Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·24 februarie 2016
Declarații politice · adoptat tacit
Constantin Popa
Discurs
Declarația politică este intitulată „Criza copiilor din județul Argeș trebuie să fie soluționată în cel mai scurt timp!”. Stimate colege,
Stimați colegi,
În declarația de astăzi voi atrage atenția cu privire la o situație care mie personal mi se pare inacceptabilă. Este vorba de criza care are loc în sistemul de sănătate în cazul copiilor din Argeș, căreia nimeni nu pare să îi dea de cap.
Este strigător la cer că nici până în momentul de față nu știm din ce cauză își pierd viața acei bebeluși. Ba, mai mult, specialiștii ne spuneau săptămâna trecută că deja este prea târziu să mai aflăm cauza. Asta înseamnă că noi, într-o asemenea nenorocire, rămânem fără niciun fel de răspuns.
Iar acum îmi pun niște întrebări normale: nici măcar cei care ar fi trebuit să facă niște controale din timp nu ar trebui să fie trași la răspundere?
Dacă după trei decese noi nu avem un DSP în județul Argeș sau un Minister al Sănătății capabil să ne spună din ce cauze s-a ajuns ca acești copii să fie duși în starea în care sunt la Spitalul „Marie Curie” din capitală, ele nu sunt altceva decât un consum de resurse inutil. Ei ar fi trebuit să preîntâmpine situații de genul acesta. Au fost atâția care au vorbit de spitalele din România.
Nu știu ce poate fi mai îngrozitor de atât. Sunt niște copii atât de mici și să se afle într-o astfel de situație mi se pare revoltător. Nu vreau să mă pun în pielea părinților, nu numai în pielea părinților acestor copii, dar în pielea părinților care locuiesc în zona aceea. Cred că sunt pur și simplu disperați, nu știu ce să le mai dea copiilor lor să mănânce, să bea. E ceva îngrozitor.
Iar bâjbâiala aceasta..., eu înțeleg că nu e un lucru tocmai ușor să descoperi cauza, dar totuși un răspuns trebuie să existe.
În cazul Ministerului Sănătății, una e să fii un foarte bun administrator și alta să fii un bun doctor. Să semnezi contracte și să ai grijă ca lucrările să se facă la timp, să faci angajări e cu totul altceva decât profesia de medic.
Pentru modul în care a fost gestionată această criză trebuie să existe o asumare de răspundere din partea ministrului sănătății. Nu contestă nimeni capacitatea profesională a ministrului, dar, din punctul de vedere al managerului, nu performează așa cum ar trebui.
Discutăm despre niște bebeluși care în mod evident s-au îmbolnăvit de la ceva, vorbim despre bebeluși care au murit sau care trec printr-o perioadă îngrozitoare și nu putem accepta, dacă mai avem o urmă de normalitate în această societate, să așteptăm și doar să sperăm să nu mai moară.
Este inadmisibil ca în 2016 zeci de părinți să nu poată face altceva decât să se roage cu disperare ca tratamentele să salveze viețile copiilor lor și alte sute de mii să nu știe cu ce să își mai hrănească bebelușii.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). .