Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·11 iunie 2014
Senatul · MO 71/2014 · 2014-06-11
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Discuții procedurale privind programul de lucru al Senatului pentru perioada 16–21 iunie
Domnul senator Ionel Agrigoroaei informează plenul Senatului că, începând cu data de 11 iunie 2014, va activa ca membru al Partidului Poporului – Dan Diaconescu
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Gabriela Crețu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Europenele și viitorul”; – Vasilica Steliana Miron (PNL) – declarație politică cu titlul „Drepturile creștine ale condamnaților – mit sau realitate?”; – Nicolae Vlad Popa (PDL) – declarație politică intitulată „Europarlamentare 2014 – între eurooptimiști și eurosceptici”; – Ioan Deneș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Stop minciunii și înșelătoriei! Sănătatea noastră alimentară contează!”; – Valeriu Todirașcu (PDL) – declarație politică cu titlul „Cum pot cetățenii obține prosperitate pentru ei și familiile lor?”; – Marian Pavel (PSD) – replică la declarația politică a domnului senator Nicolae Vlad Popa; – Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Creșterea macroeconomică a României”; – Gabriela Firea (PSD) – declarație politică cu titlul „Stop infernului copiilor uitați!”; – Darius Bogdan Vâlcov (PSD) – declarație politică având ca titlu „Negoț cu suflete de împrumut”; – Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică intitulată „Fiind împotriva votului din 2012, alianțele locale dintre PNL și PDL reprezintă o trădare pe față a românilor!”; – Florian Dorel Bodog (PSD) – declarație politică având ca titlu „Un mediu curat ne poate asigura baza pentru sănătatea noastră”;
· procedural · adoptat
88 de discursuri
Îl rog pe domnul secretar Rotaru să facă un apel nominal. A! Domnule secretar Mario Oprea, vă rog, luați apelul.
Bună dimineața, tuturor!
Agrigoroaei Ionel absent Andronescu Ecaterina prezentă Anghel Adrian prezent |Anghel Cristiana Irina|prezentă|Fifor Mihai Viorel|prezent| |---|---|---|---| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent|Filip Petru|delegație| |Arcaș Viorel|absent|Firea Gabriela|prezentă| |Ardelean Ben Oni|absent|Florian Daniel Cristian|prezent| |Ariton Ion|absent|Flutur Gheorghe|prezent| |Atanasiu Teodor|absent|Frătean Petru Alexandru|prezent| |Badea Leonardo|prezent|Geoană Mircea Dan|absent| |Badea Viorel Riceard|absent|Ghilea Găvrilă|prezent| |Banias Mircea Marius|prezent|Ghișe Ioan|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent|Grapă Sebastian|absent| |Barbu Tudor|absent|Grigoraș Viorel|prezent| |Bădălău Niculae|absent|Hașotti Puiu|prezent| |Bălu Marius|absent|Ichim Paul|prezent| |Belacurencu Trifon|absent|Igaș Traian Constantin|absent| |Bereanu Neculai|prezent|Iliescu Lucian|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă|Ilieșiu Sorin|prezent| |Blaga Vasile|absent|Ioniță Dan Aurel|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentă|Iovescu Ioan|prezent| |Boboc Cătălin|absent|Isăilă Marius Ovidiu|absent| |Bodea Cristian Petru|absent|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Bodog Florian Dorel|prezent|Klárik László Attila|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|absent|László Attila|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|absent|Luchian Dragoș|absent| |||Luchian Ion|prezent| |Colegii de la UNPR au o ședință la propriul sediu de||Marian Dan Mihai|absent| |tid.||Marian Valer|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|absent|Marin Nicolae|prezent| |Burlea Marin|absent|Markó Béla|absent| |Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absentă|Mazăre Alexandru<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana|absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absentă| |Chelaru Ioan|prezent|Mitu Augustin Constantin|absent| |Chiriac Viorel|prezent|Mocanu Victor|prezent| |Chiru Gigi Christian|absent|Moga Nicolae|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent|Mohanu Nicolae|prezent| |Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent<br>delegație|Mora Ákos Daniel<br>Motoc Octavian|prezent<br>absent| |Cordoș Alexandru|absent|Mutu Gabriel|absent| |Corlățean Titus|Guvern|Nasta Nicolae|absent| |Coste Marius|prezent|Neagu Nicolae|absent| |Cotescu Marin Adrănel|absent|Neculoiu Marius|absent| |Crețu Gabriela|prezentă|Nicoară Marius Petre|învoire| |Cristache Iulian|absent|Nicolae Șerban|absent| |Cristina Ioan|absent|Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Croitoru Cătălin|absent|Nistor Vasile|prezent| |Deneș Ioan|prezent|Niță Mihai|prezent| |Dincă Mărinică|absent|Nițu Remus Daniel|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Obreja Marius Lucian|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Oprea Gabriel|Guvern| |Drăghici Damian|absent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Oprea Ștefan Radu|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Durbacă Eugen|absent|Pataki Csaba|absent| |Duruț Aurel|prezent|Pavel Marian|prezent| |Ehegartner Petru|absent|Păran Dorin|absent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Păunescu Teiu|absent|
Colegii de la UNPR au o ședință la propriul sediu de partid. |Pelican Dumitru|absent| |---|---| |Pereș Alexandru<br>prezent<br>Pop Gheorghe<br>prezent<br>Pop Liviu Marian<br>prezent<br>Popa Constantin<br>absent<br>Popa Florian<br>prezent<br>Popa Ion<br>absent<br>Popa Mihaela<br>absentă<br>Popa Nicolae Vlad<br>absent<br>Popescu Corneliu<br>absent<br>Popescu Dumitru Dian<br>absent<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent|| |Purec Ion Simeon|absent| |Rădulescu Cristian|absent| |Rogojan Mihai Ciprian|absent| |Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|absent| |Rotaru Ion|prezent| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel<br>Sârbu Ilie<br>Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>Guvern<br>absent| |Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando|absent<br>prezent<br>prezent<br>Guvern| |Tișe Alin Păunel|prezent| |Toma Ion|absent| |Todirașcu Valeriu|prezent| |Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Tudor Doina Anca|prezentă| |Țapu-Nazare Eugen|absent| |Ungureanu Mihai Răzvan<br>Valeca Șerban Constantin|absent<br>prezent| |Vasiliev Marian|absent| |Vâlcov Darius Bogdan<br>Vegh Alexandru|prezent<br>absent| |Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie|absent<br>absent| |Voinea Florea|prezent| |Volosevici Andrei Liviu|absent| |Vosganian Varujan|absent| |Zisu Ionuț Elie|prezent|
Repet, colegii de la UNPR au o ședință la propriul sediu.
Mulțumesc, domnule... Poftiți, domnule secretar, să facem numărătoarea.
Oricum, la prezența de la ședință au semnat și au preluat cartelele 98 de senatori.
Iar apelului au răspuns 78 de colegi.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Mulțumesc.
Nu, nu... Domnule lider de grup, deci au semnat și au luat cartelele 98 de domni senatori. O parte s-au dus la cafea, o parte sunt pe hol, la țigară. Deci noi avem cvorumul constituit. Cvorumul de ședință e... Pentru aprobarea... Dacă am constituit și am constatat cvorumul, pentru că avem semnăturile..., avem nevoie de 43 de voturi pentru a trece ordinea de zi și așa mai departe. Sigur că chestia asta cu mersul la cafea după ce ți-ai luat cartela și ai introdus-o în aparat e un obicei. Nu cred că îl desființăm noi astăzi și nici în viitor, dar eu, din punct de vedere legal..., și vreau să credeți că nu fac vreo chestiune care să nu fie corectă. Și-au înregistrat prezența, prin semnătură și prin preluarea cartelei, 98 de domni senatori. Da?
Vă rog, domnule senator Hașotti.
Vă mulțumesc.
Trebuie să încep prin a vă spune – dumneavoastră și în fața plenului – că, da, dumneavoastră aveți dreptate. Și-au înregistrat prezența 98 de senatori. Problema este câți participă la vot. Dacă luăm și citim regulamentul, scrie că Senatul își desfășoară activitatea cu existența cvorumului.
Deci este, sigur, important câți semnează, dar este încă și mai important câți votează. Și, atunci, noi trebuie să verificăm cvorumul la primul vot. Dacă sunt 85 de voturi înseamnă că suntem în cvorum și putem legifera. Dacă nu, nu, și, pentru a nu vă mai deranja, solicit...
Fac un apel.
Da, mulțumesc, domnule președinte. Aveți dreptate.
Domnule președinte, lăsați-mă să închei.
Da, vă rog.
Să aveți bunăvoința aceasta. Fiți un gentleman, ca până acum.
Ca să nu vă mai deranjez – tocmai asta spuneam –, vă propun ca, la ora 10.00, să mai facem un apel nominal, iar liderii grupurilor să se ocupe de convocarea colegilor, măcar a celor care au semnat.
Mulțumesc.
Domnul președinte Sârbu, microfonul central.
Domnule președinte, Stimați colegi... DUPĂ PAUZĂ
Uitați, că au venit în sală. Ia numărați-i fizic.
...constatăm că avem aceeași problemă. Că-i miercuri, că-i marți, a doua zi nu prea avem cvorum.
Numărați-i fizic, da? În partea ta, în partea aia și jumătatea...
Acum, propunerea domnului Puiu Hașotti...
Asta o fac eu, pe centru, dumneavoastră pe partea asta...
Stați. Vorbim amândoi. Nu ne mai auzim. Eu n-am înțeles. Rămân stațiile deschise. Vedeți tehnica ce ne face.
Mi se pare corectă propunerea domnului Puiu Hașotti, să dăm un vot acum, ca să verificăm câți suntem în sală. Și mai putem face... Și, la 10.00, să se mai facă un apel, să avem noi, liderii de grup, timp 15 minute, să mai mobilizăm colegii.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Doamnelor și domnilor,
Atunci, facem o verificare scriptică a votului, în sensul de a propune un vot de control.
Poftiți la pupitre toți colegii. Vă rog...
Facem... Trebuie să verificăm asta.
Deci, doamnelor și domnilor,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Sunt 80 în sală și au votat 31. Vreți să mergeți acasă? Spuneți-mi, domnule, că... Nu ne mai jucăm.
Din sală
#14592Nu a mers aparatul!
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Doamnelor și domnilor, repetăm votul. Vă rog, votați 1–4. Da? Doamnelor și domnilor, deschid votul. Da? 1–4. Vă rog. Am deschis votul.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Din sală
#14892Să așteptăm până la ora 10.00!
La ora 10.00 mai facem un apel nominal.
Domnule secretar Mario Oprea, vă rog să faceți prezența. Da?
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**
|**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|prezent| |Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian|prezentă<br>prezent| |Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu|prezentă<br>absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion|prezent<br>prezent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>prezent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius|prezent| |Belacurencu Trifon|absent| |Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya|prezent<br>prezentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor|prezent<br>prezent<br>absent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana|absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian|prezent<br>prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|prezent| |Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Cotescu Marin Adrănel|prezent<br>delegație<br>prezent<br>Guvern<br>prezent<br>absent| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|absent| |Cristina Ioan|absent| |Croitoru Cătălin|absent| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea|prezent<br>prezent| |Dobrițoiu Corneliu|absent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Drăghici Damian|absent|
PAUZĂ
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/20.VI.2014
Dumitrescu Cristian Sorin prezent Oprea Ștefan Radu prezent Dumitrescu Florinel prezent Pașca Liviu Titus prezent Dumitrescu Iulian absent Pașcan Emil Marius prezent Durbacă Eugen absent Pataki Csaba prezent Duruț Aurel prezent Pavel Marian prezent Ehegartner Petru prezent Păran Dorin prezent Federovici Doina Elena prezentă Păunescu Teiu absent Fifor Mihai Viorel prezent Pelican Dumitru prezent Filip Petru delegație Pereș Alexandru prezent Firea Gabriela prezentă Pop Gheorghe prezent Florian Daniel Cristian absent Pop Liviu Marian prezent Flutur Gheorghe prezent Popa Constantin absent Frătean Petru Alexandru prezent Popa Florian prezent Geoană Mircea Dan absent Popa Ion prezent Ghilea Găvrilă absent Popa Mihaela prezentă Ghișe Ioan prezent Popa Nicolae Vlad absent Grapă Sebastian prezent Popescu Corneliu absent Grigoraș Viorel prezent Popescu Dumitru Dian prezent Hașotti Puiu prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Ichim Paul prezent Purec Ion Simeon absent Igaș Traian Constantin prezent Rădulescu Cristian absent Iliescu Lucian prezent Rogojan Mihai Ciprian absent Ilieșiu Sorin prezent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan prezent Ioniță Dan Aurel prezent Rotaru Ion prezent Iovescu Ioan prezent Saghian Gheorghe prezent Isăilă Marius Ovidiu prezent Savu Daniel absent Jipa Florina Ruxandra absentă Sârbu Ilie prezent Klárik László Attila prezent Severin Georgică prezent László Attila prezent Silistru Doina prezentă Lazăr Sorin Constantin prezent Stuparu Timotei prezent Luchian Dragoș absent Suciu Matei prezent Luchian Ion prezent Șova Dan Coman Guvern Marian Dan Mihai absent Tánczos Barna prezent Marian Valer prezent Tămagă Constantin absent Marin Nicolae prezent Tătaru Dan prezent Markó Béla absent Tătaru Nelu prezent Mazăre Alexandru absent Teodorovici Eugen Orlando Guvern Tișe Alin Păunel absent Mihai Cristian Dănuț prezent Toma Ion absent Mihai Neagu absent Mihăilescu Petru Șerban absent Todirașcu Valeriu absent Miron Vasilica Steliana prezentă Tomoiagă Ștefan Liviu absent Tudor Doina Anca absentă Mitu Augustin Constantin absent Mocanu Victor prezent Țapu-Nazare Eugen absent Ungureanu Mihai Răzvan absent Moga Nicolae prezent Mohanu Nicolae prezent Valeca Șerban Constantin prezent Mora Ákos Daniel prezent Vasiliev Marian absent Motoc Octavian prezent Vâlcov Darius Bogdan prezent Mutu Gabriel prezent Vegh Alexandru prezent Nasta Nicolae prezent Verestóy Attila prezent Neagu Nicolae absent Vochițoiu Haralambie absent Voinea Florea prezent Neculoiu Marius prezent Volosevici Andrei Liviu absent Nicoară Marius Petre învoire Vosganian Varujan prezent Nicolae Șerban prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Zisu Ionuț Elie prezent
Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Nu este cazul, pentru că au răspuns apelului 91 de colegi Nițu Remus Daniel absent senatori. 92, Igaș Traian Constantin.
Obreja Marius Lucian absent **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:** Oprea Dumitru prezent Oprea Gabriel Guvern Declar deschisă ședința plenului Senatului din data de Oprea Mario Ovidiu prezent 11 iunie.
Nu este cazul, pentru că au răspuns apelului 91 de colegi senatori. 92, Igaș Traian Constantin.
Declar deschisă ședința plenului Senatului din data de 11 iunie. Vă anunț că din 169 de senatori și-au înregistrat prezența 93, că a venit și domnul Igaș – l-am văzut eu –, 93 de senatori, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.
Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, Cristian Dumitrescu, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Mario Ovidiu Oprea.
Ordinea de zi a fost distribuită.
În legătură cu ordinea de zi sunt comentarii din partea doamnelor sau domnilor senatori?
Dacă nu sunt, supun la vot ordinea de zi.
Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu ordinea de zi.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
77 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere. Ordinea de zi a fost aprobată.
Pentru aprobarea ordinii de zi sunt necesare 43 de voturi. Programul de lucru pentru astăzi, miercuri, 11 iunie 2014:
- de la ora 9.00 la ora 13.00 – lucrări în plen;
- de la ora 13.00 la ora 13.30 – pauză;
- de la 13.30 la 15.00 – declarații politice;
- de la 15.00 – activități în comisii.
Sunt observații în legătură cu programul?
Doamnelor și domnilor senatori, vă consult prin vot.
Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu programul. Am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați.
Mulțumesc.
78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.
Este cvorum de ședință, domnilor colegi. Nu mai contestați cvorumul. A fost constatat..., asta că nu votează este altceva, dar noi avem nevoie pentru a aproba programul de 43 de voturi. 43. Atât! Jumătate plus unu din cvorumul de ședință, care a fost de 93 de senatori, constatat prin apel nominal. Cvorumul de ședință mai poate fi contestat doar de către un lider de grup, în numele grupului, și se face apel nominal. Da?
Mulțumesc.
Procedură, domnul senator Barbu.
Tudor Barbu
#21899Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Vream doar să constatați, cu amabilitatea și elocința care vă caracterizează, că cvorumul este asigurat de opoziție.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă mulțumesc foarte mult.
De fapt, v-am și mulțumit, când ați venit, acum trei minute, la ședință, domnule senator Barbu.
Doamnelor și domnilor,
Pentru săptămâna următoare – și aici vă rog, un pic, să fim foarte, foarte atenți, cu toată deferența și considerația pe care le am pentru dumneavoastră, să reținem foarte atent programul pentru săptămâna viitoare, pentru că Senatul României, săptămâna viitoare, are o săptămână foarte, foarte importantă, prin care vom marca 150 de ani de existență a Senatului României și a bicameralismului în țara noastră.
Programul de săptămâna viitoare este următorul: Luni, de la 9.00 la 13.00 – lucrări în comisii; de la 13.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; de la ora 14.00 – ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților; de la 14.30 până la 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare; între 15.00 și 16.00 vom avea o ședință de plen a Senatului. Deci vom avea totuși ședința noastră săptămânală de plen a Senatului.
De la ora 16.00, conform deciziei luate de Birourile permanente reunite, urmează să avem o ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților pentru finalizarea unor voturi extrem de importante, legate de nominalizarea, numirea unor membri într-o serie de structuri foarte importante: Banca Națională – consiliul de administrație, SRTV – președintele, Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, o nominalizare în cadrul agenției fiscale de control...
Așa, aveți dreptate. Și mi se pare că mai avem, la Curtea de Conturi, nominalizarea și numirea unui număr de consilieri ale căror mandate au expirat. Vă rog foarte mult.
Între orele 19.10 și 20.40 – întrebări și interpelări.
Aici, atenția este foarte mare.
Marți, la ora 10.30 – deci rugămintea să fie prezenți toți domnii și doamnele senatori în sală, la ora 10.15, 10.20 –, avem sesiunea solemnă a Senatului consacrată aniversării a 150 de ani de la constituirea Senatului României, care se va termina la ora 13.30.
De la ora 15.00 – comisii.
Miercuri, de la ora 10.30 până la ora 13.00 vom avea plen. Săptămâna viitoare, din cauza ședinței solemne, nu avem, practic, timp de legiferare. Și, atunci, miercuri, de la ora 10.30 – am pus mai târziu – până la ora 13.00 –, plenul Senatului; de la 13.00 la 13.30 – pauză; între 13.30 și 15.00 – declarații politice, apoi, lucrări în comisiile parlamentare.
Doamnelor și domnilor,
Fac un apel la dumneavoastră: miercuri la ora 19.00 vom avea un eveniment extrem de important, cred eu, al nostru, al tuturor, așa cum se cade unei instituții de talia și de nivelul nostru. Vom oferi un spectacol. Este vorba despre un concert la Ateneul Român, Simfonia a IX-a de Beethoven, o lucrare excepțională, urmat de un scurt moment „coupe de champagne”, cum se spune, „verre de l’amitié”, la sfârșit. Sunteți invitați, toți suntem invitați, împreună cu soțiile sau cu soții, și cred că ar fi un lucru excepțional să fim prezenți acolo, să dăm dovadă că Senatul României își cinstește cum trebuie și din acest punct de vedere acest moment.
Mai departe, joi și vineri sunt lucrări în comisii.
Domnule senator Hașotti, în legătură cu programul pentru săptămâna viitoare, aveți vreo observație la propunerea de program?
Domnule președinte de ședință, Este vorba de programul zilei de luni.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Eu vin a nu știu câta oară la acest microfon și spun că nu este deloc în regulă să ne facem iluzii și noi, și opinia publică că luni la ora 9.00 începe să lucreze vreo comisie. Să punem la ora 11.00, că este mult mai decent și mult mai aproape de adevăr.
