Alexandru Cordoș

Declarația politică este intitulată „Codul muncii virează la dreapta sau «Cum să fii sclav pe moșiile PDL»”.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au luptat pentru drepturile lor în instituțiile în care lucrau. Nu de puține ori, au și murit pentru idealurile lor și pentru impunerea respectării de către angajatori a condițiilor decente de muncă. Puțini știu, poate, că avem astăzi cuvântul „grevă” de la franțuzescul „grève”, termen care desemna înainte malul râurilor pe care se adunau muncitorii din fabrici atunci când încetau lucrul și protestau contra patronilor.

Ce am obținut noi, românii, după evenimentele din decembrie 1989?

În primul rând, am reușit elaborarea unor acte normative importante, care au avut drept scop:

– liberalizarea condițiilor angajării prin introducerea unor mecanisme bine puse la punct de negociere colectivă și individuală;

– acreditarea pluralismului sindical;

– adoptarea și implementarea unor convenții internaționale cu implicații asupra relațiilor de muncă;

– eliminarea oricărui tip de discriminare în relația de muncă.

Actualul Cod al muncii, adoptat în anul 2003, reflectă și azi principii importante de reglementare:

– omogenizarea reglementării instituțiilor dreptului muncii;

– promovarea valorilor competiției pe piața muncii;

– adoptarea și adaptarea legislației muncii românești la standardele normative ale dreptului comunitar european, introducerea acquis-ului comunitar și, din 2007, de când am devenit stat membru al UE, respectarea directivelor în domeniu.

Să ne reamintim când putem interveni legal, pentru că nu suntem aliniați legislației comunitare. Dacă termenul pentru adoptarea directivelor europene a fost depășit, dacă au fost încălcate în legislația statului membru principiile ce guvernează o directivă europeană, se trece la aplicarea ei direct în dreptul nostru intern, aceasta căpătând forța regulamentului.

Una dintre principalele propuneri venite de la Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham Romania) este schimbarea programului de lucru, afirma, de curând, secretarul general al Confederației Patronale din Industrie (CONPIROM).

În România, săptămâna de lucru este de 40 de ore, potrivit articolului 109 din Codul muncii, cu posibilitatea de a o suplimenta cu cel mult opt ore, cum prevede art. 111. Potrivit Codului muncii actual, media săptămânală de maximum 48 de ore se poate întinde doar pe un interval de trei luni. AmCham Romania propune „individualizarea timpului de lucru”, adică salariatul și angajatorul să negocieze direct timpul fiecăruia.

Așadar ajungem la ideea că se forțează nota pentru _opt-out_ , excepție de la Directiva europeană 93/104/CE.

În încercarea de a face din angajat un sclav în toată puterea cuvântului, în totalitate la mâna angajatorului, unii au înțeles că, dacă timpul real de odihnă al unui angajat ar trebui să fie de 12 ore, restul timpului ar trebui petrecut la serviciu. Ideea era de opt ore la lucru, opt de petrecere a timpului cu familia și încă opt ore de relaxare individuală.