Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·25 noiembrie 2014
Senatul · MO 118/2014 · 2014-11-25
Declarații politice și intervenții ale senatorilor:
Domnul senator Ioan Ghișe anunță demisia sa din Partidul Național Liberal, urmând să activeze ca senator independent 7
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 17–18; 40
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului 18
Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data 24 noiembrie 2014, a următoarei inițiative legislative: – Propunerea legislativă de completare a Legii nr. 341/2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 (L275/2014) 18
· Declarații politice
· other
· other
· procedural
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · retrimis
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Informare
10 discursuri
Bună dimineața, domnilor colegi!
Intrăm la primul punct din ordinea de zi – declarații politice.
O invit la microfon pe doamna senator Crețu Gabriela. Se pregătește domnul senator Burlea Marin.
Bună dimineața, stimați colegi! Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea se numește „Fascismul social nu e o glumă, e un pericol!”.
Pentru liniștea colegilor mei, fac precizarea că nu folosesc sintagma „fascism social” în înțelesul Kominternului, iar declarația nu e o formă a urii de sine, ca social-democrată. E expresia unei îngrijorări profunde față de unele evoluții din spațiul public.
Mă refer la un fenomen strict contemporan, românesc și periculos: cel de criminalizare în bloc a unor grupuri de oameni, în întregimea lor, pentru opiniile politice pe care alții presupun că aceștia le-ar avea.
Fascismul făcea apologia unei rase sau a unei nații și cultiva ura pentru altele, considerate inferioare, incapabile de rațiune, degenerate. Ierarhiile fascismului erau cumva naturale. Fascismul actual nu se mai bazează pe natură. Nu e vorba de arienii care ar fi superiori semiților sau țiganilor. Asistăm la apariția unui fascism cultural, de generație și economic. El cultivă ura celor care au, la adresa celor care nu au nimic, disprețul celor care au apucat să facă o școală, adresat celor care nu au avut șansa să facă una, al tinerilor împotriva bătrânilor.
După alegerile prezidențiale recente, mai ales în mediul on-line, este o revărsare de frustrare și ură dinspre o parte a suporterilor celui care a câștigat înspre presupușii votanți ai celui care a pierdut, o revărsare de ură dinspre cei care se bucurau de o victorie, până la urmă, spre cei care suportaseră o înfrângere. Clase, grupuri, categorii sociale sunt taxate drept inapte pentru a participa la procesul electoral. Săracii, bătrânii și cei cu mai puțină educație sunt primii dintre cei vizați.
Fenomenul nu e nou. Până recent însă, se auzeau doar voci izolate, un fel de elitism găunos, care era pus imediat la punct. Explozia comunicării on-line pe teme politice a pus în evidență faptul că atitudinea este mult mai răspândită decât se putea crede, că dezbinarea folosită ca mijloc de stăpânire și control și-a atins scopul și apogeul.
## Dragi colegi,
Am vrut să trag un semnal de alarmă de la această tribună, pentru că e nevoie de fiecare dintre noi ca să apărăm democrația. Cei care s-au bucurat din suflet în 1989 nu știu dacă au visat să-și vadă fabricile în ruină sau copiii răspândiți prin lume. Sigur și-au dorit însă să fie auziți și să participe la deciziile care-i privesc.
Democrația nu e deloc doar despre alegeri și vot, democrația este despre binele comun, este _res publica_ , care poate fi atins doar împreună: și de cei care câștigă, și de cei care pierd. Dacă uităm asta, suntem cu toții pierduți. Mulțumesc frumos.
## Mulțumesc, doamnă senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Burlea Marin. Se pregătește domnul senator Pașcan Marius. Vă rog, domnule senator.
Domnule președinte, Onorat prezidiu, Stimați colegi,
În data de 18 noiembrie 2014 am decis, din motive strict personale și după foarte atentă chibzuință, să-mi dau demisia din Partidul Național Liberal și să solicit să activez în Uniunea Națională pentru Progresul României – UNPR.
Rămân atașat principiilor care au stat la baza construcției din care am candidat și care și-a propus, cred eu, nu să lupte împotriva unui om, ci să facă o viață mai bună milioanelor de români deja amăgiți de felul în care arată țara lor.
Am căutat în politică forța și voința de a moderniza România, așa cum liberalii au făcut-o în perioada interbelică.
