Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bună ziua!

Am rugămintea să vă ocupați locurile în sala de plen pentru a putea începe ședința noastră de astăzi, 13 decembrie 2010.

95 de colegi senatori și-au înregistrat prezența.

După cum observați, voi fi sprijinit în conducerea ședinței de către colegii noștri, domnii senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.

Avem în fața noastră o ordine de zi voluminoasă, pe care sper ca astăzi, 13 decembrie 2010, și miercuri, 15 decembrie 2010, să putem să o parcurgem.

Plenul Senatului este de acord cu ordinea de zi pe care o avem astăzi în fața noastră?

Vă rog să vă pronunțați prin vot cu privire la ordinea de zi. Cu 54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Întreb liderii grupurilor parlamentare, ținând cont de ziua mai plină – Birouri permanente reunite, Biroul permanent al Senatului, prezența ministrului finanțelor publice și a președintelui Consiliului Fiscal la Biroul permanent, dacă pe zona declarațiilor politice...

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Câte una din partea fiecărui grup parlamentar!

o complicitate interesată, urmată de trădare și dezicere, apoi de înfierare și trimitere la munca de jos.

Ani mai târziu, domnului Ion Iliescu i-a urmat domnul Mircea Geoană. După o ascensiune fulminantă sub aripa noului lider postdecembrist, înfrângerea acestuia în alegeri a adus și trădarea.

Este memorabilă scrisoarea către președintele Constantinescu, în care fostul secretar PCR devenea, brusc, pentru ambasadorul Geoană, „o stafie a trecutului comunist”, dar nu era încă timpul său. Mai trebuia trădat și Adrian Năstase, tot un perdant de alegeri, lichidat politic noaptea, într-o reuniune de gașcă la un hotel obscur. De data aceasta, fără perioadă de disidență. Istoria răfuielilor roșii a continuat apoi cu însuși domnul Geoană. Lingușit și slujit fără crâcnire până în ultima clipă, a fost aruncat din funcție în secunda în care nu a mai fost profitabil. Garda pretoriană și-a omorât împăratul și i-a luat locul.

În zilele acestea, vedem înfierarea și dezicerea tot prin reuniuni de gașcă, tot la moteluri, dar mai obscure.

Pe moment, trădătorii râd și se bucură. Înainte, fără protectorii lor, erau nimic. Acum sunt cineva, tocmai fiindcă foștii protectori sunt acoperiți de rușine. Însă șablonul politic nu s-a schimbat. Domnului Ponta i se zâmbește curtenitor atâta timp cât distribuie puterea. Sfâșierea va veni destul de repede. Chiar dacă oamenii se despart adesea în politică, nicăieri nu este ca în acest partid. Perdanții roșii nu se dau niciodată singuri la o parte, iar găștile nu respectă cu adevărat pe nimeni.

Așadar, spectacolul trădării va fi rejucat cu același sadic scenariu. Este doar o chestiune de timp și... de hotel. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Sugestia mea este că o declarație politică din partea fiecărui grup parlamentar ar putea să fie convenabilă pentru toate grupurile parlamentare din Senat, pentru că aș vrea să parcurgem totuși și agenda de legiferare și pentru că aș dori ca săptămâna aceasta să putem epuiza agenda. Săptămâna viitoare intrăm deja în discuția asupra bugetului.

Mulțumesc foarte mult.

Am să

Trecem la punctul 1 din ordinea de zi, declarații politice.

Îl invit pe domnul senator Dumitru Oprea să susțină declarația politică pe care a pregătit-o în numele Grupului parlamentar al PDL. Urmează domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnule senator Oprea, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice este „Vocația trădării la PSD”.

Pe vremea când tovarășul Iliescu era avansat și lăudat de „marele tovarăș” totul era bine și frumos. Conducătorul era lăudat și susținut de tânărul adjunct dornic de ascensiune.

Imediat ce lucrurile s-au complicat, protejatul a devenit un neîmpăcat disident. Într-un final, conturile au fost reglate scurt și noul lider a preluat tronul. Ulterior, acesta a devenit șablonul, mitul întemeietor al partidelor roșii de la noi –

## Mulțumesc, domnule senator.

Nu vreau să fac un comentariu politic. Pot să vă asigur de un lucru, că nu există telegrame. Nu există telegrame! În rest, sunteți liber să vă pronunțați cum doriți.

Domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmat de domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică „Un buget pentru sărăcie”. Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Suntem martorii celor mai dezastruoase politici fiscale și economice pe care le ia un guvern din 1989 încoace. Economia din România se află la capătul puterilor. Sub povara grea a unor acțiuni lipsite de argumente realiste, firmele dau faliment una câte una, băncile sunt nevoite să fie din ce în ce mai riguroase cu clienții sau cu viitorii clienți, oamenii sunt disperați, gândindu-se că în prag de sărbători nu vor avea ce pune pe masă.

Statul este torturat încet, cu picătura chinezească pe care puterea i-o aplică sistematic, cu fiecare schimbare pe care o face.

Spun aceste lucruri gândindu-mă în special la cum arată bugetul propus de putere. Proiectul de buget propus spre aprobare este un buget fals, un buget care nu respectă realitățile economice și sociale ale comunităților. Am mai precizat și cu alte ocazii – și dați-mi voie să subliniez – că bugetul trebuie să fie proiecția nevoilor și solicitărilor venite din partea comunităților. Bugetul trebuie să respecte o minimă conduită socioeconomică și să nu fie întocmit exclusiv pe criterii politice.

Nu am văzut acest lucru în proiectul de buget. În schimb, pot să vă spun că am văzut flagrante furturi și bani atribuiți pe ochi frumoși la un minister sau altul.

Bugetul de stat pe anul 2011 prevede venituri de 80,8 miliarde de lei, mai mult cu 15,1% față de cele din 2010, și cheltuieli de 108,49 miliarde de lei, în creștere cu 1,23%, cu un deficit de 27,67 miliarde de lei, potrivit Proiectului Legii bugetului de stat pe 2011.

Aș afirma că înțeleg veniturile mai mari, dar nu înțeleg cheltuielile mai mari față de acest an.

În același timp, în proiectul de buget pe anul 2011 sunt prevăzute cheltuieli salariale în bani mai mici cu 3% față de 2010, de unde rezultă că, în așteptarea creșterilor salariale din 2011, bugetarii vor trebui să facă față unui alt val de restructurări.

Acestea ar fi minimele observații pe care le fac în acest moment asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2011.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Domnule senator, vă rog.

## **Domnul Marius Petre Nicoară:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Am rezolvat toate problemele, mai puțin autonomia maghiarilor?”

Încep prin a-mi manifesta dezaprobarea față de modul cel puțin ciudat în care se raportează premierul Emil Boc și Guvernul Domniei Sale la „realizările” din acești ultimi doi ani, evident, realizările cu ghilimelele de rigoare.

Nu mi-a fost dat să aud declarații mai fără acoperire decât cele ale puterii actuale. Acești oameni încearcă să ne mintă în față, spunându-ne cât de grozavi suntem și cum vom începe, anul viitor, să creștem economic și ce bune au fost măsurile pe care le-au luat.

Cred că este inutil să mai combat aceste declarații aberante, știut fiind faptul că românii sunt îndatorați peste măsură, că-și plătesc cu greu sau deloc dările către stat și că, în ciuda faptului că președintele Băsescu anunță că luptă cu „statul de asistați social”, iată că șomajul crește văzând cu ochii, iar cei care așteaptă pachete gratuite de sărbători îngroașă rândurile în fața primăriilor. Este unul dintre paradoxurile acestei guvernări, cu siguranță, din moment ce efectul acțiunilor întreprinse este tocmai acela împotriva căruia spun că se iau măsuri.

Dincolo de aceste aspecte cel puțin deranjante și observate și în afara țării, mai există șubrezimea coaliției de guvernare, care atârnă ba de trecerea prin Parlament a Legii educației naționale, ba de scurtarea concediului maternal și de tăierea indemnizației pentru creșterea copilului.

Am fost cu toții martori la schimbarea poziției, de altfel „categorice”, a prim-ministrului, schimbare survenită de luni până miercuri. Motivul? Partenerii de guvernare au dorit altceva și iată că și-au impus punctul de vedere, lucru care se tot repetă, după cum am observat.

În acest context, declarațiile privitoare la iminenta obținere a autonomiei maghiarilor din Transilvania nu fac decât să ridice mari semne de întrebare legate de raportul de forțe din actualul Guvern, ca și prioritățile lui, ca întreg.

Și, dacă vorbim despre priorități, trebuie să întreb: și-a rezolvat România toate problemele și a rămas doar chestiunea autonomiei singura pe lista de obligații față de propriii cetățeni?

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Nedelcu, vă invit la microfon pentru a susține declarația politică.

## **Domnul Vasile Nedelcu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația mea politică de astăzi „Sentimentul de turmă dăunează grav populației”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Probabil, la fel ca și mine, ați văzut astăzi la televizor coada imensă formată la magazinul de produse confiscate deschis în București de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Mulți dintre cei care așteptau nici măcar nu știau ce anume se vinde în magazinul cu pricina, dar stăteau la coadă și făceau scandal, așa cum este moda, mai nou, oriunde apare o echipă de televiziune.

Interesant este și faptul că în jumătate de oră de la deschiderea magazinului toată băutura alcoolică din interior s-a epuizat. Pe de altă parte, oamenii care așteptau încă din zori și care au reușit să intre în mult visatul magazin nu au ezitat să-l critice pe motiv că, deh, nu găsiseră chiar ce visau.

Ceea ce se întâmplă astăzi dovedește clar două lucruri. Primul lucru este prostul obicei de a cumpăra orice numai din cauza faptului că este redus. Nu contează că avem sau nu avem nevoie, nu contează că avem datorii, noi cumpărăm, și nu oricum, ci în cantități industriale. Doar sunt reduceri, nu-i așa? Și lucrul acesta se repetă ori de câte ori se deschide un nou magazin sau un hipermarket, după care, deși conștienți că nu mai avem simțul măsurii, ne plângem că nu avem bani și aruncăm cu pietre în politicieni.

Al doilea aspect este spiritul de turmă. Oamenii stau la coadă, deși nu știu pentru ce. Ideea că ar putea cumpăra ceva la preț redus îi face să se trezească cu noaptea în cap și să se așeze cuminți în șir indian.

Și, domnilor, în special cei din opoziție, nu încercați să vindeți gogoașa cu sărăcia care i-a adus pe oameni aici, pentru că nu mai ține. La coadă stau aceiași oameni ca și acum 20 de ani. Este un obicei împământenit. Stau la coadă, chiar dacă nu știu pentru ce, dar se merge pe ideea că, dacă 100 de persoane s-au așezat la rând, înseamnă că se dă ceva.

Știu că mă repet, dar, astăzi, primul produs ras de pe rafturi a fost alcoolul. Tot sărăcia este de vină? Tot din lipsă de bani se cumpără băutură cu nemiluita, chiar dacă primele pe lista de cheltuieli ar trebui să fie alimentele, plata utilităților ori îmbrăcămintea?

Și de aici pornesc multe rele. Spiritul de turmă este defectul de care profită acum politicienii din opoziție când vor să manipuleze. Este simplu, cu largul concurs al televiziunilor mogulilor, oamenii sunt ușor de mințit. Pe acest lucru a mizat și liderul PSD în acest sfârșit de săptămână, când, cu o vădită imaturitate, l-a catalogat drept „drac” pe președintele țării, uitând că, dacă tu, care te vrei un bărbat adevărat, nu respecți omul care conduce țara, ca lider de partid, ești obligat măcar funcției să-i oferi respectul cuvenit.

Rezultatul acestor declarații șoc? Turma a aplaudat, apoi s-a întors să stea liniștită la coadă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Stimați colegi, aș dori să vă informez că...

Domnule lider Hașotti, oricând.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc și îmi cer scuze.

Este o declarație politică foarte scurtă, ca un soi de reacție la două declarații politice ale celor doi distinși colegi.

Eu cred că nu este bine să ne uităm măcar aici, în Senat, în ograda vecinilor noștri de la alte partide. Sigur, suntem liberi să facem orice declarație poftim.

Eu nu cred că există partide de îngeri și partide de diavoli. Domnule senator Dumitru Oprea, ar fi bine dacă ați lua declarațiile dumneavoastră politice din anul 2009, când făceați elogiul Alianței politice PDL+PSD. Atunci nu vorbeați de un partid roșu și mă mir că nimeni de la PSD nu găsește de cuviință să aibă o reacție.

Eu cred că intervenția mea este un gest de normalitate. Sigur, aș putea să vă aduc aminte că proveniți din același partid, din FSN, și mulți dintre colegii dumneavoastră de astăzi l-au avut președinte de partid pe domnul Ion Iliescu, dar aceasta este altceva. Las la o parte faptul că toți partenerii cu care v-ați aliat: PNȚ, PNL, PSD, PC, toți au fost, în opinia dumneavoastră, diavoli – dumneavoastră, îngeri –, ceea ce nu este chiar în regulă.

Închei și mă refer la ceea ce ați spus dumneavoastră, remarca aceea cu garda pretoriană. Poate o fi, poate nu o fi, dar, la câteva zile după ce domnul Traian Băsescu a vorbit despre domnul Petre Roman, spunând: „Petre, ești cel mai bun!”, ce s-a întâmplat? A avut atitudinea lui Brutus, dacă facem apel la istoria Antichității, la garda pretoriană și la ce s-a întâmplat... Garda pretoriană poate mai făcea și niște lucruri bune, Brutus știm bine toți ce a făcut.

Referitor la ceea ce a spus domnul senator Vasile Nedelcu, nu aș putea să-i spun decât că românii cumpără alcool ca să-și înece necazul, necazul pricinuit de actuala guvernare.

Mulțumesc _. (Aplauze.)_

Mulțumesc. Pe procedură? Domnul senator Berceanu. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să atrag atenția că de vreo douăsprezece minute s-au terminat declarațiile politice.

În al doilea rând, aș vrea să vă rog, domnule președinte, ca în fiecare zi de luni să veniți și dumneavoastră la ora 15.00, să vă arătați pe aici, pentru că toată lumea se uită la televizoare și, văzând că nu este președintele, nu vin nici senatorii, și atunci declarațiile politice, care ar trebui să se petreacă de la ora 15.00 la ora 16.30, încep la 16.30 și, sigur, se termină cândva, mai târziu.

În al treilea rând, domnul coleg Hașotti, care este un foarte vechi senator, știe că la declarații politice nu ne apucăm să dăm replici pentru orice declarație politică, în afară de puținele declarații politice cu ziua nu știu cui sau congresul nu știu cui, care sunt apte de replici.

Drept urmare, haideți să revenim puțin la făgașul care este destul de vechi și în Senat, și în Camera Deputaților, pentru că, dacă dumneavoastră dați drumul la astfel de practici, după fiecare declarație politică va fi un val de reacții care nu cred că trebuie să fie făcute aici.

La declarațiile politice fiecare spune ce și-a pregătit mai mult sau mai puțin acasă, mai bine sau mai rău, fără să încercăm să ne întindem cu replici, pentru că nu vom mai face nimic altceva decât asta.

Vă mulțumesc.

Sunteți mult prea experimentat în acest Senat ca să nu știți despre ce vorbiți. Așa că...

## Procedură?

Domnul senator Puiu Hașotti, apoi continuăm declarațiile politice până la ora pe care o veți considera.

O foarte scurtă intervenție la intervenția distinsului nostru coleg, domnul senator Radu Berceanu.

Înainte de toate, ar fi trebuit să aprecieze faptul că opoziția, care are ca instrument principal declarațiile politice, a fost de acord ca astăzi în timp de 10 minute să se consume toate aceste declarații.

În al doilea rând, rolul declarațiilor politice este tocmai o dezbatere de la tribuna Senatului pe ce subiect crede fiecare. Aici nu poate exista niciun fel de cenzură din partea vreunui grup parlamentar sau din partea vreunui senator în legătură cu ceea ce spune și când spune în cuprinsul declarațiilor politice cineva.

Domnul senator Radu Berceanu are o vechime și mai mare decât a mea în Parlamentul României, dacă nu mă înșel de pe vremea CPUN-ului, când erați coleg de partid cu domnul Ion Iliescu. Uite, vedeți, întâmplarea face ca...

Se mândrește cu asta!

...lucrările să se petreacă în felul acesta.

Stimați colegi,

În legătură cu declarațiile politice, fiecare partid este liber să consume timpul alocat de Regulamentul Senatului așa cum crede partidul respectiv și noi ne-am încadrat în cele două minute susținute de domnul senator Nicoară, în înțelegerea pe care am avut-o astăzi, aceea de a avea o declarație de grup parlamentar.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea, pe procedură.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Numai pe procedură, pentru că mă bucur de faptul că, într-adevăr, la dezbateri politice nu trebuie să vii cu temele făcute de acasă, și domnul senator Hașotti a avut dreptul să facă o declarație politică pornind de la o altă declarație politică. Probabil că este corect.

Aș vrea să-i aduc la cunoștință că nu am fost membrul niciunui partid până în anul 2001, în niciun partid până în 2001, când am început prin a fi liberal, domnule senator Hașotti.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Încheiem aici declarațiile politice, cu următorul anunț pe care doresc să-l fac.