Al doilea, dacă vă uitați chiar și pe ordinea de zi de astăzi, veți vedea că cea mai apropiată dată de adoptare tacită este la 10 zile de la reluarea activității, adică în septembrie. Nu înțeleg de ce așa, pe repede înainte, și am pus o oră de legiferare pentru luni, de la 15.00 la 16.00, dacă nu mă înșel, când știm foarte bine că, dacă la ora 16.00 începe plenul reunit, cu 10 minute înainte, noi ne oprim, nu începem niciodată la ora 15.00. Haideți să lăsăm ședințele de grup să se desfășoare în mod firesc până la ora 15.45 sau 16.00, mergem la plen și legiferăm miercuri, așa cum ați propus.
Nu are niciun sens să venim aici pentru o jumătate de oră. Până se face apelul nominal durează un sfert de oră.
A treia chestiune pentru luni. Ați spus la ora 19.00 – întrebări, interpelări. Mă rog, iar le-ați pus luni, la altă oră. Păi, o să fie unul, dacă nu chiar două voturi nominale în ședința comună a celor două Camere, voturi cu buletine de vot. Ce garanții avem că se termină până la ora 19.00? N-avem absolut nicio garanție. Cu atât mai mult cu cât, dacă vor fi două voturi, o dată vom vota noi primii, o dată vor vota colegii deputați primii.
Lăsați întrebările și interpelările, eventual, pentru marți dimineață sau pentru miercuri la ora 13.00, când se termină plenul, pentru că altfel nu are niciun fel de logică. Nu avem niciun fel de garanție că se poate respecta programul pe care ni l-ați propus.
Vă mulțumesc.
Imediat, domnul... Eu aș vrea să dau un răspuns foarte scurt domnului președinte Hașotti.
Da, ora 11.00 este o propunere viabilă, în loc de ora 9.00, pentru comisiile care vor să-și desfășoare activitatea.
În ceea ce privește însă orele 19.10–20.40, oricum un domn președinte va fi prezent și, dacă nu introducem fanta de program respectivă, nu se pot depune sub formă scrisă întrebările și interpelările, le luăm domnilor colegi acest drept. Chiar dacă se va desfășura mai scurt și așa mai departe, deschidem, procedural, posibilitatea ca ele să fie depuse în scris. Asta este rațiunea. Că ele o să se desfășoare, că n-o să se desfășoare..., ați înțeles, da? Este OK, nu este o chestiune... Evident.
Domnule senator Oprea, vă rog. Poftiți.
Altfel, închidem oportunitatea asta, știți?
Mai era și chestiunea cu plenul de o oră, chipurile... nu are sens.
Dar, prin ceea ce ați spus înainte, nu faceți, domnule președinte de ședință, decât să confirmați ceea ce am spus eu de atâtea ori: din păcate, în Parlamentul României și în Senat, declarațiile politice, întrebările și interpelările au devenit o banală formalitate.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Domnule senator,
Sunt de acord cu dumneavoastră că s-au diluat, dar nu este decât vina noastră a tuturor din toate grupurile politice și
nu avem o problemă din a recunoaște că, dacă noi am fi mai exigenți, lucrurile ar merge mai bine.
Domnul senator Oprea și, după aceea, domnul senator Sârbu.
Domnul senator Oprea, liderul Grupului PDL, microfonul central.
Oricât ar insista domnul lider de grup Hașotti, nu mă convinge că în Parlamentul European, unde am fost, ca să iei cuvântul trebuie să aduni 750 de oameni. Este imposibil. Dacă n-ar fi fost liberalizată acțiunea asta la _catch the eye_ , în care stai și poți să iei cuvântul de cinci ori, dacă se creează un interval de timp..., este treaba ta și a grupului căruia îi aparții.
Nu cred că trebuie insistat ca întregul plen să asiste la declarația unui coleg, că este, practic, imposibil. Unde ai peste 700 de oameni, nu este așa... Deci până la ora 24.00 noaptea poți să stai în Parlamentul European, de la ora 17.00 seara până la ora 24.00 noaptea.
Dar eu din alt motiv am luat cuvântul, fiindcă domnul președinte de ședință Cristian Dumitrescu, ieri, a dat dovadă de înțelegere, promițând că până astăzi se va pronunța Senatul într-un fel vizavi de omisiunea Președintelui României de pe lista participanților la evenimentul de marți și miercuri.
Mai mult, din câte am înțeles de la colegi, din surse, președintele Senatului consideră că Senatul înseamnă dumnealui.
Eu rog Senatul României, printr-un vot, astăzi, să spună dacă este de acord ca Președintele României să vină sau nu la un eveniment atât de important, și atunci domnul Tăriceanu nu mai confundă proprietatea privată cu proprietatea publică a Senatului României.
Domnule senator, să nu...
Eu am cerut un vot plenului. Puteți să vă exprimați punctul de vedere.
Nu, nu ați cerut. Domnule senator,
Nici nu putem să dăm un vot pe o procedură de plen – plenara –, pentru că invitațiile sunt emise, așa cum sunt emise, sub semnătura președintelui Senatului.
Da?
Mulțumesc.
Haideți, vă rog, domnul președinte Sârbu, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Dacă tot am început legiferarea și avem dorință de muncă, să continuăm discuțiile.
Trebuie să spun că ambii lideri, sigur, ai opoziției, într-un fel, m-au convins.
Și domnul Hașotti, sigur, dacă nu mă convingea înaintea dânsului prezența de astăzi, că, într-adevăr, luni la ora 15.00 vom încerca degeaba să ne adunăm pentru o oră de legiferare.
Și, atunci, sunt de acord să venim la plenul reunit, la ora 16.00, și să continuăm cu votul, care va dura, va trece de ora 18.00. Sunt foarte multe voturi de dat, nu știm care va fi ordinea: noi sau cei de la Cameră.
Acum, în legătură cu declarațiile politice, punctul meu de vedere îl știți.
Aici m-a convins liderul..., domnul lider Oprea. Nu putem obliga toți senatorii să asiste la declarațiile noastre. Sigur. Nu le calific în niciun fel, ele sunt întotdeauna încărcate de sens, de conținut. Vizează probleme foarte importante ale națiunii, ale celor care ne-au ales. Deci, din punctul acesta de vedere, pot fi de acord că ar merita să le ascultăm.
În practică, ca și în Parlamentul European, și în alte locuri, și la Cameră se depun. Ele apar pe site. Dacă cineva e interesat să vadă ceea ce a spus un senator, se apleacă asupra ei, vede. Din punctul acesta de vedere, cred că va trebui să reluăm un vot la Biroul permanent.
În rest, programul pe care l-ați propus dumneavoastră, domnule președinte, cred că e acceptabil pentru noi, ca grup.
Acum, va trebui să repetați din nou cum facem, că n-am reținut tot.
## Doamnelor și domnilor colegi,
Deci s-a propus schimbarea orei de începere a activității... Doamna senator Anghel, microfonul 2, vă rog.
Cu tot respectul, domnule președinte, o precizare. Totuși, sesiunea de întrebări și interpelări nu este doar pentru a citi sau a spune lucrurile acestea, ci și pentru a primi răspunsuri orale, ceea ce în acest Senat nu se întâmplă. De când am venit eu, n-am primit niciodată răspuns. Nu mi se pare normal.
Niciodată nu am primit răspuns oral, așa cum am cerut.
Prin urmare, în momentul în care stabilim programul, să avem în vedere și lucrurile acestea, pentru că sunt lucruri importante, iar declarațiile politice, dacă se fac între 13.30 și 15 și se suprapun peste activitatea în comisii... Eu, marțea trecută sau miercurea trecută, n-am putut să fac o declarație politică pentru că am fost la două comisii. N-am cum să mă împart în două sau trei părți.
## Mulțumesc.
Vă dau răspunsuri precise și fixe aici.
De-aia se numește sesiune de întrebări și interpelări.
1. La întrebări obligația este, în general, să se răspundă în scris, pentru că o depui în scris, iar la interpelări trebuie să răspundă pe loc, că de-aia e interpelare.
Interpelarea e un fel de dialog. Aveți dreptate, o să solicităm ministrului pentru relația cu Parlamentul să se dea răspunsurile la interpelări.
Interpelarea înseamnă că întrebi și, automat, pe bandă..., dar trebuie să-l anunți înainte, ca să vină de la minister, că nu vin de la toate ministerele, vin numai de la ministerele care știu că au întrebări sau interpelări.
Deci pui interpelarea. E un secretar de stat care răspunde. El știe, nu știe, treaba lui. Adică, în mod normal,
trebuie să știe. Aveți dreptate aici, n-avem ce să facem, însă, încă o dată vă spun, sesiunea de întrebări și interpelări..., și suntem toți de acord că trebuie să o ținem și pentru faptul că ei vin aici – din partea Guvernului – și nu e normal să nu fie prezenți.
În ceea ce privește... Domnul senator Oprea dorea să mai facă o intervenție?
Vă rog, poftiți, microfonul central.
Haideți să trecem și la ordinea de zi, că pe urmă...
Păi, suntem la ordinea de zi de săptămâna viitoare și eu v-am rugat, și insist, ca lider de grup, să supuneți la vot dacă plenul Senatului va da vot pentru prezența președintelui sau nu.
Deci dacă vrea să dea vot sau nu, după care se dă vot. Insist, ca lider de grup.
Este ordinea de zi. Regulamentul Senatului spune foarte clar: peste Biroul permanent al Senatului, peste președintele Senatului se află plenul Senatului.
Supuneți plenului la vot, dacă Președintele României poate veni sau nu, după ce veți da votul, în legătură cu procedura asta de invitare a președintelui.
Nu se poate, e nepermis. Intrăm în istoria nebunilor României, la 150 de ani, la 150 de ani, cel mai important om din stat să nu fie invitat, că cineva a confiscat Senatul României.
## Mulțumesc.
Poftiți. Doamna senator, problemă de procedură? Microfonul 2, doamna senator Anghel.
Cel mai important om din acest stat este cetățeanul român.
Doamnă senator, mă scuzați, dar nu e o problemă de procedură.
Aceasta este chiar esența existenței noastre, ca Senat. Doamnelor și domnilor,
În mod clar, nu putem să intervenim într-o problemă care este legată de o procedură. Singurul lucru pe care putem să-l rezolvăm este în felul următor: să punem în discuție dacă este de competența plenului Senatului sau a președintelui să facă invitațiile, pentru că așa au făcut..., cum facem cu toată lumea.
Deci dacă este de competența plenului Senatului sau de competența președintelui care a făcut toate invitațiile de până acum, că, pe urmă, trebuie să le schimbăm pe toate. Domnul lider de grup, da...
Domnul senator Hașotti.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Vă mulțumesc și regret că intrăm într-o astfel de discuție. Biroul permanent..., fiecare membru al Biroului permanent, împreună cu liderii de grup, a primit o mapă în care se afla programul acestei excepțional de importante manifestări, despre care trebuie să recunoaștem – doar ca o paranteză – că are și o conotație politică. Această conotație politică este aceea că președintele Traian Băsescu s-a pronunțat, în repetate rânduri, pentru desființarea Senatului, fapt pentru care eu, de nenumărate ori, și mulți, majoritatea dintre noi, am protestat și aici, și la diferite televiziuni și cu orice altă ocazie.
Acesta este un aspect. Un al doilea aspect este că, ne place sau nu ne place, sunt convins că toți știți relațiile mele de „simpatie” față de președintele Băsescu, și cred că și invers, dar este Președintele României și nu are cum să nu fie invitat la această manifestare.
Procedural, acum. Dacă invitați toți foștii președinți ai Senatului, toți foștii președinți ai României, împreună cu Casa Regală, cum nu invitați președintele în funcție?
Acum, procedural. Vă spuneam la început că fiecare membru al Biroului permanent și fiecare lider de grup a primit această mapă în care se afla programul Senatului, cu cheltuieli cu tot.
Mapa respectivă este rezultatul analizei pe care a făcut-o nu doar președintele Senatului, ci un colectiv. Am dreptate, domnule...?
Nu colectiv. E făcută de către Serviciul de protocol al Senatului, nu se ocupă nimeni de...
Nu, nu, nu.
Nu, domnule coleg, nu spuneți, că eu sunt președintele acestui grup.
Și câțiva colegi senatori care...
Nu, nu, nu, domnule senator. Nu. Serviciul de protocol face, ca la orice instituție, nu noi.
Bine. Haideți, că n-are rost să intrăm într-o dispută. Știm bine ce s-a întâmplat. Bun. Serviciul de protocol.
Indiferent dacă este făcut de un serviciu, de un grup de senatori, de președintele Senatului, aceasta nu poate fi decât o propunere. Nu poate fi decât o propunere și Senatul, plenul Senatului, în înțelepciunea lui, la propunerea unui lider de grup, poate să modifice această propunere.
Chestiunea că..., păi, dacă ne apucăm să facem acuma tot felul de propuneri și de modificare de program, unde ajungem? Nu avem ce să modificăm la acest program. Însă liderul grupului, liderul unui grup parlamentar a solicitat ca și Președintele României în funcție, împreună cu foștii președinți, cu Casa Regală a României, să fie invitat la această manifestare foarte importantă.
De aceea vă spuneam la început, ca o paranteză vă spun, și doar ca o paranteză, are și o conotație politică toată această chestiune.
Dar, domnule președinte de ședință, nu cred că plenul poate evita un vot, la solicitarea liderului Grupului PDL.
Doamnelor și domnilor senatori... Mulțumesc, domnule... Da, poftiți, domnule senator. Explicați.
Aveți perfectă dreptate. Serviciul de protocol nu putea să nu înceapă lista cu Președintele României, Traian Băsescu. Așa figurează lista. După care două rânduri sunt tăiate și semnează o persoană. Nu are drept acea persoană să încalce regulile de protocol. Luați „Diplomația” lui Malița. Vedeți dacă ea poate fi încălcată sau comentată.
Deci, doamnelor și domnilor senatori... Nu face discuția... Domnule senator Barbu, vă rog.
Tudor Barbu
#39943## **Domnul Tudor Barbu:**
Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Sunt absolut consternat și v-o spun ca jurnalist care am avut privilegiul să merg în opt – număram înainte să vin la microfon –, în opt parlamente europene, opt parlamente europene, începând cu Assemblée Nationale la Paris și terminând cu Parlamentul cel mai vechi din istoria parlamentarismului, cel din Copenhaga – are nouă secole de parlamentarism, domnilor colegi și doamnelor –, eu cred, de fapt sunt convins că dacă cineva ar asculta on line ce discutăm, ce problemă încercăm să punem la vot..., atenție, punem la vot o problemă care ar consterna Europa civilizată. Dacă într-o țară membră a UE, într-o țară europeană, nu e un Bantustan, nu e o republică centru-africană bananieră, noi punem la vot..., eu mă mir că profesorul Oprea a mers până acolo încât să pună la vot, să ceară vot dacă o instituție fundamentală a statului de drept, numită Administrația Prezidențială, participă la o atât de importantă manifestare ca cea prilejuită de 150 de ani de Senat în România.
Mie mi se pare dincolo de imaginabil. Iertați-mă! Sunt poate cel mai tânăr politician din această sală
Tudor Barbu
#41125, dar pe mine mă cutremură faptul că am ajuns să punem la vot chestia asta.
Tânăr în politică, la asta m-am referit, Doamne, iartă-mă! Deci vă rog mult nici măcar nu puneți la vot, domnule președinte de ședință. Îl rog pe colegul profesor Oprea să-și retragă propunerea, pentru că însăși propunerea de a pune la vot mi se pare că depășește cu mult ceea ce este o stare de normalitate.
Domnul senator Sârbu.
## **Domnul Ilie Sârbu:**
Cred că are dreptate colegul mai tânăr în politică că nu se poate pune la vot o asemenea propunere. Dar, dincolo de asta, aș vrea să vă reamintesc un lucru – nu cu mare plăcere, evident. A fost validarea Guvernului, la un moment dat, și Traian Băsescu a spus foarte deschis, lejer, fără nicio problemă, că nu l-a invitat pe președintele Senatului. Motivele... nu mai discutăm care sunt, de ce...
Deci el, ca instituție, ca președinte, și-a putut-o asuma. Astăzi și-o asumă președintele Senatului. E problema dânsului.
Stați că n-am terminat. Vă rog să aveți răbdare. Dacă mai suportă o discuție, Biroul permanent e cel care poate să se pronunțe, și asta o poate face luni. În această situație, eu propun sistarea discuțiilor pe această temă.
E ora 11.00 aproape și n-am făcut astăzi nimic. Abia ne-am adunat și acum discutăm despre Traian Băsescu, care, oricum, va deveni amintire în câteva luni.
Doar pe procedură..., vă rog să supuneți la vot și după aceea pe procedură.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Doamnelor și domnilor senatori,
În legătură cu această discuție, avem o propunere din partea unui grup parlamentar.
Imediat, imediat, procedură... Imediat vă dau... procedură. Procedura de vot este una singură. Votăm.
Deci nu înainte de procedură, pentru că s-a cerut sistarea votului.
Stimate, domnule senator...
, s-a cerut sistarea discuțiilor pe această temă. Vă rog. Vă rog. Nu există procedură în ceea ce privește o solicitare expresă a unui grup de sistare a votului.
## **Domnul Mărinică Dincă**
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Ei, haideți, că ne-am întâlnit toată lumea cu domnul președinte.
Doamnelor și domnilor
,
Domnule senator Oprea, ceea ce solicită domnul senator Ilie Sârbu este foarte logic. Nu putem să tranșăm o astfel de problemă în plenul Senatului. O tranșăm în Biroul permanent.
Există posibilitatea convocării Biroului permanent de către liderii grupurilor politice foarte repede, când doriți dumneavoastră, nu luni. Nu-i așa?
Domnul senator Sârbu.
Înțelepciunea noastră este totdeauna... Vă rog, aveți cuvântul.
## **Domnul Ilie Sârbu:**
Haideți să încercăm detensionarea problemei. După ședință, la ora 13.00 sau când încheiem, se poate convoca un Birou permanent, se pronunță și lucrurile s-au încheiat.
Este președintele ședinței aici. Și liderii de grup pot să...
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Soluția mi se pare corectă.
Pierdem... Se transferă această discuție, cum e normal, în Biroul permanent. S-au propus sistarea discuțiilor și convocarea... Și plenul poate...
Procedura este înainte de vot!
## **Domnul Mărinică Dincă**
## Poftim?
Doamnelor și domnilor,
Domnul senator Puiu Hașotti, singura intervenție în legătură cu...
## **Domnul Puiu Hașotti:**
## Cine a hotărât?
Poftiți, poftiți, domnule... Da, domnule senator, vă rog, procedură.
Două minute.
Foarte, foarte scurt.
Sigur că domnul lider Ilie Sârbu a avut o propunere care ar putea să detensioneze această chestiune, numai că, domnilor, luni, Biroul permanent și marți, invitat președintele, este prea din scurt. Nu este bine.
Acum, faptul că președintele Băsescu a greșit când a afirmat cele afirmate – ținem minte cu toții – și s-a comportat în consecință, acesta este un argument pentru ca noi, la rândul nostru, să facem aceeași greșeală? Și încă la un eveniment foarte important... Acolo era vorba de validarea unui ministru, de nu știu ce... Aici este vorba de 150 de ani de la înființarea Senatului. Este cu totul și cu totul altceva.
Încă o dată, faptul că domnul Băsescu, că președintele Băsescu a greșit nu este un argument ca și noi să greșim.
## Domnule senator Ilie Sârbu,
Nu merge luni, la Biroul permanent, să hotărâm. Ce să hotărâm? E o chestiune... Evident că trebuie invitat și președintele Băsescu. Și v-o spun dumneavoastră, că ați veni aici cu înțelepciune, mai ales că-l cunoașteți foarte bine, de prin anul 2007, când v-ați întâlnit des cu dânsul.
Dumneavoastră trebuie să țineți cont că ne aflăm la punctul privind ordinea de zi din săptămâna viitoare. Or, această ordine de zi a fost blocată temporar prin rugămintea Grupului PDL de a trata ceea ce Biroul permanent al Senatului ne-a oferit ieri ca subiect de discuție.
· procedural
41 de discursuri
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Da, dau o pauză de 15 minute... 5 minute... 10 minute!
Păi, am dat pauză. Ce să fac, doamnă?
