Stenogramă plen · Senatul · 14 septembrie 2016

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și noi vă mulțumim, domnule senator, și vom face acest demers cât mai rapid, dar să avem stenograma.

Și vă rog să urmăriți, ca să trimitem efectiv, cum cere domnul senator, Guvernului acest demers, da? Bine?

Da, mulțumim frumos.

Are cuvântul domnul senator Cordoș Alexandru, din partea Partidului Social Democrat, pentru a-și prezenta declarația politică.

Poftiți, domnule senator.

Alexandru Cordoș

#15319

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Astăzi am să mă refer în declarația politică... am intitulat-o „Măsuri urgente privind corecțiile de salarizare în educație și sănătate”.

Stimate colege,

## Stimați colegi senatori,

În ultima perioadă, Guvernul a declarat că susține învățământul și sănătatea, inclusiv prin salarizarea personalului. Acest aspect trebuia să-l rezolve Hotărârea Guvernului nr. 582/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 3[1] alin. (2), (3) și (8) și art. 3[3] și 3[4] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641/2016, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Forma adoptată a Hotărârii Guvernului nr. 582/2016, în loc să rezolve problema salarizării, a stârnit un val de nemulțumiri din partea sindicatelor, revoltate de diferențele semnificative față de forma negociată cu reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative și ai Guvernului.

În cursul săptămânii trecute, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului României s-a întâlnit cu reprezentanții federațiilor sindicale din educație și sănătate. Din discuțiile purtate, precum și din memoriile transmise rezultă o serie de inadvertențe între actele normative adoptate și forma negociată.

În învățământ, deși guvernanții au promis în repetate rânduri creșteri salariale, profesorii vor beneficia de doar câteva zeci de lei în plus la salariu. Mai mult, au rămas nelămurite aspecte precum vechimea în învățământ, prin eliminarea alin. (1)–(4) ale art. 4 din hotărâre, în situația în care, atât prin Ordonanța de urgență nr. 57/2015, cât și prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2016, se operează în materia salarizării cadrelor didactice cu două forme de vechime, și anume vechimea în învățământ și vechimea în muncă.

În această situație, fără precizări exprese cu privire la perioadele care constituie vechime în învățământ, la nivelul instituțiilor de învățământ vor apărea numeroase probleme privind calculul vechimii, ceea ce va afecta stabilirea corectă a salariilor cadrelor didactice.

Alte nemulțumiri sunt legate de modalitatea acordării gradațiilor superioare personalului didactic, precum și de modalitatea de calcul al salariilor de bază pentru funcțiile de conducere didactice și didactice auxiliare.

Totuși, cei mai afectați sunt cei încadrați în funcții de secretari și contabili în școli, în condițiile în care volumul de muncă aferent fiecărei persoane a rămas același indiferent de numărul claselor din instituția de învățământ. Aceștia vor pierde la salariu sume cuprinse între 200 și 500 de lei, în situația în care implementarea prevederilor hotărârii de guvern nu trebuia să aibă ca efect nicio scădere salarială. Dispozițiile exprese se regăsesc în art. 10 alin. (6) și art. 11 alin. (4) din norme, unde se stipulează expres că în situația în care salariile stabilite începând cu luna august 2016 sunt mai mici decât salariile de bază din luna iulie 2016 se păstrează acestea din urmă.

Alexandru Pereș

#20056

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Dorin Păran, dacă aveți declarația politică pregătită, vă invităm la microfon.

Încetișor, încetișor, nu vă grăbiți. Sala vă ascultă, aveți cuvântul.

Dorin Păran

#20284

Bună dimineața, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Statutul elevului”.

Cea mai importantă noutate pe care o aduce acest început de an școlar 2016–2017 este, așa cum am aflat cu toții, Statutul elevului. Acest statut, de fapt, reglementează atât obligațiile, cât și drepturile elevilor din școlile de stat sau școlile particulare din România.

Felicitări noului ministru al educației naționale și cercetării științifice, domnul Mircea Dumitru, deoarece a aprobat, prin Ordinul nr. 4.472 din 10 august 2016, acest important document, și anume Statutul elevului. El a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 645 din 23 august 2016.

Acest document a fost elaborat de Ministerul Educației în colaborare cu Consiliul Național al Elevilor, precum și cu alte organizații ale elevilor din România.

Drepturile elevului sunt de mai multe feluri, și anume: drepturi sociale, drepturi de asociere, drepturi educaționale, drepturi la recompense și alte tipuri de drepturi, cum ar fi accesul gratuit la educație în sistemul de învățământ de stat sau dreptul de a beneficia de școlarizare în limba maternă, plus manuale gratuite.

Și obligațiile elevilor sunt foarte ferme și clare, cum ar fi: comportamentul civilizat și o ținută vestimentară de bun-simț, decentă, carnetul de elev să fie vizat la zi și să-l prezinte dascălilor pentru trecerea notelor, să restituie manualele

școlare gratuite în bună stare pentru următorii elevi, să nu absenteze de la ore.

Sigur, ar fi foarte multe de spus. Cert este că acest Statut al elevului adună la un loc toate reglementările și din anii anteriori, ceea ce este foarte bine. Este prima oară după 1990 când în România este adoptat un astfel de demers și el poate fi cunoscut de toată lumea: elevi, profesori, părinți.

Este bine să amintim și sancțiunile pe care le pot primi elevii: mustrare, retragerea bursei, mutarea disciplinară, preaviz exmatriculare, exmatriculare. Bineînțeles, consiliul de administrație poate decide dacă elevul va fi iertat sau nu, în funcție de comportamentul ulterior, fără abateri, bineînțeles.

Alexandru Pereș

#23496

Mulțumim, domnule senator.

Avem plăcerea să dăm cuvântul doamnei senator Federovici Doina Elena pentru a prezenta declarația politică. Aveți cuvântul, doamna senator.

Doina Elena Federovici

#23697

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi este o reluare a temei de ieri, pe care am prezentat-o cu ocazia interpelărilor și întrebărilor. Distinși colegi,

„Guvernul Cioloș ignoră cu bună știință fermierii și problemele provocate de secetă agriculturii în județul Botoșani”.

În declarația politică a acestei săptămâni vă prezint dezastrul provocat de secetă și ignoranța Guvernului Cioloș vizavi de situația critică a județului Botoșani, unde marea majoritate a localităților vor fi declarate, conform legislației în vigoare, în stare de alertă.

## Domnule prim-ministru,

Cu expertiza pe care o aveți în domeniul agriculturii, considerăm că înțelegeți foarte bine conceptul de secetă pedologică, hidrologică, precum și efectele foarte grave ce derivă de aici. Până la sfârșitul lunii august 2016, la nivelul județului Botoșani, în cele 78 de UAT-uri, seceta a afectat peste 165 de mii de hectare de teren din totalul celor 390 de mii, ceea ce înseamnă că 42% din suprafața terenului agricol este calamitat în totalitate. Mai mult, 60% din comunele județului Botoșani au mari probleme deoarece fântânile au secat, sistemele de irigații nu există.

În acest context, la nivelul agricultorilor din Botoșani există o stare generală de nemulțumire și revoltă cu privire la pasivitatea cu care Executivul privește această situație drastică, deși a fost informat și s-a solicitat sprijin în acest sens.

Suntem un județ preponderent agricol, iar fermierii reprezintă unul dintre cele mai importante motoare economice. Ne aflăm la mijlocul lunii septembrie, oamenii și-au văzut investițiile pârjolite efectiv de secetă și ni se adresează nouă, parlamentarilor, în condițiile în care Guvernul trebuie să gestioneze agricultura din România, prin ministerul de resort. Însă impasibilitatea cu care îi tratați pe acești oameni atinge paroxismul, iar revolta lor față de atitudinea Domniilor Voastre este una cât se poate de pertinentă.