Următorii colegi au depus în scris declarațiile:

– domnul senator Mihai Niță, domnul senator Gheorghe David, domnul senator Alexandru Pereș, domnul senator Tudor Udriștoiu, domnul senator Iulian Urban, domnul senator Dorin Păran, domnul senator Dorel Constantin Vasile Borza și domnul senator Augustin Daniel Humelnicu, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– domnul senator Adrian Țuțuianu, domnul senator Alexandru Cordoș, domnul senator Ion Rotaru, domnul senator Gheorghe Pop, domnul senator Valer Marian, domnul senator Ioan Mang, domnul senator Nicolae Moga, domnul senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC;

– domnul senator Emilian Valentin Frâncu și domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Declarația politică se intitulează „Ziua Constituției României”.

Sărbătorirea Zilei Constituției României, adoptată la 8 decembrie 1991 prin referendum național, se constituie ca o marcare a victoriei democrației în țara noastră, întrucât noua Constituție reprezintă o nouă pagină prețioasă înscrisă în istoria modernă a României.

Readucerea în memorie, pentru fiecare dintre noi, a evenimentelor care au dus la prăbușirea regimului totalitar comunist și la crearea unei noi realități constituționale impune, în același timp, evaluări privind transformările petrecute începând cu anul 1989 inclusiv în plan legislativ. Aceste evaluări conțin, inevitabil, elemente critice, reformatoare, generate de necesitatea unor actualizări conforme evoluției postdecembriste a țării, având ca repere cruciale integrarea României în Uniunea Europeană și în Pactul Nord-Atlantic.

Referitor la răsturnările politice și sociale care au marcat sfârșitul anului 1989 în țara noastră și, în general, în țările Europei Centrale și de Est, se poate spune că, deși mecanismul prin care s-au produs aceste evenimente încă nu s-a elucidat pe deplin, schimbările extrem de rapide și radicale au fost de natură să răstoarne ireversibil un sistem autocratic și anacronic, pentru ca populația din aceste țări să-și recapete drepturile și libertățile civice și politice suprimate de regimurile totalitare. S-au creat, astfel, premisele democrației reale, ca resort al dezvoltării și modernizării acestor state printr-o raportare corectă, realistă la standardele de viață existente în lumea occidentală.

Cu toate acestea, enigmele așa-zisei revoluții anticomuniste grevează încă societatea de acea „stare de normalitate” la care aspirau românii în zilele fierbinți ale anilor ’90, iar înșelarea acelor așteptări este cauzată, în mod cert, de păstrarea mentalității comuniste în rândul unor lideri de opinie rămași în structurile de conducere ale statului. Ne referim, desigur, la nostalgicii privilegiilor din acea perioadă de tristă faimă, participanți activi la evenimentele din decembrie ’89, care nu urmăreau în acele momente decât să-și adjudece puterea politică pentru realizarea propriilor interese.

Declarația politică este intitulată „Solul – resursă regenerabilă în perspectiva europeană”.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Aplicarea unor tehnologii neadecvate sau incomplete poate provoca anumite schimbări ireversibile ale resurselor

naturale, modificând chiar caracterul regenerabil al acestora, fapt pentru care trebuie să avem în vedere următoarele:

1. Solul este resursă naturală regenerabilă dacă este utilizat rațional și neregenerabilă dacă este degradat, în sensul că procesele de regenerare se desfășoară în timp geologic. El este un sistem foarte dinamic, care îndeplinește multe funcții și oferă servicii vitale activităților umane și supraviețuirii ecosistemelor. Aceste funcții sunt: producerea de biomasă, înmagazinarea, filtrarea și transformarea elementelor nutritive și a apei, găzduind fondul biodiversității, acționând ca o platformă pentru cele mai multe activități umane, furnizând materii prime, acționând ca un depozitar al carbonului și înmagazinând moștenirea geologică și arheologică.

2. În cadrul Comunității Europene, în contrast cu aerul și apa, solul este, în principal, în proprietate privată. Cu toate acestea, el este o resursă naturală de interes comun, care trebuie să fie protejată pentru generațiile viitoare. Așadar, în interesul public, utilizatorilor de teren trebuie să li se ceară să ia măsuri de precauție atunci când utilizarea de către ei a solului poate conduce la diminuarea funcțiilor acestuia.

3. Solul este o resursă naturală de interes comun, care se găsește sub presiunea ambientală tot mai mare și trebuie să fie protejat de degradare, fapt pentru care Decizia 1600/2000/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002, care lansează al șaselea program comunitar de acțiune privind mediul înconjurător, include obiectivul protecției resurselor naturale și promovării unei utilizări durabile a solului.

4. Degradarea solului sau îmbunătățirea calității acestuia are un impact major asupra altor domenii de interes ale Comunității Europene, cum ar fi protecția apelor de suprafață și subterane, sănătatea umană, schimbările climatice, protecția naturii și a biodiversității, siguranța și sănătatea alimentară.

5. Comunicarea Comisiei, Parlamentului European și a Consiliului – „Către o strategie tematică privind protecția solului” identifică, printre cele opt procese principale de degradare a solului care afectează solurile din UE, ca făcând parte: eroziunea, scăderea conținutului de materie organică, contaminarea, salinizarea, compactarea, pierderea biodiversității, acoperirea terenului cu diverse construcții, inundațiile și alunecările de teren.

6. Solurile națiunii sunt o resursă naturală strategică de importanță cel puțin egală cu apa și aerul, care asigură mediul de viață terestră, alimentele, plantele tehnice, produsele agricole și forestiere în folosul populației României, pentru îmbunătățirea condițiilor sale de viață prin bunăstare și un mediu sănătos.

7. Anual, o mare suprafață din solurile națiunii este trecută, uneori chiar iremediabil, de la folosința agricolă ori silvică, actuală sau potențială, la alte categorii de folosințe.

8. Utilizarea pe scară largă a solurilor în alte scopuri decât cele agricole ori silvice poate conduce la subminarea bazei economice a țării și a calității mediului înconjurător.

9. Scăderea continuă a resurselor de sol ale națiunii poate constitui o amenințare, pe termen lung, la capacitatea României de a produce alimente, plante tehnice, cherestea și alte materii prime în cantități suficiente pentru a satisface cerințele interne și cele ale piețelor de export ale națiunii.

## Domnule președinte,

## Stimate colege și stimați colegi,

Prin declarația mea politică de astăzi doresc să vă supun atenției un nou proiect deosebit de important cu privire la dezvoltarea urbană.

După semnarea a șase contracte din cele șapte câte are în total PIDU (Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Alba Iulia 2009–2015), proiecte de peste 29 de milioane de euro, unele dintre ele fiind deja în curs de implementare, săptămâna trecută, secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Răzvan Murgeanu, a semnat contractul pentru proiectul de reconstituire și restaurare a laturii de vest a Cetății „Alba Carolina”, la „Traseul celor trei fortificații”, în cadrul Programului Operațional Regional pe Axa prioritară 1.

Din partea autorităților locale, proiectul a fost semnat de primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, și de directorul ADR Centru, Simion Crețu.

Valoarea proiectului de reabilitare a laturii de vest a Cetății „Alba Carolina” este de aproximativ 16 milioane de euro și face parte dintr-un total de șapte proiecte realizate prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), sumă ce se ridică la 57 de milioane de euro, urmând ca restaurarea laturii de vest a cetății să se încheie la 1 mai 2012.

Un lucru cu care se poate mândri Alba Iulia este faptul că orașul Marii Uniri este al doilea municipiu din țară (după Suceava) care are toate contractele prevăzute în PIDU semnate în acest moment. Este vorba despre șapte contracte semnate începând cu data de 1 mai 2010 până în prezent.

Consider că este un exemplu care ar trebui urmat și de celelalte orașe din țară, unde administrațiile încă se tem sau chiar nu știu să scrie proiecte competitive, pentru că semnarea unor contracte de o asemenea valoare și importanță reprezintă cheia de dezvoltare a localităților din România.

Municipiul Alba Iulia are într-adevăr proiecte importante pe care le derulează, acestea reprezentând un real succes al administrației publice locale, fiind deja un exemplu în accesarea fondurilor nerambursabile, și cred că mai multe administrații locale ar trebui să urmeze acest exemplu și să utilizeze această oportunitate de a dezvolta infrastructura orașelor, precum și modernizarea acestora prin programul finanțat de Fondul Social European.

Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „O strategie națională pentru sănătatea și drepturile reproductive și sexuale”.

Veți spune, poate, că sănătatea și drepturile reproductive și sexuale nu reprezintă tocmai cel mai arzător subiect în România acestor vremuri, dar aș vrea să vă reamintesc că în statisticile europene țara noastră se situează pe primele locuri la numărul de cazuri de mortalitate maternă și mortalitate infantilă, la numărul de avorturi sau la incidența cancerelor aparatului reproductiv și a bolilor cu transmitere sexuală și, într-o logică firească, din păcate, suntem pe ultimele locuri în ceea ce privește programele de educație pentru sănătate și accesul nediscriminatoriu al cetățenilor la servicii medicale moderne și de calitate. Iar în spatele acestor statistici – noi, medicii, o știm foarte bine – se ascund imense drame umane, costuri sociale pentru a trata ceea ce puteam preveni, degradarea stării generale de sănătate a populației, care, în fapt, condiționează dezvoltarea durabilă a oricărei societăți.

Nu întâmplător, promovarea activă a sănătății sexuale și încurajarea unui stil de viață sănătos din punct de vedere al comportamentului sexual reprezintă obiective principale ale Programului de sănătate al Uniunii Europene pentru perioada 2008–2013.

Aș adăuga că promovarea drepturilor și accesul la serviciile de sănătate reproductivă și sexuală fac parte din angajamentele pe care România și le-a asumat la nivel internațional prin Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, și nu numai.

De altfel, în perioada 2002–2006 noi am avut o strategie națională care a permis realizarea unor progrese, și aș menționa:

- scăderea ratei mortalității materne;

- scăderea ratei avorturilor la cerere;

- creșterea nivelului de informare și a consumului de

- contraceptive moderne;

- implementarea unui sistem de distribuție a

- contraceptivelor moderne gratuit.

Au fost progrese importante, e adevărat, dar nu suficiente. Efectele lor încep să dispară și trebuie să acționăm urgent.

Declarația politică se intitulează „Ce interese se învârt în jurul deputaților care își asumă rolul de gropari ai Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50 din 2010”.

„Ne-au convins cei de la BNR, ei anunțându-ne că aceasta este o condiționalitate din acordul pe care îl avem încheiat cu FMI”, a spus pentru HotNews.ro deputatul PDL Adrian Nițu.

„Ne-au”? Care „noi”, „ne-au”? Să spună nominal care sunt cei care, pe românește, au pus botu’ la ceva ce nu voi putea accepta niciodată, faptul că băncile vor să demonstreze că sunt singurele entități aflate mai presus de lege.

Domnule deputat PDL Nițu,

Pe mine nu m-au convins, și nici pe ceilalți numai vreo 90 de senatori care au votat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 exact așa cum a venit de la Guvernul PDL, pe care dumneavoastră acum ați reușit să îl puneți într-o situație și într-o lumină dezastruoase în fața românilor. Așa cum ați reușit, pe forumuri, să aduceți, prin această declarație și prin atitudinea dumneavoastră personală pro bănci, imense deservicii de imagine pentru PDL.

Vi le asumați? Pentru că noi, ăștialalți, care nu am fost „convinși” de bănci și BNR și care suntem membri PDL, ne dezicem total de ceea ce faceți dumneavoastră acolo, la Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.

În numele cui vorbiți și vă angajați dumneavoastră acum? Vorba lui Caragiale, „Slugaaaa!!!”, așa ai spune că își zice România în fața FMI. Înțeleg că trebuie să îndeplinești condiții, dar când vine FMI și spune „abrogă legea cutare” deja e jenant. Doar că nu este așa.

Eu, din Senat, am văzut, citit și votat scrisoarea Guvernului României trimisă la FMI și o spun răspicat: nu scrie nicăieri, sub semnătura premierului Boc, vreun

angajament asumat de România în fața FMI referitor la neaplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50 din 2010 la contractele în derulare. Așa că nu accept o asemenea explicație, cum nu accept explicații de genul „PDL i-a vândut băncilor pe românii cu credite la bănci”.

Stai, domnule, că PDL-ul nu este reprezentat de o mână de deputați care își fac propriile și personalele combinații cu băieții din bănci, ca să facă praf Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50 din 2010. PDL reprezintă o sumă de oameni care înțeleg de ce este imperios necesar ca Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50 din 2010 să se aplice mai ales contractelor în derulare, pentru că nu facem legi aplicabile unui număr de 10 contracte, închizând ochii la milioane de români, care ar rămâne prizonieri în țarcul de vânătoare al băncilor.

Declarația politică este intitulată „Momentul 30 decembrie 1947 – abdicarea Regelui Mihai”. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Pentru că se apropie sfârșitul de an, și parcă acum, mai mult decât într-o altă perioadă a anului, avem mai puternic prezent sentimentul de rememorare, vreau să amintesc în fața dumneavoastră, stimați colegi, momentul istoric din 30 decembrie 1947, legat de abdicarea Regelui Mihai al României.

În contextul istoric al acelui moment, derularea evenimentelor s-a desfășurat sub o presiune incredibilă. Actul abdicării s-a semnat de către Rege sub amenințare și șantaj. Prim-ministrul Petru Groza avea asupra sa, „pentru orice eventualitate”, un pistol, iar o altă amenințare odioasă era legată de uciderea unui număr de 1.000 de studenți, care se aflau în temnițe și care fuseseră arestați pentru că manifestaseră de Ziua Regelui pentru a susține acțiunile Majestății Sale.

Palatul regal era, de asemenea, pe 30 decembrie 1947, înconjurat de gărzi militare fidele comuniștilor, iar legătura palatului cu exteriorul era imposibilă din cauza întreruperii legăturilor telefonice.

Toate acestea se întâmplau într-un moment în care țările europene occidentale și SUA nu aveau niciun fel de poziție oficială față de evenimentele din țara noastră.

Propaganda comunistă a întreținut decenii la rând mitul conform căruia Regele Mihai ar fi plecat din țară, alături de cei câțiva însoțitori, cu o adevărată avere. Această avere ar fi constat în vagoane pline de aur. Ani la rând, s-a repetat tuturor generațiilor aflate pe băncile școlii povestea legată de averea pe care Regele a luat-o cu el la ieșirea din țară. Inexactă și rău-intenționată informația. După 1989 a ieșit la iveală adevărata variantă, dar falsificarea istoriei a fost un instrument al regimului comunist.

Un moment emoționant este descris de cărțile de specialitate, când, tocmai la plecarea Regelui, aflat pe peronul gării de unde urma, practic, exilul, Majestatea Sa zărește în ochii unui soldat, puțin întors cu fața spre el, lacrimi. De fapt, ordinul primit de militari era ca toți să fie întorși cu spatele atunci când treceau Regele împreună cu Regina Mamă.

Declarația politică se intitulează „Legea salarizării unitare – o lege echitabilă și necesară”.

Guvernul a decis să-și asume răspunderea în Parlament pentru Legea-cadru a salarizării unitare, așa cum știm cu toții. Din capul locului, trebuie spus că avem de-a face cu o lege extrem de importantă, parte integrantă a acordului cu FMI. Împreună cu Legea pensiilor, această lege va aduce o stabilitate macroeconomică, statul știind de acum cu exactitate cât trebuie să cheltuiască pe salarii și pensii. Legea este extrem de necesară și în vederea închiderii bugetului național pentru anul 2011.

Intrând în detaliile acestei legi, este de observat faptul că ea încearcă să corecteze greșelile din ultimii 20 de ani din sistemul salarizării angajaților din sistemul public. Este drept, nu din primul an, din 2011, an care va constitui o primă etapă în implementarea legii, dintr-un total de patru, dar în 2015 vom avea o lege echitabilă pentru toți angajații din sistemul bugetar.

Legea mai asigură o transparență totală pentru toți angajații din sistemul public. Toți cei care își vor alege o carieră în acest sistem vor ști ce salarizare vor avea în următorii ani. În această lege-cadru apar acum absolut toate funcțiile.

S-au creat, de asemenea, șapte familii ocupaționale: administrație, sănătate, învățământ și culte, justiție, cultură, diplomație, apărare, ordine și securitate națională. Sunt importante aceste familii, pentru că le vom regăsi într-un sistem al claselor și coeficienților.

Pentru a aplica această lege, Guvernul a venit cu un al doilea act legislativ, Legea de aplicare a salarizării pentru anul 2011. Cea mai importantă prevedere a acestei legi este majorarea cu 15% a salariilor de bază din luna octombrie 2010. Majorarea se aplică chiar din luna ianuarie. Nu este mult, dar este un pas înainte.

Trebuie să fim conștienți cu toții că, în acest moment, România nu-și poate permite mai mult, cel puțin în privința cheltuielilor bugetare. Urmează un nou an greu, însă eforturile depuse în ultimul timp par să-și arate roadele.

România are una dintre cele mai mari rate de creștere a producției industriale. Exporturile industriale au crescut semnificativ, ajungând la nivelul anului 2008. Nivelul șomajului se situează în continuare la cote mici, mult sub media Uniunii Europene. Drumul reformelor însă nu trebuie oprit, pentru că toate eforturile fiscale și constrângerile bugetare din ultimii ani ar fi în zadar.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Dragi români,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Când interesul național e pentru unii doar bătaie de joc”.

Vreau să subliniez cu această ocazie indignarea mea față de spectacolul politic îndoielnic pe care ni-l oferă, în ultimul timp, opoziția, și mă refer aici, în primul rând, la liderii săi _de facto_ : Victor Ponta și Crin Antonescu.

Nu e cazul să reamintesc auditorilor situația economică în care se află țara noastră din cauza lipsei de viziune economică, dar și a pomenilor electorale făcute de Guvernul Tăriceanu, în complicitate cu PSD-ul lui Ion Iliescu. Evident,

niciunul dintre vinovați nu va recunoaște adevărul, dar măcar sper să aprecieze la justa valoare momentul politic și economic actual, iar acest moment ne impune o reformare din temelii a statului pentru asigurarea unui viitor sustenabil și prosper României.

