Mihai Viorel Fifor

Declarația politică este intitulată „Criza refugiaților: provocare politică majoră pentru UE”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Pe parcursul ultimelor luni am asistat cu îngrijorare crescândă la acutizarea dramatică a crizei imigranților.

Zeci și sute de mii de oameni, incluzând, nu de puține ori, familii întregi cu copii minori, au luat cu asalt porțile Europei încercând cu disperare să evadeze din infernul unor conflicte sângeroase și al unor crize care par fără de sfârșit.

Milioane de cetățeni ai Siriei și Irakului au fost obligați să-și abandoneze căminele și să încerce, sub presiunea terorii și a acțiunilor agresive ale grupării fundamentalist-islamiste Da’esch, să-și găsească scăparea, pentru ei și familiile lor, pe teritoriul țărilor din jur, fie că este vorba de Turcia (unde s-ar afla deja, potrivit autorităților de la Ankara, peste 2 milioane de refugiați), Iordania sau Liban, fie chiar de unele state UE. Astfel, potrivit datelor furnizate de Frontex (Agenția europeană pentru gestionarea cooperării operaționale la frontierele externe ale UE), cele mai afectate state UE sunt Grecia (210.000 de imigranți în 2015, dintre care aproape 110.000 în iulie și august), Italia (160.000 în 2015, peste 40.000 în iulie și august), Ungaria (148.000 în 2015, aproape 80.000 în iulie și august).

Asistăm, așadar, la un veritabil dezastru umanitar, fără precedent în epoca modernă, precum și la o provocare politică majoră pentru UE, o criză care ridică probleme uriașe în plan economic și social nu doar pentru statele membre direct vizate, ci pentru Uniunea Europeană ca întreg.

Pe cale de consecință, UE nu mai poate asista pasivă la deteriorarea continuă a situației și la valurile nesfârșite de imigranți sosiți din Orientul Mijlociu și nordul Africii, amenințând securitatea și stabilitatea țărilor noastre. Consider că o soluție politică comună convenită la nivel UE în criza imigranților ar trebui să ia în considerare măsuri urgente atât pe termen scurt, vizând gestionarea crizei sociale și umanitare create în statele UE confruntate cu fluxurile masive de imigranți, cât și pe termen mediu și lung, cu accent pe combaterea cauzelor profunde ale situației.

În ceea ce o privește, România și-a exprimat din primul moment solidaritatea cu celelalte state membre ale UE și s-a pronunțat în favoarea adoptării, la nivel UE, de măsuri coerente în legătură cu gestionarea concertată și eficientă a problematicii complexe a crizei imigranților.

O asemenea abordare la nivel UE ar trebui să se fundamenteze pe dialog și consultare între statele membre și, mai ales, pe o viziune politică și strategică comună și clară privind soluționarea pe termen mediu și lung a crizei refugiaților, dincolo de soluțiile de moment legate de soluționarea urgenței umanitare. În același timp, strategia UE în domeniu ar trebui să vizeze problematica de ansamblu a imigrației și azilului în spațiul UE, inclusiv reforma sistemului Schengen, a cărui existență a fost pusă oricum sub semnul întrebării sub impactul valurilor uriașe de imigranți care au asaltat continentul european.