Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „Alegerile din decembrie – un nou test pentru funcționalitatea democrației”.

Având în vedere contextul electoral, acceptarea de către PSD a Cabinetului Cioloș a fost o mișcare tactică foarte abilă, de tip win-win, care le-a adus beneficii pe mai multe planuri. Prin retragerea aparentă de acum un an, PSD a reușit performanța de a fi în același timp și în opoziție, și la putere. Guvernarea tehnocrată le-a oferit o țintă fățișă pentru atacurile nedemne care i-au consacrat, un șir de contestări agresive care vor să treacă drept opoziție. Simultan cu această opoziție, PSD a rămas în aceeași poziție avantajoasă a unui partid de guvernare, întrucât și-a păstrat influența la nivelul local și al administrației centrale.

În ceea ce privește varietatea instrumentelor de cucerire și corupere a puterii politice, capacitatea de inovare a PSD este, se pare, infinită. Chiar și după destrămarea USL și ruptura dintre PNL și PSD, liderii social-democrați nu au ezitat a se prevala de acest proiect pentru a manipula electoratul. Pentru a-și consolida poziția majoritară, au mers și mai departe, au reciclat USL-ul cu ajutorul ALDE, sperând să atragă același entuziasm de care s-a bucurat proiectul original. Ambițiile PSD și ale lui Liviu Dragnea rămân aceleași: anularea oricărei lucidități a societății și preluarea și deturnarea către interese obscure. Atât timp cât PSD confundă binele României cu binele PSD, nici proiectul de viitor al noului USL, în care ALDE se substituie PNL, nu poate fi altul decât subdezvoltarea țării și descurajarea spiritului critic sau a oricărei inițiative civice. Justiția, statul de drept nu reprezintă decât aparate incomode care trebuie domesticite.

Acest an de guvernare apolitică a însemnat pentru Partidul Național Liberal un exercițiu de autoevaluare prin care ni s-a confirmat o dată în plus că integritatea va fi cea care va câștiga în cursa electorală. Reforma internă, profesionalismul, buna guvernare ne diferențiază fundamental de adversarii noștri și sunt dovezi concrete că PNL a înțeles nevoia societății de recredibilizare a actorilor politici. PNL este un partid deschis către oameni și o alternativă funcțională la calmul și confortul falimentar al continuității pesediste.

Ideal ar fi să învățăm din celelalte scrutine. Participarea la jocul democratic, și aici mă refer la prezența la vot, este esențială, mai ales că la ultimele alegeri absenteismul

a crescut. Totodată, un vot explicit pentru integritate va însemna refuzul subdezvoltării și aservirii care au ținut prea mult timp țara în loc. Mulțumesc.

În continuare dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației este „Există șansa ca România să aibă un Cod al Patrimoniului Cultural”.

Problema distrugerii monumentelor culturale, fie în scopuri mercantile, fie din lipsa fondurilor necesare conservării lor, este dominantă de ceva timp în România. Mai mult, legislația în domeniu nu este una care să asigure protecția și conservarea, fiecare categorie a patrimoniului având propria lege, prin care, uneori, se ajunge la reglementări contradictorii. Numeroase organizații neguvernamentale au făcut demersuri și militează pentru protejarea patrimoniului cultural, însă eforturile lor au fost, de cele mai multe ori, fără efecte, din lipsa unei susțineri legislative.

După ce mai bine de 10 ani s-a tot promis elaborarea unui Cod al Patrimoniului Național, regăsindu-se în strategiile fiecărui ministru al culturii, a fost lansată, în sfârșit, în dezbatere publică o variantă a acestuia. Societatea civilă, autoritățile și toți cei interesați își pot exprima opiniile cu privire la Codul Patrimoniului, implicându-se activ în analiza măsurilor destinate ocrotirii și punerii în valoare a bunurilor culturale.

Pentru o bună administrare a resurselor de patrimoniu ale României, codul este un început de drum, întrucât poate să integreze legislația și să reglementeze clar maniera de utilizare, de exploatare și întreținere a valorilor patrimoniale. Toate acestea, cu scopul de a nu se mai înregistra situații grave când, intenționat sau nu, bunurile din patrimoniul național au fost distruse. În plus, crearea unui sistem unitar de gestiune asigură inventarierea tuturor elementelor de patrimoniu, dar, mai ales, posibilitatea de a atrage și valorifica rațional fonduri pentru protejarea lor.

În consecință, societatea civilă și autoritățile publice trebuie să se implice în elaborarea proiectului final al Codului Patrimoniului Cultural, astfel încât protejarea și salvarea monumentelor pe care încă le mai avem să nu mai fie o problemă interpretabilă din punct de vedere legal și moral. Vă mulțumesc.

În continuare dau cuvântul domnului senator Florian Dorel Bodog, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor colegi,

Începutul anului universitar îmi oferă prilejul de a vorbi de aici, de la tribuna Parlamentului, despre necesitatea de a continua reformele din sistemul universitar. DUPĂ PAUZĂ

În prezent, România nu reușește să pună în valoare talentele disponibile și, dacă nu vom produce o schimbare fundamentală, vom rămâne cu mult în urma lumii competitive și interconectate.

Două aspecte cer atenția noastră urgentă. În primul rând, dimensiunea socială a educației superioare. Acest lucru implică lărgirea accesului la educație superioară al cât mai multor tineri din țara noastră. Este vital ca acest obiectiv să se afle în centrul sistemului nostru educațional. Piața forței de muncă are nevoie din ce în ce mai mult de absolvenți având cunoștințe și competențe oferite de educația superioară și va trebui să investim substanțial în sistemul nostru universitar pentru a ne asigura că nevoile pieței sunt îndeplinite.

Din păcate, subfinanțarea cronică a subminat pur și simplu calitatea sistemului nostru. Așadar, majorarea bugetului alocat pentru învățământul superior devine vitală. Înainte însă de a crește fondurile alocate, trebuie să ne aplecăm cu atenție asupra modului în care este asigurată finanțarea sistemului universitar românesc. Din păcate, finanțarea pe student și-a arătat limitele și, tocmai de aceea, a sosit timpul să ne gândim la soluții noi și eficiente prin care să putem crește performanța universităților din România.

Finanțarea publică a învățământului superior trebuie optimizată. În caz contrar, nu vom reuși să creștem calitatea programelor de studii oferite și, implicit, nici calitatea absolvenților acestor programe. O posibilă soluție ar putea fi implementarea finanțării pe bază de granturi multianuale, dimensionate pe baza unor standarde de cost specifice domeniilor de studii, a studiilor de licență și master. Totodată, poate fi luată în calcul și aplicarea unei politici naționale de alocare prioritară a granturilor de studii pe domenii, și nu paușal, la nivel de universități.

În contextul intensificării competiției internaționale din domeniul învățământului superior, devin imperios necesare alte două măsuri: întărirea stimulentelor financiare pentru creșterea performanței universităților din România și alocarea pe bază de proiecte a fondului pentru dezvoltare instituțională. Nu în ultimul rând, este nevoie de a elabora și implementa strategii comune de acțiune cu autoritățile locale și județene pentru dezvoltarea universităților de cercetare științifică și a universităților centrate pe educație. Doar printr-un parteneriat real între universități și autorități locale va fi posibilă dezvoltarea lor reciprocă și pe termen lung.

Mi-am permis să amintesc câteva posibile soluții, fără pretenția de a fi fost exhaustiv. Desigur, se pot identifica și alte măsuri prin care sistemul universitar din România își poate consolida poziția pe drumul performanței și al dezvoltării. Noul Parlament, ce va fi ales în decembrie, și viitorul Guvern politic au obligația de a repune educația și sistemul universitar în centrul preocupărilor și acțiunilor.

Nu pot încheia înainte de a face un apel către autoritățile competente ale statului român, către rectorii și cadrele didactice ale universităților, către dumneavoastră, stimați colegi, și către toți cei preocupați de viitorul învățământului superior din România. Pentru rezolvarea problemelor sistemului universitar este nevoie de conjugarea tuturor forțelor. Este nevoie de consens și colaborare. Doar împreună vom putea opri declinul universităților și doar prin măsuri curajoase și reforme bine gândite, susținute de către toți, vom putea crește calitatea și performanța universităților noastre.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

În continuare dau cuvântul domnului senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei – titlul declarației: „Înființarea Institutului de Marketing Internațional”.

Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Stimați colegi,

Exporturile românești de bunuri sunt în acest moment dependente în mod excesiv de multinaționale. Conform datelor statistice din 2015, în topul primilor 100 de exportatori, care acoperă peste 50% din exporturi, se găsesc doar două companii autohtone. Mai mult, din primele 500 de firme, doar 10% sunt românești. Practic, companiile străine domină peste 70% din piață.

Nu este un lucru rău să avem investitori străini, însă, dacă ne bazăm pe aceștia, economia viitorului este extrem de vulnerabilă. Fără companii românești puternice, suntem la cheremul deciziilor investitorilor străini. Mai mult, suntem extrem de vulnerabili la fluctuațiile piețelor internaționale.

Decalajul imens prezent astăzi în economia noastră este dat de puterea companiilor străine, sprijinite de agenții de marketing și de armate de lobbyiști, de avocați. Firmele românești nu au asemenea posibilități. De aceea, este de datoria și responsabilitatea statului să se implice în acest sens. Mai exact, avem nevoie de un institut de marketing internațional. Rolul central al acestuia trebuie să fie acordarea de ajutor și consultanță companiilor românești pentru a intra pe piețe externe sau pentru a investi în alte țări și alte continente la modul cel mai agresiv.

Totodată, un rol important este acela de identificare a oportunităților pentru firmele românești în străinătate și de promovare a brandurilor locale pe plan extern și instruirea antreprenorilor în domeniul managementului unui proiect de export.

Atenție mare însă: acest institut trebuie să aibă cei mai buni specialiști români! Dacă vom construi o altă instituție doar cu numele, nu rezolvăm nimic. Sunt necesari experți capabili să predea managementul proiectelor de export. Acest lucru s-ar putea face doar cu ajutorul unor traineri din cadrul agenției guvernamentale de marketing internațional sau cu ajutorul experților din firmele de audit și consultanță fiscală, care au experiență în acest sens.

Vă mulțumesc.

PAUZĂ *

## * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Au mai depus declarații politice în scris următorii senatori: – din partea Grupului parlamentar al PSD, senatorii Timotei Stuparu, Leonard Cadăr, Sorin Constantin Lazăr, Nicolae Mohanu, Gabriela Crețu, Doina Elena Federovici, Petru Alexandru Frătean, Nicolae Bădălău și Doina Silistru;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii senatori: Marius Nicoară, Dragoș Luchian, Traian Igaș, Gavrilă Ghilea și Viorel Grigoraș;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, senatorul Mihai Niță;

PAUZĂ – și următorii senatori independenți: Valer Marian, Gheorghe Saghian și Haralambie Vochițoiu. Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice.

Declarația politică se intitulează „Mărășești versus «Rechinii Albi»”.

Limba unei nații exprimă, în esență, evoluția și experiența istorică a acesteia.

Ea este un fenomen viu, care înglobează, într-un echilibru echitabil și de bun-simț, elementele tradiționale, dar și pe cele înnoitoare. Numai astfel limba se dovedește a fi o valoare națională inestimabilă, dar și una universală.

Limba este un element fundamental în educația civică, morală și patriotică a generațiilor. De aceea, inițiativa recentă a Ministerului Educației de a reduce drastic numărul orelor de istorie în învățământul gimnazial este una care surprinde și îngrijorează. Cu efecte în diminuarea sentimentului de mândrie națională românească, într-un context geopolitic actual îngrijorător.

A existat aici, referindu-mă la sistemul național de apărare, practica istorică în atribuirea unor denumiri semnificative unităților militare românești cu un puternic rol educativ asupra generațiilor de ostași. O practică atât de sugestiv ilustrată de Vasile Alecsandri în versurile: „Ne dase nume de Curcani/Un hâtru bun de glume,/Noi am schimbat lângă Balcani/Porecla în renume!” Tot așa, am avut dorobanți, grăniceri, roșiori, călărași. Am avut unități militare înființate după 1859, apoi 1878, 1918, care purtau cu mândrie denumiri cu mare rezonanță istorică: Posada, Rovine, Ștefan cel Mare, Podul Înalt, Războieni, Călugăreni, Mărășești, mai nou „General Mociulschi”, „Amiral Măcelariu” etc.

Multe se păstrează și acum, dar mai mult în scripte și la festivitățile de înmânare a drapelelor de luptă. Îngrijorător de mulți tineri nu mai știu și nu mai simt semnificația acestora. Există, nu știu cât de benefic, un trend nou, de atribuiri de denumiri exotice unităților militare românești, rupte de istoria și tradiția românească.

Ideea de a expune aceste câteva considerente mi-a fost sugerată de plecarea în misiune, în Afganistan, în luna iulie anul curent, a Batalionului 341 Infanterie „Rechinii Albi”. Batalionul 341 Infanterie, în fapt „Constanța”, provine din Divizia a 9-a Infanterie, dislocată în Dobrogea, în 1878, după un fulminant discurs rostit de Mihail Kogălniceanu, prim-ministrul de atunci. Am fost profund dezamăgit de voioșia cu care o tânără reporteră de televiziune a rostit până la saturație „Rechinii Albi”, dar și mai dezamăgit am fost când soțiile și copiii unora dintre militari, întrebați fiind despre soții și tații lor, nu știau să spună altceva decât această denumire exotică.

Dar „Rechinii Albi” dă mai bine, nu-i așa? Pe cine mai interesează că Divizia a 9-a s-a acoperit de glorie la Mărășești, iar un sfert de veac mai târziu a ajuns până în Munții Tatra? Cine mai știe de vitejii vânători de munte, conduși de generalul Mociulschi, ori de militarii Corpului 7 Armată, al cărui comandant, generalul Șova, dând misiunea de luptă, a ordonat salvarea și ocolirea cu grijă a monumentelor și operelor de artă ale Budapestei?

Astăzi avem, printre altele, Batalionul 151 Infanterie „Lupii Negri” („Războieni”), Batalionul 20 Infanterie „Scorpionii Negri” („Dolj”), Batalionul 26 Infanterie „Scorpionii Roșii”

(„Neagoe Basarab”) etc. Este drept, în teatrele de operații, după locul de campare și misiuni, astfel de denumiri exotice sunt obișnuite, se transformă în renume și devin de referință, dar unitățile sunt ale Armatei României, au baza și resursele în România, au rădăcinile și tradițiile la fel de renumite, gândurile în țară și dorința de a se întoarce mereu acasă.