La insistențele parlamentarilor social-democrați și ale mai multor primari, Consiliul Județean și Prefectura Botoșani au înaintat către Guvern un proiect de hotărâre pentru alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă al Executivului pentru anul 2016 pentru executarea a 231 de foraje de mare adâncime pe raza a 59 de unități administrativ-teritoriale. Acest document, din nefericire, nu a fost adoptat și nici sumele solicitate nu au fost alocate.

Alexandru Pereș

#27688

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și noi vă mulțumim, doamna senator.

A fost mai bine de data asta, adică mai scurt, mai cuprinzător.

Mulțumim frumos.

O să-mi permit să citesc și eu o declarație politică.

Alexandru Pereș

#28019

Titlul declarației mele este „«Starea de bine» a angajatului – factor esențial de progres economic”.

Potrivit unui studiu realizat de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă:

„Riscurile psihosociale sunt generate de conceperea, organizarea și gestionarea precară a activității, precum și de un context social necorespunzător la locul de muncă și pot avea efecte negative pe plan psihologic, fizic sau social, precum stresul la locul de muncă, epuizarea sau depresia. Printre condițiile de lucru care determină riscuri psihosociale se numără:

– volumul excesiv de muncă;

- cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul

- pe care îl are de îndeplinit lucrătorul;

– lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectează lucrătorul și lipsa de influență asupra modului de desfășurare a activității;

- schimbările organizatorice gestionate necorespunzător,

- nesiguranța locului de muncă;

- comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea

- conducerii sau a colegilor;

– hărțuirea psihologică și sexuală, violența din partea terților.

Aproximativ jumătate din lucrătorii europeni consideră că stresul este un factor uzual la locul de muncă și că reprezintă cauza a aproape jumătate din totalul zilelor de lucru pierdute. Ca și alte aspecte care afectează sănătatea psihică, stresul este deseori înțeles greșit sau stigmatizat. Cu toate acestea, atunci când sunt privite la nivel organizațional, și nu ca problemă individuală, riscurile psihosociale și stresul pot fi gestionate în aceeași măsură ca orice alt risc pentru sănătatea și securitatea în muncă.”

## Stimați colegi,

Iată de ce economia modernă nu ar trebui să însemne numai tehnologie și globalizarea piețelor, productivitate sporită, creativitate, investiții, infrastructură de transport și logistică informațională, ci și gândirea în parametri noi a utilizării forței de muncă.

A apărut o autentică cultură a confortului la locul de muncă, limitat nu doar la ergonomie. Confortul – mental, fizic și emoțional – determină angajații să se simtă mai siguri și mai implicați, deci să devină mai productivi. Mai ales companiile private, dar și unele state au înțeles, în urma unor studii științifice relevante, că așa-numita „stare de bine” a salariaților reprezintă un factor esențial de progres economic.

Alexandru Pereș

#33621

Mai așteptăm, dacă sosesc..., cum sosesc colegii, o să le dăm cuvântul pentru a-și prezenta declarațiile politice.

## DUPĂ PAUZĂ

Alexandru Pereș

#33753

Domnule senator Bodog, aveți declarație politică, da? Bine. Vă rog, atunci, să poftiți la microfon.

Domnul senator Bodog Florian Dorel, din partea Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul.

Florian Dorel Bodog

#33979

## Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ministrul tehnocrat al sănătății dezinformează în legătură cu activitatea Comisiei pentru sănătate publică a Senatului”.

Stimați colegi,

În declarația mea de astăzi aș dori să iau o poziție și să demontez dezinformarea ministrului sănătății, domnul Vlad Voiculescu, privind poziția Comisiei pentru sănătate publică a Senatului în problema Legii antifumat.

În cadrul conferinței „2035 – Prima generație fără tutun a României”, desfășurată săptămâna trecută la Palatul Cotroceni, domnul ministru Voiculescu a făcut o acuzație extrem de gravă la adresa Comisiei pentru sănătate publică a Senatului, comisie al cărei secretar sunt. Domnia Sa, în totală necunoștință de cauză, a afirmat că această comisie a aprobat amendamente care, „practic, permit să se fumeze în orice spațiu închis”, ceea ce este un „atentat la sănătatea tuturor cetățenilor”.

Dacă domnul ministru s-ar fi informat corect și ar fi urmărit cu atenție procesul legislativ, ar fi observat că amendamentele la care face referire privind legea L153/2016 nu au fost inițiate de Comisia pentru sănătate publică a Senatului, ci de Comisia economică, industrii și servicii. Ar mai fi putut observa că nu există un raport al Comisiei pentru sănătate publică, ci un raport comun al celor două comisii, adoptat cu votul majorității membrilor acestora.

Mai mult decât atât, în acest raport comun se precizează în mod explicit, în anexa nr. 3, că amendamentele în cauză „nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi admise, întrucât Comisia economică, industrii și servicii a votat pentru adoptarea lor cu 11 voturi pentru, iar Comisia pentru sănătate publică a votat împotriva lor cu 11 voturi împotrivă”. Printre aceste amendamente propuse de Comisia economică, industrii și servicii, dar respinse de către Comisia pentru sănătate publică s-a regăsit inclusiv cel care permitea fumătorilor „să se constituie în asociații sau cluburi de fumători, care pot amenaja spații speciale destinate exclusiv fumatului și activităților asociate fumatului”.

Alexandru Pereș

#38166

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Toma Ion, din partea senatorilor independenți.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Ion Toma

#38339

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică „Sistemul medical din România, un sistem mai bolnav decât pacienții săi”.

Dezbaterea publică din România este adesea acaparată de false subiecte, în vreme ce problemele fundamentale și prioritățile cetățenilor sunt ignorate ori trecute în plan secund. Tocmai de aceea, pentru a reuși rezolvarea acestora, este nevoie de un semnal de alarmă, care să readucă în discuție temele fundamentale, urmat de o colaborare a factorilor de decizie întru soluționarea rapidă a fiecărei urgențe.

Un exemplu foarte potrivit în care se impune o intervenție urgentă, cu măsuri concrete și eficiente, cu aplicare imediată, este situația sistemului medical din România. Amânate la infinit, deși cunoscute de toată lumea, problemele medicilor își găsesc o bună parte din rezolvare într-un singur cuvânt: finanțare. O finanțare promisă de orice guvern, dar prea puțin realizată.

În ciuda unui renume câștigat de-a lungul unor decenii de generații întregi de medici profesioniști, sistemul medical românesc pare că a ajuns astăzi pe marginea prăpastiei. Secătuite de fonduri și de resursa umană înalt calificată, spitalele din România au rămas captive în trecut, nefiind capabile să țină pasul cu tehnologiile moderne practicate în alte state europene, acolo unde investițiile asigură performanța și îi atrag ca un magnet pe profesioniști, cei mai mulți dintre aceștia fiind români.

În România trăim un paradox periculos: deși avem anual un număr important de absolvenți de medicină, care ne clasează pe locul trei la nivelul Uniunii Europene, numărul medicilor care profesează efectiv în România este foarte mic, plasându-ne pe penultimul loc în Uniune din acest punct de vedere.

De ce există și se perpetuează acest paradox? Pentru că medicii români, odată ce-și finalizează studiile și își desăvârșesc expertiza, aleg să profeseze în sistemele medicale ale altor state, care înțeleg importanța meseriei lor, remunerând-o corespunzător și oferindu-le condiții optime pentru a-și exercita meseria.

Nu este un secret pentru nimeni: una dintre cele mai grave probleme cu care sistemul medical românesc

Alexandru Pereș

#44429

Și noi vă mulțumim, domnule senator.

Așteptăm alți colegi care doresc să prezinte declarații politice.

## PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Alexandru Pereș

#44606

Dau cuvântul domnului senator Rogojan Mihai Ciprian, din partea Partidului Național Liberal, să-și prezinte declarația politică.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mihai Ciprian Rogojan

#44802

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Declarația politică se intitulează „Copiii de azi sunt viitorul de mâine”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Lunea aceasta a sunat clopoțelul pentru toți elevii României. Copiii de astăzi sunt viitorul nostru. Copiii sunt șansa noastră pentru o țară mai bună. Suntem o țară cu mult potențial, dar trebuie să le oferim celor mici condiții decente pentru a putea excela în domeniile pe care și le aleg.

Cu toții vrem ca viitorii reprezentanți ai societății să fie oameni de bine, demni de laudă, să ne facă cinste. Dacă am întreba boboceii din clasa zero ce vor să devină când vor fi mari, răspunsurile cele mai posibile vor fi: medici, profesori sau ingineri. Pentru asta este nevoie de mult studiu, așa că, dragii mei, citiți cât mai mult și învățați cât mai bine, să puteți deveni cineva, să ne mândriți, să deveniți mai buni ca noi. Arătați-ne că fiecare generație e mai bună decât cea anterioară! Arătați-ne că suntem o țară care poate mai mult!

Revin la dumneavoastră, stimați domni și stimate doamne senatori. Copiii au nevoie, pe lângă o școală cu condiții decente, manuale, profesori devotați, și de consiliere psihologică. Pentru ca un copil să crească și să devină un om sănătos din toate punctele de vedere, are nevoie de susținere, de sfaturi, de un om care să-l asculte și care să-l îndrepte pe calea cea bună. Copiii dezvoltă foarte ușor temeri, complexe, frustrări, uneori chiar fobii, iar consilierea psihologică devine foarte importantă.

Copiii au nevoie de oră de religie. Un profesor de religie poate învăța copilul să-și asculte conștiința, să nu se îndepărteze de calea cea bună și să țină mereu cont de aproapele lui, să facă fapte foarte bune.

Copiii trebuie implicați în acțiunile umanitare, caritabile, voluntariat și cluburi de dezbatere. Cu cât văd de mici ce înseamnă sărăcia, bătrânețea, boala și greutatea vieții cu atât își vor propune ca la maturitate să ajute și ei oameni năpăstuiți. Poate că este oarecum dur ca un copil să vadă niște bătrâni abandonați într-un azil, dar, având în mână

o punguliță cu de-ale gurii pentru bătrânii respectivi, el va simți ce frumos este să ajuți și să alini inima unui om încercat de soartă.

Alexandru Pereș

#47128

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Niță Mihai, Grupul parlamentar liberal-conservator.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mihai Niță

#47304

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația de astăzi a mea se numește „Cetățeni ai României, nu mai votați la întâmplare!”.

A început un nou an școlar. De data aceasta sub auspiciile promisiunilor tehnocrate. Plini de încredere și emoții, elevii s-au dus la școală, nerăbdători să găsească, în școlile curate și reamenajate, noile manuale frumos așezate pe bănci. Dar surprizele așteptate s-au dovedit a fi din nou simple iluzii. Copiii care încheiaseră anul trecut în școli de pe vremea lui Pazvante au regăsit aceleași localuri dărăpănate, cu grupuri sanitare improprii și insalubre, aceleași cărți ponosite rămase de la clasele mai mari. O sumedenie de școli funcționează în continuare, contrar legii, fără avize sanitare, fără avize de la ISU, care le-ar garanta siguranța în cazul unor eventuale cutremure sau incendii.

Este normal să ne întrebăm, din nou, dacă soluția unei guvernări tehnocrate a fost de vreun folos populației. În locul promisiunilor onorate se regăsesc aceleași scuze, motivate de lipsa banilor. Preocupările pentru investiții au fost înlocuite cu noi proiecte de restructurare a anului școlar și a programelor de învățământ, a căror utilitate practică nu s-a constatat în anii postdecembriști. Asistăm în continuare la o perpetuă brambureală.

Într-o atare situație, ne-ar mai putea consola doar consecvența neabătută a guvernelor perindate la putere, care n-au modernizat, prin droaia de ordonanțe, nici agricultura, nici sistemul de pensii, de sănătate, fiscal, penitenciar sau pe cel de asigurări. Cât despre investiții, sume uriașe de bani s-au cheltuit în mod păgubos pe proiecte fanteziste și studii de fezabilitate, finalizate prin... termene expirate. Unicul sistem care merge strună este cel falimentar.

Ne-am trezit brusc, ca dintr-un somn profund, observând că, statistic, nu avem o armată capabilă să riposteze la o ipotetică agresiune externă, că poliția, jandarmeria și spitalele n-au personal suficient, că se compromite agricultura din lipsa irigațiilor și a barajelor de protecție, că nu putem exporta bruma de grâu din cauza deficiențelor calitative, că nu găsim personal calificat pentru fabricile nou-înființate, că n-are cine stopa defrișările ilegale de păduri, că nu putem opri hemoragia de valută spre țări străine, că infrastructura transporturilor se află într-o stare jalnică, afectând turismul intern și internațional, într-o țară cu peisaje feerice și vestigii istorice, care se numește România, în care trăim la întâmplare și pe care nu suntem capabili s-o gospodărim. N-ar fi fost oportun, mai degrabă, să desemnăm un guvern de gospodari serioși, văzând că alternanța politicienilor cu tehnocrații nu ne-a adus starea de bine pe care acest popor mereu păcălit o merită cu prisosință?

Alexandru Pereș

#51458

Mulțumim, domnule senator. Sigur, o să ținem cont de sfaturile dumneavoastră.

Dacă dintre colegi cineva mai dorește să susțină declarația politică, suntem dispuși și liberi la microfon.

Alexandru Pereș

#51678

Și, ca întotdeauna, înainte să închidem această primă parte a ședinței noastre de astăzi, domnul senator Agrigoroaei.

Aveți cuvântul.

Ionel Agrigoroaei

#51846

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică cu titlul „IMM-urile – aurul economiei românești”.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

ai nevoie de 22 de autorizații ca să deschizi o simplă cafenea sau un an de zile ca să obții toate autorizațiile pentru construcția unui bloc.

Când vine vorba de marile concerne străine și nevoile lor, treburile se mișcă mult mai repede. Dacă un supermarket are nevoie de un sens giratoriu în apropiere, apelează la un consultant și autorizațiile vin imediat. Un întreprinzător local însă trebuie să se descurce cum poate cu armata de birocrați și cu sistemul încâlcit. Singura organizație care se ocupă îndeaproape de IMM-uri – și spun asta în ghilimele – este Fiscul. În rest, nicio instituție nu oferă nici cel mai mic ajutor.

Investițiile străine sunt importante și sunt o parte vitală a unei economii, însă adevărata plusvaloare vine din firmele mici și mijlocii. Aici este cel mai mare potențial de creativitate și dezvoltare. IMM-urile pot crește și se pot dezvolta mult mai rapid.

Spre exemplu, înființarea unui birou local a cărui sarcină să fie centralizarea și obținerea acestor autorizații ar fi un ajutor real.

Dacă nu vom da drumul IMM-urilor să se dezvolte liber, dacă le vom sugruma în continuare cu politica birocratică și cu presiunea Fiscului, economia românească va deveni una exclusiv dependentă de marile concerne străine, iar acest fapt va face din țara noastră una extrem de vulnerabilă. Vă mulțumesc.

Alexandru Pereș

#53360

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,

Dau citire listei senatorilor care au depus declarațiile politice și nu le-au susținut de la microfon:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Moga Nicolae, domnul senator Frătean Petru Alexandru, domnul senator Lazăr Sorin Constantin, doamna senator Silistru Doina, domnul senator Cadăr Leonard, domnul senator Rotaru Ion, domnul senator Bădălău Niculae, domnul senator Mohanu Nicolae, domnul senator Coste Marius;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Nicoară Marius Petre, domnul senator Oprea Dumitru, domnul senator Luchian Dragoș, domnul senator Igaș Traian Constantin, domnul senator Cristina Ioan, domnul senator Ghilea Gavrilă, domnul senator Tătaru Nelu;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna senator Biró Rozalia;

– și, din partea senatorilor independenți, Marian Valer. Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice și în scurt timp vom intra în ședința privind procesul legislativ.