În schimb, ce fac distinșii noștri lideri ai opoziției? În loc să se comporte civilizat politic, să se gândească să-și răscumpere măcar acum greșelile guvernărilor lor, printr-o opoziție constructivă la guvernarea noastră, ei tratează problemele țării și politica ca pe un mare prilej de joacă. Asta ca să nu spun „bătaie de joc”. Păi cum poate fi catalogat comportamentul lor altfel?

Să începem cu distinsul domn Ponta, care, plictisit, probabil, că i s-a încheiat campionatul de raliu și că nu mai are cu ce să se joace, s-a apucat de scris pe blog. Și ce idei politice mărețe credeți că i-au trecut prin minte la o oră târzie din noapte acestui așa-zis „Mic Titulescu” al politicii românești? Păi să vă dau câteva mostre: Sulfina Barbu și Raluca Turcan sunt „pechineze”, Elena Udrea – „Drăcușoara preferată”, TVR e „Televiziunea malefică”, iar întreaga scenă politică e un spectacol de Dante, în care își bagă coada Traian Băsescu, un fel de „Scaraoțchi” sau „Dracul”.

Bravo, domnule Ponta, nu știam că aveți și talente ascunse, dar de ce nu vi le expuneți dumneavoastră frumos la un concurs măsluit de la vreo televiziune comercială? Sau, mai bine, de ce nu vă alăturați cu normă întreagă „Serviciului de comedie” și marelui umorist Toni Grecu, că aseară chiar m-ați făcut să râd când ați apărut la emisiune.

Stimați colegi,

Revin cu o declarație politică având ca temă imaginea Parlamentului României, imagine la care contribuie și o serie de declarații ale colegilor noștri parlamentari.

După cum am citat și în declarația anterioară, articolul 61 din Constituția României prevede faptul că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”.

Acest articol nu face referire la Casa Poporului, ci la oameni, la parlamentari, de aceea orice atac nejustificat la adresa statutului de parlamentar – nu la calitatea umană, individuală a unei persoane – este un atac la cel mai înalt for reprezentativ al poporului român.

De acest lucru trebuie, stimați colegi, să ținem cont atunci când din afara noastră sau mai degrabă din interiorul nostru sunt lansate atacuri care decredibilizează această instituție.

Este o obișnuință deja ca parlamentarii să se atace într-un mod josnic, nedemn de poziția pe care o ocupă, de reprezentanți ai poporului român. Unii sunt numiți „Ali Baba, șeful hoților”, alții „târâtoare mute”, alții sunt „parlamentari hidraulici”, „titirezi” și așa mai departe..., lista poate continua.

## Stimați colegi,

Este normal să ne contrăm, să avem opinii diferite, să avem dezbateri, însă acestea trebuie să aibă o înaltă ținută, demnă de poziția pe care o deținem, de parlamentari, senatori sau deputați. Dezbaterile, disputele trebuie să aibă în centru argumente puternice, solide, nu invective și jigniri.

Indiferent de opiniile și părerile noastre, trebuie să fim decenți în declarații, nu îl putem face pe prim-ministru, de la tribuna Parlamentului, mecanic de tren beat, beat de euforia puterii, sau să spunem că parlamentarii habar nu au ce votează, că votează, așa, după deget.

Intervenția mea de astăzi se vrea o repetare a apelului la solidaritate parlamentară, la apărarea statutului parlamentarului român, și nu la solidaritate vinovată și complice cu greșelile personale ale fiecăruia dintre noi.

Declarația politică se intitulează „Mizeriile lui Traian Băsescu”.

## Stimați colegi,

E deranj mare în gândurile patronului acestei țări. Făceam referire în declarația de săptămâna trecută la necesitatea unei pauze minime de la prostii pentru actualul Executiv, dar, după declarațiile halucinante de săptămâna trecută, vă dați seama ce bine ne-ar prinde o cură de Băsescu? Vă dați seama ce liniștiți am fi?

În vârtejul prostiilor pe care le ordonă locotenentului Boc și haitei de ciraci de la Palatul Victoria, Traian Băsescu se depărtează flagrant de noțiunile de respect, adevăr, responsabilitate, constituțional. E drept că n-a fost niciodată un fan înrăit al acestora, dar derapajele din ultima săptămână sunt de-a dreptul îngrijorătoare, nu mai ține cont nici măcar de aparențe.

După un vârtej aiuritor de variante care mai de care mai iresponsabile privind amputarea concediului și a

indemnizației maternale, Guvernul s-a fixat pe una dintre ele, la fel de iresponsabilă și asta. Ce treabă are președintele cu subiectul? Păi are. Mai întâi, pentru că șeful statului a ajuns să mintă și despre propria familie. Episodul cu soția neîncadrată în câmpul muncii decât trei luni de zile l-a acoperit de ridicol pe Traian Băsescu, în lumina destăinuirilor Mariei Băsescu despre cum nu se adapta domnișoara EBA la creșă și a trebuit să stea acasă lângă ea.

Apoi, pentru modul în care acest Guvern înțelege să fie preșul lui Traian Băsescu ori de câte ori acesta intră brutal cu bocancii în acțiunea executivă. Momentele cu președintele statului mergând la Guvern și anunțându-i el pe Boc, Botiș, Ialomițianu că nu sunt bani la buget și că trebuie tăiat concediul pentru mame reprezintă, fără urmă de îndoială, ștergerea Guvernului din Constituție de la capitolul putere executivă. Și tot președintele adaugă, mândru: „Boc ar fi vrut să-și ia câmpii de multe ori.” Și eu adaug: spre nenorocirea acestui popor, n-a făcut asta.

Și tot spre nenorocirea acestui popor, președintele țării a ajuns să redeseneze raporturile și ordinea constituțională, regulile și cutumele. Nu voiam să revin asupra episodului acordării onorului militar marelui om de stat Emil Boc, dar ultimele aberații emise de Traian Băsescu mă obligă să fac asta. Așadar șeful statului invocă „mizeriile” din spatele lui Mircea Geoană drept scuză pentru terfelirea Constituției. Convenabil, nu?

Declarația politică este intitulată „Codul muncii virează la dreapta sau «Cum să fii sclav pe moșiile PDL»”.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au luptat pentru drepturile lor în instituțiile în care lucrau. Nu de puține ori, au și murit pentru idealurile lor și pentru impunerea respectării de către angajatori a condițiilor decente de muncă. Puțini știu, poate, că avem astăzi cuvântul „grevă” de la franțuzescul „grève”, termen care desemna înainte malul râurilor pe care se adunau muncitorii din fabrici atunci când încetau lucrul și protestau contra patronilor.

Ce am obținut noi, românii, după evenimentele din decembrie 1989?

În primul rând, am reușit elaborarea unor acte normative importante, care au avut drept scop:

– liberalizarea condițiilor angajării prin introducerea unor mecanisme bine puse la punct de negociere colectivă și individuală;

– acreditarea pluralismului sindical;

– adoptarea și implementarea unor convenții internaționale cu implicații asupra relațiilor de muncă;

– eliminarea oricărui tip de discriminare în relația de muncă.

Actualul Cod al muncii, adoptat în anul 2003, reflectă și azi principii importante de reglementare:

– omogenizarea reglementării instituțiilor dreptului muncii;

– promovarea valorilor competiției pe piața muncii;

– adoptarea și adaptarea legislației muncii românești la standardele normative ale dreptului comunitar european, introducerea acquis-ului comunitar și, din 2007, de când am devenit stat membru al UE, respectarea directivelor în domeniu.

Să ne reamintim când putem interveni legal, pentru că nu suntem aliniați legislației comunitare. Dacă termenul pentru adoptarea directivelor europene a fost depășit, dacă au fost încălcate în legislația statului membru principiile ce guvernează o directivă europeană, se trece la aplicarea ei direct în dreptul nostru intern, aceasta căpătând forța regulamentului.

Una dintre principalele propuneri venite de la Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham Romania) este schimbarea programului de lucru, afirma, de curând, secretarul general al Confederației Patronale din Industrie (CONPIROM).

Declarația politică se intitulează „Poliția Română, în criză majoră de credibilitate”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Poliția Română a intrat, în ultima perioadă, într-o criză de imagine, de autoritate și de credibilitate fără precedent. Chiar dacă, de două decenii, imaginea și credibilitatea acestei instituții fundamentale pentru funcționarea statului nu au fost niciodată foarte ridicate, ceea ce se întâmplă în momentul de față este inimaginabil și intolerabil.

Presa a relatat, de-a lungul timpului, numeroase cazuri de bătăuși, cămătari și alți indivizi din lumea interlopă care fac

legea în comunitățile în care trăiesc și care, mai grav, acționează tolerați sau chiar protejați de șefi ai poliției locale.

Reducerile bugetare impuse de criza economică au fost de natură să agraveze situația și chiar reprezentanți ai polițiștilor au recunoscut că unii dintre ei vor manifesta mai puțină râvnă în a-și îndeplini atribuțiile legale, ca un gest de protest subteran față de tăierea salariilor cu 25%, dar și față de lipsa mijloacelor materiale necesare desfășurării activității.

Aceiași reprezentanți ai polițiștilor au avertizat că o reducere a salariilor în domeniu va avea ca efect sigur o creștere a infracționalității, care va pune în pericol siguranța cetățeanului. Lideri ai Sindicatului Național al Agenților de Poliție au vorbit chiar despre faptul că „se va schimba infracționalitatea, că vor avea loc jafuri armate, tâlhării”, ceea ce începe deja să se vadă în stradă.

Polițiștii reclamă, printre altele, lipsa personalului, lipsa carburantului pentru deplasările în teren, lipsa hârtiei pentru întocmirea actelor specifice, precum și faptul că nu li se plătesc la timp sumele cuvenite pentru chirie, haine și primele de vacanță.

O politică dezastruoasă în domeniu, care îi afectează nu doar pe angajații inspectoratelor județene de poliție, ci, indirect, ne afectează pe noi toți, românii, ne-a adus în situații absolut stupefiante în care polițiștii dau în judecată statul pentru tăieri salariale sau în care aceștia se implică în acțiuni de protest în care strigă lozinci inadmisibile la adresa șefului statului. La rândul său, președintele, ca răspuns, vorbește despre polițiști ca despre niște mafioți și indivizi care fac „striptease, aruncându-și caschetele”, și renunță la protecția din partea lor în deplasările oficiale.

Declarația politică este intitulată „Pensionarii – a treia categorie de jecmăniți”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Din perspectiva Guvernului, anul 2010 a fost prevăzut ca un an prosper, în care marile probleme financiare ale României se vor opri și va începe un amplu proces de recondiționare a economiei românești, cu salarii crescute și un trai mai bun.

În vederea atingerii acestor scopuri mărețe, Guvernul, probabil, s-a referit doar la familiile celor din Guvern, din jurul Guvernului și din grupurile de interese aflate tot în jurul Guvernului. Spun asta deoarece văd că în alt sens nu s-a prea produs o îmbunătățire a situației.

Mai mult decât atât, în mai au fost anunțate reduceri de salarii cu 25%, ca primă măsură de îmbunătățire a traiului cetățenilor, guvernanții considerând acest lucru ca un fapt fără de care nu pot continua reformele și măsurile economice. În semn de „aprobare” față de această măsură, salariații s-au strâns cu zecile de mii în fața Palatului Victoria ca să „mulțumească” pentru acest favor.

Acum, recent, s-au legat și de indemnizația pentru mame. Nu știau cum să o scurteze de la doi ani la un an și au venit apoi cu două oferte „imbatabile” – ofertă la preț redus pentru doi ani de zile și ofertă cu preț limitat pentru un an de zile. Prin urmare, din ele nu poți să alegi răul cel mai mic, dacă e să luăm în calcul acest clișeu mereu aflat pe buzele prim-ministrului.

Acum, fiind trecută chestiunea mămicilor, Guvernul vrea să le facă un „bine” pensionarilor și revoluționarilor care au venituri peste 740 de lei, să achite contribuții sociale de sănătate pe motivul că ar trebui ca banii reținuți să asigure medicamente compensate.

Și până acum au fost medicamente compensate și nu au fost necesari bani de la pensionari, dar, culmea, acum trebuie și din banii celor care au muncit o viață întreagă și ar vrea să se bucure măcar la bătrânețe de liniște și de lipsa grijilor.

Se pare că Guvernul nu se poate împăca cu acest gând și, pe principiul că se poate lua, că doar este de unde, fără niciun dram de rușine sau de respect, jefuiesc fără milă sursa de viață a celor care au muncit cândva pentru ca ei să ajungă miniștri sau membri ai Guvernului.

Declarația politică se intitulează „Sesizare penală împotriva ministrului apărării naționale”.

Săptămâna trecută, după ce luni, 6 decembrie, am prezentat în plenul Senatului declarația politică „Ministrul apărării recidivează – Ultimele nelegiuiri și neghiobii ale ministrului Oprea”, miercuri, 8 decembrie, am depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o sesizare penală împotriva numitului Gabriel Oprea, deputat independent și ministru al apărării naționale, solicitând cercetarea acestuia sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice și trafic de influență. Sesizarea mea a fost înregistrată sub nr. 21.124/8.12.2010 și are următorul conținut:

„Către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

Doamnei procuror general Laura Codruța Kövesi

Subsemnatul, Marian Valer, cu domiciliul ales în Satu Mare, Piața 25 Octombrie nr. 1, etaj 8, camera 9, senator în Parlamentul României și vicepreședinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României, vă înaintez alăturat copii de pe interpelarea adresată prim-ministrului României, în data de 18 octombrie 2010, intitulată «Folosirea aviației militare în interes de partid de către ministrul apărării naționale», și de pe declarația politică prezentată în data de 6 decembrie 2010, intitulată «Ministrul apărării recidivează», și vă solicit să dispuneți efectuarea de cercetări penale asupra numitului Oprea Gabriel, deputat independent și ministru al apărării naționale în Guvernul României, sub aspectul următoarelor infracțiuni:

1. Abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzut și pedepsit de art. 248 din Codul penal, pentru folosirea în scopuri politice, respectiv în interes de partid, a avioanelor, autoturismelor și personalului Ministerului Apărării Naționale, cu ocazia deplasărilor efectuate la Satu Mare în zilele de 9–10 octombrie 2010, respectiv 28 noiembrie 2010, prejudiciul cauzat constând în valoarea carburanților și uzura mijloacelor de transport folosite și în contravaloarea salariilor personalului folosit în perioada respectivă.

2. Trafic de influență, prevăzut și pedepsit de art. 257 din Codul penal, pentru intervenția la ministrul dezvoltării regionale și turismului Elena Udrea pentru aprobarea finanțării Proiectului de reabilitare drumuri și canalizare al comunei Odoreu din județul Satu Mare și pentru intervenția la nivel de Guvern, prin inițierea de către Ministerul Apărării Naționale a unei hotărâri, care a fost aprobată, pentru transferul terenului și construcțiilor unei foste unități militare către comuna Odoreu, în scopul racolării primarului comunei Odoreu, Pop Dumitru, actualmente cu apartenență politică la PSD, în Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR), partid în care deține funcția de președinte executiv.

Declarația politică este intitulată „Ministrul educației nu este preocupat de prioritățile școlii, ci de turismul doamnei Udrea”.

Stimați colegi,

Am luat cunoștință cu stupoare de noua inițiativă a ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, domnul Daniel Petru Funeriu vrea să organizeze consultări publice pentru modificarea calendarului școlar.

Desigur, în principiu, nimeni nu s-ar opune unei schimbări, în sensul în care elevii să beneficieze de mai mult timp liber de sărbătorile de iarnă. Ceea ce nu înțeleg însă este rațiunea acestui demers ministerial în acest moment, mai ales că Domnia Sa știe foarte bine că o astfel de discuție nu-și are rostul acum, la mijlocul anului școlar.

Mă întreb dacă societatea și școala românească au nevoie acum de această așa-zisă dezbatere. Oare nu sunt alte probleme mult mai importante și mai stringente care ar merita o preocupare mai mare din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului?

Domnul Funeriu a prezentat chiar și o propunere, prin care vacanțele să fie decalate în funcție de regiuni, iar calendarul școlar să fie stabilit pe trei ani.

Ceea ce a „uitat” însă Domnia Sa să spună este că acest model nu este nici pe departe atât de original și de inovativ pe cât încearcă el să ni-l prezinte. În Franța sau în Canada, ca să dau doar două exemple, un asemenea calendar școlar este în vigoare de mulți ani de zile.

În România însă, astăzi, durata vacanței școlare cred că este o falsă problemă. Niciun argument prezentat de domnul Funeriu nu rezistă unei analize critice.

Să le luăm pe rând.

Ministrul spune că vrea schimbarea calendarului școlar pentru a reduce ambuteiajele din trafic. În unele state membre ale Uniunii Europene acest argument este unul extrem de solid, decalarea concediilor și vacanțelor fiind o necesitate.

Da, în Olanda pleci în concediu în funcție de regiunea în care trăiești și îți desfășori activitatea, pentru că:

1. acolo există densitate foarte mare a populației – trăiesc circa 400 de locuitori pe kilometrul pătrat, Olanda fiind o țară din categoria celor mici ca suprafață, dar cu o populație destul de mare (peste 16,6 milioane);

Declarația politică este intitulată „Codul muncii la reformă sau «Cum să faci dintr-o lege bună una proastă»”.