Nu fac, neapărat, o critică din cele de mai sus; viața este dinamică, adaptările, poate, sunt necesare, noutățile și tendințele nu sunt întotdeauna în deplin acord cu ceea ce știm și suntem obișnuiți, dar este imperios necesar ca toate acestea să aibă drept fundament filonul național. Altfel, uităm cine suntem, cum ne cheamă, de unde venim și va fi tot mai greu de deslușit încotro mergem.

Declarația politică este intitulată „Premierul Cioloș trebuie să apere interesele naționale”.

Domnule premier Dacian Cioloș,

Presa este plină de scandalurile de la Compania Națională „Aeroporturi București”. Rețele întregi de interese din Guvern, din transporturi, firme particulare vor să pună mâna pe această societate. Mai mult, se pare că un grup de interese ilicite dorea declasificarea Aeroportului Otopeni pentru a vinde serviciile mult mai ieftin, dar pe comisioane mult mai mari. Din nefericire pentru această gașcă, numărul călătorilor a crescut neașteptat, așa că declasificarea de „aeroport internațional” este tot mai dificilă. Cu toate acestea, sunt zvonuri că se dorește cedarea acestui aeroport unor interese străine, cu toate că vorbim despre o poartă aeriană de interes strategic, cu atât mai mult în noua conjunctură globală politică.

O serie de astfel de acuze planează și asupra Portului Constanța, un alt obiectiv strategic al României, iar în toate aceste acuzații, în presă, apare și numele dumneavoastră. Deși presa este liberă în România și de multe ori am asistat la campanii de presă neveridice asupra unor politicieni, nu trebuie ignorată nicio informație care la un moment poate deveni plauzibilă.

Tocmai de aceea, domnule premier, consider că aveți obligația de a răspunde la câteva întrebări de la această tribună oficială a Parlamentului, pentru a înlătura orice suspiciuni la adresa dumneavoastră. Prin urmare, care este poziția dumneavoastră în legătură cu Aeroportul Otopeni și Portul Constanța? A întreprins Guvernul Cioloș măsuri de privatizare la cele două obiective strategice enunțate mai sus? Ce măsuri veți lua față de acuzele aduse de presă, care vă afectează grav imaginea, în caz că ele sunt neadevărate?

Răspunsurile dumneavoastră la aceste întrebări vor trebui probate cu fapte, pentru a asigura românii că sunteți un premier corect, care nu are de gând să facă sau să treacă cu vederea acțiuni ilicite împotriva țării, acum, pe final de mandat.

Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

„Educația este singura armă pe care o poți folosi pentru a schimba lumea”. (Nelson Mandela)

Luna octombrie marchează începutul anului universitar. Deschiderea anului universitar este, de obicei, un moment foarte emoționant pentru studenții din anul I. De ce spun acest lucru? Pentru că la vârsta bobocilor se formează marile caractere, se conturează nobilele idealuri și aspirații, care trebuie să devină realitate prin studiu, printr-o voință puternică, focalizată pe exemplul înaintașilor, al marilor noștri înfăptuitori de istorie și civilizație. În ultimele decenii, la nivel european, sistemele de învățământ superior au trecut printr-o transformare majoră, influențată de schimbările naționale și internaționale, precum creșterea rapidă a numărului de studenți, o ușoară scădere a finanțării publice, corelată cu insuficiența finanțării private, importanța crescândă a cercetării și inovării în economia mondială axată pe cunoaștere și o mai largă competiție între instituțiile de învățământ superior.

Astfel, dacă ținem cont de contextul demografic, trebuie să vorbim despre înrăutățirea condițiilor și standardelor de viață ale majorității cetățenilor, care s-a răsfrânt negativ asupra evoluției demografice a populației. Începând cu anii ’90, s-a înregistrat reducerea natalității, diminuarea duratei de viață și creșterea mortalității. Ca urmare, se reduce treptat populația școlară a țării.

În prezent, pentru anul universitar 2016–2017 s-a propus o cifră de școlarizare acoperită de un număr de 62.000 de granturi de studiu pentru licență, care este repartizată în condițiile respectării capacității de școlarizare. Astfel, trebuie să răspundă necesităților educaționale actuale ale societății românești, precum și nevoilor de competențe actuale și viitoare ale forței de muncă, corelate cu cerințele pieței muncii naționale și internaționale, atât din punct de vedere al conținutului, cât și al numărului de absolvenți.

Consider că toți, indiferent de culoarea politică, avem un obiectiv major, și anume acela de a asigura funcționalitatea învățământului superior din România, crearea cadrului legislativ pentru un proces educațional de înaltă calitate, competitiv, în contextul politicilor naționale și europene, și, nu în ultimul rând, acela de recunoaștere internațională a învățământului superior din România.

Doresc să adresez studenților, dar și profesorilor universitari, și pe această cale, mult succes în anii care vor veni, să vă bucurați de tot ceea ce înseamnă demnitatea profesiilor alese!

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Sistemul de educație, o problemă fără sfârșit”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca în fiecare an, începutul de an școlar este un prilej pentru oficialități, fie că sunt oficialități din aparatul central, fie că sunt județene sau locale, de a se întâlni cu elevii, părinții și cadrele didactice și de a le face cunoscute, printre altele, performanțele învățământului românesc, dar și sprijinul pe care îl acordă ca elevii să beneficieze de cele mai bune condiții de studiu. Și, de câteva zile, a început și anul universitar. Din păcate, odată cu începerea noului an de învățământ, se perpetuează și vechile probleme. În continuare sunt școli și grădinițe în care prezența apei și a curentului electric este un lux. De asemenea, încă sunt școli care au mari probleme cu grupurile sanitare, în care igiena elementară e un moft.

În județul Teleorman, potrivit reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean, raportat la anul trecut, numărul unităților de învățământ care nu au autorizație sanitară de funcționare a scăzut, 12 școli gimnaziale și 51 de grădinițe începând însă școala fără autorizație sanitară de funcționare. Totodată, în urma controalelor mixte efectuate de reprezentanți ai Instituției Prefectului, ISJ și DSP, două unități de învățământ și-au pierdut autorizațiile de funcționare deoarece nu respectau normele legale și 221 de unități de învățământ nu au autorizație ISU. Aceste cifre sunt doar la nivelul unui singur județ.

O altă problemă este lipsa manualelor școlare gratuite pentru elevii claselor a XI-a și a XII-a. Și programul „Lapte și corn” sau cel privind fructele proaspete au demarat cu stângul. Iar șirul problemelor prezentate ar putea continua.

An de an spunem că educația trebuie să rămână o prioritate. Dar cum să ne mai gândim la abandonul școlar, la soluții pentru diminuarea lui, când sistemul de învățământ încă se confruntă cu probleme ce țin de un nivel minim, firesc de civilizație? „Școala pentru toți”, program împotriva abandonului școlar finanțat din bani europeni, prin care urmează să se aloce 193,2 milioane de euro, are ca beneficiari finali copiii din medii defavorizate. Să ne gândim, serios, și la un program pentru școli defavorizate. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Octombrie roz: simbol al luptei împotriva cancerului de sân”.

1 octombrie este Ziua internațională de luptă împotriva cancerului de sân, o maladie teribilă, care afectează, din nefericire, un număr foarte mare de femei și din România.

Senatul României și-a asumat în anul 2014 o declarație prin care ziua de 1 octombrie a fost recunoscută ca Zi națională de luptă împotriva cancerului de sân, cancerul reprezentând „o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial”, iar, la 10 iunie 2015, plenul Senatului a adoptat Propunerea legislativă privind declararea Zilei luptei împotriva cancerului de sân. Decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetățenii, agențiile guvernamentale, companiile private, organizațiile non-profit, precum și toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităților ce au drept scop creșterea gradului de conștientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân.

Datele statistice pentru România în privința acestei maladii sunt destul de îngrijorătoare: se constată o creștere alarmantă a cazurilor, iar cancerul mamar este pe primul loc atât în ce privește incidența, cât și mortalitatea. În cazul cancerului la sân, esențiale sunt prevenția și detectarea maladiei în stadii incipiente, caz în care rata de supraviețuire este de 98%.

Pentru a avea șansa vindecării și a unei vieți normale, mamele, bunicile și surorile noastre au nevoie de sprijin atât din partea statului, cât și din partea familiei.

Statului îi revine obligația de a le asigura accesul la tratamente moderne care le pot asigura vindecarea. Ministerul Sănătății, în timpul Guvernului Ponta, a luat o serie de măsuri foarte importante în beneficiul pacientelor, pentru a le susține atât pe parcursul procedurilor medicale, cât și în dificila perioadă postoperatorie. Printre acestea se numără decontarea investigației PET-CT și a reconstrucției mamare după afecțiuni oncologice prin endoprotezare. Începând din 2015, tratamentele de radioterapie s-au decontat integral atât în unitățile sanitare de stat, cât și în cele private. Șapte medicamente noi pentru diverse afecțiuni oncologie pentru care nu există alternativă terapeutică au intrat, din august 2015, pe lista de medicamente compensate și gratuite. La acestea se adaugă faptul că s-au alocat fonduri pentru deschiderea de noi centre de tratament cu profil oncologic și vreau să cred că actualul Guvern tehnocrat a continuat să susțină aceste măsuri.

Nouă, celor apropiați, ne revine sarcina de a ne sfătui fiicele, soțiile, mamele, surorile, prietenele să nu neglijeze investigațiile care le pot salva viața.

În mod simbolic, luna octombrie este luna roz, însă lupta împotriva cancerului la sân trebuie să fie în fiecare zi!

Declarația politică este intitulată „De ce nu are voie premierul Dacian Cioloș să se implice politic”.

S-a creat mare vâlvă politică în ultima perioadă în ceea ce privește posibila/iminenta implicare politică a lui Dacian Cioloș, premierul tehnocrat, în alegerile parlamentare, din partea liberalilor. Întreaga dezbatere în jurul acestei dileme shakespeariene, a fi sau a nu fi om politic, a fost generată de declarațiile recente ale președintelui. Acesta i-a sugerat, în mod public, acestuia să-și declare măcar simpatia sau să se înscrie într-un partid politic pentru a putea continua guvernarea și după alegerile parlamentare din decembrie. Cu alte cuvinte, președintele i-a transmis că este nevoie să se înscrie în PNL sau să înceapă să-și asume valorile și principiile acestuia. Adică să-și anuleze orice declarație politică din ultimul an și să înceapă să servească și mai fățiș interesele politice ale unui partid politic, în ciuda declaratei independențe.

Dacă judecăm un om politic sau un funcționar al statului după fapte și după vorbe, atunci e important să le știm și să ni le readucem aminte. Dacă în privința marilor realizări premierul Dacian Cioloș și Guvernul său nu se pot lăuda cu foarte multe reușite, ei bine, în privința declarațiilor, acesta este de o consecvență solidă. Să le luăm pe rând.

Bilanțul prezentat în Parlament în 19 septembrie anul acesta ne arată mai degrabă o imagine a unui guvern care a administrat țara, nu care a guvernat. Cu excepția unor „mari” realizări administrative – câteva măsuri de reducere a birocrației, înființarea unui minister al consultării publice sau elaborarea unor strategii care, foarte probabil, vor rămâne hârtii frumoase –, restul „împlinirilor” guvernamentale tehnocrate sunt rezultatul măsurilor luate în guvernarea politică social-democrată, în special măsuri de stimulare a mediului de afaceri și a consumului populației.

Pe de altă parte, angajamentele de independență luate de către premier la începutul mandatului și susținute constant în ultima perioadă prin declarații publice ne scot în evidență un punct forte al premierului Dacian Cioloș: consecvența. Indiferent sub ce formă i s-a pus întrebarea, acesta a declinat oferta politică a liberalilor. De aceea, eu cred că premierul Dacian Cioloș, în ciuda faptului că orice om are dreptul de a se înscrie într-un partid politic și să candideze, nu are voie să se implice politic și să fie agent electoral. Motivul este simplu: numeroasele sale declarații de independență și de refuz al unei candidaturi. Să ni le readucem aminte.

Astfel, într-o întâlnire cu reprezentanții diasporei românești din Germania, Dacian Cioloș a subliniat încă de la începutul mandatului: „(...) eu am decis să îmi păstrez această independență până la capătul mandatului și să nu mă prezint la alegerile din 2016, tocmai pentru a-mi păstra credibilitatea că ceea ce vreau să fac ca prim-ministru și ceea ce acest Guvern vrea să facă este ceea ce spune (...).” (7.01.2016) Ulterior, chiar după o întâlnire cu conducerea liberală, acesta a reiterat aceeași idee: „(...) până la sfârșitul mandatului acestui Guvern am spus că nu o să mă înscriu într-un partid politic, că nu o să-mi fac un partid politic și că nu o să candidez la alegerile parlamentare. Nu mă întrebați mai mult decât atât, pentru că asta pot să vă spun – ceea ce pot să fac, ceea ce m-am angajat să fac (...).” (21.06.2016)

Angajamentul de independență a continuat în cadrul unei emisiuni de la postul public de televiziune: „Eu am mai spus în vreo două-trei rânduri, cu toate că văd că tot apar speculații, indiferent de ce spun eu. De asta mă întreb dacă mai are rost să spun vreun lucru, pentru că oricum speculațiile vor continua și dacă eu vă repet că nu mă înscriu

într-un partid politic, nu îmi fac un partid și nu candidez la alegerile din acest an.” (31.08.2016)

Apoi a urmat un interviu Agerpres: „Eu mi-am asumat și m-am implicat încă din noiembrie, asumându-mi acest rol de prim-ministru, și am spus atunci că, tocmai pentru a păstra credibilitatea abordării echilibrate a acestui Guvern, nu voi candida la aceste alegeri parlamentare.” (23.09.2016)

Și iată că, după toate aceste declarații, dar și după invitația președintelui, care i-a transmis public că ar fi bine să continue guvernarea și după alegerile din decembrie, dar că ar trebui „să-și declare măcar simpatia, sau adeziunea sau preferința pentru partidul cu care ar putea să colaboreze în viitor, după alegerile parlamentare”, premierul a exclus, din nou, o candidatură. „Nu. Am spus că nu o să candidez. Și eu nu am înțeles din ceea ce a spus domnul președinte Iohannis că mi-a cerut să candidez”, a afirmat Cioloș, citat de Agerpres. (30.09.2016)

Iată de ce cred eu că nu are voie premierul Dacian Cioloș să se implice politic, să candideze și să se înscrie într-un partid politic, în ciuda libertății și a drepturilor pe care orice om le are în societatea românească.