Ca medic și pediatru, poate chiar mă plasez într-o zonă inocentă a politicii românești, bazată pe construcție, și nu pe distrugere, pe solidaritate, și nu pe dezbinare.
Prefer să ajut oamenii, nu numai pe cei din Iași, ci pe toți românii care ar putea avea nevoie de mine. Doresc să contribui la o legislație care să susțină familia și, în același timp, trag un semnal de alarmă că este necesară o legislație, chiar urgentă, pentru redresarea natalității în România, pentru că, fără o evoluție demografică pozitivă, orice strategie de dezvoltare este iluzorie.
În viața unui om politic apar momente de cumpănă în continuarea drumului ales, care nu au legătură cu viața publică, nu au relevanță pentru cetățenii simpli, ci țin de intimitatea vieții de partid. Ca în orice altă activitate, caracterul acestor decizii este unul personal și nu afectează implicarea profesională și asumarea responsabilităților. Omul nu se schimbă, depășește momentul și muncește mai departe.
Păstrez respect și admirație tuturor colegilor mei liberali. Rămân un partener loial al tuturor colegilor mei din Iași, indiferent de culoarea politică, pentru realizarea marilor proiecte ale regiunii.
Sunt la dispoziția concetățenilor mei care m-au trimis în Parlamentul României.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Pașcan Marius. Se pregătește doamna senator Silistru Doina.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,
Declarația mea politică se intitulează „O voce național-normativă copleșitoare...”.
În ultimul sfert de secol, ca popor, ne-au parcurs puzderie de ispitiri. Românul a fost adeseori furat de mirajul fastuoaselor reușite. I-a văzut pe mulți curajoși încropind imperii economice din nimic. I-a invidiat pe cei care pozau în personaje de succes, părând că au aflat cheile paradisului, aici, terestru. Omul simplu a scrâșnit din dinți nedumerit și indignat, imitând fără să știe sunetul de pneuri al bolizilor protipendadei și beizadelelor de rigoare. S-a dovedit, în acest timp, că cele mai profitabile afaceri sunt cele cu statul. Îmbogățiții marilor tunuri economice au furat statul pe rupte. Când bagi mâna în averea statului, jefuiești, de fapt, o entitate structurală difuză, aproape anonimă, a tuturor, reprezentativă pentru noi toți, dar practic a nimănui. Cheile vistieriei se plimbă năucitor guvernamental și politic, astfel încât nu se știe niciodată exact cine răspunde pentru lipsuri.
Oricum, vine ea, chiar și când te aștepți mai puțin, vremea scadenței. În ultimii ani am avut prilejul să vedem prăbușindu-se imperiile de carton ale celor striviți de povara creditelor bancare hazardat contractate. Cei striviți de tăvălugul recesiunii s-au întins mai mult decât le era plapuma, preferând opulența și luxul sfidător, în locul cumpătării și al realismului economic. I-am văzut și pe tot mai mulții încătușați, indiferent de ranguri, ifose și sclifoseli politice, atunci când instituțiile statului își fac datoria și îi prind cu ocaua mică pe cei vinovați. Este un semnal general că șmecheria, fenta și driblingul pentru a ajunge hoțește la buzunarul cu banul public nu mai țin. Cu toții se cuvine să fim responsabili, preocupați de primenirea vieții noastre de zi cu zi și să pretindem un climat social, etic și moral revigorant. Câtă vreme vom reconsidera seriozitatea, demnitatea, cinstea și onoarea drept coordonate ale existenței noastre prioritare și fundamentale, nu doar asumări pur demagogice, cu siguranță ne va fi mai bine.
Cele trei milioane de compatrioți care reprezintă diaspora, majoritatea tineri, trăind și muncind în afara României, reprezintă un ferment al unei resurecții naționale. Ei știu cu adevărat ce înseamnă munca și pricep respectul pentru o profesie, oricare ar fi ea, învață mai bine și mai repede valorile și libertățile veritabile ale statului de drept, atunci când activitatea lor se desfășoară în țări dezvoltate și cu democrații consolidate. Deprind mult mai profund și temeinic ce înseamnă dragostea de țară, mai ales atunci când viața îi poartă departe, printre străini.
Mulțumesc, domnule senator.
O invit la microfon pe doamna senator Silistru Doina. Se pregătește domnul senator Dobra Dorin Mircea. Vă rog, doamnă senator.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „25 noiembrie, o zi pentru «sănătatea», nu doar fizică, a tuturor femeilor”.