## Stimați colegi,

Peste 2,5 milioane de români, mai mult de jumătatea celor care muncesc, sunt angajați de firmele mici și mijlocii din România. IMM-urile sunt inima unei economii sănătoase. Sunt afacerile locale deschise și conduse de cetățeni onorabili, în care se investește, pe lângă capital, și mult, foarte mult suflet. Sunt micile afaceri care dau de muncă, din care statul culege sute de milioane de euro prin taxe și impozite. Pentru că niciun IMM nu își va transfera profiturile în străinătate sau în paradisuri fiscale, cu investitori români.

Cu toate acestea, suntem pe penultimul loc în Europa la numărul de IMM-uri pe cap de locuitor. Avem doar 34, în timp ce media europeană este de 50. Suntem țara unde ca să-ți deschizi o afacere ai nevoie de 12.500 de dolari, față de 11.000 de dolari în Polonia, o economie unde salariul mediu însă este dublu față de cel al nostru. Suntem țara unde

Nicolae Moga

#55393

Declarația politică se intitulează „Stop umilirii elevilor cu «O masă caldă»!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Luni, 12 septembrie 2016, a avut loc deschiderea noului an școlar, 2016–2017.

Deși asistăm la o vară prelungită, cu soare și timp frumos, cu copii minunați, îmbrăcați în haine de sărbătoare, atmosfera începutului de an școlar mi s-a părut tristă. Prea multe școli neadaptate cerințelor de securitate a elevilor, manuale lipsă, personal didactic nemulțumit și multe alte neîmpliniri, care nu pot crea perspectivele unui proiect denumit „România educată”.

În prezent, asistăm stupefiați la declarațiile unei doamne, copreședinte liberal, care afirmă cu nonșalanță: „(...) mi se pare că toate realitățile trebuie spuse foarte clar: programul «Cornul și laptele» este un program care, de foarte multă vreme, trebuia să fie scos la pensie, eliminat de Executiv, pentru că era un program care înseamnă risipă de la bugetul public (...).”

Concluzia este că programul PSD a funcționat multă vreme, iar liberalii consideră că sprijinul acordat elevilor înseamnă „risipă de la bugetul public”!

Dar în ce constă marea umilință? Aceasta este exprimată clar în declarația copreședintei PNL: „«Masă la școală» cred că va face diferența în ceea ce privește abandonul școlar. Cred că mulți elevi vor alege să meargă la școală, în loc să renunțe la cursuri, chiar și pentru acest lucru.”

Oare frecvența la școală este reprezentată numai de foamea elevilor în concepția acestei doamne?

Totuși, mulți elevi apreciază „Cornul și laptele”. Cu ce se dorește a fi înlocuit, deși s-ar justifica mai bine termenul de „suplimentat”?

„Masă caldă” reprezintă un program-pilot aflat în faza de avizare interministerială pentru acordarea unei mese calde pentru elevi și preșcolari și se va desfășura în 50 de unități de învățământ, urmând să fie aproximativ 30.000 de beneficiari.

Datele statistice pentru acest an școlar prevăd: pentru educația timpurie – 665.000 de locuri, pentru învățământul primar – 925.000 de locuri și pentru învățământul gimnazial – 810.000 de locuri.

Petru Alexandru Frătean

#58382

Declarația politică este intitulată „13 septembrie – pentru toți cei care își riscă zilnic viața pentru a salva o alta!”.

Pe data de 13 septembrie sărbătorim Ziua pompierilor din România, iar anul acesta se împlinesc 168 de ani de când pompierii militari și civili își omagiază eroii din Dealul Spirii care, prin actul lor de mare curaj, au apărat, cu prețul vieții, aspirațiile de libertate și demnitate promovate de Revoluția Română de la 1848. Totodată, 13 septembrie este un moment de comemorare a tuturor pompierilor care, de-a lungul timpului, s-au sacrificat la datorie, dar și un moment de sărbătoare pentru toți cei care, zi de zi, își fac meseria cu profesionalism și dăruire.

Pompierii au intrat de-a lungul istoriei în luptă deschisă pentru idealul de emancipare națională, iar astăzi ei sunt prima noastră linie de apărare în fața oricăror nenorociri. Pompierii români, astăzi constituiți în servicii profesioniste pentru situații de urgență, intervin la o gamă variată de evenimente, de la stingerea incendiilor și prim ajutor în accidente de oricare, la inundații sau alte catastrofe naturale.

Meseria lor este pe cât de nobilă pe atât de dificilă, este o meserie care cere sacrificiu și devotament în lupta cu neprevăzutul. Pompierii sunt eroii din mijlocul nostru, cei care, mai presus de orice, prin curaj, dedicare, bărbăție și sacrificiu până la jertfă, își pun viața în pericol pentru a o apăra pe cea a semenilor.

Pentru efortul continuu și implicarea deosebită, disciplina, pasiunea și devotamentul demonstrate, pompierii merită pe deplin respectul și prețuirea noastră. Iar în mod special vreau să-i felicit pe cei de la ISU Mureș, pentru întreaga activitate și pentru faptul că sunt campioni naționali pentru a treia oară, echipa de descarcerare a unității obținând pentru a treia oară în ultimii cinci ani locul I la proba descarcerare din autovehicule la Competiția Națională de Descarcerare și Acordare a Primului Ajutor Calificat.

La acest moment aniversar le adresez tuturor pompierilor felicitări, urări de sănătate, putere de muncă și succes în îndeplinirea misiunilor.

La mulți ani pompierilor români!

Sorin Constantin Lazăr

#60564

Declarația politică se intitulează „PSD-ul răspunde nevoilor oamenilor”.

Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

După cum bine știm, social-democrația reprezintă doctrina politică privind organizarea și conducerea democratică a societății, având la bază principiile egalității și dreptății sociale, ale promovării intereselor producătorilor de valori materiale și spirituale, ale protecției sociale a categoriilor de cetățeni defavorizați, prin limitarea puterii claselor sociale avute, îndeosebi a monopolurilor.

Având în vedere contextul politic intern agitat, perioada preelectorală, dar și absența profesionalismului guvernanților, lipsa strategiilor pe termen lung, dar și a planurilor de acțiuni pe domenii-cheie ale societății, se simte nevoia unei schimbări. Mă refer la schimbări semnificative în ceea ce privește cadrul de funcționare a Executivului, așteptările din partea politicului și cetățenilor, dar și în ceea ce privește atribuțiile și responsabilitățile fiecăruia. Tocmai de aceea, solidaritatea și participarea socială reprezintă condițiile de bază ale promovării și dezvoltării economiei sociale.

Ignorarea necesității unei perspective strategice, lipsa unor preocupări consistente referitoare la pregătirea managerială și politică a responsabililor din Executiv și-au pus și tind să își pună încă amprenta asupra unor instituții administrative vitale pentru evoluție.

PSD-ul, monitorizând cu atenție toată activitatea Executivului, deja este pregătit să răspundă nevoilor cetățenilor. Este o voce pentru electorat, o voce integră, cu principii, transparentă într-o democrație. PSD-ul, ca parte integrantă a modelului european de societate, are puterea de a schimba lucrurile în interesul cetățenilor, astfel încât ei să se bucure de o economie înfloritoare, un mediu sănătos, o societate civilă puternică. Anul 2017 trebuie să fie anul reformării actualei clase politice și reînnoirii ei cu o nouă clasă, în care putem considera prefigurarea unor lideri politici noi, de un alt fel de cultură, de o cultură poate europeană. Este clar că avem nevoie de oameni care să contribuie la dezvoltarea sistemului de organizare, care să asigure perioade de stabilitate.