Declarația politică se intitulează „PNL vrea o... «cumințenie» de premier”.

Stimați colegi,

Devenită unică și, sper, irepetabilă – la calitatea de președinte al PNL mă refer, se înțelege –, doamna Alina Gorghiu umple spațiul public cu invitații, directe sau mascate, la adresa premierului tehnocrat Dacian Cioloș. Ba să vină în PNL, ba să accepte să își continue mandatul în fruntea Guvernului și după alegeri, de parcă asta ar ține exclusiv de voința celor doi. Astfel, domnul Dacian Cioloș mai adaugă un proiect pe agenda personală, alături de cumpărarea „Cumințeniei pământului”. Acum are două...

Lăsând gluma la o parte, iată ce declara, recent, doamna președinte Gorghiu, după ce premierul s-a făcut de mai multe ori a nu auzi insistențele Domniei Sale pe tema înscrierii – sau nu! – în PNL: „În momentul în care prim-ministrul a anunțat că nu dorește să facă acest pas, pentru că are un angajament încă de la începutul mandatului, evident că nu a insistat nimeni să facă acest pas și nu se așteaptă nimeni să-l facă, în afară de presă, care încă mai speculează că vine domnul Cioloș să se înscrie în PNL. Ca să fie limpede pentru toată lumea: nu va face acest pas, e un om care își respectă angajamentele, pentru care eu nu aș mai avea același respect dacă ar face pasul înainte de 11 decembrie. Asta nu exclude perspectiva unui proiect comun cu Dacian Cioloș după aceste alegeri, pe care PNL a declarat-o public.”

Ei, cum i-ar fi stat domnului Cioloș, preferatul președintelui Klaus Iohannis, să se înscrie în PNL tocmai când doamna Gorghiu devenise „unică”? I-ar fi stricat puțin momentul, nu credeți?

Dar, stimați colegi, nu acesta este aspectul important al problemei. Toate declarațiile pe temele „Cioloș în PNL” și „Cioloș – premierul susținut de PNL” ascund o mai veche problemă a liberalilor. Pe scurt, aceasta este lipsa de resursă umană. Amintiți-vă gafele în lanț de la locale, unde, după schimbarea câtorva candidați cu probleme, la Primăria Bucureștiului a fost pus un ne-membru de partid, domnul Marian Munteanu. Oare chiar nu se găsește în tot PNL-ul acesta mare un candidat serios de prim-ministru, de tot umblă doamna Gorghiu prin vecini? Ce credibilitate are un partid care își face un obicei din a invita oameni din afara partidului pentru a-l reprezenta în alegeri și în proiectele importante? Apropo, premierul din umbră, domnul Cătălin Predoiu, ce mai face? În fine, ce guvern politic este acela condus de un tehnocrat care alege să rămână, și după alegeri, apolitic?

Din (ne)fericire, doamna Gorghiu nu își pune astfel de probleme. Misiunea ei este găsirea unui premier din afara partidului. Întâmplător, unul obsedat de „Cumințenia pământului”. O „cumințenie” de premier deci... Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Manipulările din barometrele politice”.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Mi-a venit greu să-mi exprim un punct de vedere pe acest subiect, dar observ cum în ultima vreme partidele politice și diverși așa-ziși analiști din mass-media interpretează sondajele de opinie politică, se dau specialiști în metodologia de cercetare cantitativă, când în realitate ei se folosesc doar de anumite date care prezintă o situație a respondenților pe un subiect la un moment dat. Altfel spus, sondajele de opinie devin un vector de breaking news și de manipulare electorală.

Nu sunt sociolog sau analist în interpretarea profilului electoral, dar experiența de viață și vechimea în politică m-au învățat că un studiu de cercetare prezintă o realitate socialpolitică a populației din momentul X, realitate pe care noi, politicienii, trebuie să o introducem în strategiile noastre privind atragerea de voturi. Altfel spus, este o formă de marketing politic, o bază a viitorului program politic și economic cu care un partid apare în fața cetățenilor săi.

Mai precis, aceste studii trebuie să prezinte o realitate locală privind intențiile de vot ale formațiunilor existente (mă refer aici la sondajele pentru alegerile locale sau notorietatea candidaților promovați pentru alegerile parlamentare din partea unei organizații locale) sau un semnal de alarmă/cartonaș galben arătat de categorii de electorat către un partid la nivel național.

Așa aș interpreta eu un barometru politic... și aceste produse sociologice pentru așa ceva sunt comandate.

Din păcate, rolul acestor cercetări a depășit cadrul metodologic și științific pentru care sunt utilizate. Astfel, ele au devenit un bastion în lupta de influență electorală a diverselor categorii de populație care se lasă ușor manipulate.

## Stimați colegi,

Consider că ar trebui să avem grijă să reflectăm la ce mesaje transmitem atunci când interpretăm datele unui sondaj politic, mai ales că realitatea din noiembrie 2014 a fost o „palmă” publică dată anumitor „specialiști” în barometre politice.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Punct și de la capăt în sistemul universitar – pericolul «brain drain»!”.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

De luni a început noul an universitar, prilej de „pelerinaj” electoral la nivelul universităților din țară din partea liderilor partidelor politice și a diverșilor parlamentari, mulți dintre ei amintindu-și de studenți doar în preajma alegerilor.

În timp ce la nivelul Partidului Național Liberal se lucrează la o platformă și un pachet de propuneri legislative pentru

îmbunătățirea sistemului de învățământ la nivel universitar și pentru crearea unui parteneriat real între mediul academic și cel al angajatorilor de pe piața muncii din România, restul partidelor politice vin cu promisiuni deșarte și apar din nou cu așa-zise propuneri nerealiste privind creșteri de burse de performanțe, gratuități pe transport în comun etc.

Adevărul este că în anul 2016 numărul studenților înscriși la orice tip de facultate s-a înjumătățit conform unor surse ale presei de specialitate, în timp ce estimările oficiale vorbesc de o reducere cu 30%, față de anul precedent. În anul de studii 2007–2008, în instituțiile de învățământ superior din România învățau circa un milion de studenți. Mai exact – 907.353. În anul de studii 2012–2013, acest indicator constituia deja 465 de mii de studenți, iar în 2013–2014 – 433.234. Acestea sunt date numai din anii trecuți, mi-e frică să știu numărul lor real în acest an.

Motivele sunt diverse, dar cel mai grav este acel fenomen denumit „brain drain”, prin care mințile cele mai luminate din generația tânără primesc oferte de nerefuzat de la universități de prestigiu din Occident și, mai nou, chiar din China și Japonia, prejudiciind astfel resursa intelectuală a României.

Ce este mai grav este faptul că olimpicii noștri de prestigiu (la matematică, fizică, informatică, chimie etc.) ajung să fie recrutați încă din ultimii ani de liceu și pregătiți la academii și centre de cercetare din SUA, Marea Britanie, Germania, Japonia, Israel, iar noi nu beneficiem de invențiile lor, ei fiind catalogați ulterior ca cetățeni ai statelor de adopție.

Paradoxal, factorii de decizie politică de la noi vin cu discursuri triumfătoare în fața studenților, sperând că aceștia sunt ușor de prostit prin tot felul de zicale filosofice și promisiuni care mai puteau fi „înghițite” în anii ’90, dar nu acum, în anul 2016.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Am făcut acest demers pentru a vă readuce atenția asupra acestei teme sensibile privind viitorul tinerii generații și a faptului că, dacă nu se intervine cu un proiect politic național – pentru a le crea locuri de muncă și oportunități în țara în care au crescut și în care au primit mare parte din educație și modul de gândire în viață –, vom risca să rămânem fără cel mai important pilon al existenței noastre viitoare ca națiune: resursa intelectuală, sau, altfel spus, „sângele proaspăt” de IQ ridicat.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Agricultura superintensivă, între arșiță și pârjol...”.

## Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Susțineam recent, de la acest microfon, o declarație politică întitulată retoric „Cine pune în pericol securitatea alimentară a românilor?”, semnalând interesul din ce în ce mai crescut al investitorilor de pretutindeni pentru achiziționarea unor importante suprafețe agricole în noile state membre, în special cele din Europa de Est.

După cum era de așteptat, acest fenomen a atras atenția și Comisiei pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene, la comanda căreia a fost realizată o cercetare sociologică ai cărei autori au definit drept „alarmantă” concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole, care, practic, a explodat în state ca România, Bulgaria, Ungaria și Polonia.

Valorificând informații obținute prin terțe surse, același document estima vânzarea a circa 40% din suprafețele agricole ale României, respectiv peste 5 milioane de hectare, către investitori străini, aproape 30% dintre acestea intrând în proprietatea unor cetățeni ai unor state UE, respectiv alte 10% fiind achiziționate de cetățeni din afara Uniunii Europene, printre marii latifundiari regăsindu-se cetățeni libanezi, conți austrieci, bănci și companii de asigurări.

Dar securitatea alimentară a românilor nu este pusă în pericol doar prin înstrăinarea a aproape jumătate din suprafețele cu potențial agricol. În acest context, mass-media economică a diseminat recent concluziile unui alt studiu realizat de o corporație multinațională, lider pe piața locală de semințe și produse pentru protecția plantelor, potrivit căruia exploatarea resurselor naturale peste limita impusă de agricultura tot mai intensivă din România generează efecte devastatoare pentru calitatea mediului.

Raportul citat sesizează efectul de bumerang al producțiilor agricole record obținute cu prețul supraexploatării nesustenabile a terenurilor, care poate amenința pe termen mediu și lung viitorul agroalimentar al țării.

Convenția ONU pentru combaterea deșertificării a definit acest fenomen drept „degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride și subumede-uscate ca rezultat al acțiunii diferiților factori, inclusiv al schimbărilor climatice, precum și datorită activităților umane”, sesizând că deșertificarea se manifestă deja pe mai mult de o treime din suprafața planetei, cu consecințe nefaste pentru mai mult de un miliard de oameni.

La rândul său, Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice a publicat date din care rezultă că aproximativ 7 milioane de hectare, reprezentând o treime din teritoriul României și aproape jumătate din suprafața sa agricolă, se află în zone cu risc de deșertificare.

Ne confruntăm, așadar, cu o nouă alertă de securitate socială, care demonstrează că agricultura superintensivă practicată în marile ferme, bazată în special pe monoculturi și fertilizare chimică, nu produce doar șomeri pe bandă rulantă și export de profit în țările de origine ale noilor proprietari...

Vă mulțumesc.

## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi va fi scurtă și la obiect. Aș dori ca ministrul transporturilor să ne precizeze care au fost rezultatele care au stat la baza hotărârii de a-i acorda un bonus directorului general de la CNADNR, în condițiile în care știm cu toții că această instituție nu a performat.

În orice instituție, bonusul se acordă celor care au rezultate, care demonstrează că au performat. Drept urmare, care sunt performanțele directorului CNADNR, performanțe atât de uluitoare, încât să merite un bonus?!

Poate că este o întrebare retorică. Dar avem nevoie de un răspuns.

Declarația politică este intitulată „Prin educație, spre o viață mai bună”.

În fiecare an, începând din anul 1994, Ziua internațională a educației este sărbătorită la 5 octombrie, printr-o decizie a UNESCO. Instituirea acestei zile de importanță mondială a fost semnalul unei necesități imperative a societății contemporane pentru acordarea atenției cuvenite educației, care, după cum spunea George Washington, este „cheia ce deschide poarta de aur a libertății”. Ignoranța nu mai poate fi tolerată în epoca actuală, iar accesul la cultură, la știință și tehnologie trebuie să devină accesibil pentru toată populația lumii.

Este suficientă o analiză a majorității indivizilor angrenați în acțiunile de terorism sau în conflictele militare fratricide pentru a conchide că lipsa educației i-a adus în situația de a provoca acte infernale. În aceeași categorie se impune a fi incluse și persoanele cu funcții în stat sau liderii religioși fanatici care, din cauza unei educații aberante și retrograde, coroborate cu labilitatea psihică, au capacitatea să provoace destabilizarea păcii, în propriile țări sau pe teritorii extrastatale.

În România, debutul noului an școlar a fost marcat de aceleași hibe, tributare politicilor ministeriale succesive din perioada postdecembristă. Legea învățământului se schimbă odată cu vremea și cu sistemul administrativ. Cel mai cumplit rezultat se reflectă în pregătirea precară a elevilor și studenților, abandonul școlar atingând cote alarmante. Există cazuri în care calitatea profesională și morală a unor cadre didactice pare îndoielnică, iar dascălii competenți nu se bucură de stimulente convingătoare.

Încotro se îndreaptă, în realitate, învățământul românesc? În urmă cu 120 de ani, în România a fost instituită Legea învățământului primar și normal-primar și s-a înființat „Casa Școalelor”, instituție ce administra fondurile destinate construirii de localuri pentru școlile primare. Exista atunci o preocupare serioasă pentru instruirea și educarea tinerei generații, rezidând în apariția marilor personalități de mai târziu, care au asigurat emanciparea națională.

Miniștrii de resort din ultimele două decenii și jumătate s-au străduit, declarativ, să reformeze un sistem de învățământ beteag. Însă nici măcar în prezent nu se întâmplă așa ceva, deși însuși șeful statului este un fost profesor. Învățământul de stat, gratuit, îi costă bani grei pe părinții elevilor. Pentru această stare de lucruri vina este colectivă, iar repercusiunile – nocive pentru societate. S-a creat, în schimb, posibilitatea pentru obținerea facilă a unor diplome, nesusținute de învățătură, de educație și de formare profesională, pregătind șomeri licențiați. Excepțiile cu care ne mândrim nu fac decât să confirme regula. Câțiva elevi și studenți care excelează la concursuri internaționale contează foarte puțin în raport cu potențialul de inteligență al tinerilor. România nu figurează în topul celor mai educate națiuni, iar universitățile noastre se clasează spre locul 700 în lume. Ce facem noi, azi, pentru ca tinerele vlăstare să înțeleagă adevărul – că numai printr-o educație riguroasă pot deveni membrii unei națiuni puternice și civilizate? Este cineva interesat în menținerea unei populații ignorante și lesne manevrabile?

„Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi pentru a schimba lumea”, spunea fostul președinte Nelson Mandela. Lumea de azi este bulversată, se încalcă lejer orice drept individual și orice normă de moralitate. Tinerii de azi ar putea schimba situația, dar asta e posibil de înfăptuit numai dacă noi, decidenții maturi, le vom asigura condițiile necesare pentru o educație sănătoasă, oferindu-ne drept exemplu de urmat pentru ei. Suntem noi, generația matură, un bun exemplu?