## Stimați colegi,
Pe 25 noiembrie marcăm Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, iar scopul semnalării acestei zile, una importantă, dacă privim cu măcar un dram de atenție în corpul social românesc, este tocmai focusarea asupra urgenței și importanței problemelor legate de acest fenomen. Ne place sau nu să recunoaștem, trăim în țara în care încă există mentalitatea că femeia trebuie bătută, uneori pentru simplul motiv că, „dacă nu știi tu, știe ea de ce”. Încă trăim în țara în care femeilor li se pare normal să fie abuzate, psihic sau fizic, apelând la ajutor doar atunci când nu mai rezistă sau atunci când le este pusă viața în pericol. Sau nici atunci, dacă ne gândim la numeroasele știri de primă pagină în care aflăm șocați – oare de ce? – că o tânără a fost violată
sau o femeie a fost înjunghiată sau împușcată de către partener.
Un studiu al OMS asupra a 24.000 de femei din 10 țări arăta că 55% dintre femeile care au fost abuzate fizic de parteneri nu au contactat niciodată poliția, adăposturile sau centrele de consiliere pentru a cere ajutor. Stigmatul și frica le împiedică să ceară ajutor și să-și refacă viața. Să reamintesc: rădăcinile violenței împotriva femeilor se află în inegalitatea de gen și în discriminare, două racile încă persistente. De altfel, este un cerc vicios. Femeile și fetele care sunt marginalizate sau trăiesc în sărăcie au un risc crescut de violență. Pe de altă parte, violența exacerbează discriminarea de gen, limitând participarea femeilor în societate și împingându-le, invariabil, în sărăcie. Am văzut ravagiile de violență împotriva femeilor și am realizat cât de mare este diferența dintre tinerele și femeile care au posibilitatea să-și exploateze potențialul, încurajate de familie, și cele care trăiesc în teroarea de a fi agresate ori de câte ori își doresc mai mult pentru ele și pentru familiile lor.
## Stimați colegi,
Violența împotriva femeii este o problemă de sănătate publică. Naște probleme sociale și economice. Violența destramă familii, uneori cu repercusiuni psihologice grave asupra copiilor, degradează nivelul de trai, naște instabilitate. Știm cu toții că, pe toate planurile, femeile sunt esențiale pentru sănătatea și bunăstarea copiilor lor, a familiilor, a comunității în ansamblu. S-a demonstrat că investițiile în femei au efect pozitiv și de durată cu privire la toate aspectele legate de dezvoltarea și educația copiilor, dar și în dezvoltarea economiei și a societății. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, femeile trebuie să trăiască fără violență, pentru că violența asupra femeii se regăsește la toate nivelurile de educație, în fiecare clasă socială și economică.
## Vă mulțumesc, doamnă senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Dobra Dorin Mircea. Se pregătește domnul senator Tișe Alin. Domnul Tișe Alin.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Nu am să încep declarația mea fără să spun că prezidați o ședință care e mult mai frumoasă și mai interesantă... prin temele ei, intră în concurență directă, prin ceea ce colegii spun, cu o ședință de plen, care devine tot mai neatractivă.
Vreau să-mi felicit colegii pentru tematicile abordate și, anticipat, pe cei ce urmează.
Mulțumesc, domnule președinte.
„Domnule prim-ministru, în România lucrului bine făcut bugetul e prezentat cel târziu în 15 noiembrie”.
Domnule Victor Ponta, prim-ministru al României prin voia expresă a poporului român, vă reamintesc că legislația României vă obligă ca la data de 15 noiembrie bugetul țării, instrument deosebit de important în managementul general al țării, al unei națiuni, să fie prezentat în fața Parlamentului. Reamintindu-vă că prin construcția bugetară puteți transmite semnale puternice, de încurajare sau descurajare a investițiilor, a evaziunii, a întreprinzătorilor, îmi permit să vă atrag atenția că:
1. Supărarea pe care probabil o trăiți – de înțeles – nu vă dă dreptul să neglijați un aspect esențial pentru bunul mers al țării.
· other
1 discurs
<chair narration>
#262612. Pe vremea USL, când ne urcam împreună pe scenă, nu ați spus niciodată cuiva că într-o bună zi vă rezervați dreptul de a nu respecta legile țării, dintr-un motiv sau altul.
· procedural
10 discursuri
Îl invit la microfon pe domnul senator Tișe Alin.