## PAUZĂ
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă rog să luați loc în sală, reluăm lucrările.
Doamna senator, luați loc. O să vă dau cuvântul când... Întâi, conform regulamentului, sunt invitați liderii de grup, care au avut ședință, să spună ce au constatat și ce au hotărât.
Cine vorbește? Domnul Hașotti sau domnul...
## **Domnul Puiu Hașotti**
**:**
Apel, dacă... Domnule senator, apel.
## **Domnul Ilie Sârbu:**
Eu v-am spus că nu e civilizat să purtăm genul acesta de dialog. Nu o să vă faceți remarcat în politica românească strigând din bancă tot timpul. Mai bine veneați la ora 9.00, când a început ședința, și poate eram mai mulți. Acum constatăm că suntem tot mai puțini.
Dacă atunci am fi aplicat regula pe care trebuie s-o aplicăm în viitor: nu suntem la 9.00, când e program, nu facem plen... Odată tot vom veni, nu știu.
Așa că eu vă propun un vot electronic, ca să vedem câți suntem în sală. Dacă nu suntem, încheiem ședința.
Doamna Anghel, vă rog.
Doamna senator Anghel, procedură, și declarația dumneavoastră imediat.
Eu nu am cerut!
Deci nu vrea nimeni... dintre cei doi lideri de grup care au cerut...
Domnule Oprea, doriți să interveniți? Poftiți. Așa e normal, să comunicați plenului ce ați decis. Microfonul central.
Bun. Între timp, colegii au propus să se continue cu încă un apel, dacă plenul este constituit corect. Dacă nu este corect, a venit propunerea constituirii unei ședințe de Birou permanent al Senatului îndată și să se vadă ce vot va fi dat.
În orice caz, ședința de Birou permanent poate fi convocată și de o treime din membrii Biroului permanent al Senatului, adică din 13 înseamnă 4 sau 5 persoane, și ele sunt în sală.
Invers, grupul, oricum, dacă nu se dă curs solicitării noastre, părăsește sala ședinței și este în discuție dacă, la evenimentele Senatului, Grupul PDL mai participă sau nu.
Mulțumesc.
Domnule senator Sârbu, vă rog.
## **Domnul Ilie Sârbu:**
Cum se întâmplă după fiecare pauză, devenim tot mai puțini. Rămânem tot mai puțini și eu vă propun atunci să facem un apel, dar electronic. Nu are rost să mai citim.
Constatăm dacă avem cvorum sau nu avem și luăm decizia pe care trebuia s-o luăm la începutul ședinței.
## **Domnul Mărinică Dincă**
**:**
Apel!
Tot pe procedură.
Știu, s-au spus lucruri urâte între noi și între domnul președinte, dar pe mine mă cheamă Cristiana. De asta mă supăr când îmi spune cineva Cristina, pentru că eu sunt Cristiana, creștină, și spun așa: că răzbunarea cea mai cruntă este când dușmanul tău e silit a recunoaște că ești bun și dânsul e rău. Ce pierdem, dacă îl invităm?
Eu sunt convinsă că, în condițiile astea, domnul președinte nu va veni, dar noi putem să demonstrăm că suntem mai tari, mai puternici și că avem inima mai largă.
Doamnă, ați vorbit pe fondul chestiunii, nu pe procedură, da? M-ați păcălit încă o dată.
Procedură, asta am spus. Nu pierdem nimic, dacă demonstrăm...
Asta nu e procedură, doamnă! Procedură...
...că suntem mai buni decât a fost dumnealui în momentul în care ne-a criticat.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Mulțumesc foarte mult, doamnă.
Ați vorbit pe fond. Știam că faceți acest lucru, dar știți foarte bine că sunteți irezistibilă!
Domnul senator are cuvântul. Domnul senator Agrigoroaei vrea să facă un anunț.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Îmi cer scuze, am o scurtă declarație, dar totuși o citesc, pentru a nu... Sigur, fiind un simplu senator, dintre simpli oameni ales, cu siguranță, am emoții și încă mai am de căpătat experiență.
Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
În urma unei declarații discriminatorii, șantajiste, extremiste și jignitoare la adresa alegătorilor mei, care, în peste 15 mari localități, m-au votat cu un procent de peste 30%, declarația iresponsabilă la care fac referire fiind făcută de domnul Kelemen Hunor la adresa PP-DD, în semn de solidaritate și obligație morală față de partidul și alegătorii care m-au trimis să-i reprezint, vă anunț că, de astăzi, voi activa în Senat ca membru al PP-DD, luptând împotriva extremismului, discriminării și a șantajiștilor.
Bineînțeles că voi...
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc, domnule senator.
Haideți, că... Părerea mea este că faceți o declarație politică și mi-ați spus altceva.
Mulțumesc. Ați făcut declarația.
Mergeți înapoi la partidul dumneavoastră. Nu am niciun fel de problemă, însă, domnule senator, vă atrag, în mod respectuos, atenția că nu-mi aduc aminte să fi motivat la fel de exhaustiv când ați făcut un alt pas. Haideți să facem decent, așa cum este, nu să spunem acum că e de vină domnul nu știu care sau domnul nu știu care. Ceea ce va... Imboldul dumneavoastră interior, care v-a determinat să luați această decizie, păstrați-l pentru dumneavoastră.
Există o opinie potrivit căreia să fie convocat Biroul permanent mai devreme de data de luni.
Atenție, domnule senator Hașotti, că vorbesc pentru opoziție în principal!
Există o solicitare din partea opoziției, de convocare a unui Birou permanent. El se poate convoca prin mai multe metode. Una, și cea mai uzuală, este de către președintele Senatului. Am vorbit cu domnul senator Tăriceanu. Are o problemă personală. E operat copilul, a avut o fractură. Nu vreau să insist, dar există calea cealaltă, a unui număr de membri ai Biroului permanent, care pot să convoace astăzi, mâine, când doriți, Biroul permanent și ne întrunim la ora pe care o stabiliți dumneavoastră. Eu sunt aici, împreună cu colegii mei.
Doamnelor și domnilor,
În momentul acesta, supun la vot... Facem un vot și vă rugăm să votați toți 1–4. Deschid votul.
Vot · approved
Discuții procedurale privind programul de lucru al Senatului pentru perioada 16–21 iunie
Sunt convins că vom tranșa această problemă și o vom
tranșa în așa fel încât toate lucrurile să fie în regulă. Vă mulțumesc foarte mult.
La 13.30, sesiunea de declarații politice se ține, pentru că nu avem nevoie de cvorum. La 13.30, vă rog.
## **Domnul Puiu Hașotti**
**:**
Ar trebui să fie!
Mulțumesc foarte mult.
Vă mulțumesc.
S-a făcut declarația.
Domnul senator Puiu Hașotti și, după aceea, facem votul nominal și procedăm ca atare.
Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.
Vă mulțumesc.
Foarte scurt. De acord. Domnul senator Ilie Sârbu are dreptate, trebuie făcut un vot electronic, dar, încă de pe acum, solicit listă. De ce? Pentru că, sigur, asta este manevra parlamentară, asta este manevra politică: distinșii colegi de la PSD au plecat, marea lor majoritate a plecat din sală, pentru a se evita un vot în legătură cu invitarea sau nu a președintelui Băsescu aici. Nu trebuia un vot neapărat, dar, mă rog...
Am vrut doar să subliniez pentru stenogramă manevra politică pe care a făcut-o PSD-ul.
Nu e vorba de intenție, nu ne referim la asta. Doamnelor și domnilor,
Vă rog, avem următoarea situație: vom verifica, conform solicitărilor făcute, cvorumul de ședință electronic. L-am făcut de patru ori astăzi, nominal. Dacă nu se întrunește cvorumul de ședință, suspendăm ședința.
Domnul senator Obreja, domnul secretar Mario Oprea și domnul secretar Rotaru, la ora 13.30, sesiunea de declarații politice.
Din sală
#55397Nu se depun?
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Se pot depune la conducerea de ședință, deci atunci, pe loc, nu la secretariat.
Deschid sesiunea de declarații politice.
O să invităm la microfon pe doamna senator Crețu Gabriela, rugând-o să se pregătească, pentru a fi politicoși, pe doamna senator Miron Steliana Vasilica.
Mulțumesc, domnule președinte.
Bună ziua, stimați colegi!
Declarația mea politică de astăzi se cheamă „Europenele și viitorul”.
Alegerile europene au trecut; consecințele lor au rămas. Nu e vorba de avântul extremelor, cum clamează cei care vor să abată atenția, ci de faptul că balanța puterii a rămas, practic, neschimbată, într-un context în care schimbarea de direcție era esențială pentru a salva părțile pozitive ale construcției europene.
Participarea la vot a fost sub 50%; centura de siguranță pentru _status quo_ , oferită de menținerea intenționată a interesului scăzut al cetățenilor, a funcționat. Proiectele care subminează achizițiile sociale și democratice continuă. Printre ele, proiectul de suflet al dreptei, crearea unei piețe unice transatlantice, bazată pe libera circulație a bunurilor, capitalurilor, serviciilor și a muncii și pe un cadru de reglementări armonizate.
Gurile rele afirmă că România, în loc să se comporte ca membră a UE și NATO, a avut uneori reacții de colonie supusă. Lipsa oricăror îngrijorări publice privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții – cum se numește oficial – nu contrazice deloc această apreciere, din păcate, dimpotrivă!
Faptul că negocierile se poartă foarte discret, ca să nu spunem secret, nu ne împiedică să ne gândim la interesul propriu. Știm că acordurile de liber schimb au un pattern unic – armonizare legislativă în jos, echivalentă cu reducerea standardelor de mediu, a protecției pe piața muncii, a siguranței alimentelor și a consumatorului; se creează un raport dezechilibrat în care producătorii autohtoni pierd, iar corporațiile transnaționale câștigă. Consecința imediată este creșterea inegalităților sociale și economice. Se poate întâmpla acest lucru într-un moment în care tocmai s-a recunoscut, în sfârșit, că inegalitatea crescândă din ultimele decenii a fost cauza crizei economice.
Este posibil ca cetățenii să nu conteze în ecuația politică pe termen scurt prea mult. Avertizez însă că statul însuși este în pericol. Prevederea referitoare la externalizarea soluționării litigiilor dintre investitorii străini și state spre arbitri independenți reprezintă un mare pericol. Nu pentru investitori, pentru state. Suveranitatea asupra teritoriului, legiferarea în interes public și caracterul democratic al deciziilor pot fi anulate!
Mulțumim, doamna senator.
O invităm la microfon pe doamna senator Miron Steliana Vasilica, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Popa Nicolae Vlad, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Vă mulțumesc.
Declarația politică „Drepturile creștine ale condamnaților – mit sau realitate?”
Statul de drept este un stat barbar sau un stat creștin?! Asistăm la o sugrumare a drepturilor izvorâte din credința creștină ale condamnaților de către statul de drept.
Justiția nu a existat în România când s-a confiscat o revoluție pentru care au murit mii de oameni. Justiția nu a existat în România când s-a distrus economia națională.
O pseudojustiție a fost, în schimb, când s-a furat o țară prin legile restituirii proprietăților. Dar astăzi justiția se răzbună, se răzbună și prin ferocitate.
Poate că așa trebuie ca România să fie salvată.
Nu mai pot înțelege astăzi utilitatea Bibliei în sistemul judiciar, în condițiile în care nicio formă, nicio valoare creștină nu este respectată de acest sistem.
Drama trăită de femeia condamnată pentru că a furat 20 de lalele, căreia nu i s-a permis să meargă la înmormântarea propriului prunc, este de neimaginat, este sfâșietoare.
Drama trăită de femeia aflată în arest preventiv, de a nu i se permite să participe la funeraliile soțului său, care s-a sinucis pentru că s-a considerat vinovat de suferințele produse soției sale, a îngrozit pe orice creștin din această țară.
Dacă Consiliul Superior al Magistraturii nu are nicio reacție la sugrumarea drepturilor izvorâte din credința creștină ale condamnaților de către statul de drept, dumneavoastră, domnule prim-ministru, trebuie să aveți, trebuie să le arătați românilor că vă pasă, că și românii au dreptul la demnitate, chiar și cei condamnați sau aflați în diferite stadii ale procesului penal.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamna senator.
Îl invităm la microfon pe domnul senator Popa Nicolae Vlad.
Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Deneș Ioan, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Voi vorbi tot despre europarlamentare.
„Europarlamentarele 2014 – între eurooptimiști și eurosceptici”
Doamnelor și domnilor,
Chiar dacă momentul alegerilor parlamentare a trecut și avem, iată, rezultatele acestora, cu îngăduința dumneavoastră, aș dori să mă refer în cele ce urmează la câteva aspecte ce mi se par interesante.
Așa cum anticipau majoritatea analiștilor și observatorilor politici europeni, rezultatul alegerilor europarlamentare din acest an au adus în Parlamentul European o serie de partide eurosceptice și extremiste, care, pe fondul măsurilor de austeritate, al sărăciei și șomajului accentuat, au beneficiat de voturile unui număr important de electori europeni. Surprinzător, dar și îngrijorător, totodată, a fost scorul mare obținut de o serie de formațiuni naționalist-extremiste din țări cu îndelungată tradiție democratică, unele din acestea chiar fondatoare ale proiectului Uniunii Europene, cum sunt Franța și Marea Britanie. Rămâne de văzut, în viitorul apropiat, care vor fi consecințele acestei noi configurații a legislativului european în ceea ce privește colaborarea între diversele grupuri parlamentare.
În ceea ce-i privește, românii au optat pentru continuarea drumului european pe care a pornit țara noastră și, din fericire, nu au fost atrași în zona extremismului antieuropean. Cu toate acestea, cu îngăduința dumneavoastră, aș dori să fac câteva observații legate nu atât de rezultatele alegerilor de la noi din țară, ci de modul în care unele formațiuni politice au înțeles să desfășoare așa-numita campanie electorală. Și nu întâmplător am folosit această sintagmă, „așa-numita campanie electorală”, fiindcă, în realitate, ea nu a fost și – din motive mai mult sau mai puțin transparente – nu poate fi calificată drept o reală campanie electorală pentru Parlamentul European.
În primul rând, pentru că din discursul public au lipsit temele majore referitoare la absorbția fondurilor europene (domeniu în care România înregistrează întârzieri foarte mari), la necesitatea unor soluții economice eficiente, la crearea locurilor de muncă pentru a diminua acest flagel european care este șomajul. Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că partidul de guvernământ, respectiv liderii acestuia, în frunte cu președintele său, a confiscat, oarecum, mesajul naționalist prin prezentarea unor afișe electorale, în care aceștia apăreau alături de personaje gen Mihai Viteazul sau lângă monumente, Arcul de Triumf, Mitropolia României, și prin slogane de tip: „Mândrii că suntem români” et cetera. Acest tip de mesaj subliminal nu-și avea rostul într-o astfel de confruntare electorală, întrucât sunt absolut convins că electoratul ar fi fost mult mai interesat de teme ce vizează rolul și locul României în cadrul Parlamentului European, precum și de modul în care țara noastră se va poziționa, în funcție de apartenență, la principiile familiilor politice europene. Nu în ultimul rând, aș sublinia faptul că ponderea aparițiilor televizate ale liderilor PSD a fost covârșitoare, comparativ cu a celorlalte formațiuni politice. Iată de ce, în opinia mea, nu am avut o campanie electorală de nivel european. Din păcate, PSD a dovedit încă o dată că este o mașinărie politică non-democratică, având ca principal obiectiv menținerea și consolidarea puterii.
Mulțumim, domnule senator.
Îl invităm la microfon pe domnul senator Deneș Ioan. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Todirașcu Valeriu.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Titlul declarației mele politice de astăzi este „Stop minciunii și înșelătoriei! Sănătatea noastră alimentară contează!”.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Ani de-a rândul am tot sperat! Și, credeți-mă, nu sunt singurul. Am sperat că autoritățile cu mai multe sau mai restrânse competențe sau responsabilități în a stopa această periculoasă ofensivă a comerțului alimentar mincinos împotriva consumatorilor vor fi capabile să facă ceva. Atât DSV, ANPC ori DSP au mai avut firave încercări, dar toate aceste autorități invocau confuzii legislative în argumentarea insucceselor și pasivității lor, gradul scăzut de educare și de informare al consumatorului român, globalizarea (inclusiv a năravurilor alimentare și de consum), confuzia fără margini în care a fost adus cumpărătorul român de către campaniile de publicitate care îmbracă în roz și negrul cel mai sumbru.
Cu alte cuvinte, era sugerată un fel de complicitate mutuală între producător – comerciant – cumpărător. Mai exact, faptul că un cumpărător neatent și cu posibilități financiare reduse cumpără, în general, produsele ieftine și nesănătoase, oferite de un comerciant care speculează tocmai oportunitățile de câștig oferite de producător și cumpărător, deopotrivă. Scandalurile alimentare recente au scos la iveală și alt aspect al acestei relații: minciuna și lăcomia fără margini ale unor producători și comercianți în defavoarea cumpărătorului.
Putem aprecia că azi comerțul a ajuns un fenomen extrem, propunând cumpărătorului situații extreme: șuncă fără carne în produs, pateu de ficat fără ficat, cașcaval fără brânză, pastă de unt fără unt și lista acestor anomalii alimentare ar putea continua.
La adăpostul dreptului producătorului la „Rețeta proprie” și în lipsa unui control efectiv al acestor rețete, s-a ajuns, cred eu, prea departe. Vă amintiți de celebrul caz al producătorului de parizer care „scăpase” printre ingredientele rețetei proprii și „hârtia igienică” ori, mai de curând, al aceluia care înlocuise carnea cu soia din rețeta produsului (mult mai ieftină decât carnea și deci generatoare de profit rapid și mare)? Până și unor sortimente de apă naturală comercializată în hipermarketuri nu li se poate confirma sursa. Ce mai? Lucrurile par scăpate total de sub control în ceea ce privește asigurarea siguranței alimentare a cumpărătorului. De aici riscuri, teama față de consum, boli, cheltuieli personale și ale statului român mult prea mari și ineficiente.
Mulțumim, domnule senator.
Îl invităm la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu. Îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Pavel Marian.
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Cum pot cetățenii obține prosperitate pentru ei și familiile lor?”.
Doamnelor și domnilor senatori,
Cetățenii români se zbat în sărăcie ca efect direct al faptului că România se află la coada Uniunii Europene în privința respectării principiilor democratice în stat, a statului de drept, a respectului maxim față de cetățeni și față de banii acestora, colectați prin taxe și impozite. Sărăcia cetățenilor este, în mod evident, un efect al corupției de stat, care, la rândul ei, este generată de corupția din interiorul partidelor. Astfel, se oferă puterea din stat unui grup restrâns de cetățeni în mod ilegitim, nedemocratic și necinstit, prin tranzacționarea accesului la funcții în partid și pe lista candidaților la alegerile locale și naționale între unii cetățeni necinstiți, cu mare influență economică, și liderii partidelor politice.
Prosperitatea cetățenilor și a statului român este confiscată de actuala clasă politică din cauza organizării nedemocratice a partidelor, care apoi promovează în funcțiile statului politicieni lipsiți de integritate, merit și legitimitate. Exportul comportamentului nedemocratic al partidelor către organismele statului de drept este urmarea deficiențelor actualei Legi a partidelor, care nu garantează cetățenilor imposibilitatea apariției și funcționării unor partide nedemocratice.
Cetățenii români sunt prizonierii actualei clase politice, iar soarta lor, ca și soarta României, depinde de modul cum sunt organizate actualele partide, în loc ca partidele să fie trase la răspundere în mod legal, dacă nu respectă principiile de organizare democratică, garantate cetățenilor de Constituția română prin art. 1, 8 și 40 și explicitate prin deciziile Curții Constituționale care definesc limitele constituționale ale activităților partidelor. Constituția a fost votată de cetățeni, în care sunt prevăzute garanțiile cetățenilor, iar Legea partidelor, votată de politicieni, anihilează garanțiile politice prevăzute pentru cetățeni în Constituție. Constituția garantează cetățenilor funcționarea democratică a partidelor, cu respectarea unor principii obligatorii privind normele democratice din actuala Lege a partidelor, dar actuala Lege a partidelor omite aceste cerințe ale Constituției, deoarece
· other
1 discurs
<chair narration>
#741223. Am solicitat Avocatului Poporului să sesizeze la Curtea Constituțională neconstituționalitatea Legii partidelor;
· Declarații politice
35 de discursuri
Mulțumim, domnule senator.
