: Măsurile întreprinse în cadrul Grupului Școlar „Danubius” Călărași.

## Domnule ministru,

Printr-o adresă a Inspectoratului Școlar al Județului Călărași, ați fost informat de faptul că în cadrul Grupului Școlar „Danubius” Călărași se petrec mai multe ilegalități printre care:

– grave deficiențe în ceea ce privește metodologia elaborării, avizării și aprobării disciplinelor opționale;

– fals în înscrisuri prin introducerea de fraze în procesulverbal al consiliului de administrație al școlii, din data de 22 ianuarie 2009;

– lipsa avizului din partea inspectorului de specialitate pe fișa disciplinei opționale;

– sprijinul tacit al conducerii Grupului Școlar „Danubius” Călărași acordat unui ONG, în speță „Cescujur” Călărași, care a desfășurat, încă din anul 2007, în școală, mai multe activități în mod absolut ilegal, fără să existe documente oficiale de colaborare între Grupului Școlar „Danubius” Călărași și „Cescujur” Călărași;

– folosirea elevilor, prin ONG-ul „Cescujur” Călărași, la activități private în interesul membrilor fondatori ai acestui organism;

– existența unui conflict de interese, prin faptul că profesorii care predau orele opționale de jurnalism sunt membrii fondatori ai „Cescujur” Călărași și desfășoară activități media prin firme private proprii;

– eliberarea în fals a unor adeverințe-atestate elevilor care au urmat cursurile organizate de ONG-ul menționat.

Ca atare, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri ați întreprins pentru clarificarea acestei situații din cadrul Grupului Școlar „Danubius” Călărași și cum înțelegeți să rezolvați chestiunile semnalate mai sus.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL, urmează domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac precizarea că, la sfârșitul acestei săptămâni, respectiv sâmbătă, am avut o întâlnire cu reprezentanți ai Asociației Române de Hemofilie. În acest sens, am o interpelare.

## Domnule ministru,

Prin intermediul acestei interpelări doresc să vin în sprijinul persoanelor cu hemofilie, reprezentați de Asociația Română de Hemofilie, membru acreditat al Consorțiului European de Hemofilie și al Federației Internaționale de Hemofilie din anul 1994.

Asociația Română de Hemofilie a fost reprezentată în Parlamentul European în data de 21 ianuarie 2009, unde, cu ocazia acestui eveniment, cele 10 principii europene privind îngrijirea persoanelor bolnave de hemofilie au fost lansate, prezentate, dezbătute și semnate de numeroși eurodeputați.

În același context, Asociația Română de Hemofilie supune atenției obiective de îmbunătățire a asistenței medico-sociale pentru pacienții cu hemofilie din țara noastră, care, din păcate, ocupă ultimul loc în Europa în ceea ce privește sumele alocate pentru achiziționarea tratamentului cu factor concentrat.

Cu încrederea că împreună vom putea răspunde afirmativ solicitărilor propuse de Asociația Română de Hemofilie, vă rog, domnule ministru al sănătății, să-mi comunicați posibilitatea punerii în practică a acestora.

De asemenea, anexez memoriul primit din partea Asociației Române de Hemofilie.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmează domnul senator Cezar Mircea Măgureanu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc. Obiectul interpelării: Catedrala „Pogorârea Sfântului Duh” din Pașcani, județul Iași.

Stimate domnule prim-ministru,

Construcția Catedralei „Pogorârea Sfântului Duh”, situată în municipiul Pașcani, județul Iași, se află în derulare și este absolut necesară terminarea zidurilor și a bolții pentru protejarea investiției și construirea unui paraclis, la demisol, ca un prim lăcaș de închinare.

Menționez că oprirea lucrărilor în faza actuală – zidurile la 4,2 metri, împreună cu balcoanele, cafastul și gradenele – ar însemna degradarea, erodarea cărămizii și a fierului, la care se adaugă infiltrarea apei la demisolul catedralei.

Având în vedere cele de mai sus, cu deosebit respect, vă rog, domnule prim-ministru, să dispuneți alocarea sumei de 700.000 de lei în vederea finalizării zidurilor și a bolții catedralei.

Solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Cezar Mircea Măgureanu, urmează domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății.

Obiectul acesteia: Respectarea Ordinului ministrului sănătății nr. 536/1997 privind aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației.

Domnule ministru,

Într-un memoriu adresat biroului senatorial teritorial, domnul Lascu Gherase semnalează situația disperată în care se află câteva familii ce domiciliază într-un cartier de case din municipiul Giurgiu.