În anul 2003, la Codul muncii au lucrat specialiști cu greutate în domeniul muncii și au fost studiate și utilizate documente de cea mai mare importanță, interne și internaționale, pentru elaborarea unei legislații în pas cu cerințele vremii. Trecuse vremea celebrului slogan de pe vremea lui Ceaușescu – „Noi muncim, nu gândim!”, precum și a semnatului condicii degeaba, doar ca să bifezi faptul că ești punctual, ca să nu-ți superi șeful și, mai ales, ca să nu ți se taie din leafă.

Îmi amintesc cum se plângea o vecină tânără de șeful ei, care o hărțuia cu semnatul la timp al unei blestemate de condici, și cum ea, având copil mic, întârzia în permanență cam cinci minute peste ora 7.00. Tovarășul Petrescu aștepta, plin de satisfacție răutăcioasă, în ghereta de la poarta fabricii și fugea prin fața ei cu lista de prezență sub braț, ca să o determine să se roage de el să nu-i ciuntească salariul.

Ce vremuri și ce oameni! Și astăzi, când mă gândesc ce protejați de legi suntem și de sintagme precum „hărțuire sexuală”, traducerea americanului _political correctness_ , „discriminare pozitivă”, „persoane cu dizabilități”, „protecție socială” și alți termeni folosiți cu multă pompă pentru „a coafa” o realitate care nu a depășit prea mult vremea statului degeaba și a plecării cu șaiba în buzunar (numai că acum se falimentează toată fabrica) de la locul de muncă, mă întreb cum am greșit noi de am țâșnit dintr-un punct mort, în 1989, și am reușit să mergem în cerc, ajungând tot acolo, după 20 de ani.

Am văzut cum și nemții din RDG au fost loviți de trenul capitalismului cam tot ca și noi, cu deosebirea că la ei toți munceau ordonat și cu simț de răspundere și înainte, dar de îmbogățit tot nu se îmbogățiseră. M-a impresionat în special cazul unei femei, prezentat pe un post tv, ea fiind cândva directorul unui abator de păsări din Germania de Est, abator care mergea foarte bine, și cum a aflat femeia că, imediat după reunificare, trebuie să închidă fabrica, pentru că aprovizionarea se va face exclusiv din RFG, și asta indiferent dacă fabrica ei mergea sau nu bine. Din dorința de a nu concedia angajații, directoarea a acceptat ca niște investitori din Germania „progresistă” să îi preia afacerea. Atunci a aflat prima dată ce înseamnă evaziunea fiscală și a trăit cu frica în sân și cu pistolul în buzunar, păzind în fiecare noapte banii investitorilor cu un ditamai cazier penal.

Declarația politică se intitulează „Diferențele dintre România și Bulgaria devin tot mai evidente”. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

La începutul anilor ’90, liderii politici doreau, unii mai mult, alții mai puțin, ca România să redevină ce era în perioada interbelică. Ținem minte cu toții cum, în special seniorii politicii românești din acei ani, spuneau că România va trebui de acum înainte să se compare cu țările Occidentului european, așa cum se întâmpla înainte de venirea la putere a comuniștilor.

Ulterior, după ce s-a observat că decalajul real era mult mai mare decât cel imaginat, cei mai optimiști lideri politici au devenit mai realiști, moment de la care am auzit cu toții cum România este parte din blocul statelor din Europa Centrală și de Est și atunci când avem în vedere dezvoltarea economică, și nu doar poziția geografică.

Resursele noastre păreau atunci cel puțin la fel de competitive ca și cele ale cehilor, ale polonezilor sau ale vecinilor maghiari, dar, din păcate, ne-am înșelat și atunci, și la un deceniu de la ieșirea noastră din blocul statelor satelit ale Moscovei am început să găsim justificări pentru care nu mai eram din „același tren” cu cehii sau polonezii.

Așadar, când am asistat neputincioși la întârzierea acceptării în Uniunea Europeană și NATO, când am văzut că suntem corigenți la toate capitolele, nu ne-a fost greu deloc să găsim un partener pe măsură. Nu mai contau, de data aceasta, diferențele sociale sau culturale, conta doar faptul că noi ne simțeam superiori Bulgariei și, pe cale de consecință, acest stat devenea etalonul nostru doar pentru că noi ne credeam mai buni.

Constat însă că în ultimii ani, în special după aderarea celor două state la Uniunea Europeană, diferențele, evident, neacceptate de noi, au început să devină din ce în ce mai evidente. Unul dintre primele exemple clare a fost portofoliul pe care l-a deținut România după 2007 în cadrul Comisiei Europene, comparativ cu Bulgaria.

Ce putem deduce de aici? Că în pofida faptului că România este a șaptea țară ca număr de locuitori din UE – și, teoretic, ar fi trebuit să aibă un cuvânt greu de spus în cadrul acesteia –, Bulgaria a părut la acea dată cel puțin mai credibilă, și astfel a reușit să obțină portofoliul privind protecția consumatorilor, dus până la capăt așa cum trebuie de doamna Kuneva. Fără a minimaliza importanța multilingvismului și rezultatele domnului Leonard Orban, nu putem să nu acceptăm faptul că la acel moment, și din acest punct de vedere, Bulgaria a părut a fi un partener mai credibil.

Stimați colegi,

Demnitatea Partidului Național Liberal se afirmă din nou prin refuzul decent de a lua parte la mascarada unei lecții de dirigenție pe care vrea să ne-o predea președintele en titre Traian Băsescu.

Sincer, nu suntem la școală, într-o clasă în care dirigintele cheamă la consultări întâi propriile progenituri (PDL), apoi pilele (UDMR și minorități) și apoi filistenii (UNPR). Cei care nu au nici pile, nici rude și nimic altceva, dar care învață (PNL), sunt tratați cu dispreț.

Liberalii au avut întotdeauna demnitatea de a-și asuma propria valoare, în timp ce alții doar și-au clamat-o. Este o diferență între a participa la o recepție de gală, unde toți invitații sunt tratați în mod egal, și un ospăț boieresc, bizantin, unde cei cu capul plecat primesc în continuare bucatele alese.

Politica pe care o practică președintele în aceste momente de „consultări” este una de rit oriental, unde politicienii fără coloană iau notițe după dictarea „Zeului”. Noi nu suntem așa, istoria nu ne dă dreptul la asemenea compromisuri.

Traian Băsescu trebuie să înțeleagă o dată pentru totdeauna că PNL este un partener politic, și nu un obedient politic. Avem propria noastră platformă economică, avem valorile noastre, avem pretențiile noastre foarte bine motivate, avem perspectivele noastre și strategii prin care România poate ieși la liman.

Nu un singur om decide adevărul universal. În urmă cu 20 de ani, am „căsăpit” la Târgoviște pe unul care spunea că le știa pe toate, însă de atunci ne uităm mereu la președinte ca la un lider providențial, ca la un extraterestru care le știe pe toate. Traian Băsescu nu știe ce este acela progres, nu are noțiuni elementare de dialectică, are un despotism cu relative nuanțe de iluminare, dar nu acceptă să fie contrazis. Traian Băsescu nu acceptă o altă poziție decât cea pe care o are el, chiar dacă vii cu sute de argumente logice.

PNL i-a spus foarte clar și în repetate rânduri că prin reducerea cu 25% a salariilor omori consumul și produci derapaje masive în economie. Nu a înțeles. Poftim recesiunea! Este după chipul și asemănarea lui Băsescu și Boc.

Declarația politică este intitulată „Sănătate prost plătită”. Circulă o vorbă printre noi, românii: numai în spital să nu ajungi! Este perfect adevărată, pentru că sistemul a ajuns să te îmbolnăvească și mai rău prin lipsurile materiale și de personal. Suprasolicitarea celor rămași în spitalele românești, dotarea precară a secțiilor și proasta salarizare au dus și duc în continuare la cazuri regretabile de malpraxis sau la accidente soldate chiar cu pierderi de vieți omenești.

Cu siguranță, nu reprezintă o surpriză rezultatele studiului „Criza și reforma în sistemul de sănătate”, elaborat de Societatea Academică din România, care indică faptul că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la procentele acordate din produsul intern brut sectorului de sănătate.

Cunosc intenția actualului ministru de a reforma sistemul de sănătate, dar la fel de bine știu că nu a beneficiat de suplimentarea fondurilor. Din contră, s-a tot tăiat de la sănătate, în favoarea altor domenii de interes pentru clientela politică.

Eu știu că președintele Băsescu a fost de părere că medicii și asistentele pot pleca liniștiți în străinătate, Domnia Sa tratându-se în Austria ultima dată, dar să nu uităm că nu suntem o țară de președinți cu posibilități materiale nelimitate, ci suntem simpli cetățeni, unii asigurați medical, alții plătitori de taxe prin spitale, toți așteptând un tratament corect din partea unui personal specializat.

Recomand guvernanților, acum, în preajma votării Legii bugetului pe anul 2011, să nu mai ignore prioritățile românilor, să nu-i îmbolnăvească în mod intenționat cu lașitatea și dezinteresul, lăsându-i apoi la mila Domnului, în lipsa unor cadre medicale pregătite profesional.

Sistemul medical românesc este în colaps, iar Emil Boc a ales varianta lamentării. Am auzit doar că nu are bani, dar am văzut că pentru proiectele ministrului Udrea avem resurse.

Rezultatul acestei politici se vede: spitale aproape de închidere și un număr mereu în creștere al celor care părăsesc sănătatea românească, alegând să lucreze în alte țări.

Mi-e frică să mă gândesc ce se va alege de sistemul nostru medical la finalul multelor mandate ale Guvernului Boc.

Dați-mi voie, așa cum fac cu multă plăcere de fiecare dată, să-i urez „La mulți ani!” colegului senator Daniel Savu, care cred că pregătește partea de șpriț colegial, și, de asemenea, pentru că este sfântul mucenic... Colegul Onofrei nu este? Sărbătorește mucenicul al cărui nume îl poartă, și-i transmitem și lui aceleași gânduri frumoase. „La mulți ani!” colegilor noștri.

Mergem mai departe, pe partea de organizare... Domnul senator Mitrea, pe procedură?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi cer scuze că v-am întrerupt acum cu intervenția mea, dar nu știam când este momentul cel mai potrivit și, înainte de a intra în chestiunile zilnice, organizatorice, am vrut să intervin pe o chestiune care mi se pare extrem de ciudată, ca să nu spun altfel.

Știm cu toții că joi a fost depus în mod oficial – cel puțin așa am fost anunțați noi – Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2011 la Parlament și astăzi ați hotărât în Biroul permanent reunit care este modul în care vom dezbate.

Am aici o mare îndoială că este corect ceea ce facem noi. Eu nu văd cum am acceptat să discutăm un proiect de buget care nu este făcut conform legislației din România. Și am să mă explic.

Conform legislației noastre, proiectul de buget se poate face doar pe baza unor acte normative care sunt adoptate. Aceasta scrie foarte clar în Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2011.

Am studiat proiectul de buget, împreună cu dumneavoastră sau cu o parte dintre dumneavoastră, și am constatat că proiectul de buget este fundamentat pe proiecte legislative, ca să nu le spun legi, că nu sunt, care sunt în diferite momente ale traiectoriei lor legislative de adoptare. Astfel, sunt trei care au fost adoptate, dintre care una după ce Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2011 a fost depus la Parlament – mă refer la Legea pensiilor –, care încă nu sunt promulgate de către Președintele României, deci nu sunt în vigoare.

Las la o parte că avem și o ordonanță de urgență, cea care se referă la impozitarea pensiilor și la tăierea unor ajutoare sociale, care nu a venit în Parlament, și regula era să nu facem după ordonanțe de urgență, ci după legi, dar las la o parte acest lucru.

În afară de acestea, mai avem și un proiect de lege care nu este nici măcar adoptat, mă refer la Legea salarizării unitare, care nu este adoptată.

Deci actualul proiect de buget nu poate fi pus în discuția celor două Camere reunite ale Parlamentului, după părerea mea, înainte ca aceste proceduri legislative să se finalizeze.

Eu nu văd cum putem să începem să discutăm acest proiect de buget nici în comisiile de specialitate, nici în Comisiile pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cu atât mai puțin în plen, atâta vreme cât cele trei inițiative legislative de care vorbeam mai devreme nu sunt promulgate, ordonanța de urgență nu a trecut prin Parlament și noi nu am adoptat, într-un fel sau altul, Legea salarizării unice. Cred că nu putem face acest lucru.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule senator.

Doresc să vă informez și să vă cer votul cu privire la modificarea programului nostru, survenită în urma deciziilor Biroului permanent reunit, cu privire la calendarul dezbaterii bugetului de stat și debutul acestei dezbateri în plenul reunit al celor două Camere.

În condițiile în care săptămâna viitoare va fi, probabil, blocată de dezbaterea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2011 și de eventuala discutare a unei moțiuni de cenzură, dacă ea va fi depusă pe angajarea răspunderii pe Legea salarizării unitare, vă propunem următorul program pentru perioada 13–19 decembrie anul curent: plen miercuri, până la ora 12.00, pentru a permite după aceea lucrul în comisiile reunite, cu vot final la ora 11.00.

Este ceea ce liderii grupurilor parlamentare vă solicită și fac și eu aceeași solicitare către toți colegii senatori, restul săptămânii fiind, evident, o săptămână obișnuită.

Conform regulamentului,

## Vă mulțumesc.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru aprobarea majorării capitalului deținut de România la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.

2. Proiectul de lege pentru modificarea unor acte

normative din domeniul naval.

3. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Există susținere din partea inițiatorilor?

Sunt două proiecte de lege ale Guvernului și o propunere legislativă.

Vă rog, domnule președinte Ghizdeanu. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Susținerea este pentru Proiectul de lege pentru aprobarea majorării capitalului deținut de România la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre.

Proiectul de lege se referă la majorarea capitalului deținut de România, în calitate de membru fondator la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, iar solicitarea pentru dezbatere în procedură de urgență se bazează pe rezoluția Consiliului guvernatorilor acestei bănci, care spune că...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumim, domnule președinte.

Deci este vorba de suplimentarea capitalului la o bancă multilaterală regională, da?

Cine este pentru dezbaterea în procedură de urgență a Proiectului de lege pentru aprobarea majorării capitalului deținut de România la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre?

##

Pentru următorul proiect de lege, Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul naval, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Adrian Iliescu.

Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Guvernul vă solicită dezbaterea în procedură de urgență a acestui proiect de lege, a uneia dintre măsurile convenite de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional, este vorba de eficientizarea în regim de urgență a funcționării structurilor colective de conducere a două unități din subordinea acestui minister, este vorba de Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale și de Autoritatea Navală Română.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Votul dumneavoastră pentru dezbaterea în procedură de urgență a acestui proiect de lege.

Cu 47 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, o abținere, a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgență a acestui proiect de lege.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar este susținută în plen? Nu.

Procedură obișnuită pentru această inițiativă legislativă.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2010 pentru completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Domnul secretar de stat Anton Niculescu participă la dezbateri din partea Ministerului Afacerilor Externe. Microfonul 10.

Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Anton Niculescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre măsuri de reducere a cheltuielilor. Este vorba de garanția plătită anterior proprietarului de către colegii noștri.

Ministerul Afacerilor Externe primește echivalentul în lei, îi transmite Ministerului Finanțelor Publice, dar încheierea unui nou contract, imediat după semnarea de către părți, ar stipula constituirea garanției imobiliare și vrem să recuperăm această garanție.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Ovidiu Marian, microfonul 7.

## Mulțumesc.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte raport de admitere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond. Domnule senator Țuțuianu, vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Săptămâna trecută, vorbeam despre punerea Parlamentului între paranteze și guvernarea prin ordonanțe de urgență și ordonanțe simple. Ca de fiecare dată – și am promis că voi face asta –, am să vă spun când încălcăm Constituția României.

Astăzi încălcăm încă o dată Constituția României și v-aș ruga să observați că nu o spun doar eu, o spune Consiliul Legislativ, care ne atrage atenția că această ordonanță de urgență nu întrunește condițiile art. 115 alin. (4) din Constituția României și că urgența adoptării actului normativ nu este justificată în fapt și în drept.

Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota împotrivă.

Repet, voi reveni de fiecare dată, poate, la un moment dat, majoritatea va înțelege că rolul nostru este să nu punem Senatul și Parlamentul României între paranteze.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul președinte Ovidiu Marian.

## Mulțumesc.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia sesizată pentru aviz, Comisia pentru politică externă, a dat un aviz favorabil.

Aceasta pentru precizările pe care nu le-am făcut mai înainte. Nu știam că domnul senator Țuțuianu are alte informații.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnule senator Țuțuianu, vă rog, dacă doriți să comentați această afirmație.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnule senator,

Este regretabil că spuneți lucrul acesta. Eu am citat chiar din ceea ce spune Consiliul Legislativ. Este punctul 2 din aviz.

Consiliul Legislativ ne-a spus că suntem pe lângă lege, la modul elegant.

Dacă dumneavoastră nu pricepeți decât la modul brut, este altă treabă.

Vă rog să citiți punctul 2 din aviz și să nu încercați să induceți în eroare Senatul României, pentru că nu este în regulă.

Domnule președinte, vă rog.

Încă o dată îi citesc domnului senator Țuțuianu, poate nu a auzit. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cu observația de la punctul 2, înțeleg. Domnul senator Țuțuianu. Dacă citesc ambele variante...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Se pare că citim fiecare ce dorim să citim. Domnule senator,

Punctul 2 spune așa: „În raport cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constituția României, conform cărora Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, și ale art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, menționarea doar a necesității emiterii unei ordonanțe de urgență este insuficientă, fiind necesară și prezentarea elementelor de fapt și de drept care susțin această adoptare.”