Îl invităm la microfon pe domnul senator Pavel Marian, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Cordoș Alexandru.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Deși declarația mea politică de astăzi trebuia să fie despre parcul industrial din Slobozia, o să-i dau dreptate senatorului Hașotti, că declarațiile politice e bine să fie citite și ascultate de noi.
Astăzi voi avea o declarație vizavi de alegerile europarlamentare, un răspuns dat antevorbitorului meu, care spunea despre lipsa temelor în campania electorală de la europarlamentare, lipsa temelor europene, lipsa temelor, în general, despre fonduri europene.
Așa este. Probabil că aveți dreptate, probabil că noi nu am discutat prea mult despre ceea ce au însemnat fondurile europene, dar puteați să o faceți dumneavoastră. Și s-a văzut că ați făcut-o, și de aceea scorul dumneavoastră nu a putut să treacă de 12%, la fel ca și nivelul fondurilor europene pe care Guvernul dumneavoastră le-a accesat.
Scorul nostru s-a dus spre 37%, mai jos decât nivelul fondurilor europene pe care le-am accesat. La ora actuală suntem undeva la 57%.
Cu deosebită considerație, senator de Ialomița, Marian Pavel.
Mulțumim, domnule senator.
Îl invităm la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică de astăzi: „Creșterea macroeconomică a României”.
Stimați colegi,
Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a atins un nou maxim istoric pentru luna aprilie 2014, ajungând la valoarea de 61,6 (față de valoarea de 54,5 înregistrată în luna anterioară), arată sondajul periodic privind percepția asupra evoluției macroeconomice din România.
Reamintesc faptul că indicatorul CFA România a fost lansat în luna mai 2011. Este un indicator prin care se dorește cuantificarea anticipațiilor analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
Evoluția acestui indicator confirmă ritmul creșterii economice a României. Măsurile active aplicate în vederea recuperării pierderii de potențial economic din perioada crizei au generat a doua cea mai puternică creștere economică din Uniunea Europeană înregistrată anul trecut, iar în primul trimestru al acestui an avem deja cea mai ridicată rată de creștere economică din Uniunea Europeană.
Potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză, în anul 2014, România continuă să aibă evoluție macroeconomică pozitivă. PIB-ul a crescut în primele luni ale anului 2014, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 3,8%.
Industria reprezintă unul dintre principalele motoare de creștere economică. În primele patru luni din 2014, cifra de afaceri în industrie a crescut cu 12% față de primele patru luni din 2013. Motivele au fost creșterea cererii externe pentru produsele românești, punerea în aplicare a schemelor de ajutor de stat acordate industriei, a schemelor de sprijin al prețului la energie acordate marilor consumatori industriali, impulsionarea creșterii absorbției de fonduri europene prin Programul de creștere a competitivității economice POS CCE și, nu în ultimul rând, demararea schemelor _de minimis_ acordate întreprinderilor mici și mijlocii.
Se observă și efectul creșterii subvențiilor primite de la Uniunea Europeană, precum și de la bugetul de stat prin excedentul la produsele agricole, obținut pentru prima dată după 20 de ani.
Mulțumim, domnule senator.
O invităm la microfon pe doamna senator Gabriela Firea.
Mulțumesc din suflet, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică se intitulează „Stop infernului copiilor uitați!”.
Având în vedere că în România mai sunt peste 19.000 de copii care au o nevoie specială, de o importanță majoră, nevoia de părinți;
Având în vedere că, în 2012, potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii, numărul copiilor părăsiți în maternități sau în alte unități sanitare a ajuns la aproape 1.500, în creștere față de anii precedenți, și că tot 1.500 de copii au fost părăsiți în unități sanitare, cu 42 mai mulți decât în 2011;
Știind că: în România se cheltuiesc zilnic 500 de lei pentru un deținut și doar șase lei pentru hrana unui copil de până la cinci ani, că cei mai mulți dintre bebelușii abandonați în spitale cresc doar cu lapte până la vârsta de doi ani, că sunt bebeluși care nu există, nu sunt înregistrați, nu au certificate de naștere, că nu avem suficienți asistenți maternali, că, deși e interzis prin lege, un copil născut sănătos, dar abandonat, poate să stea uitat într-un spital și până la doi ani;
Fiind conștienți de faptul că România are nevoie în regim de urgență de un sistem de protecție socială modern, care să funcționeze în armonie cu sistemul medical și cu un sistem de adopții bine pus la punct, în beneficiul copiilor cu risc social sau părăsiți;
Dragi colegi,
Am semnat astăzi, alături de doamna Alessandra Stoicescu, președinta Fundației „Mereu aproape”, de doamna Simona Czudar, director executiv al Asociației „Ador copiii”, de doamna Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, de reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Justiției și Avocatul Poporului, Carta „Infernul copiilor uitați” pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului de protecție specială și a sistemului de adopții din România, inițiativă a Fundației „Mereu aproape” și a Asociației „Ador copiii”.
Această cartă este inițiată și acceptată în mod comun de toți semnatarii care depun _know-how-_ ul, cât și resurse umane, tehnologice și financiare pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor comune asumate:
1. Prevenirea abandonului.
## **Domnul Marius Lucian Obreja:**
Mulțumim, doamna senator.
Mulțumind domnilor senatori Ion Simeon Purec și Mario Ovidiu Oprea pentru asistare, vă informez că au mai depus declarații politice scrise încă 26 de domni și doamne senatori.
Declarația politică se intitulează „Negoț cu suflete de împrumut”.
Stimate colege și stimați colegi senatori,
Investigațiile jurnaliștilor, atât din presa scrisă, cât și din cea audiovizuală, arată o realitate crudă: copiii din România sunt vânduți! Care este prețul? Între 5.000 de lei și 80.000 de euro. Am urmărit cu uimire și îngrijorare cazurile acestor copii negociați ca la tarabă, unii dintre ei încă nenăscuți.
Într-o țară europeană cu pretenții de stat civilizat, copiii au ajuns o marfă. Sărăcia dezumanizează sute de mame an de an și condamnă tot atâția copii. Maternitățile, centrele de plasament din România sunt pline de copii abandonați, acestea adăpostind în total peste 60.000 de orfani, care cu greu pot fi adoptați. De acest aspect profită comercianții de suflete, uneori aceștia fiind chiar părinții copiilor. Nu este un fenomen izolat. Copii de vânzare se găsesc în toată țara.
Într-un sat, un părinte își vinde copilul nenăscut pentru suma de 5.000 de lei. Bărbatul are șaizeci de ani și nouă copii. Lângă el au rămas doar trei. Pe restul i-a vândut. O recunoaște cu seninătate, arătând chiar fotografiile copiilor lui, despre care nu știe unde sunt sau în ce condiții trăiesc acum.
Dacă în unele locuri se vând prunci pe cinci mii de lei, la câțiva pași de București se găsesc părinți care-și închiriază pe nimic nu unul, ci toți copiii. Niciunul dintre aceștia nu are vârsta majoratului. Îi împrumută cu ziua pentru cele mai chinuitoare munci. Părinții i-ar trimite la școală, însă nevoia și lipsurile îi fac sclavi. În România este „normal” ca un copil dintr-o familie săracă să muncească pentru el și pentru familia lui. În 2013 se aflau în evidențe nouă mii de copii care au fost exploatați, însă în realitate cifra ar putea fi mult mai mare.
O populație devorată de lipsuri, sărăcie și deznădejde a ajuns să facă negustorie cu suflete.
Cum s-a ajuns aici?
Cine sunt vinovații?
Vă mulțumesc.
Declarația politică este intitulată „Fiind împotriva votului din 2012, alianțele locale dintre PNL și PDL reprezintă o trădare pe față a românilor!”.
Stimați colegi,
Când ne uităm la împrietenirea totală, inclusiv în teritoriu, a liberalilor cu PDL, cu oamenii lui Băsescu, deja nu mai vorbim despre mișcări politice, despre „unificarea dreptei” sau despre trădarea foștilor parteneri din USL. Vorbim despre trădarea pe față a românilor!
În 2012, oamenii au votat să le ia puterea locală celor din PDL și oamenilor lui Băsescu din teritoriu, după tot răul pe care l-au făcut de-a lungul anilor, și să o dea USL. Acum, cei din PNL dau puterea înapoi pedeliștilor, făcând alianțe și majorități în teritoriu, împotriva voinței românilor. Oamenii au sancționat PDL prin vot, iar acum liberalii îi readuc la putere pe pedeliști precum Videanu, Anastase, Boc, Udrea, Blejnar sau Blaga pe ușa din spate. Cel mai grav este faptul că cei din PNL, în frunte cu Crin Antonescu, au așteptat să fie votați de oameni, iar abia apoi au pus în aplicare planul gândit dinainte: alierea cu PDL și trecerea la Grupul PPE.
În 2010, Crin Antonescu își dorea desființarea PDL, acuzându-i pe membrii acestui partid de „fraudă morală, electorală și doctrinară”, dar și de faptul că s-ar substitui dreptei adevărate. Ei bine, constatăm acum că dreapta curată, reprezentată de liberali, se unește cu dreapta fraudatoare, reprezentată de democrat-liberali. Românii se pot convinge cu această ocazie de lipsa de moralitate și de ipocrizia celor care se înghesuie să-i salveze, fără să le fi cerut nimeni acest lucru.
Dacă ați fost atenți la declarațiile publice din ultima vreme ale liderilor Partidului Național Liberal și ai Partidului Democrat Liberal, ați putut observa că dorința lor de a se alia sau de a fuziona nu este motivată de vreun proiect pentru binele României. Niciun cuvânt despre inițiativele lor pentru România. Obiectivul lor politic real este „Jos PSD, ca să ajungem noi la guvernare!”. PDL arată că n-a învățat nimic din lecția pe care a primit-o de la alegători în 2012, iar PNL n-a înțeles nimic din tot ce s-a întâmplat de-atunci încoace.
Declarația politică se intitulează „Un mediu curat ne poate asigura baza pentru sănătatea noastră”.
Un vechi proverb indian ne învață că noi nu moștenim pământul de la strămoși, ci îl împrumutăm de la copiii noștri. În această cheie, aș dori să susțin astăzi o declarație politică privind importanța protejării mediului înconjurător din perspectiva implicațiilor majore pe care le are asupra sănătății noastre.
La fel cum fiecare om, prin acțiunile sale, afectează mediul în care trăiește, așa și sănătatea fiecărui om este influențată de sănătatea mediului în care trăim. Din acest punct de vedere, există câteva probleme majore cu care se confruntă societatea contemporană: spațiile împădurite se reduc, deșertul se extinde, solurile agricole se degradează, stratul de ozon este mai subțire, numeroase specii de plante și animale au dispărut sau sunt pe cale de dispariție, efectul de seră se accentuează. Dezvoltarea industrială din ultimele decenii a adus nu doar progres și bunăstare, dar a venit și cu niște costuri, în special de mediu, care ne afectează viața și sănătatea. De aceea, consider că este important să ținem cont permanent de impactul acțiunilor noastre asupra mediului înconjurător, asupra sănătății noastre, în ultimă instanță. Fiecare om trebuie să conștientizeze și să-și asume responsabilitatea privind impactul pe care viața lui o are asupra vieții planetei și asupra vieții celorlalți.
Personal, cred că mediul și sănătatea sunt organic interconectate: nu putem fi o societate sănătoasă, cu oameni sănătoși, dacă trăim într-un mediu poluat, la fel cum un mediu curat ne poate asigura baza pentru o sănătate bună și durabilă.
Mediul înconjurător și sănătatea sunt două daruri, iar dacă noi nu avem grijă de ele, atunci cine o va face în locul nostru? Binele planetei se află în mâinile noastre, la fel și sănătatea, și viitorul generațiilor următoare! Întrucât omul este parte a naturii, trebuie să o respecte așa cum se respectă pe sine și să acționeze în mod responsabil, atât pentru a-și asigura bunăstarea, cât și pentru a respecta și proteja mediul înconjurător.
Starea mediului înconjurător, ce depinde numai și numai de fiecare dintre noi, afectează în mod direct viața și sănătatea noastră. Este nevoie de mai multă atenție și de mai multă responsabilitate din partea fiecăruia pentru a putea trăi într-un mediu curat, pentru a respira aer nepoluat, pentru a bea apă curată și pentru a putea folosi condițiile de viață sănătoase pe care ni le oferă natura. Nu trebuie să tratăm cu neglijență acest aspect important al vieții noastre, pentru că ignoranța și lipsa de preocupare vor duce la agravarea poluării mediului și, implicit, la distrugerea sănătății fiecăruia dintre noi și a celor dragi nouă. O dezvoltare economică și socială durabilă și sănătoasă înseamnă o dezvoltare în armonie și echilibru cu natura. Este lecția pe care fiecare dintre noi trebuie să o înțeleagă și să o transmită mai departe.
Declarația politică este intitulată „Politica românească: certitudini, nu promisiuni”.
În ciuda faptului că alegerile locale și legislative din 2012 au fost câștigate de USL cu o mare majoritate de voturi, care aveau potențialul de a da românilor și partenerilor un
Vă mulțumesc. sentiment de stabilitate și bună funcționare a statului, totuși, politica românească a cunoscut în ultimul timp evenimente de instabilitate greu de anticipat și de explicat. Aceste neplăcute surprize au fost provocate de tribulațiile unuia din partenerii uniunii, ceea ce a avut consecințe atât în opinia publică din țară, cât și în practica politică.
Unul dintre efectele piruetelor conducerilor PNL este acela că au derutat electoratul care a votat împotriva guvernării PDL și a președintelui Băsescu, iar acum același electorat se vede administrat la nivel județean și local tocmai de aceia care pierduseră alegerile. Această aducere la putere pe ușa din dos a celor sancționați de electorat este un act nedemocratic, greu de acceptat, întrucât falsifică rezultatul alegerilor. Consider că alegătorii sunt îndreptățiți să decidă, ținând cont că în acest an avem programate alegeri, să dea o nouă lecție partidelor care le-au batjocorit votul.
Cotiturile bruște ale conducerii PNL mai au și alte consecințe și învățăminte. După ce alături de PSD au avut o pondere politică de aproape 30%, iată că acum, prin trădarea USL și a electoratului, nu numai că devine un partid din ce în ce mai inconsistent, își permite să încerce să ne arunce și pe noi în opoziție, deci în minoritate, în multe localități și județe. Or, acest amestec de în opoziție și la guvernare va furniza note dintre cele mai negative dialogului și confruntării, altminteri de așteptat, dintre putere și opoziție. Totodată, va duce la diluarea răspunderii politice, iar cetățenii și comunitățile locale vor avea de suferit, întrucât sunt de așteptat mai multe piedici și abuzuri în actul de administrare decât atunci când autoritățile sunt constituite în conformitate cu rezultatul alegerilor. Din toate aceste mișcări sterile, oamenii se vor alege doar cu niște promisiuni de dreapta.
Declarația politică se intitulează „PNL + PDL = LOVE?! = Trădarea românilor”.
„Politica este arta posibilului”, spune un celebru dicton, însă ceea ce se întâmplă astăzi în România depășește limita acceptabilului. Și mă refer la noua și reînnoita alianță PNL – PDL.
Sub titlul glorios de unificare a dreptei, asistăm, de fapt, la o trădare pe față a românilor care una au votat în 2012, și alta primesc acum, iar consecințele acestei alianțe se resimt, în primul rând, pe plan local. Oamenii au votat să le ia puterea celor din PDL și oamenilor lui Băsescu din teritoriu, după tot răul pe care l-au făcut de-a lungul anilor, și să o dea USL. Acum, cei din PNL dau puterea înapoi pedeliștilor, făcând alianțe și majorități în teritoriu împotriva voinței românilor.
Sunt convins că în fiecare județ PNL și PDL joacă acum un teatru al absurdului, dar la Mureș situația este printre cele mai tragicomice, asta dacă ne gândim la istoria relației dintre cele două partide și a liderilor lor care, de-a lungul timpului, n-au ratat nicio ocazie de a se contra, de a se taxa reciproc și de a-și adresa injurii reciproce și epitete colorate, iar acum își cer prietenia unul altuia. Războiul penelisto-pedelist nu a fost doar la nivel declarativ și nu trebuie să cercetăm istoria îndepărtată, deoarece nu mai de mult de acum două luni cei doi prieteni de astăzi au purtat o bătălie cruntă, când primarul pedelist a schimbat viceprimarul penelist pentru a-și impune din propriul partid omul „cel bun la toate”. Acum vor fuma pipa păcii și vor merge în campanie de mână... însă mă întreb cine o să-i mai creadă.
La fel cum mă întreb dacă președintele penelist al Consiliului Județean Mureș, cel mai votat român datorită proiectului USL, cel care în 2012 ținea cu dinții de unitatea USL la toate nivelurile, conștient fiind că era singura lui șansă să câștige, ar fi fost votat la fel de mult dacă oamenii ar fi știut că astăzi va da mâna cu atâta ușurință cu toți aceia care au tăiat salarii și pensii, au închis școli și spitale și i-au lăsat pe români fără nicio speranță.
Cred însă că oamenii nu mai pot fi păcăliți! Nici de cei care i-au batjocorit până în 2012, nici de cei care i-au trădat acum, încălcându-și principiile liberale de dragul de a fi populari! Vreau să închei așa cum am început, tot cu un citat: „Nu există trădare mai mare decât trădarea față de tine însuți.” (Shakespeare).
Declarația politică este intitulată „Ziua mondială împotriva exploatării copiilor prin muncă”.
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Data de 12 iunie marchează Ziua mondială împotriva exploatării copiilor prin muncă, având ca scop primordial atragerea atenției asupra suferințelor prin care trec zilnic milioane de copii la nivel global. Aceștia sunt obligați să muncească în condiții extrem de dificile și chiar periculoase, sunt obligați să renunțe la studii și sunt lipsiți de drepturile fundamentale. Mai mult de jumătate din copiii folosiți ca forță de muncă se ocupă cu activități interzise prin lege, cum ar fi traficul de droguri, prostituția sau sunt folosiți ca soldați în conflictele armate.
Pentru prima dată, Ziua mondială împotriva exploatării copiilor prin muncă a fost sărbătorită pe 12 iunie 2002, la inițiativa Organizației Mondiale a Muncii, având ca scop atragerea atenției întregii societăți asupra tratamentului inuman la care sunt supuși copiii din familiile social vulnerabile. Principalul act legislativ internațional care reglementează problema exploatării copiilor prin muncă este Convenția privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor, adoptată în anul 1999 și ratificată de majoritatea statelor membre ONU, inclusiv de țara noastră.
Principalele cauze ale apariției fenomenului de mai sus sunt sărăcia și incapacitatea de supraviețuire din salariile părinților, din această cauză și statele care se confruntă cel mai des cu problema dată fiind țările sărace.
Indiferent de condițiile care le sunt oferite sau de formele pe care le îmbracă activitățile pe care le prestează, copiii exploatați prin muncă își pun uneori viața în pericol, sunt privați de dreptul la educație sau servicii medicale de calitate, iar drepturile lor fundamentale sunt încălcate.
Instituțiile abilitate din țara noastră desfășoară frecvent campanii de conștientizare a pericolului la care sunt supuși cei mici prin muncă. Dincolo de aceste evenimente însă trebuie luate în calcul mai multe măsuri pentru diminuarea sărăciei și pentru creșterea nivelului de educație, căci doar prin campanii de informare și conștientizare nu se poate ajunge la rezultatele dorite. Este nevoie de acțiuni clare pentru a preveni exploatarea copiilor prin muncă și pentru sancționarea aspră a celor care exploatează copiii în orice fel.
Declarația politică se intitulează „Ziua internațională a mediului”.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
Data de 5 iunie este o zi specială, aceasta fiind Ziua mondială a mediului, fiind instituită în 1972 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Decizia a fost luată în sensul celebrării Conferinței „Ecologia umană” de la Stockholm, conferință care a imprimat direcția și elementul central al Programului Ecologic al Națiunilor Unite – UNEP.
