Ion Rușeț

Declarația politică este intitulată „Creșterea șomajului – un pericol social”.

Stimați colegi,

Șomajul este considerat un fenomen normal, un mecanism de realocare a resurselor de muncă în funcție de volumul și structura cererii sistemului productiv, care însoțește permanent procesul de dezvoltare economică și socială a fiecărei țări. Prin amploarea îngrijorătoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce își schimbă ritmurile și sensurile, șomajul a devenit o problemă macroeconomică ce face obiectul unor aprige dispute teoretice, metodologice și politico-ideologice.

Proporțiile mari și ratele ridicate ale șomajului din ultima perioadă provoacă uriașe pierderi de potențial economic și reprezintă un permanent pericol social. În acest caz, șomajul conduce la mari pierderi de producție și de venituri ale societății, la degradarea calificării, îndemânării individuale, la pierderi de venit și statut social, la descurajare și demotivare, la sărăcirea familiei etc.

Efectele negative ale șomajului pot fi privite din două puncte de vedere: efectele resimțite de șomer și de familia sa și efectele resimțite la nivel macroeconomic.

Șomajul reprezintă o problemă personală care afectează demnitatea, uneori chiar și echilibrul persoanelor implicate, și generează tensiuni în viața lor de familie. În plan subsidiar, dar nu lipsit de importanță, șomajul determină creșterea violențelor, a criminalității, a delincvenței, toate acestea fiind accentuate de standardul scăzut de viață la care sunt supuși șomerii.

La nivel macroeconomic, șomajul conduce la pierderea unei părți importante din resursele de muncă, la scăderea intensității dezvoltării economice, precum și la creșterea costurilor pe care economia trebuie să le suporte sub forma ajutoarelor de șomaj. Aceste ajutoare reprezintă, în fapt, cheltuieli bugetare suportate până la urmă de cei care lucrează în regim salarial și numai în mică măsură de patroni.

Costul real al șomajului include nu numai sumele destinate pentru plata ajutoarelor de șomaj, ci și valoarea producției și a serviciilor care nu se realizează ca urmare a trecerii în șomaj a unor categorii de salariați, valoarea investițiilor făcute de societate pentru pregătirea profesională a acestora, pentru calificarea și recalificarea lor și, nu în ultimul rând, cheltuieli sociale necesare refacerii sănătății șomerilor afectați din punct de vedere biologic și psihic din cauza riscului crescut de îmbolnăvire, incapacitate sau deces existent la această categorie de populație vulnerabilă sau defavorizată, precum și din cauza asigurării unei protecții sociale inadecvate.

În județul Gorj, rata șomajului a atins cota alarmantă de 10,89%, ceea ce îl situează, într-un top realizat la nivel național, pe locul șapte. Potrivit statisticilor Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Gorj, în acest an au fost disponibilizați peste 1.000 de salariați, cei mai mulți șomeri având vârste cuprinse între 40 și 49 de ani, iar în viitorul apropiat urmează să fie dați afară încă 400 de angajați.