Leonard Cadăr

#63161

Declarația politică este intitulată „Transportul nu trebuie să devină un lux”.

Peste câteva zile se anunță unul dintre cele mai mari proteste ale transportatorilor din România în legătură cu scumpirea exagerată a prețurilor la RCA. Aceștia au fost aduși aproape la faliment după ce tarifele de primă pentru transportul comercial de marfă și persoane s-au majorat cu peste 300% față de anul precedent și cu peste 500% față de anul 2014. Astfel, o poliță RCA pentru un autotractor – clasa B0 a ajuns în acest moment la prețul de 22.000 de lei pe an, față de 4.000 de lei în 2014, ceea ce este exagerat de mult.

Ε timpul ca acest guvern tehnocrat să-și dovedească înțelepciunea și să ia o decizie cât mai urgentă, pentru că un protest al transportatorilor de proporții va paraliza România pentru multe ore, cu consecințe economice consistente. Transportatorii deja au înaintat două soluții către premier: să facă uz de Legea nr. 21/1996, art. 4, privind intervenția Guvernului în împrejurări excepționale (întreaga industrie de transport din România trece printr-o astfel de perioadă cu totul excepțională și dramatică, de prăbușire, din cauza creșterii nejustificate a costurilor poliței RCA) sau proiectul de lege a RCA, aflat în dezbatere la Parlament, să fie adoptat prin ordonanță de urgență, pentru a intra imediat în aplicare.

Evident, Guvernul poate veni cu alte soluții, atât timp cât acest conflict se stinge. Să nu neglijăm faptul că un protest de proporții al transportatorilor nu numai că aduce pagube economice, dar poate aduce pierderi de vieți omenești, Doamne ferește! Știm cu toții de incendiul care a izbucnit la REMAT Berceni, unde autospecialele pompierilor au ajuns târziu din cauza protestului, dar ce s-ar întâmpla dacă ar întârzia o ambulanță?

La masa împăcării trebuie să se așeze și asigurătorii, pentru că sunt și ei destul de vinovați. Consiliul Concurenței investighează de doi ani piața asigurărilor din România împotriva unor practici neconcurențiale, practici care au fost dovedite în raportul Milliman, întocmit la cererea ASF și trimis către Parlament. Nu am văzut niciodată o implicare activă a lor în societatea civilă sau în activitatea Guvernului pentru îmbunătățirea traficului rutier. Dacă tot se plâng că sunt multe accidente și despăgubiri mari, poate ar fi trebuit să se implice în pregătirea conducătorilor auto, în impulsionarea Guvernului să facă mai repede o infrastructură rutieră europeană, în verificarea inspectorilor săi care cu ușurință declară daună totală, deși nu este cazul. Iar exemplele pot continua.

Ion Rotaru

#66464

Declarația politică se intitulează „Fenomenul polarizării în școala românească”.

## Stimați colegi,

În ultimii ani, în școala românească s-a conturat tot mai mult, ca și în societatea românească, un fenomen de polarizare. Avem elevi de care suntem mândri fiindcă și-au făcut un obicei din a obține performanțe și avem elevi care ne pun în față o altă latură a realității din școala românească, una mult mai întunecată.

Așadar, avem de o parte elevii cu rezultate excelente la învățătură, elevi îndrăgostiți de școală, care iau numai note mari, nu întâmpină nicio problemă în a promova examenele, participă la concursuri și olimpiade atât în țară, cât și în străinătate, obținând rezultate notabile. Acești elevi sunt pregătiți în general de dascăli foarte buni, cu o vastă experiență în învățământ, foarte respectați și recunoscuți pentru meritele lor.

De cealaltă parte avem o categorie destul de numeroasă și în creștere, din păcate, categoria elevilor care abandonează școala sau de-abia reușesc să se mențină pe linia de plutire. Aici cauzele sunt mai multe: sărăcia este principala dintre ele, urmată de mentalitatea părinților și, în unele cazuri, și a elevilor cum că școala ar fi inutilă sau cel puțin nu foarte importantă. Această mentalitate are la rândul ei cauze. Imaginea sistemului de învățământ este una mai degrabă negativă. Lucrurile rele, precum slaba pregătire a unor cadre didactice, nemulțumiri în ceea ce privește programa școlară, violența în școli, sunt constant expuse în presă, ajungându-se la generalizare și la conturarea unei imagini negative a școlii și, prin urmare, la pierderea încrederii în importanța acestei instituții și a educației în general. La acestea se adaugă și promovarea nonvalorilor ca modele de reușită în viață, nu atât pe plan personal sau profesional, cât pe plan financiar, suficient cât să influențeze mințile tinere, pentru că, într-o societate dominată de materialism și de puterea banului, această reușită devine cea mai importantă, indiferent de metodele prin care se ajunge la ea.

Revenind la împărțirea elevilor, între aceste două categorii aflate la poluri opuse avem acea pătură de mijloc destul de rarefiată a elevilor de nivel mediu, acei elevi care nu excelează, însă reușesc să obțină rezultate satisfăcătoare la toate materiile de studiu. Dacă cu mai mulți ani în urmă această categorie era dominantă numeric, acum ea este din ce în ce mai slab reprezentată.

Niculae Bădălău

#72433

Declarația politică este intitulată „Haosul din piața asigurărilor”.

Piața asigurărilor este caracterizată mai degrabă de haos decât de ordine. Acest haos riscă să iasă din piață și

să se instaleze în societate, întrucât transportatorii au amenințat că vor bloca drumurile publice pentru creșterea mare, aproape inexplicabilă, a polițelor RCA pentru transportatori.

Iar instituția care trebuie să asigure stabilitatea acestei piețe și să o reglementeze pare că nu-și face datoria. Mai mult, este acuzată de transportatorii români că face jocurile marilor corporații, care au impus tarife nejustificate, netransparente și împovărătoare acestora. Ridicarea prețului RCA la un nivel inexplicabil economic seamănă mai degrabă cu o înțelegere între aceste companii. Astfel, în locul unui echilibru pe piața asigurărilor, avem un dezechilibru, care ar putea fi descris printr-o vorbă românească, „politica pumnului în gură”. Adică marii asigurători nu fac decât să-și impună propriile interese economice, în detrimentul transportatorilor, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) se face că aude, dar că nu prea înțelege nemulțumirea acestora.

Când evaluăm activitatea unei instituții, este, uneori, suficient să ne uităm pe misiunea și obiectivele care îi sunt conferite prin lege. Actualul scandal nu face decât să decredibilizeze și ASF-ul, și piața asigurărilor, în ciuda faptului că unul dintre obiectivele instituției supraveghetoare este chiar promovarea încrederii în aceste piețe. Or, în această situație nu putem discuta despre nicio încredere, ci, mai mult, de o lipsă a ei, care oricum plana asupra acestui sector odată cu declanșarea falimentului a două societăți mari de asigurare: Astra și Carpatica.

Prin urmare, ASF a ajuns parcă să tolereze dezechilibrele de pe piață, în loc să o echilibreze în funcție de toate interesele, dar mai ales de cele ale clienților firmelor de asigurare, cetățeni sau companii, ale căror interese este obligată, ca instituție publică, să le apere.

Și ajungem la un alt obiectiv al autorității, care este legat chiar de promovarea activității de asigurare și apărarea drepturilor asiguraților. Astfel, de foarte multe ori, drepturile asiguraților sunt încălcate de către firmele de asigurare, prin întârzieri ale plății sau decontări doar parțiale ale daunelor. Unele asociații au acuzat firmele de asigurare că impun service-urilor înlocuirea unor piese cu unele de calitate îndoielnică, mai ieftine, doar pentru a avea acestea un cost mai scăzut. Or, așa ceva este inacceptabil și extrem de periculos pentru integritatea fizică a clienților. Este chiar un risc.