Prin efort susținut și perseverență, România poate reveni la sistemul educațional care i-a adus deseori gloria. Sunt convins că se poate și urez dascălilor, de ziua lor, să realizeze dezideratele cele mai frumoase, pentru împlinirea menirii onorabile pe care și-au asumat-o!

Declarația politică se intitulează „Ministerul Educației și Parchetul General trebuie să clarifice de urgență acuzațiile de plagiat la adresa procurorului-șef al DNA”. În ședința Senatului din 5.09.2016 am adresat o interpelare domnului ministru al educației naționale și cercetării științifice, Mircea Dumitru, și doamnei ministru al justiției, Raluca Alexandra Prună, având ca obiect verificarea de către Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Doctoratelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a acuzațiilor de plagiat la adresa tezei de doctorat a procurorului-șef al DNA. În principal, mi-am întemeiat această interpelare pe acuzațiile de plagiat aduse doamnei Laura Codruța Kövesi, fost procuror general al PICCJ, actualmente procuror-șef al DNA, de către Grupul de Investigații Politice referitor la teza sa de doctorat, intitulată „Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal”, care a fost susținută în decembrie 2011 la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității de Vest din Timișoara. În esență, am invocat că Grupul de Investigații Politice a publicat în data de 18.05.2012 o analiză amplă și temeinică, însoțită de documente doveditoare, prin care se apreciază că teza de doctorat a doamnei Laura Codruța Kövesi este un plagiat, fiind prezentat în acest sens un tabel în care sunt puse față în față circa 50 de pasaje plagiate și textele originale.

Totodată, prin interpelarea sus-menționată am arătat că am luat cunoștință ulterior de împrejurări care întăresc suspiciunile de plagiat la adresa tezei de doctorat a doamnei Laura Codruța Kövesi. O primă împrejurare este aceea că doamna Laura Codruța Kövesi s-a înscris și a susținut examenul de doctorat la o facultate de drept mai puțin cunoscută și mai puțin consacrată sub aspect științific, respectiv la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității de Vest din Timișoara, care a fost înființată după 1990. A doua împrejurare este aceea că l-a avut îndrumător de doctorat pe un apropiat al familiei sale, respectiv pe profesorul universitar Viorel Pașca, un cadru didactic relativ necunoscut, fost procuror-șef al Procuraturii Județene Timiș în timpul regimului comunist, care a fost coleg și era în relații de prietenie cu tatăl său, Ioan Lascu, fost procuror-șef al Procuraturii Locale Mediaș în aceeași perioadă, amândoi fiind cunoscuți drept colaboratori ai „Revistei Române de Drept”, denumită ulterior „Dreptul”. A treia împrejurare este aceea că teza de doctorat a doamnei Laura Codruța Kövesi are un regim aproape secretizat, la Biblioteca Națională a României aflându-se un singur exemplar, care este aproape ferecat, întrucât, pentru a putea fi consultat, trebuie adresată o cerere specială către conducerea bibliotecii și nu se eliberează copii ale acestuia. A patra împrejurare este aceea că raportul final emis de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) cu nr. 940 din 5.09.2012, prin care doamna Laura Codruța Kövesi a fost absolvită de acuzațiile de plagiat, nu a fost semnat de președintele acestui consiliu, ci de vicepreședintele Vergil Muraru, motiv pentru care se ridică problema valabilității juridice a acestuia.

Prin răspunsul transmis de către Ministerul Justiției în data de 19.09.2016 mi s-a comunicat că a fost sesizat și au fost solicitate informații Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmând să se revină cu un răspuns după ce acestea vor fi primite.

Prin răspunsul transmis de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice în data de 19.09.2016, care este semnat pentru ministrul Mircea Dumitru de către o persoană care nu se identifică prin nume, prenume și funcția deținută în minister, mi s-a comunicat, într-un mod ocolitor și alambicat, că procedura pentru soluționarea sesizărilor

cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională poate fi demarată la nivelul CNATDCU în urma unei sesizări, care trebuie adresată în scris Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării. Un asemenea răspuns este totalmente greșit și neavenit, întrucât, pe de o parte, interpelarea adresată de un parlamentar unui membru al Guvernului are valențele unei sesizări, iar, pe de altă parte, interpelarea subsemnatului îndeplinește în esență condițiile prevăzute de articolul 2 din Ordinul ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 3.482/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Național pentru Atestarea Titlurilor, Doctoratelor și Certificatelor Universitare, respectiv aceasta conține datele de identificare a subsemnatului, datele de identificare a tezei de doctorat, motivarea argumentată cu exemple concrete cu privire la existența plagiatului în cadrul tezei de doctorat în cauză și trimiterea la documentele prezentate de către Grupul de Investigații Politice. Concluzia mea este că, printr-un asemenea răspuns, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a încercat să se spele pe mâini în cazul acuzațiilor de plagiat aduse actualului procuror-șef al DNA. Nu este exclus ca acest răspuns să fie rezultatul unor presiuni, având în vedere că fostul președinte al României Traian Băsescu a devoalat faptul că în 2016 doamna Kövesi a sunat un înalt demnitar pe telefonul operativ (TO) și i-a spus că, dacă reia problema plagiatului său, îi arestează pe toți cei care știu ceva.

Autodenunțul adresat de către deputatul Sebastian Ghiță Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 27.09.2016, prin care sesizează participarea sa, împreună cu alți demnitari și cu știința doamnei Laura Codruța Kövesi, la falsificarea raportului Comisiei tehnice a Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării referitor la teza de doctorat a acesteia, și declarațiile ulterioare de confirmare ale fostului președinte Traian Băsescu susțin, de asemenea, suspiciunile de plagiat la adresa actualului procuror-șef al DNA, acestea fiind în mare parte plauzibile. Este de reținut că deputatul Sebastian Ghiță a precizat că respectiva comisie tehnică nu s-a întrunit niciodată în cazul Kövesi și că experților li s-a solicitat doar să semneze un raport întocmit și cu concursul acesteia, fără să fi consultat teza sa de doctorat. La fel, este de reținut că fostul președinte Traian Băsescu a precizat că raportul de neplagiat a fost emis în urma unor presiuni extraordinare ale generalului Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, precum și că acest raport a fost emis cu știința prim-ministrului Victor Ponta și cu implicarea ministrului educației naționale și cercetării științifice Mihnea Costoiu.

Implicarea deputatului Sebastian Ghiță în falsificarea raportului Comisiei tehnice a CNECSDTI este plauzibilă având în vedere prezența frecventă a acestuia în sediul Guvernului României în perioada respectivă, precum și că acesta putea oferi, prin firma sa, Asesoft, un soft care să indice lipsa plagiatului în cauză și că putea participa la redactarea raportului pe un calculator personal. Implicarea generalului Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, este plauzibilă, având în vedere că acesta se afla în relații apropiate atât cu doamna Laura Codruța Kövesi, cât și cu deputatul Sebastian Ghiță. Este de reținut că deputatul Sebastian Ghiță se afla în perioada respectivă în relații apropiate și cu directorul SRI, George Maior, care a însoțit-o pe doamna Kövesi la susținerea tezei de doctorat la Timișoara împreună cu generalul Coldea, și inclusiv cu doamna Laura Codruța Kövesi, cu care susține că a avut mai multe întâlniri, inclusiv la podgoria sa. Implicarea prim-ministrului Victor Ponta este, de asemenea, plauzibilă, având în vedere, pe de o parte, că acesta se afla în relații apropiate atât cu deputatul Sebastian Ghiță, cât și cu directorul SRI, George Maior, care era nașul său de căsătorie, iar, pe de altă parte, acesta se afla în perioada respectivă în aceeași situație cu doamna Kövesi, CNECSDTI emițând un raport de neplagiat și cu privire la teza sa de doctorat în data de 11.07.2012. Este de observat că rapoartele de neplagiat emise de CNECSDTI în cazurile Ponta și Kövesi au o formulare asemănătoare. Implicarea ministrului educației naționale și cercetării științifice din perioada respectivă, Mihnea Costoiu, este plauzibilă, având în vedere relația sa de subordonare față de prim-ministrul Victor Ponta, precum și faptul că a fost, alături de directorul SRI, George Maior, și alți demnitari, fondator al Academiei de Științe ale Securității Naționale. Pe de altă parte, ministrul Costoiu era șantajabil din partea SRI, întrucât a fost recrutat colaborator al Securității de la vârsta de 16 ani, fapt confirmat printr-un document al CNSAS, în care s-a precizat că nu a făcut însă poliție politică. În fine, este plauzibil și faptul că nu ar fi avut loc o întrunire efectivă a comisiei tehnice de experți desemnate în cauză și că experților, profesori de drept, li s-ar fi solicitat să transmită un punct de vedere în scris sau pe e-mail cu privire la acuzațiile de plagiat aduse doamnei Laura Codruța Kövesi.

Tot săptămâna trecută, Asociația Grupul pentru Reformă și Alternativă Universitară (GRAUR) din Cluj-Napoca a anunțat printr-un comunicat postat pe site-ul plagiate.ro că, în urma unor verificări, a concluzionat că teza de doctorat a doamnei Laura Codruța Kövesi constituie un plagiat: „În calitate de depozitar și constructor al Indexului Operelor Plagiate în România, în calitate de primă instituție a societății civile specializate și calificate în identificarea și publicarea operelor plagiate, confirmăm că, la sesizarea presei, am realizat documentarea și constatarea faptică a suspiciunii de plagiat multiplu realizat în lucrarea Kövesi Laura Codruța. «Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal». Conducător științific: prof. univ. dr. Viorel Pașca. Timișoara: Universitatea de Vest. 2011. Rezultatele analizei ar fi urmat să fie incluse în Indexul Operelor Plagiate de la adresa www.plagiate.ro în luna octombrie 2016.” În cadrul comunicatului sunt menționate trei opere din care ar fi fost preluate paragrafe fără citare: „Menționăm că plagiatul are ca opere autentice preluate în mod uzual fără citare și delimitare a paragrafelor preluate, precum și prin preluare fără prelucrare personală, cel puțin: 1. DRAGOMAN, Ion și CIOROBEA, Aurel-Mihail. «Lupta societății organizate împotriva criminalității organizate». Buletinul Universității Naționale de Apărare «Carol I» nr. 2/2007, p. 7–25; 2. MATEUȚ, G., RUDICĂ, T., PETRESCU, V.E., ONU, N.S., DUBLEA, A., LUCA, S., IOVU, D., TĂRNICERIU, R.D., GAFTA, G.L., LUCA, C., PRUNĂ, R.A. «Traficul de ființe umane – infractor, victimă, infracțiune». Iași: Asociația Alternative Sociale. 2005; 3. ALBU, Petru. «Crima organizată în perioada de tranziție – o amenințare majoră la adresa securității internaționale».”

În data de 3.10.2016, Asociația Grupul pentru Reformă și Alternativă Universitară a revenit cu un comunicat prin care anunță că a înaintat o scrisoare rectorului Universității de Vest din Timișoara, pe care a trimis-o spre știință și ministrului educației naționale și cercetării științifice, Mircea Dumitru, prin care solicită retragerea titlului științific de doctor în drept care i-a fost acordat în 2011 doamnei Laura Codruța

Kövesi, motivând că ar fi identificat cel puțin 11 incidente de plagiat (11 surse plagiate) în teza de doctorat a actualului procuror-șef al DNA. Tot în data de 3.10.2016, Grupul de Investigații Politice a anunțat că, în urma efectuării testului iThenticate, cel mai performant software din lume în materia detectării plagiatului, a constatat că 45% din teza de doctorat a doamnei Laura Codruța Kövesi este plagiată.

Având în vedere amplificarea nu numai pe plan intern, ci și pe plan internațional a contestațiilor privind teza de doctorat a actualului procuror-șef al DNA, care sunt de natură să afecteze atât credibilitatea luptei anticorupție, cât și imaginea justiției din România și a statului român în ansamblu, se impune ca Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să clarifice de urgență acuzațiile de plagiat aduse doamnei Laura Codruța Kövesi. Ministrul educației trebuie să treacă peste orice temere și să nu dea curs niciunei presiuni, urmând să solicite CNATCDU să reverifice teza de doctorat a doamnei Kövesi și să se pronunțe asupra acuzațiilor de plagiat, ținând cont de criticile și argumentele mai vechi și mai noi în acest sens.

Cheia aflării adevărului cu privire la modul de analizare a acuzațiilor de plagiat aduse doamnei Laura Codruța Kövesi și a modului de adoptare, redactare și semnare a raportului CNECSDTI care concluzionează inexistența plagiatului se află, în opinia mea, la semnatarul acestui raport, vicepreședintele CNECSDTI, Vergil Muraru. Menționez că acesta este de profesie inginer, fiind angajat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, și că niciunul din membrii CNECSDTI nu era de formație juridică. Se cuvine relevat că întregul CNECSDTI a fost schimbat intempestiv în data de 9.06.2012 de către ministrul interimar al educației naționale și cercetării științifice Liviu Marian Pop, înainte ca acesta să se pronunțe asupra acuzațiilor de plagiat aduse predecesorului său, Ioan Mang. Vicepreședintele Vergil Muraru trebuie să ofere anchetatorilor explicații cu privire la modul de întrunire a comisiei tehnice de experți și a CNECSDTI, cu privire la modul de adoptare și redactare a raportului final nr. 940 din 5.09.2012, precum și cu privire la motivele pentru care a semnat acest raport în locul președintelui CNECSDTI, Teodor Petrescu. Posibil că președintele CNECSDTI a refuzat să fie părtaș la anumite ilegalități. Înainte de toate, procurorii anchetatori trebuie să ridice toate actele care au stat la baza întocmirii raportului sus-menționat, începând cu procesele-verbale de ședință ale comisiei tehnice de experți și ale CNECSDTI. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vor trebui să clarifice și paternitatea lucrărilor științifice în baza cărora doamna Laura Codruța Kövesi a fost admisă la doctorat, precum și a lucrărilor științifice din care s-a autocitat în teza sa de doctorat, având în vedere că aceasta a publicat mai multe articole împreună că tatăl său, mai rutinat și mai erudit în domeniul dreptului, și că se impune stabilirea contribuției științifice proprii la acestea.

Pornind de la răspunsul comunicat de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și de la informațiile pertinente furnizate de deputatul Sebastian Ghiță și de fostul președinte Traian Băsescu, consider că în acest moment procurorul general al României și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să elucideze de urgență, în conformitate cu competența conferită prin lege, acuzațiile de plagiat aduse doamnei Laura Codruța Kövesi și pretinsele infracțiuni de fals intelectual și trafic de influență realizate în vederea absolvirii acesteia prin raportul CNECSDTI. În acest sens, solicit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să conexeze în același dosar interpelarea subsemnatului și autodenunțul deputatului Sebastian Ghiță. Opinia publică este pe deplin îndreptățită să afle dacă în fruntea DNA se află un doctor în drept sau o impostoare.