Nu încercați să ne prostiți, că știm bine ce vorbim și despre ce vorbim.

Vă rog, domnule președinte.

Avizul pe care Consiliul Legislativ l-a dat este un aviz favorabil. Că sunt unele observații, nu contează. Avizul, în sine, pe fond, este favorabil.

Asta încercam să-i explic domnului jurist, stimatul nostru coleg, care nu vrea să înțeleagă ce vrea să spună Consiliul Legislativ.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Constantin, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îl sfătuiesc pe domnul senator Țuțuianu să citească, de obicei, până la sfârșit, pentru că nu a citit ultima teză: „Având în vedere deciziile Curții Constituționale în materie, este necesară completarea corespunzătoare a notei de fundamentare...”

Deci Consiliul Legislativ vorbește de nota de fundamentare și în niciun caz de ordonanța de urgență. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Suntem în fața...

## Domnul Șova?

Vă rog, domnule senator Șova. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca să nu rămânem în minoritate, să fim doi la doi, voiam să-i spun stimatului nostru coleg, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, că are posibilitatea să studieze care este momentul în care Consiliul Legislativ dă aviz negativ, și așa o să-și lămurească mai multe lucruri.

Consiliul Legislativ este doar un organ consultativ, creat pentru a sfătui de bine Parlamentul României și a sesiza atunci când se produc derapaje de la Constituție, dar aviz negativ nu se dă decât atunci când, eventual, un act normativ excedează cadrului legislativ sau dublează un act normativ deja existent.

Avizul pozitiv, în linia avizului consultativ, este firesc, ceea ce nu înseamnă că în conținutul avizului, acolo unde se precizează că nu sunt îndeplinite condițiile pentru ordonanță de urgență, acestea ar trebui ignorate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Suntem în fața unui vot pe o lege ordinară și avem în față un raport al comisiei și proiectul de lege, deci un singur vot, vă rog, pentru ambele texte.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2010 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a infrastructurii.

Domnul secretar de stat Curteanu, vă rog. Microfonul 8.

## **Domnul Eugen Dicones Curteanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră vizează aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2010, care, la rândul ei, instituie Programul național de dezvoltare a infrastructurii, program prin care se urmărește aducerea României la un standard normal de viață și la un standard normal de dezvoltare a infrastructurii.

Este vorba de 10.000 de kilometri de drumuri care urmează a fi reabilitați, este vorba de aproape 6.000 de sate care vor beneficia de alimentare cu apă și canalizare, iar, în ceea ce privește infrastructura de mediu, este vorba și de continuarea programului de îndiguiri și protecție la inundații.

Prin urmare, aceste motive mă fac să vă solicit și să vă rog să adoptați proiectul de lege supus atenției dumneavoastră.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului național de dezvoltarea a infrastructurii, în sensul modernizării infrastructurii la standarde europene prin finanțarea unor proiecte de investiții din sume alocate anual cu această destinație și aprobate de Guvern prin hotărâri, la cererea ordonatorului principal de credite, prin derogare de la prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Consiliul Legislativ, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au avizat favorabil proiectul de lege, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții?

Domnul senator Ioan Mang, microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș avea două întrebări de adresat reprezentanților ministerului, precum și câteva comentarii de făcut. Întrebările ar fi următoarele:

1. Care vor fi criteriile de evaluare pe baza cărora vor fi selectate localitățile și proiectele care urmează a fi finanțate?

2. Cum va reuși Guvernul să convingă firmele constructoare să investească din resurse proprii pentru aceste proiecte, știut fiind că ordonanța de urgență a Guvernului prevede că finanțarea acestor proiecte se va face din 2013?

În ceea ce privește comentariile pe care doresc să le fac, senzația pe care o am este că, de fapt, nu este vorba despre altceva decât de o acțiune pur electorală, de dorința reprezentanților Guvernului de a tăia unele panglici în următorii doi ani, iar acelea, dacă se poate, să fie portocalii, urmând ca viitorul guvern, care urmează după alegerile din 2012, să achite nota de plată.

De asemenea, aș dori să fac un scurt comentariu și în ceea ce privește superficialitatea cu care s-a lucrat.

În expunerea de motive, la „Impactul asupra mediului”, se afirmă că nu există efecte asupra mediului. Este vorba totuși de construire de drumuri, de autostrăzi, de alte obiective, care, sigur, vor avea ca rezultat defrișări de spații verzi, tăieri de pomi și, implicit, afectarea mediului, dar, probabil, se arată destul de clar și cât de mult îi pasă Guvernului Boc de mediul înconjurător.

Cam atât am avut de spus.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Marcu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Programul național de dezvoltare a infrastructurii este prezentat în acest proiect de lege.

În expunerea de motive, Executivul argumentează necesitatea elaborării acestui act normativ făcând trimitere la termenele asumate pe directiva privind apa potabilă, directiva privind apa urbană uzată și, respectiv, îndeplinirea angajamentelor la Capitolul 22 – Protecția mediului înconjurător.

Întrebarea pe care o pun: atâta timp cât acestea au fost asumate de Guvern, iar ministrul din domeniul dezvoltării teritoriale, cât și cel de la mediu sunt de la începutul anului, de ce nu și-au dat seama până pe data de 22 noiembrie anul curent că ele trebuiau cuprinse într-un act normativ?

De ce pun această întrebare? Din cauza faptului că, în conformitate cu Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, la care s-a făcut azi trimitere pentru bugetul pe anul viitor, și în conformitate cu art. 35, se precizează foarte clar că Guvernul trebuia să vină în plenul Parlamentului și să prezinte proiecția bugetară pe 2011 până la data-limită de 15 octombrie.

Întrebare firească: oare cei doi miniștri, care sunt miniștri de la începutul anului, în 2010 și-au dat seama, pe data de 22 noiembrie anul curent, că trebuie să emită un act normativ care să fie prins în proiecția bugetară pentru anul viitor?

## Rog, un răspuns.

Tot în expunerea de motive, la Secțiunea a 4-a – Impactul financiar asupra bugetului de stat consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung, 5 ani, dumneavoastră veniți cu o frază generică și spuneți: „Sumele... se încadrează în strategia fiscal-bugetară...”

Greșit, stimați reprezentanți ai Executivului. Tot timpul, la impactul financiar nu facem trimitere decât la povești gen Petre Ispirescu sau la basme. Trebuie să punem valoarea exactă.

De ce? Din cauza faptului că dumneavoastră, în anexă, aveți pe cele șase proiecte suma de 20,9 miliarde de lei, eșalonată pe o durată de 10 ani, respectiv până în 2020, iar întrebarea firească este: dacă tot ne aflăm în domeniul basmelor, puteți să faceți o extindere – sunteți și așa la începutul deceniului, la începutul secolului – și puteți merge și pe o sută de ani...

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Bota.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să întreb ministerul: oare nu trebuia să facă, așa cum se laudă, un act normativ prin care să aprobe, prima dată, costul standard pentru asemenea lucrări și abia apoi să facă un program?

Probabil, ne vom trezi cu lucrări care vor costa cât o autostradă, că drumuri care costă cât o autostradă am văzut. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Țuțuianu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu am o abordare ceva mai politică pe acest subiect, pentru că se pare că nu suntem atenți la ce discutăm aici.

Discutăm de celebrul program de 4 miliarde de euro cu care Partidul Democrat Liberal încearcă să se salveze de la un dezastru electoral în 2012. Despre asta discutăm. Chiar dacă comentați, aveți două soluții în 2012: să mai furați puțin la voturi, să cumpărați, cum ați făcut la Mintia, și, a doua variantă, să mai faceți câte ceva în anumite localități și să încercați să faceți cu banii pe care nu-i aveți.

În al doilea rând, este un program destinat alimentării clientelei de partid. Este un lucru clar, se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat până acum: 80% din fonduri vor merge către localități conduse de primari PDL și vor merge către firme ale Partidului Democrat Liberal.

În al treilea rând, este un program care nu va fi plătit de acest Guvern, ci va fi plătit de Guvernul următor.

Deci unii cheltuiesc astăzi, alții vor plăti mâine, din 2012 până în 2014–2015, și nu vor mai putea să-și asume niciun fel de lucrări publice.

Întrebările pe care le adresez reprezentantului Guvernului:

De ce nu rezolvăm, de exemplu, problema arieratelor, două miliarde de euro din execuție de lucrări, prestări de servicii, o jumătate de miliard de euro din creanțele salariaților bugetari, și cum va plăti România în 2013–2014 sau ce va mai putea dezvolta România în condițiile în care, pe lângă cele 4 miliarde de euro, vom avea în continuare arierate bugetare, vom avea datorie publică externă – care este de 14 miliarde –, ceea ce este scadent numai în anul următor și avem eșalonate pe 2011, 2012 și 2013 toate creanțele bugetarilor rezultate din hotărâri judecătorești.

Acestea sunt lucruri care se adaugă la ceea ce s-a spus pe fondul proiectului, dar vreau să vă mai atrag atenția asupra modului în care adoptăm acte normative cu tot felul de lucruri care încearcă să ducă în derizoriu Parlamentul României.

În forma sa inițială, ordonanța de urgență a Guvernului prevedea că ceea ce înseamnă controlul bugetar pe aceste sume se va face de către Curtea de Conturi. Erau prevăzute și sancțiuni care erau de competența funcționarilor Curții de Conturi.

Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții?

Vă rog, domnul senator Viorel Constantinescu, urmat de domnul senator Radu Berceanu.

Microfonul 3, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu trebuie să așteptăm ca opoziția să vină și să aplaude un program care este propus de Guvernul României. Chiar dacă programul respectiv este bine intenționat, datoria opoziției este să-l critice.

Nu voi face acum referire la criticile care s-au adus – critici care nu sunt obiective –, am să mă opresc numai la una dintre ele, pentru a demonstra că nu este obiectivă, și anume aceea care se referă la protecția mediului.

Prin protecția mediului nu se înțelege faptul că am tăiat un salcâm care se află pe traseul unui drum. Protecția mediului este o operațiune inginerească amplă, care se referă la aer, la sol și la subsol și, dacă citim în motivare, numai prin efectul pe care îl au alimentarea cu apă și canalizarea și stațiile de epurare înțelegem că are adresabilitate și în domeniul protecției mediului.

Revenind la elementele care se referă la prețul de cost, trebuie să știe toată lumea că există prețuri de cost pentru drumurile rurale, pentru canalizare, pentru epurare, sunt stabilite asemenea prețuri, așa cum s-au stabilit și pentru reabilitarea termică, și pentru celelalte obiective care sunt dirijate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Toate aceste elemente sunt cuprinse, sunt standardizate, deci nu trebuie să avem nicio reținere în a privi acest program cu obiectivitatea care trebuie. Și apoi, știți cum se zice: „cel mai bine este să nu faci nimic, pentru că atunci nu ești criticat”.

Eu cred că acest program nu face altceva decât să vină să dea drumul investițiilor, pentru că, având investiții în derulare, indiferent când vor fi ele achitate, asta înseamnă un plus în economie, dar opoziția nu trebuie să-și facă probleme că va plăti aceste lucrări, pentru că tot noi le vom plăti. Cred că m-ați înțeles ce am vrut să spun.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Radu Berceanu. Microfonul 2.

Cred că trebuie să facem puțină lumină în acest domeniu și un mic apel la memorie.

Programul „10.000 de kilometri de drumuri județene” este în Programul de guvernare, adoptat de Parlament la începutul anului 2009 și redactat de PDL împreună cu PSD. Repet, redactat de PDL împreună cu PSD!

Eu chiar am fost felicitat pentru această idee, că era la partea de transporturi, de către colegii de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, care au considerat că este o idee foarte bună și că drumurile județene reparate vor avea un efect foarte bun și pentru drumurile naționale, și pentru alte zone economice. S-a dorit să începem acest program cât mai repede, așa că nu înțeleg de ce au venit vreo patru colegi din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC să critice vârtos această idee.

În al doilea rând, în legătură cu datoriile, având în vedere că am plătit, guvernarea asta, tot în 2009, adică împreună cu PSD, datorii frumoase, importante, pe la toate ministerele, inclusiv la transporturi, de vreo două miliarde și ceva de euro, nu de lei, este normal ca mai departe să se deruleze niște proiecte care sigur că s-ar putea – unele dintre ele – să treacă dincolo de granița dintre legislaturi, așa că nici aici nu cred că este vreo problemă.

Eu cred că, dacă ne aplecăm asupra fondului proiectului, drumurile județene trebuie neapărat să fie reparate și să fie asfaltate, județele sunt împărțite, din punct de vedere al conducerii, între toate partidele și nu cred că va putea cineva, la un program de mărimea și vizibilitatea aceasta, să facă diferențieri între un județ sau altul, mai ales că peste tot sunt și consilieri, și primari de toate culorile politice.

Dacă vom reuși, într-adevăr, să dăm drumul la acest program, să se repare o parte dintre drumurile județene acum și restul să se continue și după 2012 – indiferent cine va fi la guvernare –, va fi foarte bine, așa că vă propun să avem memoria trează în toate direcțiile, nu numai în direcții subiective.

Vă mulțumesc. Domnul vicepreședinte Filip. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Poate că nu aș fi luat cuvântul dacă domnul senator Țuțuianu nu punea discursul în zonă strict politică.

Da, într-adevăr, acest proiect de reabilitare a 10.000 de kilometri este un proiect asumat de actualul Guvern pe o situație și pe o realitate națională.

A pleca de la o premisă, după părerea mea, falsă, pe care o tot aud comentându-se, că aceste proiecte și aceste fonduri, și aceste cheltuieli ulterioare de bani se fac, vezi Doamne, pentru cineva anume, mi se pare chiar strict gratuit și nu are niciun fel de legătură cu ceea ce noi ar trebui să discutăm în acest Senat.

Discutând despre modul în care se vor deconta aceste fonduri, angajate – poate – anul viitor sau în anul 2012, sau 2013, pentru că programul, oricum, se va întinde pe foarte mulți ani, este o chestiune, de asemenea, subiectivă, pentru că, până la urmă, într-adevăr, ceea ce se realizează prin proiecte multianuale se plătește din bugetul statului în viitor, așa încât nu este niciun fel de noutate faptul că astăzi discutăm despre un proiect pentru care se cer finanțare și acceptare cu plata în 2011, 2012 sau 2013 și mai departe, indiferent de cine va fi la guvernare atunci.

Dacă nu vom gândi succesiunea aceasta a guvernărilor și preluarea unor proiecte corecte și bune, aceasta înseamnă că, până la urmă, România, la fiecare schimbare de guvernare, se va găsi la un nou început.

Dacă dorim, într-adevăr, ca de fiecare dată, la orice ciclu electoral, să ne găsim în situația în care tot ce a făcut cel de dinainte este prost, România nu va putea să-și realizeze proiectele de lungă durată.

De aceea, cred că abordarea unui asemenea proiect trebuie făcută ca necesitate în acest moment, nu prin prisma neapărat a interesului punctual al celor care guvernează astăzi. Dacă nu vom vedea acest lucru, evident că un astfel de proiect cu bătaie lungă nu va avea nicio șansă de câștig. Mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc și eu.

Domnul Marius Gerard Necula, urmat de domnul senator Mang, care dorește să comenteze, probabil, o afirmație a unui coleg.

Microfonul 3 pentru domnul președinte Necula.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prima dată când am dat avizul, iar de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a plecat un aviz cu vot în unanimitate, ne-am întrebat de ce nu am fost comisie de raport sau măcar comisie coraportoare, având în vedere titulatura și domeniul de acțiune al comisiei.

Important este faptul că ne aflăm în fața unui program deosebit de ambițios, care, din punctul meu de vedere, nu

are culoare politică, pentru că cei 10.000 de kilometri de drumuri, alimentările cu apă, canalizările nu au culoare politică.

Trebuie să fim perfect conștienți, exact cum au spus și colegii mei de dinainte, că discutăm de un program multianual, un program extrem de ambițios de modernizare a infrastructurii zonei rurale.

De aceea, cred că ar trebui, ca de multe ori de altfel, să trecem peste divergențele sau ideologiile politice și să ne concentrăm pe ceea ce cu adevărat au nevoie cetățenii: au nevoie de drumuri, au nevoie de alimentări cu apă, au nevoie de canalizări.

Mai este un lucru foarte important, pe care se pare că unii dintre noi îl uităm, și anume relansarea segmentului de construcții, latura sau, mai bine zis, zona cea mai afectată de criza economică.

Sper ca înțelepciunea și interesul comun de modernizare a zonei rurale să fie cele care să câștige prin votul nostru de a trece această lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Mang.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș fi dorit doar să-i dau un răspuns domnului senator Constantinescu. Atunci când mă refeream la impactul asupra mediului, nu am făcut nicio aluzie la faptul că astfel de lucrări de realizări de drumuri, de canalizări de ape nu ar avea impact asupra mediului. Făceam referire la superficialitatea celor care au redactat acest document, această ordonanță și, în special, la prima parte, la expunerea de motive, unde se scrie negru pe alb că aceste lucrări nu au efect asupra mediului. La acest lucru am făcut referire și cred că ar fi cazul totuși ca domnii guvernanți să se aplece cu mai multă seriozitate asupra tuturor deciziilor pe care le iau.

De asemenea, aș dori să spun aici că este foarte bine, este un program foarte generos. Pe hârtie arată chiar foarte bine. În schimb, nu vedem de ce sau cine a oprit Guvernul până astăzi să demareze acest program și de ce este nevoie de ordonanță specială pentru a lansa aceste lucrări, când, de fapt, știm foarte bine că avem nevoie de ele de mult timp.