Marius Coste

#77247

Declarația politică este intitulată „Nimic nou pentru alegerile generale din 2016? Ba da, desființarea MCV!”.

- Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

- Nimic nou la orizont pentru următoarele alegeri generale? Ba da, desființarea MCV!

Nicăieri în politica lumii nu cred că funcționează mai bine ca în România tehnica de înlăturare a rivalilor prin discreditare și defăimare publică, căci numărul supraveghetorilor noștri și al băgătorilor de seamă depășește până și închipuirea democraților apuseni.

Se înțelege, abia acum, de ce partidele și alianțele noastre stau departe de ideologii și programe politice, iar supraveghetorii noștri știu că să poți reuși în alegeri pe baza acestora e nevoie de timp, de eforturi și putere de convingere.

Ce se monitorizează? Sărăcia? Construcția de autostrăzi? Nu! Doar veriga slabă a sistemului: parlamentarul și imunitatea lui.

Răspunderea, imunitatea parlamentară urmărește, pe de o parte, protejarea intereselor politicianului, iar, de cealaltă parte, are valoare profilactică, stimulând inițiativa politicianului în interesul alegătorului, evitând cazurile de urmărire pentru declarațiile politice.

Atunci când incriminările sunt lipsite de caracter judicios, sunt frivole sau răutăcioase, cu nedisimulatul scop de defăimare a parlamentarului, se poate restrânge până la anularea libertății de acțiune a acestuia.

Un parlamentar timorat, îngrozit de răspunderea politică va aborda cele mai puțin riscante procedee, care, adesea, sunt și cele mai puțin utile.

Se poate întâmpla, din dorința de a nu fi ferm, să te transformi într-un parlamentar cumsecade, care nu riscă, nu greșește, dar și ajută puțin.

Obsesia răspunderii determină inhibiție profesională, care duce la neacceptarea riscurilor utile poporului.

Atare situații de abstenționism duc la eludarea inițiativelor legislative stringente și la degradarea relației parlamentar–alegător, prin fuga de răspundere, sau la aruncarea răspunderii asupra unui guvern.

Pot considera responsabilitatea profesională a parlamentarului ca o parte a personalității, ca o luare de atitudine prin care el își realizează imaginea morală.

Marius Petre Nicoară

#81437

Declarația politică se intitulează „Patriotismul – temă de campanie electorală”.

## Domnule președinte,

Stimați colegi senatori,

În general, în preajma campaniilor electorale unii politicieni, în goana lor acerbă de a „aduna” voturi și de a apela la valorile naționale, se dau drept mari patrioți, mari apărători ai trecutului istoric și ai „interesului” național... Asta doar până la alegeri. După ziua votului redevin cosmopoliți și oameni ai interesului personal.

Am dorit prin această scurtă intervenție în Senatul României să transmit un mesaj tuturor colegilor care vor să se folosească în campaniile lor de sintagma „patriotism” sau de „buni români”, mai precis să o facă cu maximă moderație.

Când am cerut acest lucru am avut în vedere un citat cu tâlc din marele om politic care a influențat viața politică din ultimii 25 de ani, domnul Corneliu Coposu, care ne arată cum definea el patriotismul său față de țară și națiunea română: „Patriotismul este o dragoste discretă pentru țară, o disponibilitate de a-ți da oricând viața pentru ea și de a nu mărturisi acest sentiment. Găsesc că afișarea patriotismului este indecentă.” ## Frumos și unic în același timp!

Mă întreb și vă întreb: oare câți dintre noi, parlamentarii, înțelegem cu adevărat să afișăm și să ne demonstrăm patriotismul după modelul lui Corneliu Coposu?

Mai multe nu sunt de spus...

Vă mulțumesc.

Dumitru Oprea

#82857

Declarația politică este intitulată „Măsurile fiscale sunt prea importante pentru stabilitatea economică pentru a fi subiect de zvonuri în presă”.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor colegi,

## Stimați invitați,

În ultima perioadă se discută tot mai aprins pe tema modificării Codului fiscal. Măsurile de relaxare fiscală sunt decizii ce pot avea un impact considerabil asupra economiei țării. Scăderea taxelor este o măsură dorită de fiecare cetățean, însă Guvernul trebuie să aibă în vedere dacă o astfel de hotărâre este sustenabilă pe termen lung. Mai mult, înainte de a lua o decizie de modificare a Codului fiscal, efectele produse trebuie atent analizate și verificate asupra tuturor categoriilor de contribuabili, astfel încât să nu se ajungă în situația ca impactul să fie invers celui dorit, ca în cazul recentelor ordonanțe privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

De aceea, orice tentație populistă se impune a fi stopată, cu atât mai mult cu cât este perioadă electorală, investițiile publice din acest an au fost la cel mai mic nivel, iar perspectiva atragerii de fonduri europene este destul de pesimistă.

Scutirea la plata impozitelor și contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale doar pentru anumite categorii de persoane, deja favorizate prin pensii speciale sau alte forme de indemnizații, este o măsură populistă, care dezechilibrează bugetul de stat, adâncind și mai mult decalajul dintre veniturile diferitelor categorii de persoane.

Pe de altă parte, chiar dacă s-ar decide măsurile de relaxare fiscală vehiculate, acoperirea deficitului ar presupune din partea Guvernului, așa cum, de altfel, a devenit aproape previzibil, majorarea altor taxe și impozite, cu efecte negative asupra sectoarelor productive și investițiilor private în economie.

În aceste condiții, considerăm că toți decidenții, de la Guvern și până la reprezentanții partidelor politice în Parlament, trebuie să adopte un comportament rațional în această perioadă, astfel încât bugetul țării pentru următorii ani să nu fie grevat de presiunile sau propunerile din această toamnă electorală. În același timp, Executivul trebuie să își asume public eventualele decizii privind modificările fiscale și să renunțe la modul de lucru al guvernării anterioare, când orice zvon privind măsurile nepopulare era dezmințit, pentru ca, după câteva zile, să fie aprobate prin ordonanțe de urgență. Suntem o națiune destul de matură democratic pentru a nu mai asista la manipulări privind actul guvernamental.

Dragoș Luchian

#85441

Declarația politică se intitulează „Încă o dramă este necesară pentru schimbarea Codului rutier!”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Pregătirile pentru începerea anului școlar au fost umbrite în municipiul Bacău de drama unui accident care demonstrează încă o dată necesitatea schimbării Codului rutier, prin introducerea unor prevederi mai drastice de sancționare în trafic a participanților la circulația rutieră.

Mai precis, este vorba despre un eveniment petrecut la sfârșitul săptămânii trecute, când o tânără băcăuancă de 36 de ani se deplasa cu fetița de mână când a fost spulberată de pe trotuar de un autoturism scăpat de sub control, pe Calea Mărășești, în dreptul Policlinicii de Copii. La volan era un șofer de 59 de ani, cu o alcoolemie de 1,70 g/mie în sânge, individul fiind arestat preventiv pentru ucidere din culpa. Fetița victimei a scăpat fără nicio leziune, însă totul s-a petrecut sub ochii ei și cu greu va putea trece peste această traumă.

Duminică, pe 11.09.2016, în jurul amiezii, în Piața Tricolorului a avut loc un marș al tăcerii, de unde s-a plecat spre locul tragediei. Alături de cele câteva zeci de persoane participante a fost și soțul victimei, rămas acum să-și ducă singur fetița la școală.

Este al doilea eveniment de acest gen organizat în ultima perioadă, iar scopul a fost același: de a trage un semnal de alarmă autorităților, pentru a lua măsuri ca astfel de nenorociri să nu se mai întâmple.