Declarația politică este intitulată „Accesul greoi al cetățeanului la actele normative din domeniul sănătății”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

România se află printre țările codașe în rândul țărilor membre ale Uniunii Europene, din cauza lipsei unei conduite preventive, a migrării personalului medical, a lipsei dotărilor din majoritatea secțiilor, în special în orașele de provincie, și a condițiilor inumane întâlnite în diferite unități medicale.

Senatul, încă din anul 2014, a demarat o serie de dezbateri în care s-a discutat despre identificarea de soluții și direcții prioritare pentru inițierea și îmbunătățirea problemelor din sănătate.

Au fost abordate teme actuale de screening în cancer, raportate la numărul mare al deceselor prin cancer în România, programe naționale de screening, informare și mediatizare a acestora, direcții de acțiune pentru îmbunătățirea sănătății.

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a fost un proiect al Guvernului, adoptat prin asumarea răspunderii.

Evoluția acestei legi vitale pentru domeniul medical a suferit numeroase transformări timp de opt ani. Astfel, la o analiză a acestui act normativ, constatăm că:

– părți din acest act au fost aprobate de 28 de legi și ordonanțe;

- a fost completat de 38 de alte acte normative;

- a fost modificat de 64 de acte normative;

- are ca referințe de aplicare 450 de acte normative;

- s-au invocat 91 de excepții de neconstituționalitate,

- dintre care 88 au fost respinse, iar 3 admise;

– actul a fost republicat abia anul trecut și deja sunt nenumărate inițiative legislative de modificare și completare a numeroase prevederi.

Este foarte greu pentru un jurist să facă față acestor reglementări juridice, ceea ce ne determină să gândim faptul că, chiar dacă din punct de vedere legislativ suntem aliniați la legislația europeană, în practică trebuie să recunoaștem faptul că accesul la justiție și sănătate, drept consfințit de legea fundamentală, este destul de dificil atât pentru profesioniști, cât și pentru omul de rând.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Declarația politică se intitulează „Unde sunt cei 90.000 de lei investiți în rețeaua pentru energie electrică din cartierul Centru II – Iscroni, Aninoasa, sau unde sunt cablurile?”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Administrațiile publice locale, în calitatea lor de proprietar de locuințe sociale, au obligația să pună la dispoziția beneficiarilor spații locative prin care le sunt asigurate nevoile vitale.

În orașul Aninoasa, din județul Hunedoara, a fost realizată în perioada 2011–2012 o investiție publică de circa 90.000 de lei

pentru realizarea rețelei de alimentare cu energie electrică pentru cartierul Centru II – Iscroni, în care locuiesc aproximativ 65-70 de familii cu probleme sociale.

Administrația publică locală a suportat integral contravaloarea investiției, tocmai pentru a facilita accesul locatarilor din cartierul sus-menționat la alimentarea cu energie electrică.

Din cauza problemelor financiare ale chiriașilor – familii asistate social –, ultima etapă, reprezentată de branșamentul individual, nu a mai avut loc.

Între timp, reprezentanții administrației publice din Aninoasa au considerat oportun și imperios necesar să anihileze investiția amintită, realizând pe același amplasament infrastructura necesară alimentării cu apă potabilă. În fapt, cablurile de energie electrică au fost scoase din pământ și abandonate. Exact pe același tronson „liber de sarcini” prin scoaterea cablurilor au fost introduse conductele de alimentare cu apă potabilă.

În calitatea mea de senator de Hunedoara, rog responsabilii Guvernului Cioloș, în numele familiilor care locuiesc în cartierul Centru II – Iscroni din Aninoasa, să verifice și să depună toate eforturile necesare pentru ca această eroare administrativă să fie remediată, iar prejudiciul creat bugetului statului să fie recuperat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! O să-l rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă un apel pentru a verifica cvorumul de ședință, să putem începe ședința plenului.

Bună ziua tuturor!

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor|prezent<br>prezentă<br>delegație<br>prezent| |---|---| |Badea Leonardo|| |Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius|| |Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae<br>Bălu Marius|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|| |Blaga Vasile|| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel|prezent||Mihai Alfred Laurențiu Antonio|| |---|---|---|---|---| |Boeriu Valeriu Victor|||Mihai Cristian Dănuț|| |Bota Marius Sorin Ovidiu|||Mihai Neagu|| |Bujor Dumitru Marcel|prezent||Miron Vasilica Steliana|prezentă| |Bumbu Octavian Liviu|prezent||Mitu Augustin Constantin|prezent| |Burlea Marin|prezent||Mocanu Victor|prezent| |Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent||Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae<br>Motoc Octavian<br>Nasta Nicolae|prezent<br>prezent| |Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan<br>Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Costoiu Mihnea Cosmin<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian<br>Cristina Ioan|prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent||Năstase Ilie<br>Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius<br>Nicoară Marius Petre<br>Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile<br>Niță Mihai<br>Obreja Marius Lucian<br>Oprea Dumitru<br>Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius<br>Pavel Marian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Croitoru Cătălin|||Păran Dorin|prezent| |Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică|prezent||Păunescu Teiu<br>Pelican Dumitru|prezent| |Dobra Dorin Mircea|||Pereș Alexandru|prezent| |Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>Dumitrescu Cristian Sorin|prezent||Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian<br>Popa Constantin|prezent<br>prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent||Popa Florian|prezent| |Dumitrescu Iulian|||Popa Ion|| |Durbacă Eugen|||Popa Mihaela|prezentă| |Duruț Aurel|prezent||Popa Nicolae Vlad|| |Ehegartner Petru|||Popescu Corneliu|| |Federovici Doina Elena|prezentă||Popescu Dumitru Dian|| |Fifor Mihai Viorel|prezent||Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| |Filip Petru|învoire||Purec Ion Simeon|prezent| |Florian Daniel Cristian|prezent||Rădulescu Cristian|| |Frătean Petru Alexandru<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghilea Găvrilă<br>Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian<br>Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila|prezent<br>prezent<br>prezent<br>„La mulți<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|<br>și<br>ani!”|Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel<br>Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando<br>Toma Ion<br>Todirașcu Valeriu|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |László Attila|||Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion<br>Marian Dan Mihai|prezent<br>prezent||Țapu-Nazare Eugen<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vegh Alexandru|prezent<br>delegație| |Marian Valer|prezent||Verestóy Attila|| |Marin Nicolae|prezent||Vochițoiu Haralambie|| |Markó Béla|||Volosevici Andrei Liviu|| |Mazăre Alexandru|||Vosganian Varujan|prezent|

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 5 octombrie 2016, și vă anunț că, din totalul de 155 de senatori, și-au înregistrat prezența 80 de senatori, cvorumul legal fiind îndeplinit.

Ședința de astăzi o voi conduce asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec. Ordinea de zi pentru astăzi v-a fost distribuită. La ordinea de zi sunt comentarii?

Vă rog, domnule senator Barbu, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am rugămintea către doamnele și domnii colegi să mutăm L471/2016 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 de la punctul 15 al ordinii de zi la punctul 3.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Am înțeles. Voi propune imediat colegilor să voteze această sugestie.

Mai sunt alte intervenții legate de ordinea de zi?

Vă rog atunci, la propunerea liderului unui grup parlamentar, o modificare pe ordinea de zi: punctul 15 de pe ordinea de zi de astăzi să treacă la punctul curent 3.

Dacă nu mai sunt alte modificări, vă propun să votăm ordinea de zi în integralitatea ei, cu modificările aprobate. Am deschis votul.

63 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plen, dezbaterea inițiativelor legislative, cu vot final pe inițiative cu caracter ordinar la ora 12.00, și ora 13.00 – lucrări în comisiile permanente.

Sunt intervenții legate de programul de astăzi? Nu sunt intervenții.

Atunci, vă rog să votăm programul pentru astăzi.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 10–15 octombrie 2016.

Biroul permanent al Senatului vă propune următorul program de lucru:

– luni, 10 octombrie: între orele 9.00 și 11.00, activități în comisiile permanente; ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; între orele 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot la ora 17.00; 18.15–19.45, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 11 octombrie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu ora 12.00, vot pentru inițiativele cu caracter ordinar; ora 13.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 12 octombrie, lucrări în comisiile permanente;

– joi, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

Sunt intervenții legate de programul săptămânii viitoare? Dacă nu sunt, vă rog să votăm.

68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Programul pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

Secțiunea a II-a a ordinii de zi, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

La punctul 1 avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Este vorba de o reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere. Doamna secretar de stat de la Ministerul Sănătății Corina Pop.

Microfonul 9, vă rog.

## **Doamna Corina Silvia Pop** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule președinte,

Stimați domni și stimate doamne senatori,

Având în vedere faptul că termenul de transpunere pentru Directiva 2005/36 a Comisiei Europene privind recunoașterea calificărilor profesionale, precum și pentru Directiva din 2009 privind condițiile de intrare și ședere a resortisanților din țările terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate, prin promovarea admisiei și mobilității acestor persoane, a fost depășit la data de 18 ianuarie 2016 și pentru evitarea declanșării procedurii de infringement la adresa României, Guvernul a emis Ordonanța de urgență nr. 45/2016, publicată în Monitorul Oficial la data de 2.09.2016, care lasă fără obiect prezenta propunere legislativă.

Având în vedere prevederile menționate, Guvernul nu susține promovarea propunerii, întrucât apreciem caducitatea acesteia.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim, doamnă secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate, domnul președinte Luchian.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința comisiei din 27.09.2016, reprezentanții Comisiei pentru sănătate au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport suplimentar de respingere a legii transmise la promulgare, considerând că aceasta nu are obiect.

Față de cele prezentate, Comisia pentru sănătate publică vă propune spre dezbatere raportul de respingere.

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Atunci, vă propun să închidem dezbaterile generale. Votul va avea loc astăzi, la ora 12.00.

Punctul 2 din ordinea de zi, Legea pentru modificarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, precum și a Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Este, de asemenea, o cerere de reexaminare din partea Președintelui României. Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, de asemenea doamna secretar de stat în Ministerul Sănătății Corina Pop.

Microfonul 9, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați domni și stimate doamne senatori,

Prevederile actuale ale art. 17 din Legea nr. 148/2000 stabilesc cadrul general al publicității la medicamentele de uz uman, dispozițiile acestui act normativ fiind completate prin reglementarea mult mai detaliată pe care o realizează Legea nr. 95/2006, cea privind reforma în domeniul sănătății, cu modificări și completări, în cuprinsul capitolului VIII, la „Publicitate”, și capitolului IX, la „Informarea publicului”, din titlul XVII – „Medicamentul”.

Titlul XVII – „Medicamentul” din Legea nr. 95/2006 transpune în legislația națională actul de reglementare comunitar în materie, și anume Directiva din 2001 a Comisiei Europene, a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, publicat în Jurnalul Oficial al Comunității Europene nr. 311 din 28 noiembrie 2001.

Având în vedere aspectele menționate, Guvernul nu susține promovarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc și eu.

O să dau cuvântul președintelui Comisiei pentru cultură, domnul senator Severin Georgică, care va prezenta un raport comun, întocmit cu Comisia pentru sănătate. Microfonul 6, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură și media, respectiv Comisia pentru sănătate publică au fost sesizate în fond cu Legea pentru modificarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, precum și a Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Practic, este vorba de acea propunere a colegului nostru, domnul senator Vegh, prin care se interzice publicitatea pentru farmacii și o serie întreagă de alte produse medicamentoase în cadrul programelor de televiziune și radiodifuziune.

Ne amintim cu toții cum, dintr-o eroare materială, votul a fost dat în favoarea acestei propuneri legislative. Președintele a retrimis legea pentru reexaminare. Cele două comisii și-au menținut punctul de vedere exprimat prin rapoartele date anterior, respectiv de respingere a acestei propuneri, și în continuare noi, prin rapoartele noastre, propunem acceptarea solicitării Președinției de revizuire, de reexaminare și susținem respingerea propunerii inițiale. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale asupra acestei propuneri.

Votul va fi săptămâna viitoare, probabil luni, la ora 17.00.

Punctul 3 din ordinea de zi de astăzi este punctul pe care l-am modificat. Este vorba de fostul punct 15 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

Declar deschise dezbaterile generale și o să dau cuvântul inițiatorilor.

Nu sunt inițiatorii prezenți.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice Attila György.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul György Attila** – _secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ :

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin această inițiativă legislativă s-au avut în vedere înlăturarea posibilelor interpretări echivoce privind coordonatele esențiale ale sistemului Bauspar, precum și creșterea gradului de eficiență a utilizării subvențiilor bugetare prin modificarea regimului primei de stat.

Menționez că punctul de vedere al Guvernului este în lucru, însă forma actuală a raportului comisiei nu răspunde întocmai observațiilor formulate de Curtea de Conturi. Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Viorel Arcaș.

Microfonul 7, vă rog.

Comisia pentru buget spune că totuși răspunde cerințelor Curții de Conturi și membrii comisiei, analizând propunerea legislativă, avizele, precum și observațiile formulate de Banca Națională a României, au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexa la prezentul raport.

Mulțumesc, domnule senator. Dezbateri generale?

Domnule senator Varujan Vosganian, microfonul central, vă rog.

## Mulțumesc foarte mult.

Vă rog să considerați luarea mea de cuvânt ca fiind din partea inițiatorilor, dar nu am vrut să mă așez în banca inițiatorilor pentru că avem un număr mare de inițiatori și nu am vrut să preiau de unul singur onoarea – și nu folosesc cuvinte mari –, onoarea de a propune acest act normativ.

Băncile pentru locuințe socotesc că au un viitor mare în România, un viitor pe care îl putem compara, ca stare de așteptare, cu realitățile din alte țări, din Germania, din Austria, din Cehia, din Slovacia, un instrument deosebit de important pentru oamenii care nu au venituri spectaculoase și care nu pot să-i contacteze cu dezinvoltură pe dezvoltatori, dar care au necesitățile lor în repararea locuințelor, în consolidarea clădirilor, în asigurarea unui viitor pentru copiii și nepoții lor.