De asemenea, repet, în loc să dăm și să plătim arieratele către întreprinderile constructoare din țară, de fapt le solicităm să susțină acest program, în speranța că în anul 2013 un alt guvern le va plăti și facturile.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Mitrea dorea să intervină. Vă rog.

## Domnule președinte,

Sigur că putem discuta foarte multă vreme dacă este nevoie sau nu este nevoie. Sigur că este nevoie. Cred că nimeni nu poate să critice faptul că cineva s-a gândit la un program de dezvoltare a infrastructurii.

Nu am niciun răspuns la întrebarea de ce un program național trebuie aprobat prin lege. Nu am niciun fel de răspuns de ce pentru un program de acest gen nu se face pur și simplu un proiect care se lansează. Nu este nevoie de lege. Această lege nu folosește decât să te încurce, pentru că, dacă nu finanțezi anul viitor, prin buget, 3.299.000.000 de lei sau dacă vrei să finanțezi cu un leu în plus, înseamnă că ai încălcat legea. Deci nu văd necesitatea acestei legi.

Nici nu am avut timp să văd în Proiectul Legii bugetului pentru anul 2011, pe care l-am primit, dacă anul viitor sunt prevăzute 3.299.000.000 de lei.

Aș vrea să știu, și asta poate să-mi răspundă comisia, dacă sunt anumite metode de finanțare mai generoase, în sensul ca nu toți banii să vină direct din buget. Acest lucru ar fi ajutat mai mult bugetul de stat, pentru că alte transferuri, indiferent de unde le faci, tot pe cheltuielile bugetare ale anului respectiv le faci, dar acestea sunt observații tehnice, pe care putem să le facem și în continuare.

Ceea ce spunea mai devreme domnul senator Berceanu mi-a adus aminte de un lucru, pe care totdeauna l-am discutat în domeniu: de ce nu se face programul de reabilitare a drumurilor județene, care este necesar, mână în mână cu programul de reabilitare a drumurilor naționale? Avem foarte multe situații, în ultimii ani, în care drumurile naționale se reabilitează pe o anumită zonă, nu se fac legăturile, iar la drumurile județene avem reabilitare pe bucăți, care pleacă de nicăieri și duce nicăieri. Deci sunt mulți bani aruncați, pentru că nu sunt coordonați.

Eu știu că – nu mai știu cum este acum, nu știu cum s-a ajuns la această situație –, în momentul în care am lansat Programul național de reabilitare a drumurilor naționale, cele două programe erau puse mână în mână, discutând cu județele ca drumurile județene să fie în coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cel care se uita pe această chestiune.

Mulțumesc.

Domnul președinte al comisiei, urmat de domnul secretar de stat.

Microfonul central, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mă opresc asupra unei fraze pe care distinsul nostru coleg, domnul senator Marcu, a rostit-o în finalul alocuțiunii Domniei Sale, în care spunea că PSD și PC nu vor vota acest act normativ, adică, să fie mai pe înțelesul tuturor, nu vor vota modernizarea drumurilor județene, nu vor vota pentru construirea de alimentări cu apă în sate și comune, nu vor vota pentru stații de epurare și pentru canalizări în mediul rural. Într-un cuvânt, PSD și PC nu vor modernizarea României. Nu vor, pur și simplu!

Aștept cu interes momentul în care aleșii locali ai PSD, respectiv primarii, consilierii locali, consilierii județeni, îi vor felicita pe domnii parlamentari, pe domnii senatori ai PSD și PC, când vor merge în teritoriu și le vor spune „Noi nu am votat modernizarea satului sau comunei dumneavoastră, pentru că nu am vrut noi. De ce să aveți dumneavoastră drumuri județene modernizate, de ce să aveți alimentări cu apă, de ce să aveți canalizare, că noi nu am vrut acest lucru și ne-am opus în Parlamentul României cu multă vehemență împotriva a ceea ce înseamnă modernizarea României în mediul rural. Așa am vrut noi, senatorii PSD și PC”.

Probabil că vor fi felicitați de cei cărora le vor transmite acest mesaj. Aștept cu interes momentul în care vor obține aceste felicitări din partea electoratului și, sigur că da, pot să voteze împotriva modernizării României – PSD și PC. Mulțumesc.

Domnul lider Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În opinia noastră, programul este foarte bun. A spus un coleg senator că nu are culoare politică. Sigur, nu vedem care este legătura între ele, cum spunea domnul senator Mitrea aici, și de ce nu s-a avut în vedere un tot unitar. Acesta este un alt aspect.

Ceea ce ne duce pe noi la abținere sau vot împotrivă este un alt element. Toate aceste programe – și, sigur, ele sunt făcute acum și pe termen lung, până în 2013 –, în momentul în care se fac atribuirile, se fac licitațiile, automat, devin portocalii, și de aceea nu suntem de acord să amanetăm sume de la buget pe ani de zile și să le lăsăm în pușculița de campanie a PDL-ului. Acesta este motivul real.

Domnule senator Greblă – microfonul 4 –, vă rog.

Nu voiam să iau cuvântul, dar, având în vedere că am fost invocat, făcând parte din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, aș vrea să deplâng modul în care al nostru coleg a înțeles o dezbatere, altfel interesantă.

Nimeni nu se opune în această țară – nu în această sală – modernizării satului românesc.

De altfel, vorbe din acestea pompoase putem folosi, dar nu sunt productive absolut deloc. Ar trebui să vorbim mai degrabă de scoaterea satului din mizerie și subdezvoltare, și nu de modernizarea satului românesc. Când s-au pus câteva întrebări aici, s-au pus din alt motiv. Reabilitări de drumuri naționale, de drumuri județene, canalizări, apă, în țara aceasta, mai mult sau mai puțin, s-au făcut de 20 de ani pe legislația pe care o avem. Ca să lărgim proiectul, să mărim proiectul național, nu avem nevoie de ordonanță de urgență a Guvernului, nu avem nevoie de modificarea legii. Guvernul poate să aloce mâine, dacă se uită în buzunar, dublul sumei și, pe Legea finanțelor publice, acele lucrări pot fi finanțate foarte ușor. Nu programul în sine este problema, nu ideea nobilă, dar, din păcate, nerealizabilă, a realizării într-un ritm mai susținut a unor lucrări de infrastructură în mediul rural este problema, ci modul cum se încearcă a fi atribuite aceste lucrări în plin program de descentralizare, pe care și l-a asumat partidul de guvernământ.

Acum, recentralizăm decizia pentru a ști că acea lucrare dintr-o comună, cealaltă lucrare din celălalt județ sunt date de un anume minister, și nu, spre exemplu, prin consiliile județene, cum ar fi fost normal, eventual, prin unitățile de dezvoltare regională, pentru a avea în vedere și programe de dezvoltare regională, și atunci le centralizăm pentru a avea un control asupra acestor bani.

Acestea au fost îndoielile pe care le-a avut Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC la lege, și nicidecum faptul de a nu fi de acord cu un ritm mai susținut pentru realizarea unor lucrări de interes local în unele zone rurale din țară.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

În acest moment, suntem în fața unui raport favorabil al comisiei, care v-a fost prezentat.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

Nu a funcționat?

Nu este niciun fel de problemă.

Vă propun să reluăm votul, dacă sunt colegi care invocă o defecțiune la...

Rog atenția tuturor.

Reluăm votul pe raportul comisiei și pe proiectul de lege.

Listă pentru liderii de grup.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatori sunt deputați, nu sunt prezenți la dezbateri. Domnule președinte Ghizdeanu, vă rog. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are în vedere abrogarea unor dispoziții, între care se află și facilitățile fiscale acordate cultelor care au temei constituțional. Ca răspuns la nevoile financiare ale cultelor religioase și în corelație cu dispozițiile art. 9 din Legea privind libertatea religioasă și regimul

general al cultelor, abrogarea facilităților fiscale ar face ca sprijinul statului să rămână o formă fără fond. Subliniem că în numeroase state europene există asemenea facilități fiscale.

Din aceste considerente, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnul președinte Ovidiu Marian.

## Mulțumesc.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă abrogarea unor prevederi din Codul fiscal referitoare la scutirile acordate instituțiilor statului sau cultelor religioase de la plata impozitului pe clădiri și terenuri.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții?

Dezbateri pe fondul acestui text? Nu sunt.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Raportul este de respingere.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorul nu este prezent la dezbateri.

Domnule Ghizdeanu, foarte pe scurt, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrucât propunerea legislativă se referă la reducerea de cotă pentru produsele românești, ceea ce contravine prevederilor comunitare, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Domnul președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă completarea Codului fiscal cu un nou alineat la art. 140, care prevede aplicarea unei cote reduse de TVA, de 5%, asupra bazei de impozitare pentru livrarea de produse românești, definite ca fiind produse fabricate în România.

Propunerea legislativă a fost supusă votului și a întrunit 6 voturi împotrivă, iar, în consecință, comisia a adoptat un raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Dintre inițiatori îl invit la cuvânt pe domnul senator Frâncu. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

De câțiva ani, cel puțin de două ori pe an, România este afectată de inundații. După ce trece furia apelor, rămâne dezastrul. Guvernul, oricât ar încerca să îndrepte lucrurile, mai ales în această perioadă de criză, nu are fondurile necesare și, de cele mai multe ori, rămân sate izolate, rămân locuințe care nu mai au legătură mulți, mulți ani cu zona centrală a localității.

De aceea, un grup de deputați PDL și subsemnatul am inițiat această propunere legislativă prin care dorim să acordăm 1% din impozitul pe locuințe plătit de persoanele fizice și juridice, fond care va fi pus la dispoziția Guvernului pentru sprijinirea persoanelor sinistrate în urma inundațiilor și pentru construirea locuințelor distruse de apă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnule președinte Ghizdeanu. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrucât propunerea legislativă cuprinde prevederi legate de bugetele locale, care aduc atingere principiului autonomiei locale, de asemenea, contravine art. 8 din Legea administrației publice locale, republicată, și nu are la bază și consultarea cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale implicate, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Domnule președinte?

## Mulțumesc.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă completarea Codului fiscal cu un nou alineat la

art. 255, care prevede ca 1% din impozitul pe locuințe plătit de persoanele fizice și juridice să se constituie într-un fond la dispoziția Guvernului pentru sprijinirea persoanelor sinistrate în urma inundațiilor, în vederea reconstruirii locuințelor distruse de ape.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit un raport de respingere pentru această propunere legislativă, având în vedere că în bugetul de stat se includ Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, care se utilizează pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar, respectiv pentru finanțarea unor acțiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamități naturale și sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Comisia a întocmit un raport de respingere.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2010 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – ISC.

Domnule secretar de stat Curteanu, vă rog. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră vizează eficientizarea activității Inspectoratului de Stat în Construcții, în sensul punerii în acord a prevederilor referitoare la statutul acestei instituții cu modificarea adusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2010, prin care inspectoratul a trecut în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.

În acest sens, funcționarea normală a Inspectoratului de Stat în Construcții este statuată prin acest proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Raportul comisiei, domnule președinte Necula, vă rog. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost admis cu votul majorității. Mulțumesc.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 187/23.XII.2010

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară. Senatul României este prima Cameră sesizată.

Vom da un singur vot pe raportul comisiei și pe proiectul de lege.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.

Domnule secretar de stat Marin Anton, vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal transpune Directiva Parlamentului European și a Consiliului Europei privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, care are ca termen final de transpunere în legislația națională data de 26 decembrie 2010.

Prin transpunerea directivei, se dorește întărirea sistemelor sancționatorii din statele membre prin instituirea unor standarde minime la nivelul statelor membre, la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce privește sancționarea unor acte ilicite în domeniu prin mijloace de drept penal.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Necula. Microfonul 5.

Proiectul de lege a fost adoptat cu majoritate de voturi de către membrii comisiei, 9 voturi pentru, un vot împotrivă. Mulțumesc.

Dezbateri? Domnul președinte Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cu tot regretul, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dat aviz negativ pentru acest proiect de lege care instituie infracțiuni în afara oricărei reguli din dreptul penal. Sub acest aspect, ce s-a dorit? S-a desfășurat o reuniune internațională la care cineva a avut o idee foarte bună, „hai să contribuim la protejarea mediului și prin intermediul dreptului penal”. Toate bune și frumoase până aici. Au elaborat un text, care nu are nimic de-a face cu Codul penal, Guvernul României a tradus directiva Uniunii

Europene, dar toate acele valori care se doresc a fi protejate astăzi au deja o reglementare coerentă și în Codul penal actual, și în Codul penal care va intra în vigoare în toamna anului viitor.

Aceste noi infracțiuni care vor fi introduse în legislația noastră sunt fantastic de ambigue, vor da naștere la diverse interpretări, vor fi trimiși în judecată și condamnați oameni nevinovați.

Într-un articol se spune: „faptele sunt pedepsite dacă sunt comise cu intenție sau cel puțin din culpă”. O asemenea exprimare, care nu că este deficitară, este de-a dreptul periculoasă pentru dreptul penal, nu poate fi acceptată de noi într-o legislație.

Spun încă o dată, cu tot regretul, și prin mijloace specifice Codului penal pot să contribui la protecția mediului. Noi avem o legislație a mediului care prevede inclusiv infracțiuni, astfel încât tot ceea ce este scris în această directivă există în legislația românească.

Pretenția pe care o are Uniunea Europeană în raport cu țările membre este să se transpună în legislație măsurile luate în cadrul Uniunii Europene.

Toate acele mijloace penale, toate acele infracțiuni din textul pe care îl aveți dumneavoastră astăzi în față se regăsesc deja bine reglementate în legislația noastră.

Noi trebuie să facem un raport la Comisia Europeană pentru a le spune că ceea ce este scris în directivă este reglementat în legislația națională, astfel încât ne-am îndeplinit obligațiile pe care le aveam față de această directivă.

Sunt motivele pentru care vă rog să vedeți cu atenție textul acestui proiect de lege.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Alte intervenții? Nu sunt. Legea are caracter de lege organică.

Suntem în intervalul de timp pentru legile organice, conform practicii noastre.

Cameră decizională este Camera Deputaților.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. Domnul senator Frâncu, în numele inițiatorilor. Microfonul 6.

## **Domnul Emilian Valentin Frâncu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă vine să întărească, într-un fel, ordinea și disciplina care ar trebui să definească paza unităților militare, care, în acest moment, prin formularea din textul respectiv, pot fi apărate – și sunt aproape 60 de contracte în derulare – de unități de pază civile. Pentru a nu se mai repeta situațiile în care a fost furat armament, paza și protecția unităților militare, din punctul nostru de vedere, trebuie să fie asigurate de soldați, nu de personal civil.

Sunt de acord că trebuie externalizate anumite servicii, cum este cel de furnizare a alimentelor sau altele, dar dacă, de exemplu, se ajunge ca – nu știu – curățenia în interiorul unităților militare să fie făcută de unități civile, vom ajunge de râsul lumii.

De aceea, această propunere legislativă vine și elimină ideea de a se mai da în viitor posibilitatea ca unitățile militare, totuși unități importante pentru securitatea noastră, să fie apărate de structuri civile.

De aceea,

## Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu. Microfonul 9.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative din mai multe motive.

Eliminarea posibilității de executare a pazei cu societăți comerciale specializate la unele dintre obiectivele Ministerului Apărării Naționale, pentru că la cele mai importante se face de către militari, presupune reorganizări de unități militare, redislocări de efective și fonduri suplimentare.

Calculele efectuate au demonstrat că serviciul de pază cu societăți comerciale presupune cheltuieli cu până la 25% mai mici decât executarea acelorași tipuri de misiuni de către militari. Invocarea anumitor evenimente care s-au petrecut nu se susține, fiindcă, dacă luăm exemplul Ciorogârla, acolo paza a fost făcută de militari, nu de societăți de pază.

De asemenea, prin modificarea legislativă propusă ar însemna să se anuleze inițiativa pe care Ministerul Apărării Naționale o are, ca, prin ROMTEHNICA, să se constituie o societate de pază, cu soldați și gradați voluntari după vârsta de 45 de ani, când aceștia trec în rezervă.

Sunt câteva dintre motivele pentru care nu susținem o asemenea propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei și, pe urmă, domnul senator Frâncu.

Domnul senator Necula.

Membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propun plenului Senatului, cu majoritate de voturi, un raport de respingere. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Frâncu, microfonul 6.

## Stimați colegi,

Argumentele pe care le-a adus domnul secretar de stat par viabile, numai că apare, în două locuri, o contradicție majoră, și anume: pe de o parte, există, repet, peste 60 de contracte în derulare, și în cadrul comisiei vi s-a adus acest argument, că este foarte greu să schimbăm contractele în derulare; pe de altă parte, se spune că se pregătește o unitate formată din forțe dislocate din anumite structuri – ROMTEHNICA –, care să preia paza unor obiective. Păi atunci înseamnă că acele contracte pot fi totuși anulate sau suspendate.

Pe de altă parte, altă motivație, și anume că noi avem o armată de profesioniști acum, și mi se pare corectă, este un argument care stă în picioare, și aceștia, într-un fel, nu ar trebui să se ocupe de pază, ci să fie externalizat acest serviciu în continuare, iar nu stă în picioare, pentru că, în fond, aceste unități, în teatrul de operații, trebuie să-și păzească corturile sau structurile pe care le înființează acolo unde se duc. Nu este o acțiune degradantă aceea de a păzi niște valori.

Repet, dacă ajungem să mergem pe această idee, e mai ieftin, sunt sigur, să angajăm niște unități civile de deratizare, de efectuare a curățeniei în interiorul unităților militare, care, poate, îi vor scuti pe soldații noștri în viitor să facă și ei ordine în propria ogradă.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Legea are caracter de lege ordinară.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Un moment, nu vreau să privez niciun coleg de dreptul de a lua cuvântul.