## Stimați colegi,

Am dorit să menționez această dramă pentru a atrage atenția acum, în perioadă de precampanie pentru alegerile parlamentare, la anumite urgențe, necesități (cum vreți să le spuneți) zilnice, din cotidianul de zi cu zi. Mă refer aici la mentalitatea participanților la trafic și în special la regulile care nu se aplică sau prevederile care nu sunt menționate în actualul Cod rutier.

În acest sens, pornind de la tragediile care se întâmplă zilnic în orașele pe care le reprezentăm în Parlamentul României, consider că este cazul să ne asumăm câteva modificări esențiale și drastice ale Codului rutier.

Cu riscul să supăr colegii politicieni, indiferent de culoarea politică, eu, ca senator de Bacău, îmi asum obligativitatea ca în prima sesiune parlamentară a noului Legislativ să fac toate demersurile legislative (propunere de act normativ de modificare a Codului rutier, amendamente la ordonanțe ale Guvernului cu privire la acest cod), precum și presiunile politice ca până în vara anului 2017 să avem un nou Cod rutier, prin care să fie prevenite și sancționate dur orice abateri de la prevenirea unor accidente de genul celui întâmplat cel mai recent în Bacău. De exemplu, conducătorul auto care este prins consumând băuturi alcoolice dincolo de orice limită legală și de bun-simț să fie pedepsit penal, își va pierde permisul de conducere, iar mașina condusă va fi confiscată.

Traian Constantin Igaș

#88505

Declarația politică este intitulată „Educația, o prioritate pentru Partidul Național Liberal”.

## Stimați colegi,

Un citat cunoscut definește educația ca fiind puterea de a gândi clar, puterea de a acționa bine în munca lumii și puterea de a aprecia viața. Educația este piatra de temelie a copiilor noștri, a generațiilor care vor prelua frâiele societății la un moment dat. Prosperitatea unei țări este strâns legată de sistemul educațional.

## Stimați colegi,

Luna septembrie marchează începutul unui nou an școlar, moment de reflecție și împlinire pentru fiecare dintre noi, atunci când ne uităm la familiile noastre.

Ca persoană publică, cu o responsabilitate asumată în treburile societății prin prisma funcției deținute, privesc cu mâhnire la un sistem educațional marcat de aceleași probleme an de an, ineficient și incapabil să se reformeze. Rapoartele cu privire la problemele cu care se confruntă sistemul educațional românesc evidențiază un sistem nerelevant în raport cu economia și societatea viitorului.

Este de datoria noastră a susține reforme pragmatice, nu doar declarative! Iar Partidul Național Liberal a susținut și a reușit să promoveze o serie de demersuri care vin în ajutorul beneficiarilor din sistemul public de învățământ!

## Stimați colegi,

PNL a reușit să impună în ultimele luni o serie de priorități Guvernului Cioloș, iar rezultatele încep să apară.

PNL a inițiat o propunere legislativă prin care se vizează oferirea de stimulente pentru ca agenții economici să transforme practica elevilor și studenților într-o pârghie reală de formare profesională a noilor angajați. Învățământul profesional este pentru PNL parte a obiectivelor sale de reformare a sistemului de învățământ. Promovarea acestui tip de învățământ a venit ca răspuns la cererea pieței de muncă. PNL susține învățământul dual și dezvoltarea sa începând cu anul școlar 2016–2017. Învățământul tehnic trebuie revitalizat și consolidat ca o componentă importantă a educației din România. Dezvoltarea economică a țării depinde enorm de profesioniști și oameni capabili să facă diferența în industriile manufacturiere.

Ioan Cristina

#92001

Declarația politică se intitulează „Gara Curtici – o emblemă, ajunsă o ruină, la intrarea în țară”.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am considerat că este cazul să iau act, analizând un articol din presa arădeană despre soarta unui simbol cultural și economic al vestului României. Gara Curtici este poarta feroviară de la granița de vest, care are soarta unei ruine istorice, fiind ocolită de investițiile de pe Coridorul IV paneuropean.

Orașul Curtici are una dintre cele mai vechi gări din România. Primul tren a ajuns aici în 25 octombrie 1858. Clădirea actuală a fost construită în 1921, iar de atunci nu a mai beneficiat de consolidări și reparații necesare. Imobilul, un simbol arhitectonic, este prima gară de la intrarea în țară cu trenul. Cu un aspect care amintește de clădirile din nordul Italiei sau Austria, lasă o impresie urâtă vizitatorilor, mai ales turiștilor atrași de arhitectura frumoasă, dar pe care și-au pus amprenta timpul și neglijența autorităților centrale.

Investiția în reabilitarea căii ferate de pe Coridorul IV paneuropean a inclus refacerea peroanelor din Curtici, acestea fiind ridicate la nivelul vagoanelor. Culmea e că au fost modernizate toate peroanele, cu excepția celui mai important: linia 1. Peronul neglijat este cel pe care ajung cele mai multe trenuri, inclusiv faimosul Orient Express, care realizează legătura dintre Paris și Constantinopol (Istanbul). Nu e de mirare că pasagerii (unii chiar potențiali investitori străini, care practică turism de business) nu se înghesuie să coboare din tren când ajung în țară. Dincolo de ruine nu-i așteaptă nici măcar un magazin, din care să poți cumpăra vreun suvenir sau o gustare.

Gara Arad este printre puținele din țară care a beneficiat de modernizări. În cadrul unui proiect cu finanțare europeană, respectivul imobil a beneficiat de investiții de 334 de milioane de lei și este considerat unul dintre cele mai frumoase din Europa de Est. Stația CFR a fost reabilitată în cadrul proiectului care a vizat infrastructura feroviară de pe tronsonul frontieră (Curtici)–Arad–Km 614, în lungime de 41 de kilometri, costurile fiind de 1,38 de miliarde de lei, din care aproximativ 700 de milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile. Din păcate, celelalte gări de pe traseu au fost neglijate, iar majoritatea au devenit ruine, cum este cazul Gării Curtici.

Găvrilă Ghilea

#94813

Declarația politică este intitulată „Cine pune în pericol securitatea alimentară a românilor?”.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Interesul din ce în ce mai crescut al investitorilor din Uniunea Europeană, dar și din afara acesteia pentru achiziționarea unor importante suprafețe agricole în noile state membre, în special cele din Europa de Est, este scos în evidență de rezultatele unui studiu realizat anul trecut de către prestigioasa organizație Transnational Institute, la solicitarea Comisiei de agricultură din cadrul Comisiei Europene.

În concluziile aceluiași raport, sociologii consideră chiar „alarmantă” concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole, identificând drept „destinații fierbinți” ale investitorilor funciari state ca România, Bulgaria, Ungaria și Polonia.

Surprinzător însă, documentul citat reține și faptul că autoritățile statului român nu dețin – și deci nu furnizează! – informații despre volumul suprafețelor de teren agricol achiziționate de cetățeni străini după 1 ianuarie 2014, data la care aceste tranzacții au devenit legal operaționale, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței acestora.

Dacă astfel se prezintă situația la nivel instituțional, cuantificarea suprafețelor de teren agricol tranzacționate după liberalizarea pieței funciare este mai mult decât necesară, chiar și în cazul operațiunilor de vânzarecumpărare încheiate între cetățeni români, dar cu atât mai mult în cel al achizițiilor efectuate de investitori persoane fizice străine.

În aceste condiții, valorificând informații obținute prin terțe surse, Transnational Institute estimează vânzarea a circa 40% din suprafețele agricole ale României, respectiv peste 5 milioane de hectare, către investitori străini, aproape 30% dintre acestea intrând în proprietatea unor cetățeni ai unor state UE, respectiv alte 10% fiind achiziționate de cetățeni din afara Uniunii Europene.