Fiind acest experiment doar într-o fază incipientă, sigur că există unele probleme de natură procedurală între instituțiile statului, există o anumită reținere, pe care noi o înțelegem în contextul zilei de azi, în care oamenii preferă să nu facă, pentru a avea liniște, decât să-și asume riscuri. Există din partea unor instituții o anumită, să-i spunem, reținere. Această propunere legislativă armonizează interesele tuturor instituțiilor implicate, oferă și Curții de Conturi posibilitatea de a avea o lege mai clară și care să nu fie susceptibilă de interpretări și deschide larg posibilitatea ca populația, în parteneriat cu statul – care asigură o primă relativ modestă în raport cu totalul economisirilor, dar foarte importantă din punct de vedere simbolic și ca stimulent –, să poată crea o piață de multe miliarde de euro și care, într-o anumită măsură, să contribuie la repararea, la consolidarea, la modernizarea unui patrimoniu de... de... un miliard... care vedeți și dumneavoastră în ce situație este.

De altfel, și intervenția colegului meu Daniel Barbu, și susținerea pe care ați dat-o pentru devansarea pe ordinea de zi sunt tot o expresie a urgenței acestei propuneri, pe care vă rog să o votăm astăzi favorabil.

Este, în opinia mea, unul dintre pilonii cei mai importanți de a atrage economiile. Știți cum se spune: mult nu este mult de la cei puțini, ci puțin de la cei mulți. Este o piață în creștere și nu trebuie să o inhibăm cu niciun preț.

Vă mulțumesc tuturor pentru susținerea pe care o veți da.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Mai sunt și alte intervenții? Nu mai sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale asupra propunerii legislative. Votul va fi astăzi, la ora 12.00.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți. Dau cuvântul...

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Ba da!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

A, mă scuzați, domnule senator!

Doriți... doriți la microfonul 2, din partea inițiatorilor, sau aici, unde este cutuma?

Bine.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Hașotti. Microfonul 2, vă rog.

Și aici este foarte bine.

Foarte pe scurt, domnule președinte de ședință și doamnelor și domnilor colegi.

Inițiatorii acestei propuneri legislative au pornit de la necesitatea ca să existe o evidență modernă, o evidență centralizată a bunurilor culturale care se află în instituțiile de cultură deținătoare de patrimoniu cultural. Și mă refer la întregul patrimoniu cultural mobil.

Se știe că în aceste instituții de cultură, mă refer îndeosebi la muzee, există o evidență care, în multe cazuri, este făcută după tipicul de dinainte de 1990. Există un sistem învechit, revolut de evidență și inițiatorii s-au gândit să modifice legea protejării patrimoniului cultural prin această inițiativă, care prevede o evidență centralizată la nivel național, într-un sistem care ține de Ministerul Culturii.

Propunerea noastră are un raport favorabil, cu amendamente. Inițiatorii sunt de acord cu toate amendamentele făcute în Comisia pentru cultură, condusă de distinsul nostru coleg, domnul Georgică Severin, și vă propunem spre dezbatere această inițiativă.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere, domnul secretar de stat de la Ministerul Culturii Alexandru Oprean.

Microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Culturii susține adoptarea acestei inițiative legislative și este întru totul de acord cu raportul comisiei de specialitate din Senatul României.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru cultură, domnul senator Georgică Severin. Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură și media a fost sesizată pe fond cu Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

Propunerea a primit un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și ea a fost dezbătută în Comisia pentru cultură și media pe parcursul ședințelor din 29 august, 6 și 14 septembrie anul curent, în prezența doamnei secretar de stat Oana Bogdan și a domnului secretar de stat Alexandru Oprean, din partea Ministerului Culturii.

Pe parcursul dezbaterilor, în conformitate cu avizul Consiliului Legislativ și la solicitarea Ministerului Culturii și, totodată, din inițiativa membrilor, comisia a formulat o serie de amendamente, adoptate cu unanimitate de voturi. Amendamentele admise se regăsesc în anexă.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului un raport de admitere, cu amendamente.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu sunt intervenții.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra propunerii legislative va fi astăzi, la ora 12.00.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, fost 4, ca să nu existe confuzii, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2016 pentru aprobarea plății contribuției financiare voluntare la Fundația „Stichting Europeana” – Olanda.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat de la Ministerul Culturii Alexandru Oprean. Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Avem astăzi în fața dezbaterii plenului Senatului și aprobării acestuia o Ordonanță a Guvernului nr. 19/2016, prin care România se angajează la plata unei contribuții de 20.000 de euro la proiectul „Europeana”, proiect care înseamnă Biblioteca Digitală a Uniunii Europene.

Țin să menționez că, odată cu ședința Consiliului Uniunii Europene din 20 noiembrie 2008, la nivelul miniștrilor culturii, România și-a anunțat intenția de a contribui voluntar la finanțarea acestui proiect cu suma menționată.

Fapt pentru care nu dorim decât să vă rugăm să adoptați prin lege această ordonanță a Guvernului. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru cultură, domnul senator Georgică Severin. Microfonul 6, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu voi preciza decât faptul că proiectul „Europeana” – Biblioteca Digitală Europeană este unul din cele mai ambițioase și complexe proiecte ale Comisiei Europene, care își propune să permită explorarea on-line a materialului cultural din muzee, biblioteci, arhive și colecții audiovizuale europene, promovând descoperirea și crearea de rețele într-un spațiu multilingv.

În acest sens, Comisia pentru cultură și media a fost de acord în unanimitate și a adoptat un raport de admitere, fără amendamente, legat de plata sumei de 20.000 de euro, contribuție voluntară a României, stabilită încă din anul 2008. Senatul este prima Cameră sesizată. Legea are caracter ordinar. Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Intervenții, dacă sunt.

Dacă nu sunt...

Domnule senator Titus Corlățean, microfonul 4, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am ascultat cu atenție intervențiile antevorbitorilor și a domnului președinte al Comisiei pentru cultură. E un proiect extrem de generos. Are un sens foarte profund. E foarte greu să ai ceva împotriva acestui tip de proiect. Aș vrea totuși să pun două întrebări reprezentantului Guvernului, pentru că, dincolo de prezentare și de aparențe, sunt câteva lucruri care ar trebui totuși clarificate.

În primul rând, am remarcat că a existat constant o dificultate majoră de finanțare a acestui proiect. Întrebarea mea e foarte simplă: se știe de ce statele membre au fost totuși reticente ca după 2008 să finanțeze acest proiect, există motive?

Și a doua întrebare este legată de fundația care gestionează din partea Comisiei Europene: ce personalitate juridică are această fundație? Este cumva o fundație olandeză, personalitate juridică olandeză, și de ce a fost utilizată această modalitate?

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, o să-l rog pe domnul secretar de stat, dacă dorește, să răspundă domnului senator. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că, în legătură cu prima întrebare, a fost vorba de disponibilitatea resurselor financiare ale guvernelor din anul 2008 încoace. La acest moment s-a luat decizia ca România, în acest an, să contribuie voluntar cu această sumă.

Referitor la cea de-a doua întrebare, ce pot să vă spun, domnule senator, este faptul că, pentru implementarea acestui proiect de Bibliotecă Digitală a Uniunii Europene, în 8 noiembrie 2007 a fost înființată la Haga, în baza legislației olandeze, această fundație. Deci considerăm că este o fundație acreditată, înființată în conformitate cu legislația europeană în vigoare.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mai doriți să interveniți, domnule senator? Da. Domnul Titus Corlățean. Microfonul 4, vă rog.

Doar un scurt comentariu.

Încă o dată, n-avem foarte clar de ce statele membre, și nu am ridicat întrebarea întâmplător, n-au avut 10-20 de mii de euro pe an să finanțeze și am întrebat care e motivația. N-am aflat-o.

Și, în al doilea rând, mi se pare totuși neobișnuit ca proiecte de această talie, la nivel european, decise de state membre și prin Comisia Europeană, să fie gestionate prin fundații naționale, având personalitatea juridică a unui stat. Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Votul asupra proiectului de lege va fi astăzi, la ora 12.00.

Punctul următor de pe ordinea de zi, punctul 6, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2016 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2015 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru asigurarea tranziției de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia la nivel național.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, doamna secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor Carmen Elian. Microfonul 8, vă rog.

**Doamna Carmen Elian** – _secretar de stat_

_în Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională_ :

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Conform actelor finale ale Conferinței regionale de radiocomunicații pentru planificarea serviciilor de radiodifuziune digitală terestră, emisia terestră în format analogic trebuia să înceteze în data de 17 iunie 2015. Această dată a fost prelungită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2015.

Plecând de la necesitatea garantării serviciilor publice, pentru ca populația să beneficieze în continuare de aceste servicii fără a fi afectată de procesul de tranziție, s-a impus și de astă dată prorogarea termenelor reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2015, și anume pentru data de 31 decembrie 2019 pentru asigurarea continuității serviciilor publice de televiziune – și aceasta pentru corelare cu durata valabilității acordului-cadru semnat cu Societatea Română de Televiziune – și, respectiv, 31 august 2019 pentru continuarea furnizării pe cale radio terestră a Serviciului Public de Radiodifuziune – și aceasta în corelare cu acordul-cadru semnat cu Societatea Română de Radiodifuziune.

Prin prezentul act normativ se urmărește, totodată, protejarea unor categorii sociale care nu își pot achiziționa imediat aparatura necesară pentru recepția digitală terestră.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să adoptați legea de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 21/2016. Vă mulțumesc.

Mulțumim, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru cultură și media, domnul senator Georgică Severin. Microfonul 6, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură și media a fost sesizată pentru întocmirea raportului cu privire la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2016 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2015.

Proiectul de lege a fost luat în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în cursul ședinței din data de 20 septembrie, în prezența doamnei Carmen Elian, secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru cultură și media supune plenului raportul de admitere, fără amendamente, și Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2016.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții?

Domnule senator Calcan, microfonul 4, vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Se vede că, în momentul când un minister nu-și face treaba, nu-i nicio problemă, vine Guvernul și mai dă încă o dată o nouă ordonanță de urgență. Cam despre asta vorbim acum.

Adică România s-a obligat ca până anul trecut în vară să închidă transmisiile televiziunii analogice și să treacă pe digital. Anul trecut, prin primăvară, Guvernul și-a dat seama că Televiziunea Română – că probabil despre asta vorbim

în special, pe cele private sunt sigur că le-ar fi închis fără probleme –, deci Televiziunea Română nu reușește să facă acest lucru, a dat ordonanță de urgență și a spus: prorogăm termenul până la 31 decembrie 2016.

Bănuiesc că, în momentul când a venit ministrul de la acea dată și a spus 31 decembrie 2016, a avut o discuție cu Televiziunea Română, cu celelalte televiziuni, și-au dat seama cum e cu avizele..., că am văzut, scrie Guvernul aici că durează foarte mult avizele, și-a dat seama ministerul că durează mult avizele. Dar anul trecut, când a dat ordonanța, probabil nu știa.

Bun. Au stabilit 31 decembrie 2016. De ce nu e gata în 31 decembrie 2016? De ce ne puneți pe noi în situația să votăm o prorogare de termen? Pentru că cineva din minister, cineva din Televiziunea Română nu și-a făcut treaba?!

Aș vrea să-mi spuneți ce se întâmplă la Televiziunea Română, când se va închide analogul... transmisiunea analogică și când se va da drumul pe transmisiunea digitală, ca să știm până la urmă ce speranță avem în urma acestui vot.

Eu cred că noul termen, care înseamnă 2019, adică cu plus trei ani, poate l-aș propune cu plus 33 de ani, că tare mi-e teamă că o să vină, din nou, noul Parlament cu o nouă prorogare, pentru că iarăși Guvernul și-a dat seama că nu sunt termene care se pot aplica.

Încă o dată, eu cred că e o lipsă de seriozitate și eu cred că ar trebui mai bine să fie identificate măsuri în cadrul Guvernului, în cadrul Televiziunii, astfel încât, când se dă o ordonanță de urgență, să ne ținem de ea. Pentru că avem... cum să spun eu, cerem tuturor să respecte legea, să respecte termenele, dar iată că în acest caz însuși ministerul nu poate s-o facă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Georgică Severin. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac o precizare și-i mulțumesc pentru intervenție colegului senator Calcan.

Televiziunea Română, așa de plină de păcate cum este, nu are absolut nicio legătură cu această problemă. Este vorba de ANCOM, este vorba de cu totul alte instituții, care trebuie să se ocupe de implementarea... și de societatea de comunicații. Deci Televiziunea Română este doar un eventual beneficiar, în măsura implementării acestor multiplexoare. Ea nu este parte, nu este bugetată. Ea și-ar dori, presupun, să treacă mai repede pe digital, pe emisie digitală. Din acest punct de vedere, vă pot spune că aproximativ 60% din teritoriu este acoperit deja, chiar și la dumneavoastră în zonă și la noi există emițătorul de pe Caraiman.

Dar problema este legată de un cu totul alt aspect. Toate aceste prorogări, care într-adevăr demonstrează o incapacitate a societății care trebuia să se ocupe de acest lucru de a-și duce la bun sfârșit menirea, se datorează la două aspecte.

Toată această emisie terestră digitală nu mai este rentabilă, pentru că în momentul în care ea s-a instituit, încă de la sfârșitul secolului trecut, atunci era o alternativă foarte bună la satelit, care era încă foarte scump. În momentul de față, sateliții au prețul mult mai mic și din acest punct de vedere emisia terestră este mai scumpă. De ce o facem? Dincolo de faptul că avem angajamente internaționale, care ne obligă să eliberăm frecvențe, și statul nostru, care nu posedă sateliți, trebuie să aibă o rețea strategică, să poată să transmită pe întreg teritoriul, independent de alți furnizori.

Un alt lucru: toată strategia de implementare a acestor multiplexoare și trecerii la digital s-a bazat și pe faptul că sectorul privat va achiziționa și va închiria frecvențe digitale.

În condițiile în care prețurile pe satelit sunt mult mai mici și, dacă vreți, și exploatarea este mai comodă în acest moment, în afară de Televiziunea Română – și doamna ministru ne poate spune –, nu am avut deloc o înghesuială la licitații și au apărut elemente, să spunem, financiare, care au blocat.

Oricum, datoria statului este să eliminăm aceste frecvențe analogice, iar toată această amânare are un scop, ca oamenii care încă mai urmăresc terestru să aibă această posibilitate, pentru că ar apărea zone întregi care nu ar mai putea urmări nici programele publice și nici nimic altceva din emisia terestră.

Am vrut să fac aceste precizări, deși, în mare, sunt de acord cu dumneavoastră în ce ați spus legat de o anumită incapacitate care a apărut.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Pașca Emil Marius...

Pașcan.