Se pregătește domnul senator Bodog Florian, nu înainte de a-i mulțumi domnului senator pentru cuvintele frumoase. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică se intitulează „Stop mutilării democrației!”.
Distinși colegi,
Aud din ce în ce mai des opinii în sensul limitării categoriilor de persoane care votează, după domiciliu, după reședință sau după criteriile pe care partidele politice le consideră în avantajul lor. Sau că trebuie să limităm ce se poate face pe internet.
Aș vrea să vă reamintesc că democrația înseamnă, înainte de orice, respectarea statului de drept, respectarea Constituției.
Nu este bună Constituția? Haideți să o schimbăm! Dar nu mai cereți să fie aplicată strâmb, după cum convine unuia sau altuia pentru a câștiga alegerile sau pentru a se răzbuna pentru că le-a pierdut.
Revenind la Constituție, vă reamintesc că, de la primele două articole, Legea fundamentală a statului proclamă suveranitatea națională a poporului. Ei bine, această suveranitate națională aparține poporului român și include și alegeri libere și corecte.
Poporul român este format din toate persoanele care au cetățenie română, indiferent unde domiciliază. Nu contează unde au reședința, nu contează unde au domiciliul stabil, nu contează cât stau în țară înainte sau după alegeri. Alegerile corecte, subliniez corecte, înseamnă, înainte de orice, acordarea prin lege, dar și prin modul de organizare, tuturor cetățenilor șansa egală, imparțială de a vota. Alegerile corecte nu înseamnă să limităm accesul cetățenilor la vot doar pentru că se simte confortabil un guvernant.
În final, o scurtă considerație despre educația civică, politică. Politicieni fiind, avem darul, avem dreptul de a blama pe oricine, mai puțin pe noi înșine.
Nu mai blamați electoratul pentru votul său! Întâi de toate, este nedemocratic. În al doilea rând, este nedrept.
Apoi, nu mai acuzați doar electoratul de lipsă de cultură civico-politică. Întâi, pentru că avem electoratul pe care noi, clasa politică, l-am educat. În al doilea rând, pentru că mulți dintre politicieni încă trebuie să învețe și ei înșiși Constituția și apoi să planifice votul sau libertatea de exprimare a cetățenilor.
Acest lucru demonstrează necesitatea de a investi în educație, de a-i acorda importanța care i se cuvine și abia apoi noi, politicienii, avem dreptul să vorbim despre electorat. Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian. Se pregătește domnul senator Tătaru Nelu. Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc. Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Strategia Națională de Sănătate, o inițiativă pentru sănătatea și prosperitatea românilor”.
Stimați colegi,
În declarația mea politică de astăzi doresc să salut aprobarea de către Guvernul României a Strategiei Naționale de Sănătate 2014–2020. Și am dorit să fac acest lucru pentru că suntem în fața unui document extrem de important pentru îmbunătățirea stării de sănătate a românilor. Ea stabilește direcțiile politicilor publice din domeniul sanitar și pașii care trebuie urmați în următorii șase ani de zile.
Împreună cu planul de acțiuni pentru implementare, această strategie va determina maniera în care sistemul național răspunde la principalele probleme de sănătate publică, modul în care va fi asigurat accesul la serviciile de sănătate, precum și politica de resurse umane, investiții și infrastructură pentru acest domeniu. Importanța acestei strategii este legată și de valorificarea oportunităților financiare prin accesarea de fonduri structurale în cadrul noului exercițiu financiar la nivelul Uniunii Europene.
Strategia Națională de Sănătate 2014–2020, intitulată „Sănătate pentru prosperitate”, este dovada angajamentului Guvernului României de a asigura și promova sănătatea ca determinant-cheie al unei dezvoltări sociale incluzive din punct de vedere social, teritorial și economic, ca motor de progres și prosperitate a națiunii, și nu ca o povară.
Așa cum au declarat și promotorii acestei strategii, documentul este menit să furnizeze cadrul general de intervenție pentru amendarea slăbiciunilor sistemului identificate în sectorul de sănătate: să reducă inegalitățile importante existente în sănătate, să optimizeze utilizarea resurselor în servicii de sănătate în condiții de cost-eficacitate crescută, utilizând medicina bazată pe dovezi, și, nu în ultimul rând, să îmbunătățească capacitatea administrativă și calitatea managementului la toate nivelurile.