Până la proba contrarie, pe care am solicitat-o deja reprezentanților autorităților, respectiv ministrului agriculturii, directorului general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și președintelui Agenției Domeniilor Statului, datele studiului realizat de Transnational Institute pot fi reținute ca ipoteze de lucru.

Nelu Tătaru

#97778

Declarația politică se intitulează „Încet, dar sigur, se întâmplă lucruri bune pentru școala românească”.

Diploma de bacalaureat, care ar trebui să fie o șansă la o carieră și o viață decentă, este o piedică pentru mulți elevi.

Abandonul școlar, de cele mai multe ori din cauze financiare, întregește un tablou nu foarte optimist al educației naționale. Totuși, aceasta ar fi doar o jumătate de adevăr, întrucât avem elevi care au performanțe remarcabile la concursuri internaționale și olimpici care câștigă competiții de prestigiu. Cu toate acestea, așa cum spunea și Mircea Dumitru, ministrul educației, școala românească este încă departe de cea pe care o merită copiii. Sunt mai multe probleme structurale care trebuie rezolvate pentru a avea o școală modernă, care să răspundă nevoilor societății actuale și care să ofere șanse egale la educație tuturor categoriilor de elevi.

Lista cu probleme de rezolvat este lungă și toate sunt importante, dar de undeva trebuie început. În aproximativ o lună va fi organizat un concurs public național pentru ocuparea funcțiilor de director de școală. Deși numirea directorilor ar trebui să se facă exclusiv pe competențele și integritatea persoanelor respective, de opt ani nu au mai fost organizate concursuri pentru funcțiile de director. Aparent, în unele județe, numirea directorilor era de fapt o detașare, pe alte criterii decât cele legale. Astfel de practici au blocat accesul în funcție al unor persoane cu adevărat competente, dar probabil fără influență sau sprijin extern și, în final, au afectat profund școala.

Educația nu ar trebui să aibă culoare politică și, atunci când este vorba despre viitorul copiilor noștri și al țării noastre, trebuie să lucrăm împreună și să sprijinim proiectele bune. Partidul Național Liberal a avut în Cabinetul Cioloș un partener în ceea ce privește educația. Drept dovadă, ultimele luni au adus o serie de schimbări pozitive în învățământul românesc: facilități pentru cadrele didactice, decontarea integrală a transportului pentru elevi, modificarea legislației privind etica în mediul academic. Programul PNL „Masă la școală” este acum pilot, în 22 de școli, dar în anul școlar 2017–2018 va fi implementat la nivel național; învățământul profesional dual, parte a obiectivelor PNL de reformare a sistemului de învățământ, a revenit în atenția Executivului. O preocupare constantă a Partidului Național Liberal a fost promovarea acestui tip de învățământ, ca răspuns la cererea pieței de muncă, și în acest sens am colaborat cu Executivul pentru îmbunătățirea legislației privind acordarea burselor și facilităților fiscale antreprenorilor care sprijină orice formă de educație sau cercetare. Totodată, legea susținută de PNL privind recuperarea nediscriminatorie a creșterilor salariale restante este în vigoare și primește finanțare.

Biró Rozalia Ibolya

#100903

Declarația politică este intitulată „Sprijinul statului pentru familiile cu mai mulți copii”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Structura și profilul populației s-au schimbat considerabil, dacă luăm în calcul indicatorii de fertilitate mai scăzuți; schimbările din tiparele de formare a familiei; dorința de a avea o mai mare independență personală; schimbările la nivel de responsabilități ale bărbatului și ale femeii; nivelurile mai ridicate de migrație; mobilitatea geografică mai mare și creșterea speranței de viață.

Aceste schimbări demografice au dus la schimbarea caracteristicilor familiilor și au generat: o scădere a dimensiunii medii a gospodăriilor, forme diferite de conviețuire (uniuni consensuale sau parteneriate înregistrate) și un număr record de persoane care trăiesc singure. În consecință, există diferențe considerabile între modul în care trăim în prezent și cel în care se trăia în urmă cu 50 de ani și se pare că în deceniile viitoare vor continua să se producă modificări importante, întrucât, de exemplu, nivelul de îmbătrânire a populației UE crește în mod progresiv.

Se poate spune, după Berge, că „armonia generală a familiei influențează armonia fiecăreia dintre părți”. Familia este un grup formal, însă acesta este și reglementat prin legi și alte acte normative.

Am studiat legislația în ceea ce privește sprijinul statului pentru familiile cu mai mulți copii. M-am gândit că în această perioadă, când copiii încep școala, statul ar trebui să suplimenteze ori alocațiile copiilor, ori veniturile părinților, că doar dreptul la educație este garantat de Legea fundamentală și de convenții internaționale.

Codul fiscal, la momentul actual, acordă deduceri personale pentru un singur părinte doar pentru cinci persoane în întreținere. Există programele „Școală după școală”, „Toți la școală, toți în clasa I”, „Cornul și laptele” și „A doua șansă”. Mai avem Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, care stabilește cuantumul de 84 de lei pentru copiii de la 2 la 18 ani și 200 de lei pentru cei de 0–2 ani. Mai avem alte acte normative care vin în sprijinul familiilor monoparentale și Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Aceste ajutoare sau indemnizații, indiferent cum sunt numite, nu ajung nici pentru traiul de zi cu zi. Ce să mai vorbim despre caiete speciale, culori, plastilină, stilou etc.?

Valer Marian

#104029

## **Domnul Valer Marian:**

Declarația politică se intitulează „Statul polițienesc _apud_ Traian Băsescu”.

Alături de sintagma „stat mafiot”, fostul președinte Traian Băsescu a început să utilizeze și sintagma „stat polițienesc”, arătând cu degetul și îndreptându-și tirul spre reprezentanții binomului SRI–DNA, generalul Florian Coldea și procurorul-șef Laura Codruța Kövesi.

Capul simbolic al sistemului polițienesc din România este identificat cu generalul Coldea, având în vedere că procurorul-șef Kövesi este perceput drept un instrument al acestuia. Aflat de 11 ani în funcția de prim adjunct al directorului SRI, respectiv de șef operativ al principalului

serviciu secret din România, generalul Coldea a devenit depozitarul unui volum imens și important de informații, care-i conferă o putere ce poate dăuna democrației și statului de drept. Coldea a fost promovat șef operativ al SRI de către expreședintele Traian Băsescu în 2005, la vârsta de 34 de ani, pe filieră politică portocalie (Gheorghe Falcă–Gheorghe Seculici), dintr-un obscur ofițer, cu gradul de maior, din Inspectoratul pentru Prevenirea și Combaterea Terorismului, după ce se remarcase doar prin repetenția de la Academia Națională de Informații și prin promovarea pe bază de nepotism, în urma intervențiilor unchiului său, cunoscutul general Dan Gheorghe (care a deținut funcții de conducere în Securitate, iar după 1989 a fost șef al serviciului secret al MAI și șeful Direcției pentru Apărarea Constituției din SRI).

Niciun alt șef operativ al SRI nu a avut o asemenea longevitate în funcție. În perioada 1990–2006, în care funcția de director al SRI a fost deținută de Virgil Măgureanu, Costin Georgescu și Radu Timofte, primii adjuncți au fost ținuți în funcție timp de doi-trei ani. Inclusiv în regimul dictatorial comunist, Nicolae Ceaușescu i-a schimbat pe șefii Securității la patru-cinci ani. În statele Uniunii Europene și în Statele Unite ale Americii șefii operativi ai serviciilor secrete nu sunt ținuți în funcție perioade atât de îndelungate, mandatele lor fiind limitate ca durată, coincizând de regulă cu mandatul președintelui sau al prim-ministrului în funcție. De exemplu, democrația americană a tras învățămintele de rigoare după experiențele cu celebrul director al FBI John Edgar Hoover, care a deținut această funcție aproape patru decenii, din vremea prohibiției până la generația hippy.

Cuprins

Stenograma