Această zi constituie un prilej pentru instituțiile guvernamentale, administrațiile locale, asociațiile de tineri, organizațiile nonguvernamentale, întreprinzători, industriași, inclusiv mass-media, de a se mobiliza prin manifestări comune menite să atragă atenția asupra necesității protejării factorilor de mediu.
Marcarea Zilei mondiale a mediului reprezintă un bine-venit semnal și este, totodată, un îndemn ferm de a acționa unitar pentru salvarea patrimoniului nostru natural, pe care avem datoria de a-l lăsa nealterat generațiilor viitoare.
Dezvoltarea durabilă a orașelor devine un concept-cheie pe care avem datoria de a-l susține și de a-l promova spre aplicare. Spațiile verzi din orașe, grădinile și parcurile sunt adevărate refugii pentru mulți dintre noi. Ceea ce facem în direcția protejării acestora facem, în primul rând, pentru noi, pentru sănătatea noastră și a generațiilor care ne vor urma.
Cu toții știm că omul, ca specie biologică, este dependent de natură și nu poate trăi în afara ei. Fiecare dintre noi poate contribui semnificativ la ameliorarea și protejarea parcurilor, a spațiilor verzi sau a grădinilor, precum și la celebrarea acestei zile prin participare și susținere.
În contextul crizei economice actuale, economia verde vine ca o alternativă viabilă pentru îmbunătățirea condițiilor
sociale, dar și a riscurilor de mediu. UNEP susține crearea unui mecanism de lucru eficient pentru sprijinirea inițiativelor economice din sectoarele verzi, dar și acțiunile de ecologizare. Iată și direcția asupra căreia doresc să vă atrag, dragi colegi și colege, atenția.
Declarația politică se intitulează „Ziua mondială a donatorului de sânge”.
## Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
Organizația Mondială a Sănătății a decis, în anul 2005, să dedice o zi specială tuturor celor care donează sânge, iar astfel ziua de 14 iunie a devenit Ziua mondială a donatorului de sânge. Chiar dacă statisticile internaționale pun România pe ultimele locuri în clasamentul donatorilor, oamenii sunt totuși plini de intenții bune și numărul donatorilor de sânge crește de la an la an în țara noastră.
Mulți spun că ar dona sânge și fără să primească ceva în schimb, dar facilitățile acordate donatorilor sunt bine-venite. Medicii recomandă ca bărbații să doneze sânge de maximum patru ori pe an, iar femeile de trei ori, altfel și-ar pune în pericol propria sănătate.
Statisticile Institutului de Hematologie arată că doar 1% din populația României este pe lista donatorilor, în comparație cu alte state europene, unde procentul ajunge chiar și la 10%. Din păcate, aceste cifre ne arată că sunt mulți cei care ignoră nevoia de sânge, de aceea trebuie să accentuăm ideea că sângele salvează vieți și că orice om sănătos poate fi donator.
La nivel european, Comisia Europeană subliniază importanța rezervelor sigure de sânge și îi încurajează pe toți cetățenii europeni să intre în rândurile donatorilor voluntari responsabili. Peste 500 de milioane de cetățeni UE depind de sângele donat de mai puțin de 15 milioane de donatori. Nu este suficient pentru a satisface necesarul tuturor europenilor care depind de sânge pentru a supraviețui unei situații de urgență sau care trăiesc cu boli cronice care necesită transfuzii regulate.
Sângele înseamnă viață. Fiecare dintre noi poate avea nevoie de sânge pentru a se reface după o intervenție chirurgicală majoră sau după un accident grav. Pentru mulți europeni cu boli cronice, precum hemofilia sau talasemia, sângele reprezintă o necesitate constantă. Iată de ce este atât de important să fim donatori.
În ceea ce privește sângele, autoritățile naționale din domeniul asistenței medicale se confruntă în permanență cu două probleme esențiale: data de expirare a sângelui și rezervele de sânge insuficiente. Sângele nu poate fi păstrat la nesfârșit, ceea ce înseamnă că rezervele trebuie reîmprospătate cu regularitate. În plus, odată cu îmbătrânirea populației, cererea de sânge crește.
Declarația politică este intitulată „Noi provocări în domeniul drepturilor omului”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Stimați colegi,
Drepturile omului joacă un rol foarte important în relațiile dintre cetățeni și stat, deoarece ele controlează și reglează exercitarea puterii statului asupra persoanelor, acordă libertăți persoanelor în relația cu statul și solicită statelor să satisfacă necesitățile umane de bază ale populațiilor care se află în jurisdicția lor.
Unul dintre aspectele interesante legate de drepturile omului la ora actuală este acela al impactului noilor tehnologii și al mijloacelor de comunicare în masă asupra respectării sau nerespectării anumitor drepturi ale omului. Un exemplu interesant și foarte recent asupra căruia vă atrag atenția astăzi, dragi colegi, este acela al respectării dreptului la viață privată în mediul online.
Operatorul celui mai utilizat motor de căutare din lume a înființat un site și o comisie de experți, pe 29 mai, pentru a respecta o decizie a Curții Europene de Justiție – CEJ, conform căreia utilizatorii pot cere atât Google, cât și altor motoare de căutare pe internet să șteargă din rezultatele căutărilor online unele linkuri către știri, decizii judecătorești și alte documente care conțin informații inadecvate, irelevante sau care încalcă dreptul la viață privată.
Deși decizia Curții Europene de Justiție a fost o surpriză pentru Google și alte companii de profil aflate în atenția Uniunii Europene pentru practicile în domeniul respectării vieții private, este deosebit de important să cunoaștem și să înțelegem provocările actuale aduse de noile tehnologii și mijloace de comunicare în masă privind respectarea anumitor drepturi umane fundamentale.
De altfel, trebuie să reținem că blocul comunitar vrea să extindă prerogativele autorităților de reglementare în domeniul protejării datelor, astfel încât acestea să poată aplica amenzi în cazul nerespectării prevederilor legale, fapt care ne privește în mod direct din poziția noastră în forul legislativ suprem al unei țări membre UE.
Este necesar să înțelegem implicațiile acestei decizii asupra reglementărilor viitoare, pentru a putea ajusta și adapta legislația românească referitoare la protecția datelor.
Declarația politică se intitulează „Zile de culori diferite...”. Stimați colegi,
Au trecut și Rusaliile, marea sărbătoare creștină a pogorârii Sfântului Duh, așa că ne revedem, sper, mai odihniți, mai sănătoși și, de ce nu, mai spirituali, indiferent de traducerea pe care o dă fiecare acestui termen. Eu una, spre exemplu, după atâtea zile teoretic libere, practic petrecute printre oamenii din colegiul pe care îl reprezint, aș spune – cu libertatea pe care uneori și-o iau spiritele libere care se încumetă „să delibereze” despre liberele poporului – câteva cuvinte despre semnificațiile unor zile importante.
Luna iunie a început în trombă, cu Ziua Internațională a Copilului, în care, printre altele, și partidele mici, abia născute din creuzetul prezidențial, și-au sărbătorit membrii, pregătindu-se probabil de congres. În intervalul 1–4 iunie știm că a fost Săptămâna Verde: totul a fost verde în țara asta, chiar și merele! E la modă culoarea, o modă de cel mult 6%, dacă am reținut bine procentele... Perioada amintită a culminat, pe 4 iunie, cu Ziua internațională a copiilor nevinovați, victime ale agresiunilor... Aș aloca o paletă largă de tonuri de violaceu acestei zile; o recunoaștere a faptului că, în politică, stimați colegi, chiar și nou-născuții își dau cu sete la coaste și la figură... Până la urmă, concurența, în special pe partea dreaptă a corpului politic, își spune cuvântul!
A doua zi, totul a redevenit verde, eco – parcă ăsta-i termenul –, fiindcă pe 5 iunie, de Ziua mondială a mediului, alegerea altei culori ar fi fost de natură să le strice unora feng shui-ul. Sâmbătă, „diversitatea” coloristică, dar nu numai, a atins paroxismul. Cu siguranță, domnul deputat Cernea are detalii despre ce culori se poartă și în ce combinații în comunitățile selecte, nici de stânga, nici de dreapta, pe care le sprijină cu atâta îndârjire...
În fine, să vorbim și despre albastrul aferent Zilei mondiale a oceanelor, marcată pe 8 iunie, dar pe care îl găsim și pe unele mere verzi, prezente și în Parlamentul României; este, probabil, și culoarea inimii domnului Papahagi, pe care țin să îl felicit pentru discursul „verde” de la recent încheiatul congres PMP. Că tot fu Ziua mondială a oceanelor, domnule Papahagi, să știți că dumneavoastră sunteți o „picătură” dintr-o esență tare rară în țara asta; păcat că ați ales să vă vărsați în oceanul greșit...
Declarația politică este intitulată „Discriminarea românilor în contextul unei îngrijorătoare ascensiuni a partidelor de extremă dreapta în întreaga Comunitate Europeană”.
Alegerile europarlamentare au consacrat o victorie nesperată și surprinzătoare a partidelor de extremă dreapta în multe dintre statele europene, state în care principiile democratice funcționează, sau ar trebui să o facă, la un nivel exemplar. Nouă partide de extremă dreapta au obținut locuri în Parlamentul European în urma scrutinului din 25 mai, printre care Frontul Național din Franța, condus de Marine Le Pen, formațiunea neonazistă germană Partidul Național German, Mișcarea naționalistă ungară Jobbik, partidul grec cu o doctrină ultranaționalistă Zori Aurii, dar și Partidul Poporului Danez sau Partidul Libertății din Olanda.
Pentru prima dată alegerile au fost câștigate de un partid de extremă dreapta în state precum Franța sau Danemarca, în vreme ce partide cu orientare nazistă au fost pentru prima date votate cu reprezentanți în Parlamentul European.
Totodată, scrutinul din 25 mai a confirmat curentul antiimigranți, cu precădere manifestat împotriva românilor și bulgarilor. Declarații profund antidemocratice și discriminatorii au fost asumate în mod public de liderii tuturor partidelor de extremă dreapta anterior menționate.
Dacă Jean-Marie Le Pen sugera luna trecută că „Domnul Ebola” ar putea rezolva problema imigrației în Europa în trei luni, Partidul Național German insistă pentru o Europă „a oamenilor albi”, în vreme ce președintele fondator al Partidului Poporului Danez, Pia Kjærsgaard, a afirmat că „Danemarca nu este o țară în care imigrația să fie normală sau bine-venită”.
Un caz aparte este situația românilor din Marea Britanie, care devine mai complicată pe zi ce trece, în contextul în care autoritățile britanice acționează tot mai discriminatoriu,
încălcând principiile europene la care toate statele membre au aderat și care cu sfințenie ar trebui respectate. Rezultatul spectaculos și neașteptat al unui partid care promovează idei antieuropene, respectiv Partidul Independenței – UKIP, este asociat de analiștii politici tocmai cu mesajul extrem de virulent împotriva românilor. În condițiile în care, la alegerile locale din Marea Britanie, Partidul Conservator a pierdut circa 200 de locuri, cu precădere în favoarea UKIP, miniștrii conservatori vor fi nevoiți să îmbrățișeze un discurs populist și cu siguranță vor înăspri politica privind imigrația.
Declarația politică se intitulează „Alocarea mai multor resurse pentru politicile sociale din România”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții al Academiei Române a realizat o anchetă sociologică având drept temă perspectiva opiniei publice asupra politicilor sociale din România.
Principala concluzie a cercetării: există un consens larg în privința unui rol mai activ al statului în redistribuirea resurselor către cei care au nevoi mai mari, în managementul riscurilor sociale și în sporirea incluziunii sociale.
În opinia publică românească există o susținere puternică (78–90% acord total sau acord) pentru politici sociale care să asigure: locuri de muncă – pentru fiecare –, un nivel de trai decent pentru șomeri și un venit minim garantat pentru cei nevoiași, precum și reducerea inegalităților economice.
Segmente largi ale opiniei publice consideră că statul cheltuiește prea puțin cu sănătatea (89%), cu sistemul de pensii (83%), cu sistemul de învățământ (83%), cu construcția de locuințe (82,5%), cu asistența socială (75%) și cu asigurările pentru șomaj (69,5%).
Aproape 89% din români cred că statul cheltuiește prea puțin pentru spitale, categorie urmată de programele de prevenție a bolilor (87%), medicamentele compensate (87%) și de programele de vaccinare a populației (76%).
Dintre componentele sistemului de învățământ, cei mai mulți dintre români cred că statul cheltuiește prea puțin cu creșele și grădinițele (77–78%), iar în privința școlilor generale și liceelor, 76,5% din cetățeni cred că statul cheltuiește prea puțin.
Dintre diferitele prestații și servicii de asistență socială, românii cred că statul cheltuiește prea puțin cu alocațiile pentru copii (90%), cu centrele pentru bolnavii neuropsihici (88%) și cu centrele de plasament pentru copii abandonați (87%).
Având în vedere că românii doresc ca statul să aloce mai multe resurse pentru politicile sociale, îi rog pe ministrul finanțelor publice și pe ministrul delegat pentru buget să cuprindă în bugetul pentru anul 2015 sumele necesare prin care pot fi rezolvate aceste așteptări ale cetățenilor români, adică redistribuirea resurselor către cei care au nevoi mai mari, pentru sporirea incluziunii sociale.
Declarația politică este intitulată „Manipularea exercitată de sondajele de opinie la nivelul electoratului”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Declarația politică de astăzi este inspirată din mai multe editoriale ale unor agenții de știri românești și internaționale privind tehnica de manipulare a sondajelor de opinie.
Citez: „Democrația politică e legată strâns de preferințele societății. Dar politica nu se poate transforma într-un șir nesfârșit de sondaje de opinie. Liderii PNL și PDL au anunțat că vor stabili candidatul pe baza unei cercetări sociologice. (...) Cum să înțelegem acest fetiș al sondajelor? E doar retorică, ipocrizie banală sau e doar un straniu abandon al voinței și inteligenței? Ceea ce oamenii fără imaginație nu înțeleg este că sondajele nu creează nimic. Chiar și întrebările deschise nu fac, în ciuda aparențelor, decât să discearnă între câteva clișee mentale impuse prin repetiție. Prin urmare, un sondaj nu poate fi decât un test care succedă unei alegeri personale. Întâi alegi o persoană și abia apoi cercetezi ce șansă ar putea să aibă. În atenția care se acordă sondajelor este o mare capcană. Dacă un partid caută mereu candidatul cel mai popular, atunci gruparea își va pierde complet orice substanță și va deveni un simplu grup care face sondaje de opinie. Dar eroarea aceasta poate lua și chipuri mai sofisticate.”
Ideile din aceste articole le împărtășesc și în condițiile în care manipularea exit-poll-urilor a fost evidentă la alegerile europarlamentare, când o serie de sociologi au devenit propagandiști de partid și au transmis eronat anumite date sociologice care nu aveau nicio corelație cu realitatea politică. Profesorul în sociologie Septimiu Chelcea afirma la un moment dat că: „S-a spus despre sondajele de opinie publică ba că măsoară obiectiv fenomenul, ba că deformează realitatea; că sondajele legitimează puterea sau, dimpotrivă, că sunt un exercițiu al democrației.”
Cecilia Zavaleche, director științific INSOMAR, în studiul coordonat de profesorul Teodorescu – INSOMAR (2009) „Alegeri 2008. Campanie, lideri și sondaje”, afirma că: „Sondajele de opinie reprezintă unul dintre cele mai puternice instrumente de cunoaștere a fenomenelor sociale, oferind posibilitatea studierii unei populații numeroase, (...) un loc aparte în cadrul sondajelor de opinie este ocupat de sondajele politice, (...) generând uneori discuții aprinse la care participă deopotrivă jurnaliști și oameni politici. De multe ori intervine și interpretarea defectuoasă a rezultatelor de sondaj, cauzată de slabe cunoștințe privind această tehnică de cercetare și cunoaștere a realității, ce are la bază teoria matematică a probabilităților.”
Declarația politică se intitulează „Manipularea – marcă à la Liviu Dragnea...”.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
În scurta mea intervenție politică de astăzi voi atrage atenția asupra unei situații pe care unii liderii PSD încearcă să o patenteze ca un mijloc al victimizării prin argumente puerile politic.
Dacă gestul domnului Crin Antonescu de a renunța la orice funcție politică și la nominalizarea la Președinția României este un semnal al unui om care a înțeles că după 25 de ani de politică activă, în România, este imperios necesar ca liderii experimentați să devină consilierii de taină ai noii elite parlamentare și să se pregătească în a renunța la demnitățile publice în favoarea noului val de lideri care vor gestiona țara între 2016 și 2020, gestul unor oameni politici de genul domnului Dragnea mi se pare că este cu 180 de grade opus la ceea ce a făcut fostul președinte PNL.
Mai precis, președintele executiv al PSD a declarat luni, în comuna dâmbovițeană Potlogi, că ar trebui ca reprezentanții PNL, dacă au ales opoziția, să plece din funcțiile pe care le-au obținut datorită guvernării USL. „Nu e vorba că e necesar. Ei au spus tot timpul că sunt oameni de onoare. Au hotărât să iasă din USL și să intre în opoziție, au hotărât să facă alianță pro Băsescu cu PDL-ul. (...) Deci, dacă au spus că nu își retrag, asta arată ce caracter au și câtă onorabilitate au acești oameni care vor să fie și la putere, iar la televizor să spună că sunt în opoziție. O să vedem care sunt funcțiile politice, sigur că o să fie schimbați. Funcțiile obținute prin concurs, dacă sunt funcționari publici, nu-i scoate nimeni de acolo, numai dacă, Doamne ferește, nu au probleme în desfășurarea activității. Vorbeam aici de onorabilitatea și de sinceritatea discursului pe care îl au cei de la PNL care acum au refăcut alianța cu cei împotriva cărora au ținut foarte multe mitinguri când erau împreună cu noi, cu cei care au tăiat pensiile, salariile, cu Boc, cu Macovei. Probabil că o să se unească și cu Udrea”, a afirmat Dragnea.
Interesant este că, prin cele afirmate mai sus, domnul fost președinte al Consiliului Județean Teleorman uită unele dintre elementele de bază ale administrației publice locale: stabilitatea funcției publice și transparența deciziei administrative. Observ că domnul Dragnea se dezice pe zi ce
Declarația politică este intitulată „Sănătatea copiilor români”.
## Stimati colegi,
Știți, pentru că mulți dintre dumneavoastră ați fost acolo, că în apropiere de Ziua copilului, pe 27 mai, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru sănătate publică au organizat, în parteneriat cu Revista pentru Politici de Sănătate, Conferința națională „Soluții pentru îmbunătățirea sănătății copiilor”. Pe lângă conturarea situației actuale și a identificării domeniilor unde sunt probleme, s-a dorit identificarea unor soluții pentru toate aceste probleme.
Sănătatea este o problemă socială, economică și politică, precum și o problemă ce ține de drepturile omului. Inegalitatea și sărăcia stau la baza unei sănătăți precare și sunt cauza deceselor în rândul oamenilor săraci și marginalizați. Prima cauză a deceselor pe glob este sărăcia extremă. A devenit un cerc vicios: sărăcia provoacă îmbolnăviri, care la rândul lor duc la mai multă sărăcie.
E drept că la nivel legislativ România a reușit să creeze, prin pachetul legislativ din 2004, un cadru care să garanteze copiilor români aceleași drepturi cu ale celorlalți copii din alte țări. Totuși, sunt numeroase probleme în sistemul nostru de sănătate: ne lipsesc centrele de diagnostic și tratament, avem resurse umane insuficiente, nu avem o strategie și un plan național, ne lipsesc resursle materiale pentru investigații. Dacă ne gândim la sănătatea copiilor, principala problemă este aceea că la nivel național avem o politică educațională deficitară, ceea ce în realitate se traduce, în timp, prin lipsa specialiștilor. Deoarece nu mai sunt stagii specializate pe copii, ne lipsesc și pediatrii.
De asemenea, avem un deficit major în specialități înguste și, de aceea, se impune modificarea structurii în pregătirea în rezidențiat cu aprofundare în pediatrie. În condițiile în care cancerul este a doua cauză de moarte la copii, faptul că nu avem centre de tratament pentru anume tipuri de boli este o încălcare a dreptului copilului la acces la tratamente de specialitate și periclitează șansele de vindecare ale copiilor.