Mai precis, din cauza câtorva societăți care comercializează materiale de construcții, respectiv lemne de foc și fier vechi, amplasate în imediata vecinătate a locuințelor respective, locatarii acestora trebuie să suporte zilnic zgomotele și vibrațiile produse de utilajele și dispozitivele de tăiere a lemnului, dar și de mașinile care încarcă sau descarcă această marfă.

Deși s-au făcut numeroase demersuri inclusiv la Ministerul Sănătății, iar în răspunsurile primite s-a recunoscut justețea unor observații, până la această dată nu s-au luat niciun fel de măsuri nici de către Ministerul Sănătății, nici de către Direcția de Sănătate Publică Giurgiu, astfel că, deși, teoretic, sănătatea le este protejată de lege, practic, trebuie să trăiască în acest stres permanent numai pentru faptul că sunt prea mici pentru a putea să se lupte cu niște societăți comerciale.

Având în vedere această situație, vă rog, domnule ministru, să dispuneți verificarea respectării normelor legale, respectiv a Ordinului ministrului sănătății nr. 536/1997, de către SC „Lazarus Impex” – SRL, SC „Agronic” – SRL și SC „Lidodad” – SRL, societăți care își desfășoară activitatea în municipiul Giurgiu, Șoseaua Sloboziei.

Anexez și memoriul domnului Lascu Gherase. Solicit răspunsul în scris.

Cu stimă, senator Cezar Mircea Măgureanu.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmat de domnul senator Alexandru Cordoș, reprezentând același grup parlamentar.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată șefului Serviciului de Telecomunicații Speciale, generalul Marcel Opriș, și are ca obiect activitatea Serviciului de Telecomunicații Speciale din Satu Mare.

În cotidianul „Gazeta de Nord-Vest”, din Satu Mare, a fost publicat, în data de 12 decembrie 2009, un articol intitulat „Frauda electorală via STS a avut numele de cod «Taurul»”, având următorul conținut:

„Conform unor angajați ai Serviciului de Telecomunicații Speciale Satu Mare, reiese că în data de 6 decembrie 2009, începând cu ora 13.40, moment în care Mircea Geoană îl depășea cu mai mult de 5 procente pe Traian Băsescu în exit-polluri, a fost pus în aplicare un plan de rezervă, „Planul B”, la ordinul generalului Marcel Opriș, șeful STS, cu origini sătmărene, și sub coordonarea vicepreședintelui PDL Adriean Videanu. Concret, STS Satu Mare a avut o derivație secretă din schema STS, conectată la un server din sediul central al PDL din Aleea Modrogan, având numele de cod «Taurul». Toate județele au avut derivații din rețeaua principală, mai puțin municipiul București.

Potrivit surselor din STS, în noaptea de 6 spre 7 decembrie, la ora 3.15, toate derivațiile au fost dezafectate, sub directa supraveghere a generalului Marcel Opriș, fiecare județ decuplându-se pe rând, după ce s-au închis și cheile pe datele finale.

Despre acest fapt știu doar șefii județeni ai STS și cadrele tehnice, respectiv doi subofițeri care au realizat conexiunile. Toate conexiunile au fost operaționale cu data de 6 decembrie 2009, ora 1.30.

Afirmația că toate datele au fost transmise prin intermediul telefoanelor mobile și al telefonului guvernamental TO este falsă, deoarece toate datele au fost transmise electronic simultan cu cele oficiale. STS a avut inclusiv «spioni» de alarmă, care semnalau acustic și vizual depășirea în procente a unuia sau a altuia dintre candidați.”

Având în vedere că au trecut peste trei luni de la publicarea acestui articol și nu ați exprimat nicio poziție oficială, vă solicit să exprimați un punct de vedere în sensul confirmării sau infirmării aspectelor semnalate în articol.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Alexandru Cordoș, vă rog, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri.

Obiectul interpelării: Programe destinate întreprinderilor mici și mijlocii.

Stimate domnule ministru,

Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii a organizat la Turda, județul Cluj, o întâlnire cu tema „Programe de finanțare a IMM-urilor”.

În același timp, reprezentanții societăților comerciale și-au exprimat nemulțumirile legate de activitatea curentă. Printre acestea au fost enumerate: fiscalitatea excesivă, plata TVA-ului la emiterea facturii, nu la încasare, cum ar fi normal, neaplicarea compensării în cazul anumitor sume la și de la bugetul de stat, nedecontarea unor cheltuieli, de exemplu cheltuielile cu carburantul, impozitul forfetar, probleme privind Legea achizițiilor publice, lipsa unor măsuri concrete și viabile pentru sprijinirea sectorului antreprenorial.

