Valer Marian

Declarația politică este intitulată „De la revoluționarul, la contrarevoluționarul Ponta”.

Niciun premier postdecembrist nu i-a ignorat, jignit sau disprețuit pe revoluționarii din decembrie 1989 ca Victor Viorel Ponta, care a ajuns recent, după aproape un sfert de veac de la răsturnarea regimului ceaușist, să pună bastoanele jandarmilor pe reprezentanții organizațiilor de revoluționari care protestau în fața Palatului Victoria. În pofida unor promisiuni anterioare, după ce a ajuns șef de guvern, Ponta a refuzat cu obstinație și chiar cu brutalitate să le redea revoluționarilor drepturile tăiate, ca și în cazul bugetarilor și al pensionarilor, de ex-premierul Emil Boc, cunoscut ca utecist fruntaș și ca urmaș al unei familii ce a ajutat Securitatea să captureze și să execute partizani anticomuniști din Munții Apuseni.

Personal, am participat la evenimentele din decembrie 1989 și sunt membru al unei organizații de revoluționari (Liga Luptătorilor din Decembrie 1989), dar nu am solicitat nici certificat de recunoștință, nici vreun drept material aferent. În cursul anului 1990 am participat la anchetarea evenimentelor din decembrie 1989 și știu că în organizațiile de revoluționari s-au aciuat și mulți impostori, inclusiv membri ai organelor de represiune ceaușistă ori indivizi care au stat acasă, pitiți după perdele sau pe sub pat, în zilele și nopțile învolburate ale lui decembrie 1989. Consider însă că pentru purificarea organizațiilor de revoluționari și pentru clarificarea drepturilor câștigate trebuie să se recurgă la lege și la justiție.

Cu toate că în perioada în care era lider al tineretului PSD compărea drept adept al revoluției permanente, afișându-se cu Che Guevara pe piept și cântând (după mai multe pahare, pe mese ori sub ele) refrene dedicate celebrului revoluționar latino-american (despre care apropiați ai înflăcăratului june PSD de atunci spun că acesta nu a citit și nu a înțeles aproape nimic), de când a devenit șef al Guvernului României, Victor Viorel Ponta a tratat cu indiferență și chiar cu ostilitate Revoluția română din Decembrie 1989.

De exemplu, în decembrie 2013, cu ocazia celei de-a XXIV-a aniversări a Revoluției române, șeful Guvernului nu a participat la niciun eveniment de comemorare a eroilor din decembrie 1989, grație sacrificiului cărora a ajuns politician, parlamentar, ministru și prim-ministru. Ponta nu a fost prezent nici la festivitățile comemorative de la Timișoara (orașul de baștină al soției sale), organizate în 17 decembrie, nici la festivitățile organizate în București în 21 și 22 decembrie. Ponta nu s-a sinchisit nici măcar să transmită un mesaj de Ziua Revoluției, spre deosebire de celălalt copreședinte al USL, Crin Antonescu, care a transmis un mesaj în calitate de președinte al Senatului.

Atitudinea lui Ponta nu a avut precedent la ceilalți premieri postdecembriști și provoacă ilaritate, cu atât mai mult cu cât actualul șef al Guvernului este și președintele PSD, partid care se considera legitimat de revoluție, în calitate de succesor al FSN-ului emanat în decembrie 1989.