Domnule senator Dobra, doriți să luați cuvântul?

Îmi cer scuze dacă nu am fost suficient de vigilent în această fază.

Microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu vreau să-l combat pe inițiator, pe domnul senator, dar vreau să spun că, în situația în care efectivele armatei sunt cele pe care le știți și le aveți în Legea bugetului, este foarte greu să poată Ministerul Apărării Naționale să-și asigure paza la toate obiectivele.

Mai departe, știți foarte bine că, pentru a face pază, trebuie să ai trei schimburi. Nu poate păzi un militar 24 de ore din 24, fiindcă trebuie să-l schimbi la trei ore. Lucrul acesta presupune efective foarte numeroase și, dacă ați calcula numărul posturilor de pază din Ministerul Apărării Naționale, veți vedea că vor trebui angajați foarte mulți militari, ceea ce nu cred că poate acum ministerul.

O altă problemă pe care vreau să o ridic. Dumneavoastră vedeți că și Ministerul Administrației și Internelor are probleme pe această temă, inclusiv la ISU. I-au crescut foarte mult cheltuielile, pentru că scoaterea serviciului militar obligatoriu, lucru care s-a întâmplat nu de foarte mult timp, de vreo doi-trei ani, a făcut ca în locul militarilor să fie angajați militari în termen sau subofițeri, ceea ce a presupus ca în locul unui servant de la o autospecială să fie trei. Această chestiune a crescut foarte mult costurile. Deci trebuie să ne gândim până unde mergem cu această temă și ce pretenții putem să avem, pentru că, dacă avem pretenții foarte multe, va trebui să aprobăm cheltuieli mult mai mari.

Acest lucru am vrut să vi-l spun și vă rog să țineți cont de această problemă, pentru că, altfel, costurile vor crește foarte mult și cred că Ministerul Apărării Naționale nu are putere și suficiente forțe ca să rezolve singur această problemă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru această intervenție. Revenim la momentul votului.

Suntem în fața unui raport de respingere. Legea are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 57 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale.

Domnul secretar de stat Todea va susține proiectul de lege din partea Guvernului.

## **Domnul Andrei Barbu Todea** – _secretar de stat_

_la Secretariatul General al Guvernului_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul de reglementare al ordonanței de urgență stabilește măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, în scopul asigurării funcționării Guvernului în noua structură.

Practic, se creează cadrul juridic pentru organizarea și funcționarea noilor structuri ale Guvernului, conform Hotărârii Parlamentului nr. 39/2009 pentru acordarea încrederii Guvernului.

Guvernul vă solicită, doamnelor și domnilor senatori, să adoptați această ordonanță de urgență.

Domnul președinte Necula, microfonul 5.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de admitere, cu un amendament.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții? Dezbateri generale? Domnul lider Rădulescu, microfonul 2.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Nu pe fond, ci pe procedură, domnule președinte. Întrucât am depășit ora, cer sistarea lucrărilor.

Suntem în fața unei situații inedite: opoziția vrea să lucreze, și majoritatea nu.

Evident, programul s-a încheiat, este justificată observația dumneavoastră.

Încheiem aici partea de legiferare.

Am o rugăminte, înainte să plece colegii, aș dori ca miercuri să începem ședința de plen la ora 9.00. Fiți siguri că vom fi și noi. De fiecare dată când vor fi probleme în grupul dumneavoastră parlamentar, vom începe la fix.

Aș dori să completez stenograma ședinței: la partea de declarații politice, domnul senator Onofrei a depus în scris declarația politică la începutul ședinței.

Continuăm cu ultimul punct de pe ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

Domnule senator Oprea, doriți să deschideți seria întrebărilor adresate Guvernului?

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea este adresată domnului Ioan Nelu Botiș, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Obiectul și motivarea întrebării: Clarificarea ordonanței privind sistarea ajutorului de șomaj pentru persoanele care refuză un loc de muncă.

Domnule ministru,

Soluția găsită de Guvern pentru reducerea numărului de persoane ce refuză locurile de muncă este una pertinentă, însă eliminarea condiției legate de distanța la care trebuie să se afle locul de muncă ofertat ridică multe controverse, având în vedere că, la relocarea persoanelor la o distanță foarte mare de casă, sunt implicate cheltuieli destul de mari, care de multe ori nu pot fi acoperite din veniturile salariale.

Ca urmare, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. În ce condiții poate fi păstrată regula nedepășirii celor 50 de kilometri pentru a refuza un loc de muncă?

2. Dacă nu se poate păstra condiția sus-menționată, ce măsuri stimulative aveți în vedere pentru stimularea, cel puțin la început, a angajatorilor de a acoperi cheltuielile de cazare și celelalte cheltuieli specifice unor astfel de relocări? Solicit răspuns în scris.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul dezvoltării regionale și turismului.

Obiectul întrebării: Stadiul implementării proiectului „Îmbunătățirea infrastructurii de transport regional pe traseul Pucioasa – Vârfuri – Valea Lungă – Iedera – Moreni – IL Caragiale, prin reabilitarea și modernizarea drumurilor județene DJ 710 și DJ 711 din județul Dâmbovița”.

## Doamnă ministru,

În urmă cu aproape 6 ani, Consiliul Județean Dâmbovița a aprobat Hotărârea nr. 10/2005 privind aprobarea studiului de fezabilitate al investiției „Pucioasa – Vârfuri – Valea Lungă – Iedera – Moreni – IL Caragiale, prin reabilitarea și modernizarea drumurilor județene DJ 710 și DJ 711 din județul Dâmbovița”.

Valoarea totală a investiției, prevăzută în hotărâre, este de 8.472.953 de euro, cu o durată a execuției de 18 luni.

Din comunicatul de presă postat pe site-ul Consiliului Județean Dâmbovița la data de 13 iulie 2009 și intitulat „Evoluția lucrărilor de reabilitare a infrastructurii rutiere” rezultă că valoarea proiectului este de 9,5 milioane de euro, din care 54,3% fonduri asigurate prin Programul PHARE, 27,6% contribuția Consiliului județean și 18,1% contribuția statului din fondul național al bugetului central. Același comunicat precizează că licitația a avut loc în luna martie a anului 2008, contractul de finanțare fiind semnat în luna septembrie a aceluiași an, iar lucrările ar fi trebuit finalizate în luna martie a anului 2009.

Față de cele expuse anterior și având în vedere opacitatea comunicațională instaurată la nivelul Consiliului Județean Dâmbovița de către conducerea PDL, care refuză să ofere date de interes public, vă întreb:

1. Care este valoarea totală, la zi, a investiției, urmând să ne precizați dacă au fost încheiate acte adiționale la contract și pentru ce lucrări?

2. A fost devansat termenul de execuție a lucrării? Cu cât și care sunt motivele acestei întârzieri extrem de mari?

Fac precizarea că din verificarea la fața locului rezultă că proiectul nu a fost finalizat.

## Mulțumesc.

Domnul senator Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog.

Microfonul central.

Am să-l rog pe domnul senator Cordoș să se pregătească.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, domnului ministru Hunor Kelemen.

Domnule ministru,

Descoperirea câtorva zeci de schelete umane și a altor ruine în Piața Universității oferă posibilitatea unei renașteri a interesului pentru istoria și cultura românească veche. Prezența unui sit arheologic atât de aproape de treptele Universității ar putea fi exploatată atât din punct de vedere cultural, cât și din punct de vedere material.

Notorietatea pe care descoperirea o poate aduce, plasarea zonei sub protecție și amenajarea acesteia ca obiectiv istoric ar putea oferi o rampă de lansare pentru promovarea imaginii Bucureștiului și a României, în general. Ar fi deci posibilă o amenajare asemănătoare celor din

Centrul vechi al Bucureștiului, unde ruinele sunt acoperite cu plexiglas și sunt vizibile pentru vizitatori, fără ca lucrările desfășurate în zonă să fie afectate în mod semnificativ.

Totodată, aș dori să știu și dacă ministerul pe care îl conduceți ar lua în considerare folosirea noilor descoperiri ca punct de pornire pentru strategia locală și apoi națională, de promovare a trecutului nostru istoric.

Pot să citesc și a doua întrebare?

Da, bineînțeles, domnule senator.

## Mulțumesc.

Este adresată Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, domnului ministru Valerian Vreme.

Domnule ministru,

Sistemul electronic de plată „Ghișeul.ro”, destinat plăților de amenzi, fără a fi necesare drumuri și lungi așteptări la cozi, este deja funcțional de ani buni, fără a fi înregistrat însă mari succese. Una dintre cauzele generatoare ale acestui fapt este comisionul de 2,5% care se reține la fiecare utilizare a serviciului.

Din cauza acestuia, mulți cetățeni preferă să aștepte la cozi și să facă mai multe drumuri pentru a economisi niște bani, pe care acum nu-i mai au, din păcate.

Având în vedere dorința de a răspândi aplicarea sistemului electronic și pentru plata impozitelor și taxelor, o variantă de succes ar trebui să permită utilizarea sa, cel puțin pentru doi ani, în mod gratuit de către cetățeni sau, în cel mai rău caz, plata unei sume anuale mici reprezentând costuri de administrare.

Vă rog deci să-mi comunicați ce variante ia în considerare ministerul pe care îl conduceți pentru funcționarea eficientă a sistemului de plăți electronice.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmat de doamna senator Doina Silistru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Ioan Nelu Botiș, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Obiectul întrebării: Fonduri destinate reconversiei profesionale.

## Stimate domnule ministru,

Având în vedere numărul mare de șomeri din România și faptul că aceștia se confruntă, nu de puține ori, cu dificultăți în a-și găsi un loc de muncă în meseriile pentru care s-au pregătit, reconversia profesională facilitează accesul acestora pe piața muncii și le oferă posibilitatea să se reintegreze profesional în alte meserii, în domenii cu deficit de forță de muncă.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care este valoarea totală a fondurilor ce vor fi alocate de Guvern în anul 2011 pentru reconversie profesională la nivel național și care sunt domeniile vizate. Pe ce criterii s-a efectuat împărțirea acestor fonduri pe zone geografice, având în vedere că în județul Cluj, în special în orașele Turda și Câmpia Turzii, mult afectate de șomaj, aceste fonduri au fost aproape inexistente în anul 2010?

Îmi puteți ilustra în cifre cum și-a dovedit eficiența această măsură în anul 2010?

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmată de doamna senator Minerva Boitan.

Mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea mea este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății.

Domnule ministru,

Există în România persoane care, rămase fără loc de muncă de ceva timp, în aceste condiții de criză continuă, se trezesc și cu grave probleme de sănătate, astfel încât nu mai pot obține adeverințe medicale care să confirme că sunt apte de muncă.

În condițiile în care trimiterea dosarelor acestor pacienți către comisiile medicale, în vederea pensionării, trebuie să conțină dovada a trei internări în ultimii doi ani, aceste persoane întâmpină greutăți, deoarece, deși bolnave, nemaifiind asigurate, nu se mai pot interna și trebuie să suporte costul serviciilor medicale, și nici nu pot fi pensionate pe caz de boală, deoarece nu au toate actele necesare.

Vă întreb, domnule ministru, ce posibilități au persoanele aflate în situația descrisă mai sus, ținând cot de faptul că au cotizat ani de zile cu sume importante, iar acum nu pot avea parte nici de îngrijire medicală, nici de un minim venit pentru asigurarea acesteia.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Ioan Mang.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o primă întrebare, adresată doamnei Anca Daniela Boagiu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul întrebării îl reprezintă respectarea și aplicarea art. 317 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Conform art. 317 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății: „În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va intra în proces de reorganizare, în vederea privatizării.”

Acest alineat a fost modificat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2008, prin art. 2, care prevede că termenul prevăzut la art. 317 din Legea nr. 95/2006, referitor la

procesul de reorganizare în vederea privatizării, începe să curgă de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Alin. (2) din Legea nr. 95/2006, așa cum a fost modificată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2008, prevede că, până la data reorganizării, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului își va desfășura activitatea potrivit prevederilor legale de organizare și funcționare. Această situație s-a perpetuat, nerespectându-se niciunul dintre termene, nici cel stabilit de Legea nr. 95/2006, nici cel prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2008.

Vă rog, doamna ministru, având în vedere situația expusă mai sus, să-mi comunicați următoarele:

1. Ce măsuri a întreprins Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în vederea privatizării Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului?

2. Care este poziția actualei conduceri a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii față de privatizarea Casei asigurărilor de sănătate aparținând acestui minister?

3. Care este numărul de asigurați aflați în evidența Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului?

4. Care este procentul persoanelor asigurate la Casa de Asigurări de Sănătate din totalul pacienților tratați în unitățile sanitare aflate în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii?

Mulțumesc.

Domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul întrebării: Deblocarea fiscală a comunei Vlădeni, județul Iași.

Stimate domnule prim-ministru,

Revin la interpelările adresate dumneavoastră în datele de 8.03.2010 și 27.09.2010, la care nu am primit niciun răspuns până în prezent, și vă informez, domnule primministru, că nici până la această dată nu am găsit o soluție de deblocare a comunei Vlădeni, județul Iași, de la executarea silită făcută de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP).

Prin prezenta vă informăm că Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reziliat contractul de finanțare nerambursabilă încheiat cu Consiliul Local al Comunei Vlădeni, județul Iași.

Rezilierea contractului de finanțare s-a produs ca urmare a inspecției efectuate de către specialiștii APDRP, care au constatat că, în urma lucrărilor de modernizare a drumurilor, acestea prezintă mari deficiențe de exploatare și, astfel, s-a procedat la solicitarea de a returna întreaga sumă alocată pentru reabilitarea drumurilor comunale DC3, DC7, Vâlcele – Borșa – Vlădeni – Iacobeni – Broșteni, din comuna Vlădeni, județul Iași.

Dorim să menționăm că proiectul a fost verificat și avizat favorabil pentru realizarea lui de către specialiștii din cadrul SAPARD. Nu s-a constatat atunci că acest proiect prezintă o serie de deficiențe, care aveau să ducă la neregulile constatate ulterior.

Consiliul Local Vlădeni a fost acuzat de nerespectarea obligațiilor contractuale pentru derularea acestui proiect, pentru ca apoi astfel de proiecte să nu mai fie admise.

În urma verificărilor efectuate de comisia de control, procesele-verbale de constatare cuprind unii termeni depreciativi, printre care și „impracticabilitatea drumurilor pe unele porțiuni”. Prin urmare, APDRP a luat hotărârea ca întreaga lucrare să fie catalogată ca necorespunzătoare, iar Consiliul Local Vlădeni să restituie întreaga sumă primită drept finanțare.

Un milion de euro reprezintă pentru comuna Vlădeni o sumă uriașă, care împovărează și, practic, îngroapă comunitatea pentru mulți ani de aici încolo, iar dacă ținem cont și de majorările de întârziere aplicate acestui debit, putem vorbi de imposibilitatea achitării acestuia.

Bineînțeles, domnule senator.

Întrebarea este scurtă și este adresată domnului ministru Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: Creșterea accizelor și noile scumpiri din 2011.

Stimate domnule ministru,

Noul an va debuta cu scumpiri pentru români. Sunt foarte multe produse – printre care benzina, motorina și tutunul – pentru care se va plăti mai mult în anul 2011, potrivit proiectului de modificare a Codului fiscal.

Conform relatărilor din presă, acciza pentru benzina fără plumb va crește, de la 1 ianuarie, cu 15 euro pe tonă, respectiv de la 452 de euro pe mia de litri la 467 de euro pe mia de litri.

Cât privește motorina, accizele vor urca cu 11 euro pe tonă, de la 347 de euro pe mia de litri la 358 de euro pe tonă.

O posibilă creștere a prețurilor de vânzare pentru alte categorii de produse sau servicii este prefigurată în 2011.

Vă solicit, pe această cale, să ne precizați care sunt produsele și serviciile care vor suferi schimbări în ceea ce privește nivelul prețului.

Solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Următorii colegi și colege au depus în scris întrebările adresate Guvernului: doamna senator Mihaela Popa, domnii senatori Dan Voiculescu, Ioan Mang, Gheorghe Pop, Gabriel Mutu și Laurențiu Chirvăsuță.

Trecem la sesiunea de interpelări adresate Guvernului. Îl invit pe domnul președinte Mihail Hărdău, din partea Grupului parlamentar al PDL, să deschidă seria interpelărilor adresate Guvernului. Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru László Borbély, ministrul mediului și pădurilor.

Obiectul interpelării: Abuz în serviciu la Agenția Regională pentru Protecția Mediului Cluj (ARPM Cluj).

Domnule ministru,

În cadrul audiențelor desfășurate la cabinetul senatorial din Circumscripția electorală nr. 13 – Cluj-Napoca, ne-a reținut atenția cazul doamnei Florica Păcurar, care ne-a sesizat cu privire la nerespectarea prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 918/2010 privind reorganizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și a instituțiilor publice aflate în subordinea acesteia.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 918/2010, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj (APM) a fost desființată și reorganizată în cadrul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Cluj (ARPM Cluj).

Petenta, doamna Florica Păcurar, ocupând funcția publică de șef al Biroului financiar-contabilitate, administrativ, achiziții publice și urmărire contracte din cadrul acestei agenții, instituție publică desființată în condițiile prevederilor art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 918/2010, a fost eliberată din funcția ocupată prin decizia nr. 168/25.10.2010, emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Cluj.

