Găvrilă Ghilea

Declarația politică este intitulată „Cine pune în pericol securitatea alimentară a românilor?”.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Interesul din ce în ce mai crescut al investitorilor din Uniunea Europeană, dar și din afara acesteia pentru achiziționarea unor importante suprafețe agricole în noile state membre, în special cele din Europa de Est, este scos în evidență de rezultatele unui studiu realizat anul trecut de către prestigioasa organizație Transnational Institute, la solicitarea Comisiei de agricultură din cadrul Comisiei Europene.

În concluziile aceluiași raport, sociologii consideră chiar „alarmantă” concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole, identificând drept „destinații fierbinți” ale investitorilor funciari state ca România, Bulgaria, Ungaria și Polonia.

Surprinzător însă, documentul citat reține și faptul că autoritățile statului român nu dețin – și deci nu furnizează! – informații despre volumul suprafețelor de teren agricol achiziționate de cetățeni străini după 1 ianuarie 2014, data la care aceste tranzacții au devenit legal operaționale, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței acestora.

Dacă astfel se prezintă situația la nivel instituțional, cuantificarea suprafețelor de teren agricol tranzacționate după liberalizarea pieței funciare este mai mult decât necesară, chiar și în cazul operațiunilor de vânzarecumpărare încheiate între cetățeni români, dar cu atât mai mult în cel al achizițiilor efectuate de investitori persoane fizice străine.

În aceste condiții, valorificând informații obținute prin terțe surse, Transnational Institute estimează vânzarea a circa 40% din suprafețele agricole ale României, respectiv peste 5 milioane de hectare, către investitori străini, aproape 30% dintre acestea intrând în proprietatea unor cetățeni ai unor state UE, respectiv alte 10% fiind achiziționate de cetățeni din afara Uniunii Europene.

Până la proba contrarie, pe care am solicitat-o deja reprezentanților autorităților, respectiv ministrului agriculturii, directorului general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și președintelui Agenției Domeniilor Statului, datele studiului realizat de Transnational Institute pot fi reținute ca ipoteze de lucru.

Cert este însă că, atunci când este în joc securitatea alimentară a țării, pierderea controlului asupra suprafețelor de teren cu potențial agricol prin încurajarea înstrăinării lor accelerate poate să genereze consecințe greu de evaluat pe termen mediu și lung.

Primele efecte nefaste asupra economiilor locale au fost deja semnalate chiar de autorii raportului pus la dispoziția Comisiei de agricultură a Executivului european: numărul șomerilor în sectorul agricol a crescut în ultimii doi ani, iar agricultura intensivă practicată în marile ferme, bazată în special pe monoculturi și fertilizare chimică, nu este deloc prietenoasă cu mediul.