Pașcan Emil Marius! Microfonul... Mă scuzați! Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Eu cred că această ordonanță este un exemplu, un argument elocvent de normative europene la care ne raliem din start, fără a pune în balanță, atunci când acceptăm, specificitățile, realitățile românești. Pentru că, dincolo de argumentele președintelui Severin, care sunt pertinente și mă raliez fără rezervă la aceste argumente legate de faptul că nu mai există interes, că acest sistem de transmisie este foarte scump, dincolo de aceste argumente, eu cred că atunci când s-au negociat condiționările privind implementarea sistemului digital, din start, trebuia să se prevadă o coabitare, o coexistență a celor două tipuri de transmisie, analogică și digitală, câtă vreme pe zona satelor românești nu există receptoare, în toate situațiile, capabile să preia acest semnal digital.

Prin urmare, o primă situație în cazul implementării acestui sistem digital ar fi că o bună parte din populație, în special din zona rurală, nu ar fi capabilă să recepționeze programele, în special ale postului public. Pentru că pentru celelalte, după cum ați văzut, există – pentru cele private – sistemul concomitent de transmisie a semnalului, și în sistem analogic, și în sistem digital.

Prin urmare, eu cred că această prelungire este justificată din rațiuni de natură financiară, materială, dar și din cele care privesc tehnica de transmisie și capabilitățile cetățeanului, ale beneficiarului, de a recepționa acest semnal.

Așadar, eu cred că este justificată și de aceea am și votat, unanim, în Comisia pentru cultură, un raport de admitere. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Tudor Barbu. Microfonul central.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Încep prin a spune lucruri care s-ar putea să nu trezească interes, dar pentru mine sunt foarte importante. Am plecat în drumul profesional ca angajat al Televiziunii Române. Televiziunea Română – și la vremea aceea, anii ’80, și acum – este unitate strategică din punctul de vedere al siguranței naționale, așa cum este prevăzut și în Constituția României. Singurele instituții, de altfel, prevăzute acolo sunt Radioul, Televiziunea și agenția națională de știri.

Mai spun un lucru și după aceea trec la subiectul de azi. Înainte de 1989 funcționa un studio de televiziune în paralel cu cele pe care le știa tot poporul, din Calea Dorobanților 191, undeva în Dealul Cotrocenilor, la Facultatea, pe atunci, „Ștefan Gheorghiu”, un studio de unde se putea emite, în caz de forță majoră, pentru ca toată populația acestei țări – 23 de milioane de oameni atunci – să asculte mesajele celor care conduc nația.

O țară care nu are nicio posibilitate de a emite pe satelit pentru că, accidental, nu are sateliți, nu-și poate permite, din punctul de vedere al siguranței naționale... și aici accentuez ceea ce Georgică Severin a spus, poate puțin mai _en passant_ așa, eu vin și spun cu subiect și predicat că ar trebui să facem – și mă voi strădui să fac cât se poate de repede – chiar o inițiativă legislativă în sensul în care această structură să rămână funcțională, chiar dacă sunt costuri mari, pentru că ea este o parte a sistemului de siguranță națională.

Apreciez foarte mult toate televiziunile private, am lucrat și am coordonat activitatea unor astfel de instituții, numai că ele au problema congenitală de a fi lipsite de o infrastructură de emisie terestră și dacă, Doamne ferește, cineva apasă pe butonul de închidere a emisiei, degeaba muncesc colegii noștri din sistemul privat, pentru că niciun fel de receptor din țară nu prinde emisia lor, nu prinde semnalul. Ferească Dumnezeu, uitându-mă la situația geopolitică și geostrategică în care România, din ce în ce mai tare, se confruntă cu probleme din ce în ce mai serioase, cu două conflicte armate la frontieră – nici Transnistria și nici Ucraina nu sunt lucruri de neglijat –, a pune în discuție nu prorogarea, că asta este evident că o vom vota, sper, cu toții, că suntem parlamentari sănătoși și români cu toții, dar chiar să ne gândim – și vă rog să luați în calcul că o inițiativă va veni curând pe masa dumneavoastră de lucru – ca acest sistem de emisie terestru analog să rămână în vigoare atâta vreme cât România nu are o independență de emisie pe satelit.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile...

Mai doriți să interveniți? Vă rog.

Domnul senator Severin Georgică. Microfonul central.

Simt nevoia să fac o precizare tehnică. M-aș fi așteptat să o facă doamna secretar de stat.

Menținerea celor două sisteme, analogic și digital, nu este posibilă nu numai din cauza faptului că există convenții internaționale, dar am interfera cu vecinii noștri care, deja, o serie întreagă din aceste frecvențe analogice le-au cedat către alte servicii, fie către armată, fie către telefonia celulară. Și, la fel, la noi, vă pot spune, și doamna ministru poate să confirme, o serie din aceste frecvențe pe care noi încă le mai ținem prorogate sunt, de fapt, cedate – și unele cu banii încasați –, pentru a fi trecute în alte domenii.

Deci e mai greu să menținem analogicul și digitalul împreună, e mult mai simplu, de exemplu, ca, la banii care s-au luat de la televiziunile mobile, să se asigure adaptoare, pentru a le da celor care au televizoare vechi, plus subvenționarea televizoarelor cu mijloace noi de recepție, pentru că s-au încasat zeci și sute de milioane pentru frecvențele pe care noi încă le ținem, poate, dacă vreți, la limita legii.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Calcan. Microfonul 4, vă rog.

## **Domnul Valentin Gigel Calcan:**

## Mulțumesc mult.

Țin să precizez că am extrem de mare încredere în colegul meu, domnul senator Georgică Severin – poate chiar ar trebui gândit să intre și în Executiv data viitoare –, dar totuși aș insista, dacă se poate, cu toată stima, poate doamna secretar de stat ne dă Domnia Sa un răspuns, dacă ne confirmă ce a spus colegul nostru, o fi adevărat, n-o fi adevărat... Eu cred în dânsul, dar aș vrea totuși un punct de vedere al Guvernului: ce se întâmplă în Televiziunea Română, au deja capabilitățile de a emite pe digital, ce se întâmplă la ANCOM și ce se întâmplă cu celelalte televiziuni private și, până la urmă, de ce, dacă anul trecut Guvernul, deci tot dumneavoastră... Nu ați fost dumneavoastră?

A fost altcineva, dar reprezentați Guvernul.

De ce, dacă anul trecut au spus un termen, de ce acum îl prorogați? Ce s-a întâmplat între timp?

Vă rog din suflet.

Mulțumesc.

Doamna secretar de stat, puteți să-i răspundeți domnului senator?

Microfonul 8, vă rog.

Da, aș putea să-i răspund, și anume ministerul, într-adevăr, a inițiat aceste acte normative pentru a veni în sprijinul eliberării benzilor de frecvențe care făceau parte din acordul semnat la nivel mondial, nu numai la nivel european.

Într-adevăr, prin Ordonanța nr. 18 s-a prelungit termenul până la 31 decembrie 2016.

În anul 2015, operatorul, și anume SNR-ul, cel care furniza servicii pentru serviciile publice de televiziune și radiodifuziune, a demarat licitația pentru achiziționarea echipamentelor necesare trecerii la televiziunea digitală.

Această licitație nici în momentul de față nu este finalizată, și asta nu din cauza ministerului sau a radioului, sau a televiziunii, ci, pur și simplu, prin faptul că au existat o serie de contestații, a fost un proces continuu de reanalizare, contestare și, în cele din urmă, procesul de licitație de achiziție de servicii pentru trecerea la televiziunea digitală și achiziție de echipamente s-a reluat. În acest moment acest proces este reluat, cred că în luna... deci în această lună sau în luna august, mai precis.

Ăsta este motivul pentru care, până în acest moment, furnizorul de servicii nu a reușit să își îndeplinească datoriile care îi reveneau conform licenței câștigate. Într-adevăr, în procesul... ANCOM-ul a demarat procesul de licitație pentru acordarea licențelor...

Doamna secretar de stat, haideți să concentrăm și o să vă rog, dacă considerați oportun, să-i dați răspuns în scris domnului senator cu toate aceste detalii, ca să putem ajunge și la sesiunea de vot de la 12.00.

Bun. Deci nu știu ce aș putea să vă spun în plus decât că este în reluare procesul de achiziție a SNR-ului.

## Bun. Mulțumim mult de tot.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și vom avea votul asupra proiectului de lege astăzi, la ora 12.00.

Asta nu înseamnă că nu puteți trimite un răspuns în scris domnului senator pentru completarea răspunsului.

Punctul următor, punctul 7 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea art. 198 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor, dau cuvântul domnului senator Neculoiu Marius.

Microfonul 5.

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

După cum știți, sistemul sanitar din România se confruntă cu foarte multe probleme. Una dintre ele este problema infrastructurii în sănătate. Practic, după Revoluție, nu s-a construit în România decât un singur spital din bani publici, iar majoritatea spitalelor au o vechime mai mare de 40 de ani.

În acest context, se impune un program național pentru construirea de noi spitale în România, deoarece cele existente nu mai corespund din punct de vedere epidemiologic cerințelor actuale și oricâți bani ai băga în renovări sunt bani aruncați. De aceea, ne confruntăm cu infecții nosocomiale și cu alte multe probleme în România.

Inițiativa legislativă își propune ca să oblige, practic, Guvernul, prin alocarea unei sume fixe anuale de la bugetul de stat pentru construcția de noi spitale în România, astfel încât în fiecare an să putem construi un spital nou. În 8 ani vom avea cel puțin un spital nou pe regiune.

Vă mulțumesc și sper să susțineți această inițiativă cu toții.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat de la Ministerul Sănătății Corina Pop.

Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați senatori,

Modalitățile de realizare a obiectivelor de investiții de tip unități sanitare sunt reglementate de acte normative aferente programelor prin care acestea sunt derulate.

Având în vedere cele prezentate, considerăm că există bază legală pentru finanțarea construirii de noi spitale prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, drept care considerăm că nu se justifică propunerea legislativă care prevede ca această instituție să aloce sume de la bugetul de stat pentru asemenea obiective de investiții.

Menționăm și că, potrivit art. 30 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, prealocarea unor sume bugetare cu destinație specială unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare nu este permisă. Alocările de fonduri bugetare pentru ordonatori principali de credite sau sectoare pot fi făcute doar prin proiectul anual al bugetului. Astfel încât Guvernul nu susține promovarea acestei inițiative legislative, având la bază cele pe care vi le-am prezentat.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Luchian Ion.

Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică, în ședința din 14.09.2016, a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, și vă propune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, și, totodată, propunerea legislativă, în dezacord cu opinia doamnei ministru secretar de stat.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule președinte. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Bodog Florian. Microfonul 3, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am să încep prin a spune că o astfel de prevedere legală este bine-venită și este necesară în sistemul de sănătate românesc, însă, în numele Grupului PSD, am să vă solicit retrimiterea la comisie pentru o săptămână, pentru a o pune de acord.

Suntem de acord cu ceea ce a spus Ministerul Sănătății, că există niște inadvertențe legislative.

Mulțumesc.

Cu siguranță, dacă grupul...

Domnule Chiriac, în calitate de vicelider, ne asumăm această propunere?

O să vă rog atunci...

Vă rog. Microfonul central.

## Mulțumesc.

În numele Grupului PSD, vă solicităm retrimiterea pentru o săptămână, pentru reformulare.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

În această situație, la solicitarea unui grup parlamentar, vă

Trecem la următorul punct al ordinii de zi, punctul 7... 8, mă scuzați, 7 pe numerotarea anterioară, după ce am modificat ordinea de zi e 8 – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 154/2014 pentru modificarea art. 184 alin. (6) și (11) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna

secretar de stat în Ministerul Sănătății Corina Pop. Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare eliminarea prevederilor privind incompatibilitățile pentru șeful de secție, șeful de laborator, șeful de serviciu medical și directorul medical din spitalele clinice.

Șefii de secții clinice au și atribuții în ceea ce privește coordonarea activităților de învățământ medical la toate nivelele, precum și în ceea ce privește pregătirea medicilor rezidenți.

În ceea ce privește funcția de director medical din spitalele clinice, opinăm că forma actuală a actului normativ răspunde cerințelor privind standardele pe care trebuie să le atingă această categorie de unități sanitare, care, pe lângă activitatea de asistență medicală, desfășoară și activitate de învățământ medical universitar și postuniversitar, precum și activitate de cercetare științifică.

Astfel, Guvernul nu susține promovarea acestei inițiative legislative, având la bază argumentația pe care v-am prezentat-o.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumim, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Luchian Ion. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, în ședința din 14 septembrie 2016, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere a propunerii legislative, pentru motivele pe care le-a spus și doamna ministru secretar de stat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la punctul 9 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Corina Pop, Ministerul Sănătății.

Microfonul 9, vă rog.

Mai concentrat, doamna secretar de stat.

E foarte scurt, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Legea nr. 46, în sensul în care pacienților internați care nu sunt cetățeni români să le fie aduse la cunoștință informațiile într-o limbă de circulație internațională, și nu neapărat în limba lor maternă, ceea ce, de multe ori, este dificil.

Guvernul, prin Ministerul Sănătății, susține promovarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Ion Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor din ședința din 27 septembrie 2016, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raportul de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, la ora 12.00.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2016 privind efectuarea plății contribuției la bugetul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Carmen Elian, Ministerul Comunicațiilor. Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

România este membră a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor începând cu anul 1866. În cadrul Conferinței plenipotențiarilor UIT...

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Doamna secretar, stați un pic.

Stafful, microfonul 8 nu funcționează.

Gata, s-a rezolvat. Era o problemă de poziție.

Mulțumesc.

În cadrul Conferinței plenipotențiarilor UIT organizate la Busan în 2014, România a anunțat menținerea contribuției la bugetul organizației internaționale pentru exercițiul financiar 2016–2019 la o unitate contributivă, adică 318.000 de franci elvețieni.

Prin Ordonanța nr. 41/1994, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale avea obligația de plată a contribuției integrale.

Prin acest act normativ urmează ca suma de 318.000 de franci elvețieni să se achite integral din bugetul propriu de venituri și cheltuieli al ANCOM, a cărei finanțare se face exclusiv din venituri proprii.

Am dori să precizăm că obligația de plată nu suplimentează efortul bugetului general consolidat, în raport de valoarea achitată pentru exercițiul financiar al UIT din perioada 2011–2015.

În același timp, proiectul de act normativ degrevează bugetul de stat de obligația plății anuale a sumei ce reprezintă contribuția statului român la bugetul UIT.

În cadrul comisiei sesizate în fond cu întocmirea raportului au fost aduse o serie de amendamente, pe care ministerul le susține.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru...

Comisiei economice.