Decizia de eliberare din funcție a fost emisă și comunicată de către agenție, fără ca petentei să i se pună la dispoziție lista funcțiilor publice vacante identificate în structura organizatorică a Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Cluj, organigramă aprobată ulterior deciziei menționate.

În continuare, domnule președinte, aș vrea ca interpelarea mea, care cuprinde o enumerare de normative, decizii și prevederi legale, care sunt specifice acestei spețe...

Ele vor fi depuse în scris și vor fi oficial transmise Guvernului...

Dacă îmi permiteți...

Bineînțeles.

Am să trec direct la final.

Luând în considerare prevederile legale menționate și în cazul specific de reorganizare a Agenției pentru Protecția Mediului Cluj, în cadrul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului, respectiv situația doamnei petente Florica Păcurar, vă rog să precizați următoarele:

1. Care este baza legală conform căreia reorganizarea personalului din Agenția pentru Protecția Mediului Cluj de pe funcții de conducere s-a făcut pe funcții de execuție în cadrul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Cluj, în condițiile în care existau posturi de conducere vacante echivalente în structura organizatorică aprobată?

2. Cum au fost respectate criteriile de formare și pregătire profesională în baza cărora s-au realizat selecția și numirea pentru postul vacant de șef Serviciu buget, finanțe, administrativ din cadrul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Cluj-Napoca, prin absorbția Agenției pentru Protecția Mediului Cluj?

Solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă rog, domnule senator Țuțuianu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății, și domnului Nicolae Lucian Duță, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Obiectul interpelării: Situația arieratelor înregistrate de unitățile spitalicești din județul Dâmbovița.

Pe scurt, la data de 31 octombrie 2010 situația este dramatică: datorii de 4.115,45 mii lei. Numai Spitalul Județean de Urgență Târgoviște înregistrează datorii de peste 3.350.000 de lei, reprezentând cheltuieli pentru hrană, reactivi, materiale și prestări servicii cu caracter funcțional, materiale sanitare și medicamente.

În dreptul ultimelor două componente restanțele depășesc 2 milioane de lei.

Ce trebuie remarcat este că, pe lista datoriilor peste termenul de scadență înregistrate de unitățile medicale cu paturi din județul Dâmbovița, două spitale, și anume Spitalul de Psihiatrie Cronici Gura Ocniței și Centrul de Sănătate Voinești, nu au niciun fel de datorii, motiv pentru care Consiliul Județean Dâmbovița dorește să le desființeze și să le transforme în secții externe ale Spitalului Județean Târgoviște, cu datorii de peste 3.350.000 de lei.

De asemenea, drama sistemului sanitar dâmbovițean rezultă și din altă situație, a obligațiilor înregistrate peste termenul de scadență și neachitate la 10 decembrie 2010, respectiv medicamente cu și fără contribuție personală – 24.937 mii lei –, medicamente pentru boli cronice cu risc crescut, utilizate în programele naționale cu scop curativ – 7.584 mii lei –, materiale sanitare specifice utilizate în programele naționale cu scop curativ – peste 55 mii lei.

Legat de datoriile pe care statul le are față de farmacii, remarc faptul că au trecut 35 de zile de când am adresat o întrebare Guvernului și, în buna tradiție cu care acest Guvern ne-a obișnuit, nu am primit răspuns nici până astăzi.

Față de cele prezentate, îl întreb pe domnul ministru și pe domnul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate următoarele:

1. Când vor fi stinse datoriile amintite mai sus?

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Frâncu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul și conținutul interpelării se referă la faptul că județul Vâlcea riscă să se scufunde din cauza alunecărilor de teren.

Stimate domnule prim-ministru,

În județul Vâlcea au avut loc, în ultimele zile, importante alunecări de teren, care riscă să pună în pericol viața locuitorilor din zonele afectate. Exemplele sunt numeroase, dar aș dori să menționez cele mai importante trei cazuri.

În comuna Bunești, satul Titireci, o casă s-a scufundat în dimineața zilei de 27 noiembrie 2010, în locul ei apărând un crater de 20 de metri adâncime, plin cu apă sărată. În acest moment, se pare că mai sunt monitorizate în comună încă 89 de astfel de „focare active”.

În orașul Berbești – Valea Mare, 30 de familii așteaptă să li se facă o cale de acces sigură, după ce drumul care ducea către casele lor, pe lângă cariera de cărbune din zonă, s-a prăbușit la începutul săptămânii trecute. Acestora li se adaugă problema celor 21 de copii aflați în imposibilitate de a ajunge la orele de curs.

În comuna Golești, satul Blidari, sunt 49 de gospodării afectate de alunecările de teren, care au distrus infrastructura drumului sătesc pe o distanță de 300 de metri, precum și două ulițe adiacente, circulația în zonă desfășurându-se cu dificultate.

Având în vedere cele mai sus menționate, aș dori să-mi comunicați, domnule prim-ministru, următoarele:

– ce măsuri aveți în vedere pentru ajutorarea familiilor din localitățile afectate de alunecările de teren survenite în județul Vâlcea;

– ce măsuri veți dispune în viitor pentru prevenirea unor astfel de fenomene la nivelul județului Vâlcea;

– de ce fondurile alocate în 2007–2008 pentru proiectele legate de lucrările de îmbunătățiri funciare și prevenirea alunecărilor de teren nu au mai fost acordate în 2009 și 2010 decât la nivelul de 20% din cele prevăzute inițial.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Valer Marian, urmat de domnul senator Pașca Liviu Titus, de doamna senator Doina Silistru și de domnul senator Florin Constantinescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul interpelării: Motivele nesoluționării memoriului petentei Țiproc Carmen Luminița, din Satu Mare.

În data de 1 septembrie 2010, petenta Țiproc Carmen Luminița, din Satu Mare, a înregistrat la Secretariatul Guvernului, Direcția relații publice, sub nr. 2.120, un memoriu prin care solicită sprijin pentru rezolvarea unei probleme existențiale.

Având o fetiță în vârstă de 8 ani (Rițiu Carla Daniela), diagnosticată cu autism infantil grav, și fiind divorțată, petenta Țiproc Carmen Luminița a fost nevoită să renunțe, începând cu data de 1 iulie 2010, la postul de economist la Direcția Generală a Finanțelor Publice Satu Mare și să se angajeze ca asistent maternal pentru fiica sa, care urmează o școală de autism în localitatea Nyiregyhaza din Ungaria, situată la o distanță de 100 de kilometri de Satu Mare, aceasta fiind cea mai apropiată școală de acest gen.

Petenta și fiica sa locuiesc în Ungaria cu chirie, într-o cameră mică, pentru care achită suma de 500 lei lunar, singurele surse de venit ale celor două persoane sunt indemnizația de asistent maternal de 445 lei lunar (după diminuarea cu 15%) și alocația de stat pentru copil de 176 lei lunar. Din acești bani de-abia pot să acopere chiria, nemaiavând resurse pentru hrană și îmbrăcăminte.

Deși au trecut peste 3 luni de la înregistrarea memoriului, petenta nu a primit niciun răspuns.

În consecință, vă solicit, domnul prim-ministru, să-mi comunicați care sunt motivele pentru care Guvernul pe care îl conduceți nu a răspuns la memoriul petentei Țiproc Carmen Luminița, precum și dacă situația sa este rezolvabilă, având în vedere caracterul de stat social statuat de Constituție pentru România.

Oare chiar nu vă interesează deloc soarta oamenilor amărâți, a românilor mai loviți de soartă, domnule primministru?

Aștept răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Pașca Liviu Titus.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei ministru Elena Gabriela Udrea, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Obiectul interpelării: Programul național de dezvoltare a infrastructurii.

Doamna ministru,

S-a emis o ordonanță de urgență privind Programul național de dezvoltare a infrastructurii. Programul se va desfășura în perioada 2011–2020 și are finanțare multianuală, iar plățile se vor face pe baza unor credite achitate de autoritățile române începând cu anul 2011 până în anul 2020.

O parte importantă a programului se referă la finanțarea a cel puțin 800 de proiecte care vizează modernizarea spațiului rural românesc, prin asigurarea de drumuri, canalizare, obiective sociale.

Alte proiecte se referă la modernizarea și asfaltarea a 10.000 de kilometri de drumuri județene și de interes local și realizarea de legături cu drumurile naționale și cu sistemul de autostrăzi.

De asemenea, 1.500 de localități vor beneficia de stații noi de epurare a apelor uzate, de alimentare cu apă și de canalizare.

Toate aceste programe sunt gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, prin componenta „Infrastructură în domeniul dezvoltării regionale”.

În baza celor prezentate, vă rog să clarificați anumite aspecte:

1. În cadrul proiectului „Subprogramul pentru modernizarea satului românesc”, care sunt criteriile după care vor fi finanțate cele 800 de proiecte din mediul rural rămase restante din Măsura 3.2.2, Programul național de dezvoltare rurală. Precizați care este suma alocată pentru anul 2011 pentru acest subprogram, precum și care sunt localitățile din județul Maramureș selectate.

2. Subprogramul „Modernizarea satului românesc” se substituie Măsurii 3.2.2 din Programul național de dezvoltare rurală, gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În acest sens, de ce ministerul dumneavoastră este responsabil pentru finanțarea unor lucrări destinate mediului rural românesc, în condițiile în care această atribuțiune era de competența Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale?

3. În cadrul Proiectului „10.000 de kilometri de drumuri județene și de interes local”, consider că, pe baza unor analize privind situația din fiecare județ al țării, ați făcut o aproximare a numărului de proiecte selectate pentru finanțare. Vă rog să ne precizați lista localităților din județul Maramureș în care vor începe astfel de lucrări pentru anul 2011 și care este suma repartizată județului Maramureș.

Mulțumesc.

Doamna senator Silistru, urmată de domnul senator Cordoș și de domnul senator Florin Constantinescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Domnule ministru,

Peste două sute de elevi ce învață în cele patru școli și grădinițe din comuna Ibănești, județul Vaslui, învață în frig din cauza faptului că bugetul de care dispun autoritățile locale nu ajunge pentru achiziționarea de lemne pentru a face focul în sobele din clasă.

Deși primăria din zonă, responsabilă cu plata utilităților, conform Legii învățământului, deține o porțiune de pădure, reprezentanții ocolului silvic nu și-au dat acceptul pentru a putea fi tăiați câțiva copaci și astfel să fie asigurat confortul termic al elevilor, situație în care inspectoratul școlar județean nu exclude varianta ca unitățile de învățământ să fie închise, dacă vremea se va înrăutăți.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, de ce în România anului 2010 mai există unități de învățământ la nivelul Evului Mediu, în timp ce pentru altele s-au cheltuit miliarde de lei, după care au fost închise, în condițiile în care aceste sume ar fi putut fi folosite, printr-un bun management, pentru remedierea unor situații ca cea descrisă mai sus, și ce soluții va găsi ministerul pe care îl conduceți pentru asigurarea unor condiții normale și egale elevilor acestei țări. Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Emil Boc, primministrul Guvernului României.

Obiectul interpelării: Solicitarea sindicatelor privind consumul de etnobotanice.

Stimate domnule prim-ministru,

Consumul de plante etnobotanice a atins cote alarmante, făcând ca România să se claseze pe locul 4 în Uniunea Europeană, în condițiile în care în anul 2008 țara noastră nici nu figura în acest clasament.

În România s-au deschis sute de magazine care comercializează astfel de produse și majoritatea lor sunt amplasate în apropierea școlilor, fapt ce a determinat o explozie a numărului de consumatori în rândul adolescenților și persoanelor tinere.

Consumul de etnobotanice este considerat mai periculos decât cel de droguri, deoarece, nefiind cunoscute efectele pe care aceste produse le au asupra organismului, consumul lor nu este precis reglementat.

Doresc să mă alătur solicitării pe care Federația Sindicatelor Libere din Învățământ v-a adresat-o recent și prin care vi s-a solicitat să luați de urgență măsuri prin care să interziceți cu desăvârșire comercializarea produselor etnobotanice în România, prin adoptarea unei hotărâri de guvern.

Oprirea extinderii acestui flagel depinde în mod direct de Guvern, iar lipsa unei legislații adecvate și a unor măsuri suficiente de prevenire sau limitare a consumului de asemenea substanțe poate avea consecințe grave asupra sănătății populației.

Potrivit unui raport național privind situația drogurilor, în primele luni ale acestui an peste 200 de persoane au necesitat îngrijiri medicale din cauza intoxicațiilor grave cu plante etnobotanice, dar, în realitate, numărul celor care trec pragul „magazinelor de vise” este mult mai mare.

Față de amploarea și gravitatea excepțională ale unei asemenea situații pentru sănătatea populației României și îndeosebi a tinerei generații, nu credeți, domnule primministru, că se impune adoptarea unor măsuri energice de interzicere a comercializării tuturor etnobotanicelor, precum și lansarea în școli a unor campanii de informare, prevenire și combatere a consumului de asemenea substanțe?

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Florin Constantinescu, în încheierea intervențiilor noastre de astăzi.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Anca Daniela Boagiu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul interpelării: Situația precară a CFR Călători. Stimată doamnă ministru,

Din ce în ce mai multe articole de presă au arătat situația precară a CFR Călători. Lucrurile stau în acest fel din cauza unei situații critice în care a ajuns CFR Călători sau din cauza unei comunicări deficitare a ministerului pe care îl conduceți cu reprezentanții mass-media?

Din relatări reiese faptul că CFR Călători se află în pragul insolvenței, după ce compania de stat a ajuns să nu mai poată plăti datoriile furnizorilor de vagoane și creditele accesate. Firmele feroviare de stat sunt strânse cu ușa atât de bănci, cât și de furnizori. În acest timp, managerii de la CFR sunt cercetați penal, iar contractele păguboase curg neîntrerupt spre proiecte a căror finalitate este să transfere pe nimic tot sistemul feroviar pe mâna unor privați susținuți politic.

CFR Călători este pregătită să fie lichidată pentru a face loc operatorilor privați sau fără a exista vreo privatizare.

Vă întreb, în acest context, este certă privatizarea CFR Călători, există o strategie privind privatizarea companiei?

În contextul în care se pregătește o privatizare, aș spune, imorală a acestei companii, este anunțată și majorarea tarifelor. Dacă compania va fi declarată insolventă, nu aș fi văzut necesar anunțul cu privire la majorarea tarifelor.

În momentul de față, insolvența CFR Călători este iminentă, având în vedere că beneficiarii contractelor-cadru pentru modernizarea de vagoane vechi sau noi au, la rândul lor, credite la bănci. Astfel, societățile private nu acceptă întârzieri mai mari de 30 de zile din partea companiei de stat.

Așa se face că, sub presiunea ratelor la bănci, furnizorii de vagoane cer insolvența CFR Călători.

Consider că este firesc să ne lămuriți în legătură cu strategia pe termen mediu și lung pentru CFR Călători, dacă există o astfel de strategie.

Consider, de asemenea, firească comunicarea stadiului în care se află compania.

Mulțumesc, domnule senator.

Au depus în scris interpelări adresate Guvernului următorii colegi:

– domnul senator Iulian Urban, doamna senator Mihaela Popa și domnul senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– domnul senator Dan Voiculescu, domnul senator Ioan Mang, domnul senator Șerban Valeca, domnul senator Ion Toma, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC;

– domnul senator Puiu Hașotti, domnul senator Marian Cristinel Bîgiu, domnul senator Cristian David, domnul senator Raymond Luca și doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Dați-mi voie să prezint situația răspunsurilor din partea Guvernului la întrebările adresate de senatorii României.

Ministerul Administrației și Internelor va răspunde în scris întrebării adresate de domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, cu privire la steagul tricolor arborat la Alba Iulia. Același minister va răspunde în scris întrebării adresate de domnul senator Valer Marian, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, cu privire la pregătirea juridică a domnului ministru Traian Constantin Igaș.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va răspunde în scris la întrebarea adresată de domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, cu privire la Stațiunea de cercetarea pomicolă de la Voinești.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului va răspunde în scris la întrebarea adresată de domnul senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, cu privire la grădinița din Moțca, județul Iași.

Același minister va răspunde în scris la întrebarea adresată de domnul senator Florin Constantinescu, cu privire la reabilitarea Grupului școlar din Vlădeni, județul Iași.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a transmis, de asemenea, că va răspunde în scris la întrebarea adresată de domnul senator Adrian Țuțuianu, cu privire la Stațiunea de cercetare din Voinești.

Domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, a primit răspuns în scris din partea Ministerului Sănătății.

## Mulțumesc, domnule președinte. Am două observații.

Prima observație. Îmi pare rău, am o relație deosebit de bună cu domnul secretar de stat Vasile Timiș, dar, din păcate, nu m-a anunțat măcar la începutul sesiunii de întrebări și interpelări, pentru că nu aș fi rămas până la o oră așa târzie, aici, în așteptarea răspunsului Domniei Sale. Deci era corect să fiu informat că se amână. Pe tabel era trecut că se va răspunde direct.

Am o veste bună pentru vâlceni, pentru că nu aș fi intervenit doar pentru acest lucru. De la Ministerul Sănătății am primit vestea că, cel puțin în următoarea perioadă de timp, pentru Spitalul de Urgență din Râmnicu-Vâlcea nu există intenția de a se micșora numărul de paturi. Deci o veste bună pentru râmniceni.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc și eu.

Cu acestea, declar încheiată ședința plenului Senatului României de astăzi, 13 decembrie 2010.

Ne revedem la plenul de miercuri, 15 decembrie 2010, pentru reluarea activității noastre.

O seară plăcută!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|520400]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 187/23.XII.2010 conține 40 de pagini.**

Prețul: 8,00 lei