Printre schimbările preconizate în sistemul sanitar după implementarea strategiei, aș aminti două lucruri cu impact major:
Mulțumesc domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Tătaru Nelu. Se pregătește domnul senator Dincă Mărinică.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Titlul declarației politice – „Alegeri prezidențiale 2014 sau cum a fost transformat un drept într-o umilință”.
Alegerile au trecut și lucrurile ar trebui să reintre în ritmul normal, iar fiecare instituție sau autoritate să se întoarcă la treburile ei obișnuite. În spațiul public se manifestă încă optimismul exacerbat din seara zilei de 16 noiembrie și, cu toate că manifestația din Piața Universității a început și s-a terminat în duminica alegerilor, virtual ea continuă pe internet. Toată această euforie și efervescență a fost amplificată recent de mobilizarea Parchetului General și începerea unei anchete penale a scrutinului din diaspora.
Este regretabil și umilitor că într-o țară democrată, europeană, autorități publice care trebuie să vegheze la respectarea și garantarea unui drept constituțional, dreptul la vot, au fost cele care au îngreunat și, în final, au împiedicat exercitarea acestuia prin organizarea defectuoasă a scrutinului.
Miniștrii Titus Corlățean și Teodor Meleșcanu și prim-ministrul, Victor Ponta, dacă este cazul, trebuie să explice organelor abilitate de ce nu au înființat secții de votare, deși acestea au fost solicitate de ambasadori cu câteva luni înainte de alegeri, mai ales că și autoritățile locale și-au anunțat sprijinul. De asemenea, ministrul de interne, Gabriel Oprea, ar trebui să-și pregătească niște răspunsuri pentru turismul electoral, observatorii scoși din secțiile de votare, primarii care au făcut exces de zel, urne și ștampile dispărute.
Deși pare o scenă desprinsă din teatrul absurd, unii observatori au sunat la 112 pentru a semnala suspiciuni de fraudă și o parte din aceștia au fost amendați pentru că și-ar fi exercitat abuziv dreptul de a formula reclamații.
Ceea ce s-a întâmplat însă în comunitățile de români din afara granițelor a fost revoltător. Mii de români au stat la coadă ore în șir pentru a vota. Unii s-au așezat la coadă chiar cu o noapte înainte, ca să nu mai rămână pe dinafară, așa cum au pățit în primul tur. Deși legal se puteau înființa mai multe secții de votare în străinătate, printr-un ordin al ministrului de externe, s-a hotărât să nu se ia această măsură.
Mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Dincă Mărinică. Se pregătește domnul senator Ghișe Ioan. Vă rog, domnule senator.
## Mulțumesc.
Declarația mea de astăzi poartă numele de „Premierul Ponta se distrează, românii rămân șomeri”. În data de 2.11.2014, românii, într-un număr covârșitor, i-au arătat cartonașul roșu domnului Victor Ponta pentru cei doi ani de guvernare, marcați de creșterea șomajului, a taxelor și impozitelor, a accizelor, de scăderea nivelului de trai.
Din păcate, Victor Viorel Ponta nu a înțeles nimic din ceea ce i-au transmis românii în data de 2 noiembrie 2014 și persistă în a se comporta cu aroganță, infatuare și cu lipsă de respect față de români. Îi tratează în continuare cu dispreț și cu un infantilism greu de imaginat.
Faptul că a părăsit țara înainte să prezinte un buget pentru anul 2015 a creat și creează pe mai departe mari deservicii economiei și, implicit, românilor.
În aceste zile de vacanță ale domnului Ponta, la fabrica Ford din Craiova se discută de disponibilizarea a 700 de angajați, iar efectele sunt cu costuri sociale uriașe nu numai pentru economia din Craiova, dar și pentru cea de la nivel național.
Reducerea numărului de angajați la Ford impune și reduceri de angajați la furnizorii acestei fabrici.
Consider că lipsa bugetului de stat, lipsa de viziune și stabilitate a sistemului de taxe și impozite, precum și dezinteresul afișat de Victor Ponta reprezintă principalele motive ale acestei situații.
Pentru toată această stare de fapt în care se află întreaga economie românească, vă rog, domnule Victor Ponta, să vă recunoașteți public vina și să cereți scuze românilor pentru cei doi ani de minciună în care i-ați obligat să trăiască. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Ghișe Ioan. Se pregătește doamna senator Firea Gabriela.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință și vicepreședinte al Senatului. Stimate doamne senatori,
Stimați domni senatori,
Înainte de a citi declarația politică, vă aduc la cunoștință un anunț: voi activa în continuare în calitate de senator independent, deoarece în urmă cu câteva luni, când s-a aprobat fuziunea Partidului Național Liberal cu PDL, am demisionat din Partidul Național Liberal.