Este o realitate tristă că accesul copilului la investigații performante în spitalele publice este extrem de dificil și că de cele mai multe ori se apelează la tot felul de cunoștințe pentru ca un copil să fie diagnosticat corect și tratat corespunzător. Această situație demonstrează cât de necesară ar fi o strategie care să vizeze copilul cu boli cronice, astfel încât parcursul său de la diagnostic până la terapie și vindecare să fie unul firesc și demn.
Declarația politică se intitulează „Conducerea ANRE trebuie demisă pentru modul în care a înșelat românii”.
Domnule președinte al Senatului,
Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,
Scandalul facturilor la energie s-a generalizat după ce doar o companie de distribuție a energiei părea implicată în dubla taxare a certificatelor verzi. Astfel, conform declarațiilor șefului Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE, Niculae Havrileț, toate cele opt companii din domeniul distribuției de energie din România ar fi trebuit să reducă tarifele de furnizare a energiei electrice cu 6% anul trecut, ca sancțiune pentru taxarea abuzivă a populației.
În ciuda acestor grave abateri, tot domnul Havrileț vine și ne spune că un comitet ANRE a decis să reducă sancțiunile pentru companii la 4,7%, cu plata eșalonată. Adică companiile au putut fura în mod grosolan consumatorii, dar statul are grijă să nu le deranjeze cu penalizări, sub pretextul că ar putea intra în insolvență.
Amintim, în acest context, că, în urmă cu un an, am transmis o interpelare domnului Havrileț, prin care îi atrăgeam atenția că prețul energiei nu reflectă în mod real eficiența operatorilor, ci, mai curând, o serie de interese ale unor grupuri obscure. Tot atunci, îi ceream șefului ANRE să precizeze ponderea, în costul real al energiei, a tuturor componentelor ce nu țin de activitatea de producție sau distribuție a energiei, ci sunt accize, certificate verzi și taxe de cogenerare.
Evident, întrebările noastre au primit răspunsuri evazive, fără nicio legătură cu realitatea. Acum sunt clare și motivele lipsei de responsabilitate în privința stabilirii prețurilor de facturare și a protejării consumatorilor.
În concluzie, cer demiterea președintelui ANRE și recuperarea până la ultimul leu a sumelor furate de la populație de către companiile de energie.
Vă mulțumesc.
Declarația politică este intitulată „Sarea, aurul, guvernanții și ardelenii”.
Domnule președinte,
Onorat Senat,
În subsolul teritoriului județului Alba se află importante zăcăminte naturale aurifere, argentifere și de sare. De-a lungul anilor, exploatarea sării a contribuit la dezvoltarea economică a mai multor localități și a reprezentat, totodată, o sursă de supraviețuire pentru comunitățile arondate salinelor. E bine știut că sarea are o largă gamă de întrebuințare atât în industria alimentară, cât și în zootehnie sau în industria chimică și în cea metalurgică. De altfel, sunt bine cunoscute salinele Praid, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Turda, Cacica, Ocna Mureș, Ocna Dej, dar și altele. Însă în declarația mea de astăzi doresc să reliefez situația precară în care a ajuns Salina Ocna Mureș.
Extragerea sării de la Ocna Mureș este atestată încă din timpul romanilor, dar orașul a început să se dezvolte datorită rezervelor de sare începând cu anul 1791. Astfel, Salina Ocna Mureș a reprezentat pentru comunitățile locale, de-a lungul timpului, un mod de viață și o sursă de supraviețuire, iar acum locuitorii orașului trăiesc doar din amintirea vremurilor trecute.
În prezent, un întreg oraș stă cu sufletul la gură, în așteptarea unui răspuns favorabil din partea Salrom cu privire la investiția mult așteptată într-o stație de recristalizare a sării. Personal, în luna noiembrie 2013, am adresat, pe această temă, o întrebare Ministerului Economiei, domnului ministru Andrei Dominic Gerea, și o interpelare în luna martie anul acesta, către același minister, domnului ministru Constantin Niță. Răspunsul primit recent la interpelarea adresată Ministerului Economiei nu a fost deloc mulțumitor.
Tergiversările și intențiile Societății Naționale a Sării cu privire la Salina Ocna Mureș rămân de neînțeles. Printr-un răspuns evaziv, conducerea Salrom anunță că are o alternativă în vederea redresării activității salinei, mai precis o investiție, din partea unui „concurent direct al societății pe piața sării recristalizate”, pe care „conducerea o analizează”. Pe de altă parte, Salrom manifestă și „intenția de a avea în vedere valorificarea propriilor resurse, prin dezvoltarea unor capacități proprii de recristalizare a sării”. Un răspuns cu două variante! Iată de ce mă întreb: de cât timp are nevoie Salrom pentru a se hotărî în privința unui ofertant? Iar dacă nu acceptă oferta unui investitor, de ce nu investește din resurse proprii într-o stație de recristalizare a sării?
Declarația politică se intitulează „PSD, nu politiza Poliția Română!”.
Distinși colegi,
PSD mai dă o lovitură statului de drept și instituțiilor menite să-l apere chiar de abuzuri.
După încercarea de a prelua în subordinea Guvernului Ponta serviciul de informații al MAI și după preluarea cu forța în aceeași subordine a serviciului de informații al armatei, PSD politizează excesiv Poliția, o transformă practic într-o poliție de partid, nu departe de structura poliției politice din regimul comunist.
Conform legislației în vigoare, IGPR avea asigurată conducerea în persoana unui inspector general numit din rândul ofițerilor superiori de carieră, după consultarea Corpului Național al Polițiștilor.
PSD modifică aceste prevederi și transformă șeful Poliției Române în secretar de stat numit politic. PSD intenționează numirea unui politician ca șef operativ peste o structură militarizată. PSD încearcă aservirea politică a Poliției și împiedicarea anchetelor, jignind astfel toți polițiștii de carieră.
Numai într-un stat totalitar Executivul controlează tot. Așa se manifestă PSD, asta își dorește partidul-stat: să fie prezent în tot și în toate! Să nu aibă opoziție, să nu existe critici, să nu existe control asupra puterii, să nu poată fi trași la răspundere.
România nu este (doar) feuda PSD! România este un stat european care trebuie să își apere valorile democratice. Pentru asta, PSD trebuie împiedicat să controleze și să politizeze toate instituțiile și mai ales instituțiile de ordine publică și apărare. PSD trebuie să înțeleagă că populația acestei țări nu este reprezentată doar de activul său de partid!
În acest scop, nu trebuie să permitem PSD să afecteze toate structurile de interes național!
Solicităm PSD să nu adopte această propunere legislativă și să nu mai încerce să subordoneze politic structurile militarizate de ordine publică și apărare! Vă mulțumesc.
Declarația politică este intitulată „Ce le mai rămâne, ce vom mai lăsa după noi copiilor noștri?!”
Domnule președinte,
Distinși colegi,
După aproape două decenii și jumătate de derivă politică, România nu și-a aflat încă nici propria albie a stabilității, nici vadul bunăstării, nici măcar n-a reușit să consacre propria sa clasă salvatoare de mijloc. Prea multă gâlceavă, prea multă furie oarbă, prea multă pripă gregară caracterizează parcursul rostului național și inconsecvența domină traseul ambiguu al zilei de mâine. Suntem europeni, dar pierdem prin bagatelizare, neputință politică și spirit balcanic gureș, conflictualist, esența identității și vigorii noastre identitare.
În furibunda competiție pentru prima linie a vizibilității publice, în încleștarea hărțuielilor politicianiste, aproape că nu știm, nu am observat de când energia și combustibilii, resursele și bogățiile acestei țări, pe care natura și inefabilul divin le-au lăsat drept zestre românilor, sunt exploatate de corporații, concerne străine, interese economice globalizatoare, care extrag, iar apoi ne revând exorbitant propriile noastre resurse. Gazul, curentul, apa sunt toate „împachetate” de așa-zise societăți de stat, controlate practic, fără excepție, de către străini. Au apus prin sufocare industria românească și cercetarea, mare parte a economiei a fost „valorificată” la fier vechi.
Aflăm din presă cum companii austriece controlează aurul verde al României. Vedem însă cu toții cum dispar constant pădurile țării. Prelucrarea lemnului a adus acestor firme, în 2013, afaceri cumulate de un miliard de euro din vânzarea de cherestea și alte produse din lemn. Mai mult de jumătate din această afacere merge la export.
Dintr-un raport al Curții de Conturi reiese că în România se exploatează zilnic, în medie, 41 de hectare de pădure, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale și furturile din pădurile statului. În aceste condiții, în intervalul 1990–2011 s-au tăiat ilegal peste 80 de milioane de metri cubi de lemn, care pot fi evaluate la peste 5 miliarde de euro, potrivit Curții de Conturi.
În acest timp, autostrăzile rămân construite doar pe hârtie la prețuri comparabile mondial, cu recorduri consacrate în România, sub antrepriza generală a unor societăți evident străine. Și, nu în ultimul rând, constatăm azi concesionarea a 70% din teritoriul țării unor companii străine care vor extrage gaze de șist cu riscuri care duc la secătuirea și otrăvirea pământului țării. Iar ca să fim români și generos de proști până la capăt, vorbim în prezent și de enclavizări pe criterii etnice în chiar inima țării, ba chiar de promotori ai acestora invitați necugetat în Guvernul României. Între două compromisuri politicianiste de doi bani prin care susțin câte un interes al baronilor PSD înghesuiți în jurul vicepremierului Liviu Dragnea, cei în cauză, reprezentând UDMR, negociază cu prim-ministrul Victor Viorel Ponta un proiect legislativ privind autonomia teritorială pe criterii etnice. Aceasta este România „glorioasă” a zilelor noastre, mai precis aceștia sunt românii bărbați care o conduc.
Declarația politică se intitulează „Comisia Europeană avertizează: dezvoltarea economică a României este în pericol!”.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Recomandările de țară transmise zilele trecute României de Comisia Europeană evidențiază incoerența actualei guvernări de stânga, mai degrabă preocupată de sporirea și conservarea privilegiilor puterii decât de soluționarea celor mai grave probleme cu care se confruntă societatea, reducerea șomajului și ameliorarea nivelului de trai în rândul majorității populației fiind cele mai acute dintre ele.
Grav este faptul că vulnerabilitatea maximă la aceste veritabile amenințări o manifestă categoriile de vârstă tinere, numărul șomerilor sub 25 de ani crescând alarmant în
ultimele 24 de luni, indiferent de nivelul educațional al celor aflați în căutarea unui loc de muncă.
Contraperformanțele Cabinetului Ponta se văd cu ochiul liber și de la Bruxelles: deși a crescut cu 30%, de la preluarea guvernării, în urmă cu doi ani, datoria publică reprezintă astăzi 39,5% din PIB și se estimează că va depăși 40% anul viitor.
Acest scenariu este cu atât mai dramatic cu cât indisciplina contribuabililor atinge cote maxime, nedepășite decât de ineficiența colectării bugetare, în ciuda reorganizării din temelii a instituțiilor cu competențe în acest domeniu.
În aceste condiții, escaladarea evaziunii fiscale pune în pericol proiecțiile bugetare pe termene scurt și mediu, acest flagel proliferând la toate categoriile de contribuabili, persoane fizice, întreprinderi mici, mijlocii și mari, direct proporțional cu creșterea numărului de taxe și impozite, utilizată ca unică, dar neadecvată măsură pentru combaterea acestui fenomen.
Dezechilibrele care se propagă deja în sistemele de asigurări sociale și de sănătate nu mai pot fi compensate, fiind de natură să alunge din țară generații întregi de români cărora nu li se vor mai putea asigura drepturile de pensie și asistență medicală minimală cuvenite.
Investitorii străini sunt descurajați și alungați atât de infrastructura precară, cât și de corupția, birocrația și incompetența care se manifestă la toate nivelurile de decizie în sistemul public, iar fondurile europene ocolesc România din aceleași motive, rata lor de absorbție fiind printre cele mai scăzute din UE.
Declarația politică este intitulată „De la revoluționarul, la contrarevoluționarul Ponta”.
Niciun premier postdecembrist nu i-a ignorat, jignit sau disprețuit pe revoluționarii din decembrie 1989 ca Victor Viorel Ponta, care a ajuns recent, după aproape un sfert de veac de la răsturnarea regimului ceaușist, să pună bastoanele jandarmilor pe reprezentanții organizațiilor de revoluționari care protestau în fața Palatului Victoria. În pofida unor promisiuni anterioare, după ce a ajuns șef de guvern, Ponta a refuzat cu obstinație și chiar cu brutalitate să le redea revoluționarilor drepturile tăiate, ca și în cazul bugetarilor și al pensionarilor, de ex-premierul Emil Boc, cunoscut ca utecist fruntaș și ca urmaș al unei familii ce a ajutat Securitatea să captureze și să execute partizani anticomuniști din Munții Apuseni.
Personal, am participat la evenimentele din decembrie 1989 și sunt membru al unei organizații de revoluționari (Liga Luptătorilor din Decembrie 1989), dar nu am solicitat nici certificat de recunoștință, nici vreun drept material aferent. În cursul anului 1990 am participat la anchetarea evenimentelor din decembrie 1989 și știu că în organizațiile de revoluționari s-au aciuat și mulți impostori, inclusiv membri ai organelor de represiune ceaușistă ori indivizi care au stat acasă, pitiți după perdele sau pe sub pat, în zilele și nopțile învolburate ale lui decembrie 1989. Consider însă că pentru purificarea organizațiilor de revoluționari și pentru clarificarea drepturilor câștigate trebuie să se recurgă la lege și la justiție.
Cu toate că în perioada în care era lider al tineretului PSD compărea drept adept al revoluției permanente, afișându-se cu Che Guevara pe piept și cântând (după mai multe pahare, pe mese ori sub ele) refrene dedicate celebrului revoluționar latino-american (despre care apropiați ai înflăcăratului june PSD de atunci spun că acesta nu a citit și nu a înțeles aproape nimic), de când a devenit șef al Guvernului României, Victor Viorel Ponta a tratat cu indiferență și chiar cu ostilitate Revoluția română din Decembrie 1989.
De exemplu, în decembrie 2013, cu ocazia celei de-a XXIV-a aniversări a Revoluției române, șeful Guvernului nu a participat la niciun eveniment de comemorare a eroilor din decembrie 1989, grație sacrificiului cărora a ajuns politician, parlamentar, ministru și prim-ministru. Ponta nu a fost prezent nici la festivitățile comemorative de la Timișoara (orașul de baștină al soției sale), organizate în 17 decembrie, nici la festivitățile organizate în București în 21 și 22 decembrie. Ponta nu s-a sinchisit nici măcar să transmită un mesaj de Ziua Revoluției, spre deosebire de celălalt copreședinte al USL, Crin Antonescu, care a transmis un mesaj în calitate de președinte al Senatului.
Declarația politică se intitulează „Ani de așteptare pentru recuperarea banilor de la casele de asigurări de sănătate!”. Stimați colegi senatori,
Conform Legii nr. 95/2006, cu completările și modificările ulterioare, privind reforma în domeniul sănătății, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, și Ordinului nr. 60/2006 – Normele de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, toate operațiunile legate de înregistrarea și evidența declarațiilor și a contractelor de asigurare pentru concedii și indemnizații, a comunicărilor de modificare și a solicitărilor de retragere a declarației de asigurare pentru concedii și indemnizații, precum și de plata contribuțiilor pentru concedii și indemnizații sunt în sarcina caselor de asigurări de sănătate care au primit și au înregistrat documentele respective.
Sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă se recuperează din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din creditele bugetare prevăzute cu această destinație.
În acest context, reprezentanții unor firme, precum și unele persoane fizice autorizate mi-au adus la cunoștință lipsa de perspectivă privind recuperarea de la CAS Prahova a respectivelor sume. Situația semnalată reprezintă însă un fenomen generalizat la nivelul întregii țări și necesită măsuri urgente de rezolvare.
Trebuie avut în vedere faptul că în contextul economic general, în care tot mai multe firme sunt nevoite să intre în insolvență/faliment, iar rata șomajului a crescut, recuperarea oricăror sume datorate de stat angajatorilor este ca o gură de oxigen pentru un bolnav aflat în suferință.
La 31.12.2013, sumele nerecuperate de angajatori de la FNUASS pentru concedii și indemnizații erau de 634.142,18 mii de lei (circa 143 de milioane de euro), la care se adaugă și suma rămasă de plătit persoanelor fizice pentru indemnizația de concedii medicale (62,83 de mii de lei). Dincolo de subfinanțarea majoră, se remarcă și problema numărului mic de persoane cu atribuții în soluționarea cererilor de restituire.
Declarația politică este intitulată „Locurile de muncă – prioritatea oricărei guvernări”.
## Stimați colegi,
## Domnilor guvernanți,
## Domnule prim-ministru,
Nonsensul numărul unu al economiei românești este că avem doar 4,5 milioane de salariați la o populație de 20 de milioane de locuitori, la fel ca Ungaria sau Cehia, la doar 10 milioane de locuitori, iar asta în condițiile în care cifrele oficiale arată că șomajul e de doar 7,5%.
Unde e diferența? 5 milioane de români apți de muncă nu au unde să lucreze. Din aceștia, 2 milioane sunt în bejenie în Uniunea Europeană, iar 3 milioane lucrează cu ziua sau în grădina proprie și trăiesc de azi pe mâine. Ce fac în Spania un milion de români, când acolo șomajul e de 22%? Fac muncile pe care nu le fac spaniolii.
Domnule prim-ministru,
E datoria noastră de a ne îndrepta toate eforturile și energia să aducem acești români în țară. Așa cum am spus în repetate rânduri, România este cea mai mare oportunitate investițională din Europa în următorii 20 de ani, o oportunitate care însă nu se poate materializa fără implicarea statului român. Avem toate condițiile de a genera și impune măsuri prin care să generăm noi locuri de muncă în economia românească, iar locuri de muncă înseamnă bani mai mulți la buget, înseamnă că românii vor rămâne în țară și nu vor mai avea familiile despărțite, înseamnă o economie puternică și sănătoasă.
Vă mulțumesc.
## Declarația politică este intitulată „Sarcina la adolescente”. Stimați colegi,
Subiectul asupra căruia doresc să vă atrag astăzi atenția este unul dramatic, mai ales prin implicațiile sale pe termen lung. Mă refer la fenomenul sarcinii în adolescență și în copilărie, fenomen ce a luat amploare, din păcate, în țara noastră, dar și la nivel global.
La nivel european, situația sarcinilor la adolescente arată că aproximativ 16 milioane de fete sub 18 ani nasc în fiecare an, iar 90% din fetele care au o sarcină la vârsta adolescenței fac parte din țările în curs de dezvoltare, conform unui comunicat al Institutului Est-European de Sănătate a Reproducerii. Ceea ce este și mai tulburător este faptul că, la nivel european, România ocupă primul loc în cazul tinerelor însărcinate sub 20 de ani, în timp ce Elveția se află pe ultimul loc, cu un procent de 1,1%.
La nivel național, peste 90.000 de fete cu vârste de maximum 19 ani, din care 3.024 nu împliniseră 15 ani, au născut în perioada 2009–2012, iar aproape 39.000 au făcut întrerupere de sarcină în același interval de timp, potrivit datelor Institutului Național de Statistică și ale Ministerului Muncii.
Un nivel scăzut al calității vieții, sărăcia, șomajul, dar și lipsa unei educații sexuale sunt principalele cauze care determină apariția sarcinii la adolescente. În plus, lipsa resurselor financiare, a posibilităților de dezvoltare profesională, dar și lipsa unei stabilități emoționale sunt tot atâția factori care influențează, la rândul lor, apariția sarcinii la adolescente.
Specialiștii consideră că nașterile la adolescente sunt mult mai frecvente în comunitățile cu o rată crescută a divorțurilor, cu un nivel scăzut de încredere și coeziune socială, șomaj, sărăcie și criminalitate crescute. Adolescentele care nu au încredere că se pot dezvolta profesional și emoțional și că pot stabili o relație stabilă cu un viitor partener sunt printre cele mai predispuse să aibă o sarcină la o vârstă sub 20 de ani.
Absența tatălui din dezvoltarea copiilor este o altă cauză pentru care fetele se pot simți instabile emoțional și își pot începe viața sexuală mult mai devreme.
Declarația politică se intitulează „Pledoarie pentru susținerea școlilor de meserii!”.
