Marius Petre Nicoară

Declarația politică este intitulată „Demersul unui senator PSD de a trece prin adoptare tacită o propunere legislativă injustă”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La nivelul Senatului României a fost depusă o propunere legislativă care, sub pretextul lipsei de dezbatere datorită campaniei pentru alegerile prezidențiale, a trecut de Comisia pentru muncă și se dorește să fie adoptată tacit, fără a fi dezbătută în plenul Senatului României.

Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, înregistrată la Biroul Permanent al Senatului cu nr. L555/2014, care promite o îmbunătățire a cadrului legislativ actual, prin lărgirea sferei de competență a Inspecției Muncii, în scopul eficientizării actului de control. Inițiatorul principal este domnul senator PSD Liviu Marian Pop.

În majoritatea lor, modificările propuse privesc aspecte deja legiferate sau care, în măsura adoptării lor, devin incompatibile cu anumite texte din legi speciale în vigoare la acest moment. Ca exemplu: controlul activității desfășurate de cetățenii străini în țara noastră – Ordonanța de urgență

a Guvernului nr. 56/2007; protecția cetățenilor români care se încadrează în muncă în străinătate – Legea nr. 156/2000.

De asemenea, în privința propunerii de extindere a controlului în domeniul negocierilor colective, reamintim inițiatorilor proiectului legislativ faptul că, în prezent, Legea nr. 62/2011 a dialogului social interzice imixtiunea instituțiilor și autorităților publice în negocierea colectivă derulată între părți. Actul de control în acest caz ar fi lipsit de utilitate în contextul în care, indiferent de criticile pe care le atrage, negocierea colectivă și rezultatul acesteia rămân la adăpost de orice dispoziții din partea organului de control al Inspecției Muncii.

În realitate, adevărata modificare vizează reorganizarea inspectoratelor teritoriale de muncă, obiectiv atent strecurat de către inițiatori printre așa-zisele modificări și completări la lege. În condițiile în care prim-ministrul numește în mod direct inspectorul general de stat, iar înființarea inspectoratelor regionale de muncă urmează procedura aprobată prin hotărâre a Guvernului, proiectul de lege urmărește concentrarea puterii în mâna prim-ministrului, deschizând astfel calea politizării excesive a instituției prin posibilitatea extinsă pe care o oferă prim-ministrului de a controla Inspecția Muncii.

Dependența inspectorului general de stat față de prim-ministru, agravată de posibilitatea primului de a decide înființarea și, implicit, desființarea oficiilor teritoriale de muncă, absolut discreționar, fără criterii clare, favorizează apariția raporturilor clientelare, crearea de privilegii unor inspectorate teritoriale de muncă în detrimentul altora. Pe acest raționament, cei 40.000 de agenți economici existenți pe raza județului Cluj s-ar situa la discreția inspectorului general de stat, în măsura în care Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj s-ar transforma, prin decizia inspectorului general de stat, în oficiu teritorial de muncă fără personalitate juridică.