Niculae Bădălău

Declarația politică este intitulată „De ce nu are voie premierul Dacian Cioloș să se implice politic”.

S-a creat mare vâlvă politică în ultima perioadă în ceea ce privește posibila/iminenta implicare politică a lui Dacian Cioloș, premierul tehnocrat, în alegerile parlamentare, din partea liberalilor. Întreaga dezbatere în jurul acestei dileme shakespeariene, a fi sau a nu fi om politic, a fost generată de declarațiile recente ale președintelui. Acesta i-a sugerat, în mod public, acestuia să-și declare măcar simpatia sau să se înscrie într-un partid politic pentru a putea continua guvernarea și după alegerile parlamentare din decembrie. Cu alte cuvinte, președintele i-a transmis că este nevoie să se înscrie în PNL sau să înceapă să-și asume valorile și principiile acestuia. Adică să-și anuleze orice declarație politică din ultimul an și să înceapă să servească și mai fățiș interesele politice ale unui partid politic, în ciuda declaratei independențe.

Dacă judecăm un om politic sau un funcționar al statului după fapte și după vorbe, atunci e important să le știm și să ni le readucem aminte. Dacă în privința marilor realizări premierul Dacian Cioloș și Guvernul său nu se pot lăuda cu foarte multe reușite, ei bine, în privința declarațiilor, acesta este de o consecvență solidă. Să le luăm pe rând.

Bilanțul prezentat în Parlament în 19 septembrie anul acesta ne arată mai degrabă o imagine a unui guvern care a administrat țara, nu care a guvernat. Cu excepția unor „mari” realizări administrative – câteva măsuri de reducere a birocrației, înființarea unui minister al consultării publice sau elaborarea unor strategii care, foarte probabil, vor rămâne hârtii frumoase –, restul „împlinirilor” guvernamentale tehnocrate sunt rezultatul măsurilor luate în guvernarea politică social-democrată, în special măsuri de stimulare a mediului de afaceri și a consumului populației.

Pe de altă parte, angajamentele de independență luate de către premier la începutul mandatului și susținute constant în ultima perioadă prin declarații publice ne scot în evidență un punct forte al premierului Dacian Cioloș: consecvența. Indiferent sub ce formă i s-a pus întrebarea, acesta a declinat oferta politică a liberalilor. De aceea, eu cred că premierul Dacian Cioloș, în ciuda faptului că orice om are dreptul de a se înscrie într-un partid politic și să candideze, nu are voie să se implice politic și să fie agent electoral. Motivul este simplu: numeroasele sale declarații de independență și de refuz al unei candidaturi. Să ni le readucem aminte.

Astfel, într-o întâlnire cu reprezentanții diasporei românești din Germania, Dacian Cioloș a subliniat încă de la începutul mandatului: „(...) eu am decis să îmi păstrez această independență până la capătul mandatului și să nu mă prezint la alegerile din 2016, tocmai pentru a-mi păstra credibilitatea că ceea ce vreau să fac ca prim-ministru și ceea ce acest Guvern vrea să facă este ceea ce spune (...).” (7.01.2016) Ulterior, chiar după o întâlnire cu conducerea liberală, acesta a reiterat aceeași idee: „(...) până la sfârșitul mandatului acestui Guvern am spus că nu o să mă înscriu într-un partid politic, că nu o să-mi fac un partid politic și că nu o să candidez la alegerile parlamentare. Nu mă întrebați mai mult decât atât, pentru că asta pot să vă spun – ceea ce pot să fac, ceea ce m-am angajat să fac (...).” (21.06.2016)