Reprezentanții IMM-urilor au ridicat o problemă care a generat numeroase semne de întrebare în ultima perioadă de timp, și anume, în momentul în care s-a elaborat documentația pentru finanțare europeană, cursul euro era de 3,4–3,5 lei, iar peste aproximativ un an, dată la care Comunitatea Europeană a virat banii, cursul a ajuns la 4,2 lei/euro. Statul român a virat suma corespunzătoare la un curs de 3,4 lei/euro conform documentației depuse.

Deși statul român primește euro pentru finanțarea respectivă, spre societatea care solicitase finanțarea se virează lei. Cu alte cuvinte, din transformarea finanțării din euro, primită de la Comunitatea Europeană, în lei, la cursul de schimb, rezultă o diferență care, cu ghilimele de rigoare, „dispare”. Ba mai mult, finanțarea suportată de către solicitant crește, ca o consecință directă a devalorizării monedei naționale. Exemplu concret: dacă la o solicitare de finanțare de un milion de euro, la cursul de 3,4 lei/euro, aplicăm noul curs de 4,2 lei/euro, statul român primește un milion de euro de la Comunitatea Europeană. Întrebarea este ce se întâmplă cu diferența de 190.000 de euro, rezultată din cursul de schimb.

Mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie să completez lista colegilor și colegelor care au adresat interpelări Guvernului României cu doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, pe care o rog să închidă această listă prin intervenția sa.

Vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, ministrul finanțelor publice.

Domnule ministru,

Vă supun atenției o serie de probleme cu care se confruntă ONG-urile în momentul accesării programelor finanțate din fondurile structurale, printre care:

– întârzieri foarte mari în rambursarea tranșelor, de până la 90–150 de zile, depășindu-se de două sau trei ori timpul limită legal;

– nevirarea prefinanțării la timp;

– nerambursarea TVA-ului aferent cheltuielilor eligibile;

– durate lungi între momentul aprobării cererilor de finanțare și cel al semnării contractelor;

– lipsa de comunicare a AMPOSDRU cu beneficiarii;

– nu se primesc răspunsuri la adresele oficiale și nu se răspunde la telefon; precum și

– procedurile birocratice excesive impuse beneficiarilor pe parcursul contractării sau implementării proiectelor, din cauza acestor impedimente ajungându-se la blocarea proiectelor aflate în derulare.

Ținând cont de aceste probleme, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați dacă există cadru legal de recuperare a TVA-ului în cazul organizațiilor nonguvernamentale și, dacă nu există, ce măsuri aveți în vedere pentru reglementarea acestui domeniu.

Solicit răspuns în scris.

## Mulțumesc.

Dați-mi voie să informez plenul Senatului și să includem în stenograma ședinței de astăzi faptul că la secțiunea de întrebări adresate Guvernului domnii senatori Ovidiu Marian și Gabriel Mutu au depus în scris aceste întrebări, iar la secțiunea de interpelări, pe care am încheiat-o în urmă cu câteva secunde, următorii senatori au depus în scris interpelările adresate Guvernului României: domnii senatori Traian Constantin Igaș, Iulian Urban și Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PDL; domnii senatori Dan Voiculescu, Ilie Sârbu, Titus Corlățean, Laurențiu Coca, Ion Toma și doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC; domnii senatori Paul Ichim și Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL, și domnul senator Sorin Serioja Chivu, din partea senatorilor independenți.

Dați-mi voie să vă informez, de asemenea, că Guvernul României, prin Departamentul pentru Relația cu Parlamentul, a răspuns unor întrebări adresate de senatorii României.

S-a transmis, din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prin domnul secretar de stat Anton Marin, un răspuns la întrebarea domnului senator Tiberiu Günthner, reprezentând Grupul parlamentar al UDMR, cu privire la „Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare”.

De asemenea, domnul secretar de stat Barna Tánczos, reprezentând Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, a

răspuns la întrebarea adresată de domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PDL.

De asemenea, am primit în scris din partea Guvernului răspunsul la interpelarea adresată de doamna senator Minerva Boitan, reprezentând Grupul parlamentar al PNL, cu privire la „Construirea de locuințe prin ANL”. Secretarul de stat Barna Tánczos a răspuns la această interpelare.

Același secretar de stat a răspuns la interpelarea adresată de domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL, cu privire la „Dezvoltarea de locuințe în mediul rural pentru diferite categorii socioprofesionale”.

Cu aceasta, ședința de plen a Senatului României de astăzi, 22 martie 2010, s-a încheiat.