Economice, că sunt două comisii raportoare aici și nu știam care va prezenta.

Domnul senator Țapu-Nazare. Vă rog. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru dezvoltare și strategie economică au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa la raport.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dat aviz favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții? Doamna senator Crețu Gabriela. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am de făcut două observații procedurale.

În primul rând, am o nelămurire. Și la punctul 5, și acum noi aprobăm niște proiecte de lege de aprobare a unor ordonanțe simple, nu ordonanțe de urgență.

E vorba de ordonanțe care au fost specificate explicit în legea de abilitare, pentru că e vorba de ordonanțe simple emise pe perioada de delegare legislativă, adică pe timpul în care Guvernul a făcut uz de Legea de abilitare, că, atunci... Pentru că eu am impresia că noi facem acum o confuzie între ordonanța de urgență și ordonanța simplă.

Observația numărul doi... Deci la asta trebuie să ne lămurim noi și aștept un răspuns.

Observația numărul doi este cea eternă. Există Legea nr. 490/2003, Legea tratatelor. Dacă tratatul prin care România participă la organizația internațională a fost ratificat, noi ne-am asumat și obligațiile, și drepturile care decurg din participarea la organizația respectivă. Este absurd ca de fiecare dată să aprobăm sume pentru plata cotizației la toate zecile de organizații internaționale la care noi suntem parte.

În fiecare an trebuie fundamentat bugetul, completată anexa cu toate organizațiile la care trebuie să facem plăți și aprobat la bugetul ministerului respectiv sau la bugetul Ministerului Afacerilor Externe, sau al Guvernului, dar nici într-un caz să facem legi de fiecare dată când trebuie să plătim 100 de euro, 500, 1.000 de euro pentru o organizație la care deja suntem parte, iar legea este ratificată deja de Parlament.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumim, doamna senator.

Am verificat și vă pot confirma, din partea Direcției legislative, că, într-adevăr, e vorba de ordonanțe simple care au făcut parte din Legea de abilitare. Deci răspunsul îl avem, ca să spun așa.

Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții, vă rog să încheiem dezbaterile generale.

Votul va fi astăzi, la ora 12.00.

Punctul 11 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind accesul liber la conexiuni publice de internet.

- Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Carmen Elian.

Microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ceea ce privește Propunerea legislativă privind accesul liber la conexiunile publice de internet, punctul de vedere al Guvernului – exprimat prin adresa nr. 412/20.09.2016 – este de a nu susține adoptarea propunerii legislative.

În acest punct de vedere care a fost înaintat Parlamentului există o serie de motivații, pe care nu cred că este cazul să le mai citesc eu acum.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar.

Dau cuvântul domnului senator Țapu-Nazare, președintele Comisiei economice. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului și a inițiatorului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Comisia pentru dezvoltare și strategie economică a avizat negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții? Domnul senator Calcan Valentin. Microfonul 4, vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Mi-ar plăcea tare mult să existe așa ceva, dar trebuie să fiu și realist. Este, practic, imposibil și, iată, de data asta, sunt de acord cu doamna secretar de stat.

Internetul, ca să fie limpede, nu e ceva pe care..., dacă nu-l vezi, asta nu înseamnă că nu costă. El costă, în special ca să poată să fie retransmis, să ai securitate pe el. Și, de aceea, să impunem..., poate nu neapărat sistemului public, pentru că acolo știu că au mai existat câteva programe guvernamentale de introducere a internetului, de exemplu, în școli, și poate că acestea vor fi în viitor dezvoltate, dar, cel puțin în sistemul privat, să vii și să-l obligi pe un privat sau să obligi operatorii de telefonie să poată garanta un acces gratuit la o bandă – și, ați văzut, o bandă destul de mare de internet –, eu cred că cu acest lucru n-o să fie nimeni de acord. Poate, dacă ar veni Guvernul sau poate o inițiativă de-a noastră prin care să-l stimulăm, eventual, pe privat să ofere internet gratuit, de exemplu, prin, știu eu?, deducerea contravalorii echipamentului de internet din impozitul care ar trebui plătit, atunci da.

Eu cred că se pot găsi niște soluții, dacă vrem în mod special să avem un internet cât mai dezvoltat, cât mai liber, ca să spun așa, putem să-l stimulăm prin anumite măsuri pe privat să poată să pună la dispoziție astfel de echipamente. Dar, altfel, în niciun caz eu n-aș putea să votez așa ceva. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă va fi votată astăzi, la ora 12.00.

Mă scuzați, domnule senator. Domnul secretar din dreapta e un pic ocupat.

Microfonul 4. Domnul senator Titus Corlățean.

Mulțumesc. Procedură.

Regret, nu e o situație chiar obișnuită, totuși, pe cale de procedură, ridic următoarea chestiune: o distinsă doamnă senator a pus o întrebare foarte serioasă față de ceea ce pare exces de reglementare la subiectul anterior – cotizația la Uniunea... la UIT, da?

Întrebare: de ce a fost nevoie de o ordonanță pentru plata unei cotizații internaționale autorizată prin legea de ratificare a tratatului, dacă banii sunt în buget și, dacă nu sunt în buget, prin rectificare, dați la ministerul respectiv, de ce trebuia adoptată ordonanță?

A fost pusă o întrebare serioasă și cred că este corect ca Guvernul să dea un răspuns. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Cu siguranță o să vă trimită un răspuns în scris.

Acum suntem la un alt punct de pe ordinea de zi.

O rog pe doamna secretar de stat să vorbească cu doamna Crețu, eventual, pentru a-i putea lămuri situația.

Suntem la punctul 10 acum.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul va fi astăzi, la ora 12.00.

Punctul 12, fost 11 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul?

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Florinel Butnaru. Microfonul 5, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă informez că propunerea legislativă respectă Directiva Uniunii Europene nr. 96/2008 a Parlamentului European și a Consiliului privind gestionarea siguranței rutiere.

Domnilor senatori, în topul drumurilor, din 135 de țări, România este pe locul 105. Avem cele mai proaste drumuri din România și sunt asimilate cu cele din Africa. Mai rău ca cele din Africa.

Prin modificarea propusă, auditorii rămân persoane fizice atestate în regim de liberă practică, iar inspectorii de siguranță rutieră sunt salariați ai Autorității Rutiere Române, pentru ca activitatea de inspecție, de siguranță rutieră să rămână atributul exclusiv al statului român, prin ARR.

Practica europeană, mai ales în statele membre, care efectuează audit, inspecție de siguranță a infrastructurii rutiere, de peste 20 de ani, este că inspecția se efectuează de către echipe de inspecție aparținând autorității statului, din componența cărora poate face parte cel puțin un auditor de siguranță rutieră.

În forma actuală, legea nu face distincție între auditorii de siguranță rutieră, care efectuează evaluarea de impact asupra siguranței rutiere, și auditul de siguranță rutieră și inspectorul de siguranță rutieră, care efectuează inspecția de

siguranță rutieră, aceștia având atât condiții de studii inițiale diferite, cât și condiții de formă diferite.

De asemenea, proiectul de modificare stipulează faptul că Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea Rutieră Română, preia atributul de inspecție de siguranță rutieră, efectuând în acest sens inspecțiile prin echipe de inspectori, alcătuite din propriii angajați și, după caz, cu cel puțin un auditor de siguranță rutieră, numit de către ARR.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat în Ministerul Transporturilor Ionuț Moșteanu.

Microfonul 10.

## Bună ziua, domnilor senatori!

Ținând cont de faptul că dispozițiile cuprinse în propunerea legislativă se regăsesc în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2016, Guvernul nu mai susține acest proiect.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru transporturi și energie, domnul senator Daniel Butunoi. Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere argumentele expuse în ședință, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, menținerea raportului de admitere, cu amendamente admise, și, în acest sens, supunem plenului Senatului un raport suplimentar de admitere, cu amendamentele admise, și propunerea legislativă.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile asupra propunerii legislative. Punctul 13 de pe ordinea de zi, fost 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 9 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Înainte de a începe dezbaterile asupra propunerii legislative, o să-i rog pe liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe toți colegii senatori în sală, pentru că ne apropiem de ora 12.00, când vom avea votul asupra propunerilor dezbătute astăzi.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Transporturilor Ionuț Moșteanu. Microfonul 10. Vă rog.

Ținând cont că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015 s-a îmbunătățit cadrul legal cuprins în acest text de act normativ, Guvernul nu susține acest proiect.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru transporturi, domnul senator Daniel Butunoi. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința de săptămâna trecută, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Sunt intervenții? Da.

Domnul senator Iovescu. Microfonul 3, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu am fost un susținător al acestui Guvern, dar văd... Foarte sec, ne spune: nu susținem, nu susținem. Dumneavoastră știți ce se întâmplă cu aceste contravenții, că sunt termene. În momentul când se săvârșește fapta, în momentul când este întocmit procesul-verbal și apoi, al treilea, când este înștiințat omul efectiv, știți că din momentul când se săvârșește o faptă și circulă fără rovinietă până când este înștiințat trec mai mult de 6 luni?

Sigur că vă încadrați, pentru că acolo legea spune clar că în 6 luni, dacă nu este întocmit procesul-verbal. Or, dumneavoastră nu știu cum faceți că, de 5 ani, același termen. La 6 luni fără o săptămână faceți procesul-verbal și apoi îl trimiteți oamenilor, sigur că în timpul, iarăși, de o lună, care este reglementat.

O să spuneți sec că sunteți împotrivă, dar nu faceți nimic ca acești oameni să fie anunțați mai repede. Și, din discuțiile cu domnul președinte, am înțeles că și pierdeți, pentru că dumneavoastră..., dacă eu circul azi și mă anunțați peste șapte luni, în astea șapte luni pot să circul liniștit fără rovinietă.

Unde este mintea dumneavoastră? Nu mai pot să spun altceva. Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Doriți să răspundeți, domnule secretar de stat, sau continuăm?

Mai sunt alte intervenții?

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul va fi la ora 12.00, astăzi.

Punctul 14 din ordinea de zi, fost 13, Propunerea legislativă pentru instituirea taxei de poluare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor.

Nu sunt prezenți inițiatorii.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul István Jakab, secretar de stat în Ministerul Mediului. Vă rog. Microfonul 8.

## **Domnul Jakab István** _– președintele Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă în forma actuală. Trebuie să subliniez că Guvernul lucrează la o modificare a timbrului de mediu, ca să-l punem în acord cu deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene. Forma actuală a acestui proiect legislativ noi o considerăm incompletă și ar trebui, să zicem, actualizată cu unele prevederi din Ordonanța 9. Practic, acest proiect abrogă în totalitate Ordonanța 9. Noi credem că ar trebui abrogate numai niște articole și ar trebui modificată...

Domnule secretar de stat, spuneți-ne punctul de vedere de la ordinea de zi, nu visurile... planurile de viitor.

Deci Guvernul nu susține, în forma actuală, proiectul legislativ.

Mulțumesc.

## Mulțumim.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru transporturi, domnul senator Daniel Butunoi.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședințele din 20.09.2016, membrii celor două comisii, pentru că aici este coraportoare și Comisia pentru mediu, au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere și, ca atare, supunem spre adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumim, domnule senator. Intervenții? Domnul senator Iovescu. Microfonul 3. Vă rog.

## Vă mulțumesc.

Sigur, de data aceasta ați îmbunătățit formularea. Nu susțineți forma actuală și, într-adevăr, așa este, în forma actuală nu poate fi trecută. Dar eu vă întreb... De 6 luni tot bat la porțile dumneavoastră și vă spun că trebuie să facem acest lucru. Sigur că colegii noștri au simțit că ați ajuns undeva la valoarea de 5 bani pentru litrul de combustibil, care va fi în final... care va înlocui timbrul actual de mediu. Dar de ce durează așa mult?

De când vin la ușa dumneavoastră și tot sper ca dumneavoastră, cum ați spus... Am susținut acest Guvern și am crezut că un guvern apolitic face mai mult, dar m-am înșelat amarnic, chiar nu sunteți deschiși și tărăgănați lucrurile.

La comisii, când vorbim de timbrul de mediu, spuneți: „Avem grupurile de lucru.” Vreau să vă spun că în acel grup de lucru m-am înscris și de trei ori am venit la dumneavoastră și nu s-a ținut grupul de lucru. Ultima, a treia oară, am ținut grupul de lucru cu una din consiliere. E posibil așa ceva? Să vină un senator și dumneavoastră să nu țineți grupurile, și la Senat veniți, și la deputați am înțeles că veniți și spuneți că aveți grupurile de lucru care lucrează. Să vă fie rușine!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Dacă nu mai sunt intervenții... Imediat, domnule Dobra.

O să rog colegii senatori să fie de acord cu o mică modificare de program. Să fie de acord să terminăm dezbaterile și să decalăm sesiunea de vot la 12.10. OK.

Vă rog, microfonul central, domnule senator Dobra. Scuze... Am...

Ce votăm?

Nu votăm.

Îi dădeam cuvântul domnului senator Dobra și urma să...

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

Așa sună când...

Propunerea mea, domnule lider de grup, doamnă, stimați colegi, e să epuizăm ordinea de zi, că mai sunt două puncte sau un punct. Și să mergem să terminăm și apoi să

Domnule senator, mă scuzați!

Îl rog pe domnul secretar de stat să vă și asculte, că văd că și-a făcut geanta și pleacă. De la punctul anterior ați spus, cel cu transporturile. Da.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

Da. Da. Vestea e bună că lucrați și sincer ne bucurăm că faceți asta, pentru că e unul din exemplele pentru care noi, cei din Parlamentul României, decontăm cumplit între cetățeni tot deranjul pe care acest tip de taxă, timbru, impozit, ce a fost de-a lungul celor – iată că mă uit la domnul Vosganian, cred că deja sunt ani buni – 10-15 ani, de când chinuim cetățenii români cu acest tip de taxă.

Îmi aduc aminte că a fost primul exemplu, singura dată când ministrul Vosganian, la vremea aceea ministru de finanțe, s-a încurcat o dată în calcule, când a impus, împreună cu domnul Tăriceanu, taxa auto.

Aduceți-vă aminte. Eu fac referire la...

Vă rog să nu dialogați cu sala...

...la o memorare plăcută...

Acum... Da. Acum, vreau doar să vă spun că, în actuala formă și în oricare dintre formele în care am reușit în Guvernele României să o adoptăm, am provocat o distorsiune cumplită pe piață, care, astăzi, duce, de exemplu, doar la două aberații:

1. Încurajăm, conform taxei de acum, importul de secondhand vechi.