Stimați colegi,
În timp ce în România rata șomajului este încă ridicată (la sfârșitul lunii februarie 2014 a fost de 5,83%), angajatorii sunt nemulțumiți că nu mai găsesc mână de lucru calificată. Cu toate că cererea de locuri de muncă este foarte mare, tot mai multe firme se plâng că oamenii bine pregătiți lipsesc. Atuul care a adus investitori în România, și anume forța de muncă bine calificată la costuri mici, este pe cale să devină, din păcate, un mare dezavantaj. Din acest punct de vedere, sunt necesare o verificare pertinentă și identificarea cauzelor care au condus la această situație.
Analizând situația tinerilor, constatăm faptul că mai mult de jumătate din tinerii României nu au un loc de muncă, iar această situație este generată, în principal, de lipsa de coordonare între pregătirea școlară/universitară și nevoile de pe piața muncii. An de an, reprezentanții mediului de afaceri fac cunoscut necesarul de forță de muncă pe categorii distincte, dar Ministerul Educației nu reușește să facă o corelare adecvată între aceste solicitări și pregătirea tinerilor.
Astfel, avem în continuare un număr mare de absolvenți de drept care nu practică meseria de avocat, mii de specialiști în relații publice și mii de economiști care nu-și găsesc un loc de muncă și această situație se datorează faptului că piața muncii este suprasaturată, asta în condițiile în care ducem lipsă de ingineri și de medici, dar și de muncitori calificați, deoarece școlile de arte și meserii și școlile profesionale nu au fost deloc încurajate. Consider că ministerul ar trebui să ia măsurile necesare înființării unei școli de meserii în fiecare oraș din România, care să asigure tinerilor pregătirea adecvată pentru a susține forța de muncă necesară agenților economici locali.
În prezent, în România există numeroși părinți interesați de a-și îndruma copiii către o școală profesională, însă au nevoie de sprijin inclusiv în educarea din timpul școlii spre mentalitatea conform căreia este important pentru viitorul lor să facă ceea ce le place, chiar să urmeze o școală profesională care îi va învăța o meserie pe care o vor practica și care le va oferi șansa unui loc de muncă.
Declarația politică este intitulată „Legea trebuie să fie prietenul celui slab”.
Deși prietenească și menită a certifica încă o dată relația consolidată a României cu Statele Unite, recenta vizită la București a emisarilor Congresului american ne lasă un gust amar. Nu pentru că dumnealor n-ar fi fost bine-veniți, ci pentru observațiile juste pe care le-au făcut la adresa unor stări de fapt privind statul de drept și fenomenul corupției în scumpa noastră patrie. Mi-aș fi dorit să nu aibă dreptate. Mi-aș fi dorit ca problemele în cauză să ne fi preocupat pe noi mai mult decât pe străini, convins fiind că soluțiile se află la noi și că trebuie doar să le aplicăm.
„Corupția înseamnă tiranie”, spunea mai deunăzi și vicepreședintele Joe Biden, a cărui afirmație ar fi dificil și inutil de combătut. Dacă suntem oameni de bună-credință, e greu să nu simțim un nod în gât, să nu ne afecteze starea de lucruri existentă. Nu putem nega procesele pe care cetățenii români le câștigă la CEDO împotriva statului român și nici adevărul constatat de către organele justiției privitor la deturnările banului public. Se pare că, după 25 de ani de la căderea comunismului, la noi legea încă n-a ajuns să fie prietenul celui slab, așa cum o vedea Schiller.
Anticul Sofocle spunea că „legile nu vor fi respectate niciodată într-un stat unde nu există frică”. Eu cred că tocmai în legi se află cheia, că legile clare și drepte, aplicate corect, sunt capabile să asaneze racila în cauză. Și nu întâmplător aduc în atenția dumneavoastră acest subiect azi, când se împlinește un număr de ani de la evenimentele istorice petrecute într-o zi de 9 iunie.
La 9 iunie 1848, la Islaz, în cadrul adunării populare, Ion Heliade-Rădulescu prezenta mulțimii proclamația Comitetului revoluționar. Proclamația de la Islaz cuprinde programul Revoluției din Țara Românească, având printre prevederi eliberarea și împroprietărirea țăranilor, cucerirea independenței țării, egalitatea tuturor cetățenilor, indiferent de naționalitate și de religie, în baza principiilor elaborate stabilindu-se convocarea unei Adunări Constituante spre a pune bazele unei Constituții. Printre cele 22 de prevederi ale proclamației se remarcă: independența administrativă și legislativă, separația puterilor, egalitatea drepturilor politice, alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani, reducerea listei civile a domnitorului, emanciparea clăcașilor, drepturi politice pentru compatrioții de altă credință, dezrobirea țiganilor, instrucțiune egală, crearea Gărzii Naționale.
Cu acestea, declar închisă sesiunea de declarații politice de astăzi.
## _Ședința s-a încheiat la ora 14.10._
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#173261„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|812680]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 71/20.VI.2014 conține 32 de pagini.**
Prețul: 80,00 lei
În contextul în care în topul primelor 100 de puteri economice ale lumii mai mult de jumătate sunt corporații, nu state, acceptarea generalizată a principiului rezolvării litigiilor va garanta profitul etern, indiferent de circumstanțe și îndeplinirea obligațiilor contractuale. El nu mai este corelat cu asumarea riscului, cum ne-au învățat în mod mincinos economiștii. Investitorul străin nu mai are niciun risc. Va da în judecată statul pentru orice modificare legislativă care ar afecta profitul anticipat de el însuși și va câștiga. Statele vor plăti. Dacă vor avea cu ce. Dacă nu, se vor îndatora, vor ceda resursele, competențele, teritoriile...
Comisia Europeană însăși este îngrijorată și a lansat o consultare publică. Cred că e timpul să formulăm și noi o poziție. Până nu e prea târziu...
Mulțumesc mult.
## Stimați colegi,
Rezultatele europarlamentarelor au scos la iveală și câteva deficiențe în strategia opoziției, care decurg, în primul rând, din mesaje oarecum difuze, datorate și faptului că partidele din zona de centru dreapta sunt încă divizate. Iată de ce, în opinia mea, scorul rezultat în urma europarlamentarelor din acest an ar trebui să conducă la consolidarea unei drepte de tip occidental și – de ce nu? – poate la apariția unei stângi de același nivel, cu respectarea limitelor doctrinare. În caz contrar, vom rămâne la stadiul unor discursuri demagogice...
Vă mulțumesc.
Toate acestea pentru că niște inși ascunși sub etichetele mincinoase ori greu de citit ale produselor nu se mai satură din a face bani pe seama cumpărătorilor de bună-credință, pentru că, se pare, autoritățile nu duc până la capăt (atunci când o dovedesc!) pedeapsa împotriva faptelor lor ilegale.
Adesea, o amendă simbolică ori o secție de producție închisă temporar se consideră a fi „pedepse” de ajuns. Nu, domnilor! Probabil că, dacă vinovații ar fi acuzați de „crimă cu premeditare” și pedepsiți pentru asta, numărul pericolelor din comerțul alimentar la care suntem supuși ar scădea.
Soluția nu e hotărârea mea sau a altor consumatori de a nu mai consuma alimente mutant sau mezeluri (ca să dau un exemplu!), atâta timp cât fiecare consumator nu umblă cu un laborator mobil de analiză a produsului după el ca să-i analizeze calitățile, soluția e pedepsirea aspră a acestui tip de înșelătorie, astfel încât încrederea în produse să revină în logica colectivă a consumului alimentar. Fiindcă, altfel, prețul pe care îl plătim noi și copiii noștri e imens și el nu se traduce doar în zerouri, ci, esențial, în calitatea vieții noastre.
Vă mulțumesc.
nu prevede în mod expres și nu garantează cetățenilor respectarea acestor principii democratice de către partide. Chiar dacă Constituția României interzice formal existența unor partide nedemocratice, Tribunalul București, care avizează înființarea și funcționarea partidelor, nu are în Legea partidelor elemente cu care să poată aprecia respectarea sau nu a principiilor democrației și ale statului de drept de către un anume partid. Astfel, justiția nu poate preveni avizarea funcționării unor partide nedemocratice, iar Curtea Constituțională nu va putea constata neconstituționalitatea acestor partide, doar cu mare dificultate și numai după ce activitatea nedemocratică a lor a produs efecte negative în societate.
Astfel, cetățenii români văd în viața de zi cu zi aceleași realități pe care le constată în interiorul partidelor: lipsa separării puterilor, lipsa integrității individuale și instituționale, prezența incompatibilităților, soluționarea precară a conflictelor de interese și lipsa transparenței decizionale. Toate aceste elemente sunt apanajul unei corupții instituționalizate, pe care actuala lege a partidelor nu o poate preveni pentru că nu transpune în ea normele constituționale.
Pentru ca cetățenii să poată obține prosperitate pentru ei și familiile lor, este necesară reforma profundă a actualei clase politice, iar pentru a reuși aceasta am elaborat un „Ghid practic de preluat țara înapoi”, care poate fi accesat pe contul Valeriu Todirașcu de pe rețelele de socializare, în care am inserat argumentele juridice aferente și soluția practică de realizare, respectiv prin semnarea petiției on line, detaliată în ghid, prin care cetățenii solicită Avocatului Poporului sesizarea Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Legii partidelor. Ca urmare a deciziei Curții Constituționale, Parlamentul României va trebui să îmbunătățească în 45 de zile Legea partidelor, astfel încât aceasta să permită reformarea profundă a întregii clase politice, cu consecințe directe asupra bunăstării și prosperității cetățenilor și a familiilor lor.
Menționez că, în calitate de senator în Parlamentul României:
1. Am elaborat un „Ghid practic de luat țara înapoi”, în care am inserat argumente juridice și soluția de realizare;
2. Am inițiat și semnat această petiție prin care cetățenii solicită Avocatului Poporului sesizarea Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Legii partidelor politice;
Un alt semnal al revenirii economice și creșterii bunăstării cetățenilor este creșterea consumului. Creșterea salariului mediu brut cu 5,6% și a celui net cu 5,5% a dus la creșterea cu 3,3% a puterii de cumpărare, iar creșterea pensiei medii cu 5,2% și a pensiei pentru agricultori cu 5,6% a generat o creștere a puterii de cumpărare a pensiei cu 3%.
Mai mult, România nu mai consumă din economia altor țări. Exporturile au un ritm de creștere mai mare decât cel al datoriei externe pe termen scurt. În primele trei luni ale anului, țara noastră a exportat bunuri în valoare de 12,75 de miliarde de euro, o creștere de 10,1% față de anul trecut. Creșterea cu 7,9% a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul în primele patru luni din 2014.
De asemenea, companiile de stat au înregistrat profituri de 350 de milioane de euro în 2013, Romgaz, Hidroelectrica și Nuclearelectrica ocupând primele locuri în clasamentul profiturilor. Cele mai mari 20 de companii de stat au câștigat anul trecut aproape 350 de milioane de euro, față de pierderile de 85 de milioane de euro din 2012.
Aceasta se datorează și faptului că România nu mai urmează modelul creșterii economice pe datorie. Față de creșterea datoriei externe în perioada 2009–2012 cu 26 de miliarde de euro, în ultimul an, aceasta a scăzut cu 6 miliarde de euro. Datorii mai mici înseamnă resurse mai mari, care vor fi alocate în viitor dezvoltării infrastructurii, educației și sănătății.
Consolidarea fiscală calitativă a dus la creșterea credibilității României în fața investitorilor externi, investițiile străine directe în România în primele trei luni ale anului sunt de 5,7 miliarde de euro, cu 1,2 miliarde de euro mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
O evoluție pozitivă a înregistrat și turismul. Astfel, în primele patru luni ale anului 2014, creșterea numărului de vizitatori străini în România față de aceeași perioadă a anului trecut a dus la o creștere cu 9,3% a volumului cifrei de afaceri în turism în primele trei luni ale anului.
Toate acestea au condus la creșterea numărului de noi locuri de muncă, în cei doi ani de guvernare Ponta, efectivul salariaților stabili în economie a crescut cu 120.000. De asemenea, se menține ținta stabilită, de 1 milion de locuri de muncă în perioada 2012–2020, ceea ce înseamnă o creștere, în medie, de 125.000 de locuri de muncă pe an.
Stimați colegi senatori,
Nu trebuie să uităm însă un lucru, și anume faptul că încă suntem în perioada de întărire în urma crizei economice, piața muncii reacționând cu un decalaj de până la doi ani. Măsurile active de creștere a ocupării, facilitățile acordate pentru angajarea tinerilor și a celor de peste 45 de ani, reducerea CAS-ului și scutirea de impozitul pe profitul reinvestit vor stimula creșterea ocupării în viitor și o dezvoltare durabilă.
Vă mulțumesc.
2. Accelerarea și fluidizarea procedurii adopției.
3. Dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale.
4. Dezvoltarea și modernizarea serviciilor postadopție.
5. Armonizarea și eficientizarea legislației interne în acord
cu normele europene.
Ca semnatari ai acestei carte, suntem de acord că măsurile pe care ne angajăm să le luăm vor îmbunătăți atât situația copiilor abandonați, cât și a României ca stat
european. Înțelegem și suntem de acord că România trebuie să acorde prioritate tuturor copiilor și, în special, celor care au nevoie de suport pentru a deveni cetățeni responsabili. Îmbunătățirea legislației interne, precum și respectarea celei comunitare trebuie să se facă ținând cont că drepturile copiilor sunt fundamentale.
Așa să ne ajute Dumnezeu! Vă mulțumesc.
La Botoșani, județ pe care îl reprezint în Parlamentul României, avem un exemplu foarte bun pentru ceea ce vor să facă liberalii și democrat-liberalii. Au schimbat majoritățile în consiliul județean și în Consiliul Local Botoșani, au schimbat vicepreședintele și viceprimarul, obiectivul final fiind acela de a obține controlul companiilor și societăților publice. Dacă acesta este obiectivul unificării dreptei, atunci putem spune fără urmă de îndoială că avem de-a face doar cu unificarea oportunismului politic. Nu de asta are nevoie România. După un an foarte bun pentru economie, țara noastră are premise foarte bune pentru creștere economică substanțială și în 2014. Dar are nevoie de stabilitate și de politicieni maturi și responsabili, care să știe să aleagă între binele și interesele cetățenilor și interesele proprii și ale partidului. Ceea ce colegii mei de la PDL și PNL dovedesc că nu pot face.
Nu este cazul, pentru că politica românească a momentului se bazează și pe câteva certitudini care dau stabilitate și încredere. Dacă zvârcolirile forțelor politice așa-zis de dreapta oferă doar derută și promisiuni, românii se pot baza pe alianța de guvernare dintre PSD, UNPR, PC și UDMR, care performează și în economie, aplică politici sociale benefice pentru toate categoriile de cetățeni și dovedește capacitate de a promova țara cu succes în relațiile internaționale, în alianțele și parteneriatele convenite. Am arătat și în politica noastră externă, prin promovarea intereselor naționale, că știm să fim atât proeuropeni, cât și, mai ales, proromâni.
Dacă PSD a fost și rămâne o certitudine, un mare partid pentru românii de pretutindeni, acest lucru se petrece deoarece întotdeauna a dus o politică pentru cetățeni, și nu împotriva lor, o politică pentru promovarea României, și nu de denigrare a sa. Aceasta este, dacă vreți să mă înțelegeți, principala învățătură pe care mi-am însușit-o de când am început să fac politică la nivel local și național.
Așadar, să facem o politică împreună cu cetățenii, să fim aproape de ei și de problemele concrete cu care se confruntă, pentru a încerca să îndreptăm nedreptățile, inechitățile și abuzurile la care au fost supuși.
Aviz amatorilor!
Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian.
Datoria noastră este de a ne desfășura activitatea în deplin respect față de planetă, iar măsurile și mai ales acțiunile noastre constituie elementul-cheie pentru a ne asigura că planeta este protejată. Trebuie să conștientizăm foarte clar faptul că noi suntem un model față de ceilalți cetățeni și față de cei ce vor veni după noi în ceea ce privește viziunea asupra protecției mediului, și nu numai.
Directivele europene clare și frecvente privind tema protejării mediului înconjurător oglindesc importanța pe care Uniunea Europeană o acordă acestui subiect și este imperativ ca țara noastră, membră a marii familii europene, să ia măsurile impuse pentru a-și alinia legislația și activitățile la normele precise privind protecția mediului.
La urma urmei, de sănătatea planetei depind sănătatea noastră și viața tuturor, astfel încât nu avem nicio scuză pentru care să nu ne implicăm mai ferm în protejarea mediului.
Este important să susținem donarea de sânge și mai ales donarea benevolă. În țările vest-europene, educația despre donarea benevolă începe în primii ani de școală și se continuă cu informații mai complexe până la maturitate, iar țara noastră ar trebui să ia exemplul acestor țări pentru a dezvolta o conștiință clară asupra nevoii de a dona sânge. La urma urmei, viața fiecăruia dintre noi poate depinde la un moment dat de generozitatea semenilor și este crucial să avem acest fapt în vedere și să donăm cu regularitate sânge.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Cu deosebită stimă, senator Butunoi Ionel Daniel.
Într-o lume în care tehnologia depășește de multe ori imaginația multora dintre noi, este nevoie să știm că și legislația poate depăși așteptările unor jucători importanți pe piața noilor tehnologii de comunicare, prin decizii precum cea menționată mai sus.
Dincolo de acest caz concret, este nevoie să ne îndreptăm atenția în mod clar către problemele etice și juridice ridicate de internet, căci acesta este o parte integrantă a realității actuale.
Vă mulțumesc.
Pe 12 iunie, stimați colegi, vom marca Ziua mondială împotriva muncii efectuate de minori. Din motive lesne de intuit, aceasta nu există în calendarul celor care împart mere, cărora poți să le spui oricum, numai că sunt mici nu. În schimb, vom deveni cu toții roșii, pe 14 iunie, de Ziua mondială a donatorului de sânge, când numărul declarațiilor despre „interesul național” și „sacrificarea intereselor de partid în folosul populației” va crește exponențial. Dacă v-a mai rămas ceva roșu în instalație, după atâta sacrificiu și vărsare de sânge pe altarul patriei, vă sfătuiesc să vă hidratați, cu atât mai mult cu cât, pe 17 iunie, marcăm Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei. Beți multă apă – de preferat la temperatura camerei –, udați plantele, chiar și merii văratici, pentru că, pe 20 iunie, urmează Ziua mondială a refugiatului.
Știu, deja devine chinuitor: cine-ar fi crezut că avem atâtea date și atâtea culori de care trebuie să ținem seamă?! Dacă vă consolează, pe 26 iunie, de Ziua internațională în sprijinul victimelor torturii, cu toții vom fi răzbunați, dar nu uitați că tot pe 26 marcăm și Ziua internațională împotriva consumului de droguri și a traficului ilegal. Altfel spus, atenție la alianțe! Dacă unii s-au supărat, am imunitate: pe 26 e și Ziua „Ia-ți câinele la serviciu!”.
Stimați colegi,
Închei această scurtă excursie în calendarul lunii cu o ultimă dată semnificativă: pe 29 iunie este Ziua internațională a Dunării. Speranța mea este să nu o mai poluăm atât de mult, fiindcă știți foarte bine circuitul apei în politică: Dâmbovița se varsă în Argeș, iar Argeșul în Dunăre... Vă mulțumesc.
În acest sens, atrag atenția că ministrul britanic de externe, Theresa May, a avertizat că Executivul din care face parte dorește să revizuiască radical regulile privind libertatea de circulație, pentru a diminua abuzurile care derivă din acest drept. Intenția anunțată deja a Guvernului de la Londra este să restricționeze imigrația din noile state ale UE până când economia acestora va ajunge la același nivel cu cea a Marii Britanii. Aplicarea acestei reguli este însă fundamental discriminatorie, însemnând că imigranții proveniți din țări dezvoltate, precum Franța sau Germania, ar avea acces liber în Marea Britanie, în timp ce imigranții veniți din state mai sărace, precum România și Bulgaria, vor fi supuși restricțiilor. În plus, Theresa May anunță și alte măsuri care vin să limiteze libertatea de circulație a europenilor, vizați fiind mai ales românii, precum și drepturile imigranților, precizând că lucrează intensiv la elaborarea unor măsuri pentru prevenirea abuzurilor și pentru împiedicarea instalării imigranților pe teritoriul britanic. În acest sens, autoritățile britanice intenționează să reducă semnificativ nivelul stimulentelor, despre care afirmă că sunt principalul factor de atracție pentru imigranții români și bulgari.
În lumina alegerilor legislative de anul viitor și mai ales ținând seama de rezultatele slabe înregistrate de partidul lui Cameron în alegerile europarlamentare și locale de săptămâna trecută, este foarte probabil ca intențiile miniștrilor britanici conservatori să fie implementate cât de curând. Astfel, românii se văd încă o dată nedreptățiți și discriminați din rațiuni de interese politice locale, cu iz electoral.
Tocmai de aceea, atrag respectuos atenția asupra gravității acestor potențiale măsuri îndreptate împotriva românilor, care confirmă încă o dată o tendință periculoasă pentru valorile europene. Date fiind noile dimensiuni geopolitice, dar și raporturile interstatale din cadrul Uniunii Europene, noii europarlamentari români, și nu numai, au obligația de a conlucra eficient în apărarea proiectului european și a libertăților fundamentale ale cetățenilor și de a combate orice formă de discriminare.
În acest context, un răspuns diplomatic adecvat trebuie cât mai urgent furnizat.
Bref, în conformitate cu drepturile căpătate în urma aderării la Uniunea Europeană și respectând principiile și valorile europene pe care toate statele membre și le-au asumat la semnarea tratatelor de aderare, România trebuie să aibă o voce fermă, un mesaj clar și răspicat în favoarea apărării drepturilor cetățenilor săi, indiferent de țara europeană în care aleg să trăiască și să muncească. Autoritățile române, în principal Ministerul de Externe, trebuie să combată eficient acest curent xenofob care capătă tot mai mulți adepți în state precum Anglia, Franța și chiar Germania. Acest curent este deopotrivă injust și periculos, fiind antrenat de false argumente, la fel ca și în cazul blocării aderării României la Spațiul Schengen.
Reiterez cu tărie faptul că răspunsul furnizat de autoritățile române în fața tuturor acestor provocări nu trebuie să întârzie, iar eforturile diplomatice făcute la nivelul MAE în scopul îmbunătățirii imaginii românilor peste hotare, al promovării culturii și tradițiilor autentice românești trebuie consolidate, în special pentru a contrabalansa imaginea negativă a românilor, construită mai ales prin manipulare mediatică.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Sociologul Vasile Sebastian Dâncu afirmă că rolul sondajelor de opinie publică de tip electoral (sondajele electorale sau sondajele politice) este superficial tratat de politicieni, pentru că aceștia urmăresc în sondajele de opinie electorală un singur aspect: „Politicianul român caută cu înfrigurare datele privind notorietatea, încrederea și intenția de vot pentru el și partid, fără a mai trece prin toți indicatorii care descriu scena politică, atmosfera sau atitudinile electoratului față de politicieni și instituțiile statului. Un fel de narcisism îi face să se uite doar la imaginea lor sau poate disonanța cognitivă îi împinge involuntar spre «ascunderea» unor date pe care le bănuiesc a fi nemulțumitoare.” Altfel spus... sondajele pot aduce idei noi, nu doar personaje, așa cum se lasă să se înțeleagă greșit de către unii comentatori din mass-media.
Precizările sociologului Vasile Dâncu reprezintă un punct de vedere real asupra modului în care cercetările sociologice influențează alegerile de orice tip din perspectiva electoratului, și nu numai, din punctul de vedere al viitorilor parlamentari sau lideri politici. Altfel spus, atunci când limitele credibilității sondajelor de opinie sunt depășite, acestea pot deveni un mijloc de propagandă și influențare a opiniei. Astfel, sondajul, indiferent de tipul său, exit-poll, barometru, etc., devine un mijloc prin care cei ce l-au creat transmit electoratului un mesaj menit să determine un anumit răspuns și, în același timp, un mijloc prin care televiziunile își completează arsenalul tehnicilor de propagandă prin care se reflectă campania electorală.
Vă mulțumesc.
trece de ce anume afirma cu onorabilitate în urmă cu câteva luni, când susținea că el nu încurcă politica cu administrația și că nu va întreprinde măsuri de politizare a diverselor funcții publice... La fel observ cum domnul vicepremier – care are legături de coabitare cu duoul Udrea–Băsescu, mai ales prin continuarea proiectelor nefezabile la Ministerul Dezvoltării – vorbește de trădarea PNL-ului cu privire la relația cu Traian Băsescu, utilizând o tehnică de manipulare foarte uzată de laboratoarele pesediste: a momelii sau a găsirii țapului ispășitor imaginar. Mai precis, în propaganda utilizată de domnul ministru în ochii electoratului, PNL-ul este vinovat și, prin alianța cu PDL, este în cârdășie cu Traian Băsescu și cu responsabilii austerității sociale din 2010.
Ce uită să precizeze domnul Dragnea este faptul că atât domnul Boc, cât și doamna Udrea, domnul Lăzăroiu și alți domni și doamne care sunt responsabilii tăierilor salariale și ai altor măsuri nepopulare sunt într-un nou partid, Partidul Mișcarea Populară, rival PDL-ului din anul 2014. Și, în plus, să nu uităm că UNPR-ul, membru al defunctei guvernări Boc și partener loial pentru guvernarea actuală PSD, a luat parte la deciziile din fatidicul an 2010. Și să nu uităm de doamna Ridzi, care este parlamentar în noul partid aliat al socialdemocraților, PP–DD..., la fel ca și alți domni sau doamne care au fost secretari de stat, consilieri ministeriali sau factori de decizie în Guvernul Boc și care acum sunt „onorabili” în partidul domnului Dan Diaconescu.
În acest sens, se pune întrebarea: cine s-a aliat cu politicile lui Băsescu din guvernarea trecută: partidul domnului Dragnea sau PNL-ul? Și, în plus, stimați colegi senatori, să nu uităm vorbele doamnei Udrea din duminica trecută, când afirma că în turul doi al prezidențialelor va susține candidatul care îi va satisface interesele partidului său. Acesta este, de fapt, domnul Ponta, fără îndoială, mai ales că prietenul manipulatorului Dragnea, fostul vicepreședinte PSD domnul Cristian Diaconescu, este de fapt iepurele PMP pentru candidatul PSD-ului. Se pare că prin tehnicile sale de manipulare electorală domnul Dragnea a uitat că opinia publică românească nu este așa ușor de prostit. Și să nu uite celebrul proverb, care i se potrivește de minune: „Lupul își schimbă părul, dar năravul ba.”
Vă mulțumesc.
De asemenea, avem nevoie de o structură de specialitate care să identifice prioritățile reale și o altă structură care să monitorizeze aceste priorități, astfel încât banii care sunt în sistem, și așa puțini, să fie cheltuiți eficient, acolo unde trebuie.
Un alt pas spre un sistem de sănătate mai performant ar fi acordarea importanței cuvenite cadrelor medicale medii (asistentele) care au rol major în prevenție, prin educarea pacienților și a comunității în general. Asistența comunitară ar aduce beneficii substanțiale. Ar filtra internările, de care și așa ne plângem, în special domnul ministru, și din cauza cărora se fac atâtea controale.
O altă chestiune este aceea a părinților. Părinții nu beneficiază de nicio facilitate pentru a fi mai aproape de copillul bolnav pe perioada investigațiilor sau a tratamentului. Chiar dacă în centrul preocupărilor ar trebui să fie copilul, nu înseamnă că excludem părintele. Dimpotrivă, părintele trebuie implicat. El trebuie să știe ce se întâmplă cu copilul lui și, cel mai important, trebuie lăsat să ofere copilului suportul emoțional de care are nevoie.
Ar mai fi multe de spus, dar poate cel mai important ar fi să reținem că în perioada 1990–2014 s-au făcut pași uriași și într-adevăr s-a îmbunătățit sistemul de sănătate. După ce s-au desființat centrele colective pentru copii abandonați (casele de copii), s-a observat o îmbunătățire notabilă nu numai a condițiilor de trai ale acelor copii, ci și a stării lor de sănătate. Un alt succes despre care se tot vorbește este scăderea ratei mortalității infantile. Da, a scăzut rata mortalității infantile. Da, s-a îmbunătățit sistemul de sănătate, dar s-a redus și numărul de nașteri!
Vă mulțumesc.
Timpul trece, iar situația Salinei Ocna Mureș este în continuare incertă. Dacă nu se iau urgent măsuri pentru ca această stație de recristalizare să funcționeze, piața românească va fi ocupată de diverse firme care comercializează sare de import din alte state ale Uniunii Europene sau chiar din Dubai ori de pe Himalaya. De fapt, România a devenit deja o piață de desfacere pentru industria străină a sării! De ce ministerul de resort nu elaborează o strategie în vederea prelucrării saramurii existente la salina Ocna Mureș? Care este interesul de a nu se investi într-o stație de recristalizare care ar putea crea locuri de muncă? Sunt întrebări fără răspuns și nu există soluții concrete!
Locuitorii orașului Ocna Mureș au nevoie de locuri de muncă, iar dacă nu se demarează urgent un proiect pentru revigorarea activității salinei, vom avea alți disponibilizați care vor îngroșa rândul șomerilor. Iar aceștia se vor adăuga celor 600.000 existenți, pulverizând targetul prim-ministrului Victor Viorel Ponta de a crea un milion de locuri de muncă în patru ani de guvernare. Deci bine zicea Petre Țuțea: „Cu stânga nici cruce nu-ți poți face, darămite să conduci o țară!” Într-un cuvânt, să-ți respecți promisiunile.
Spre știința domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta, în orașul Ocna Mureș, la sfârșitul lunii decembrie 2013, rata șomajului era de 8,2%. Spre știința tuturor, în ultimii ani, premierul Victor Viorel Ponta a avut preocupări mărețe, și anume aurul de la Roșia Montană. Ce a reușit Cabinetul Ponta? Vă spun eu: oamenii nu au nici sare, nici aur, iar ardelenii nici locuri de muncă! Deci un viitor sumbru, care le este asigurat de PSD! De altfel, și exploatarea zăcămintelor auro-argentifere este stopată cine știe pentru cât timp, prin votul negativ al majorității parlamentare create în jurul Partidului Social Democrat.
Închei această declarație politică, constatând cu tristețe că, actualmente, trăim într-un regim în care instituțiile abilitate ale statului trag de timp, scurtând astfel speranța de viață a propriului popor, iar interesul de grup primează în detrimentul
grijii față de cetățeni. Democrația este mimată, iar minciuna, declarată instrumentul principal al guvernanților! Guvernul României este aici?!
Dar priviți în jur cu onoare și demnitate, oameni politici, bărbați de stat și, înainte de toate, părinți.
Ce le mai rămâne, ce vom mai lăsa după noi copiilor noștri?!
Vă mulțumesc pentru atenție.
Din aceste considerente, Comisia Europeană insistă pentru aplicarea imediată a programelor de asistență financiară ale UE și FMI, simultan cu îmbunătățirea activității de colectare bugetară și eficientizare prin depolitizare și responsabilizare a administrației publice.
Nu în ultimul rând, creșterea ocupării forței de muncă prin integrarea tinerilor, accelerarea reformelor în sectorul sănătății și intensificarea eforturilor pentru combaterea sărăciei vor fi alte subiecte pentru reexaminarea din toamnă a Guvernului Ponta, declarat deja de Comisia Europeană corigent peste vară la aceste materii.
Vă mulțumesc.
Atitudinea lui Ponta nu a avut precedent la ceilalți premieri postdecembriști și provoacă ilaritate, cu atât mai mult cu cât actualul șef al Guvernului este și președintele PSD, partid care se considera legitimat de revoluție, în calitate de succesor al FSN-ului emanat în decembrie 1989.
Realitatea este că Ponta nu a avut și nu are ochi buni pentru revoluționari sau vorbe bune despre Revoluția din decembrie 1989. De-a lungul carierei sale de politician, de la Victor Viorel Ponta nu au fost auzite cuvinte frumoase sau măcar respectuoase despre Revoluția din 1989. Pe de altă parte, premierul a tratat de sus organizațiile de revoluționari, refuzându-le aproape toate drepturile conferite după decembrie 1989. Lideri ai unor organizații decembriste afirmă că Ponta nu are la suflet Revoluția și pe revoluționari deoarece, în urma evenimentelor din decembrie 1989, tatăl său, Ninel Ponta, și-ar fi pierdut funcția pe care ar fi deținut-o în sistemul comerțului socialist și familia sa ar fi pierdut unele privilegii (începând de la ciocolată, portocale și carne mai macră). Alții spun că Ponta ar suferi de complexul, de frustrarea neparticipării la evenimentele din decembrie 1989, când avea 19 ani, iar colegii săi de generație în blugi și adidași au fost primii și cei mai numeroși pe baricade. De ce nu a fost Ponta alături de generația în blugi și adidași? I-au lipsit blugii și adidașii ori i-a lipsit curajul? Sau nu l-a lăsat la Revoluție mamița (odrasla unui fost colonel de Securitate cu numele Naumovici)? Actualul premier are însă obiceiul să se laude că a participat la protestele din Piața Universității din iunie 1990 și că ar fi fost bătut de minerii aduși de Ion Iliescu, dar nimeni nu a confirmat spusele sale până în prezent. Așteptăm ca premierul Victor Viorel Ponta să își exprime poziția față de Revoluția din 1989 cu prilejul împlinirii unui
sfert de veac de la acest eveniment crucial. Poate că-i oferă o mână de ajutor președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, care-i poate oferi cărțile sale pe această temă și-l poate trimite într-un stagiu de documentare la Institutul Revoluției Române, pe care l-a ctitorit. Poate că, după aceea, premierul cu afinități maoiste, guevariste, Ponta va revoluționa România cu băieții și fetele de bani gata cu care s-a înconjurat: Liviu Dragnea, Dan Șova, Robert Negoiță, Ovidiu Miculescu, Daciana Sârbu, Corina Crețu, Rovana Plumb și alții.
P.S. Sunt și unii care spun că premierul Ponta s-a lepădat de revoluție și a început să cocheteze cu monarhia după ce a năvălit de Crăciun la Castelul de la Săvârșin pentru a-l colinda pe Regele Mihai, când a fost primit numai de Prințul Duda și de Principesa Margareta. Te pomenești că neostoitul Victor Viorel Ponta o fi devenit, peste noapte ori după vreo revelație a socrului cu sutană (care i-a arătat „a treia cale”, predicată de sociologul Anthony Giddens și practicată de ex-premierul britanic Tony Blair), adeptul sloganului care-i provoca frisoane președintelui Ion Iliescu în anii ’90: „Monarhia salvează România!” Poate că, dorind să-l imite pe mai noul său idol Tony Blair, vrea să intre în istorie ca premier al Majestății Sale Regele Mihai, care are legături de rudenie cu Regina Marii Britanii. Ori o fi crezut că în Prințul Duda este întruchipat „Noul Principe” (titlul cărții lui Dick Morris, pe care se lăuda că a citit-o de vreo trei ani)?
În Prahova, Casa de Asigurări de Sănătate, după aproape doi ani (!?!), a ajuns cu plata sumelor amintite abia la trimestrul IV al anului... 2011, în condițiile în care în iulie 2012, la momentul schimbării managementului la casa județeană, se făceau deja restituiri în contul trimestrului III al aceluiași an 2011! Cu alte cuvinte, așteptarea celor îndreptățiți a crescut la aproape doi ani și jumătate, timp în care, într-o Românie ce pare confiscată de „baroni”, guvernanții continuă să promită susținerea activității agenților economici.
În vederea protejării de o sarcină în adolescență, atât fetele, cât și părinții ar trebui să știe riscurile majore care pot afecta buna dezvoltare a copilului. În cazul sarcinilor adolescentelor cresc riscul de deces infantil, precum și posibilitatea ca acești copii născuți de mame adolescente să se confrunte cu o situație școlară dificilă și chiar cu situații grave de criminalitate juvenilă. Iată de ce gravitatea situației se conturează pe planuri sociale multiple, ajungând să fie afectate aspecte diverse ale societății.
În definitiv, sarcina la adolescente reprezintă o problemă a drepturilor omului, subiectul fiind dezbătut, alături de implicațiile pe care le are asupra copilului, dar și a mamei și a societății, în Raportul Mondial pentru Populație al Fondului ONU pentru Populație.
Din moment ce am ajuns să înțelegem situația actuală și cauzele ei, trebuie să ne străduim să reducem din implicațiile negative pe viitor și, mai ales, să luptăm în sensul diminuării acestui fenomen.
O educație sexuală adresată tinerilor la nivel național, indiferent de gradul de dezvoltare economic al regiunii sau al zonei, reprezintă o măsură esențială pentru a reduce numărul de sarcini la adolescente. Chiar dacă, în unele școli, există diferite programe pentru sănătatea reproducerii, este nevoie ca acestea să depășească statutul de activități opționale și extrașcolare pentru a resimți efectele lor benefice. Mai mult decât atât, este nevoie de implicarea fermă a părinților în acest subiect printr-o informare corectă, constantă și adecvată, mai ales prin atragerea specialiștilor în discuție. În plus, este nevoie și de o separare a acestui subiect de importanță majoră pentru viitorul societății de preceptele religioase, căci dezvoltarea actuală a societății impune o informare fermă și în sens obligatoriu a copiilor și a tinerilor pe tema educației sexuale.
O altă măsură are în vedere dezvoltarea unor servicii performante de sănătate a reproducerii, servicii care să le ofere tinerilor informațiile necesare asupra riscurilor cauzate de o sarcină în adolescență. Acestora trebuie să le fie furnizată o educație sexuală comprehensivă adecvată vârstei lor, pentru a putea dezvolta cunoștințe și abilități necesare, pentru a-și putea proteja sănătatea de-a lungul vieții.
La nivel local este nevoie de o implicare mai concretă și mai atentă a tuturor instituțiilor statului pentru a asigura infrastructura necesară ca aceste servicii de sănătate a reproducerii să fie furnizate într-o manieră sensibilă și prietenoasă tinerilor.
Vă mulțumesc.
Cu deosebită stimă, Biró Rozalia.
Susținerea unor școli de meserii este extrem de benefică, iar în urma derulării contractelor de practică încheiate cu agenții economici locali pe perioada efectuării studiilor, tinerii absolvenți vor câștiga experiență și vor avea asigurate locuri de muncă stabile.
Dorim a reliefa aici conciziunea formulării unui cod de legi conceput să fie așezat la baza Constituției. Aceeași gândire de principiu i-a călăuzit pe americani, în urmă cu peste 200 de ani, când au fondat o Constituție valabilă și azi, ce a servit de model multor națiuni. Din țara acelei Constituții au venit la București emisarii Congresului, care ne-au avertizat în privințele enunțate mai înainte.
„Democrația originală” postdecembristă din România n-a avut în vedere un asemenea prototip pentru Constituție. Noua clasă politică dimpreună cu noile interese au voit ca Legea fundamentală să fie un amalgam marcat de ambiguități.
Iată ce spunea marele Voltaire despre legile interpretabile: „A interpreta legile este aproape același lucru cu a le corupe.” În epoca sa, Voltaire reclama necesitatea unor legi „clare și precise, de neschimbat”, exact ceea ce este necesar și României contemporane.
Prin urmare, revizuirea Constituției, care a rămas un proiect abandonat, se cere pusă pe lista priorităților politice ale tuturor partidelor, indiferent de doctrină. Sunt multe alte legi asupra cărora trebuie intervenit, dar Legea fundamentală este cea mai importantă. Nu de alta, dar pe 11 iunie comemorăm instaurarea dictaturii proletariatului în România, eveniment criminal petrecut în anul 1948. Atunci, într-o singură zi, legea n-a mai contat pentru bolșevicii aflați la putere, spulberându-se, astfel, orice umbră a democrației. În
următoarea jumătate de secol, peste România s-a tras cortina. Istoria a consemnat instaurarea regimului de teroare, susținut de Moscova. Rănile provocate poporului nostru în acele vremuri încă nu s-au închis. O parte însemnată a proprietăților confiscate samavolnic de către comuniști n-a fost nici până acum retrocedată. O reconsiderare a legislației ar putea produce reparațiile necesare și ne-ar feri, poate, pe viitor, de reeditarea unor crime monstruoase, precum naționalizarea forțată.