În opinia mea, înțeleg să activez politic detașat de cei care, în urmă cu ani de zile, când au avut maxima putere, au tăiat salarii, au tăiat pensii, au dublat datoria publică a României și au jefuit bugetul țării.
Așadar, rămân senator independent.
Declarația politică se intitulează „Debut prost pentru România lucrului bine făcut!”.
Dicționarul enciclopedic definește dictatura ca fiind conducerea de către un om sau un grup prin încălcarea legii. Este mult mai grav când este încălcată Constituția, Legea fundamentală.
Marți, 18 noiembrie anul curent, la două zile după alegeri, cel proaspăt ales în funcția de Președinte al României a făcut apeluri publice către Parlament, către Guvernul României și către cel care, ca impostor, uzurpă de doi ani funcția de Președinte al României. Cel recent ales președinte al țării a cerut ca:
1. Parlamentul să fie convocat de urgență, ca să dezbată de urgență subiectele anunțate de EL („EL” cu litere mari). 2. Parlamentul să aprobe unele din aceste subiecte și pe
altele să le respingă.
3. Guvernul să depună de urgență la Parlament Proiectul legii bugetului pe anul 2015.
· other · adoptat tacit
284 de discursuri
Mulțumesc, domnule senator.
O invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregătește doamna senator Rozalia Biró. Vă rog, doamnă senator.
Mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea politică se intitulează „Gazele nu se scumpesc pentru populație de la 1 ianuarie 2015!”.
Știrea despre scumpirea cu 35% a gazelor pentru populație începând cu 1 ianuarie anul viitor a alertat ieri toate redacțiile și, înainte ca cineva să observe că era construită pe o declarație interpretată greșit a președintelui Comisiei pentru industrii din Camera Deputaților, a început să fie rostogolită și să producă reacții din cele mai diverse.
Nu voi insista pe modul în care a fost construită această dezinformare, manipulare, intoxicare – spuneți-i dumneavoastră cum doriți –, dar cred că este esențial ca această știre să fie transmisă în forma corectă. Așadar, un lucru este cert: de la 1 ianuarie 2015 nu se scumpesc gazele furnizate consumatorilor casnici! Calendarul de liberalizare a prețurilor pentru acest tip de consumatori a fost decalat până în anul 2021 și nu există niciun motiv și nicio intenție ca tarifele să se modifice anul viitor.
Cum niciodată nu iese fum fără să dai foc, în cazul nostru, la gaze, știrea ar putea avea ca bază faptul că, începând de
la 1 ianuarie, piața va fi liberalizată complet pentru consumatorii industriali, ceea ce presupune ca aceștia să negocieze cu furnizorii prețuri noi până la sfârșitul acestui an, prețuri care, cel mai probabil, vor fi mai mari. Pe lista consumatorilor industriali care nu mai beneficiază de prețurile reglementate se află și centralele termice care alimentează populația. Ca urmare a creșterii prețurilor cu care acestea achiziționează gazele, ar putea apărea situația ca cetățenii ale căror apartamente sunt branșate la sistemul public de termoficare să plătească mai mult pentru încălzire decât cetățenii care folosesc centrale proprii și plătesc gazele la prețul reglementat.
Pentru înlăturarea acestei situații de discriminare, a fost avansată ideea unei modificări legislative care să permită ca centralele termice care deservesc populația să poată cumpăra gaze la prețul reglementat, astfel încât toți cetățenii să plătească la fel pentru încălzire.
Revenind la știrea de ieri, titlul corect ar fi fost: „Dacă nu se va modifica Legea nr. 123/2012 astfel încât centralele termice să poată achiziționa gaze la același preț cu cel al consumatorilor casnici, pentru apartamentele branșate la aceste centrale factura pentru încălzire ar putea să crească semnificativ.” Nici nu mai contează dacă această creștere ar fi cu 10-20 de procente, pentru că am convingerea că legea va fi modificată în scurt timp, iar cetățenii vor plăti tarife pentru încălzire calculate pe baza aceluiași preț la gaze, indiferent că au centrală proprie sau sunt racordați la sistemul public de termoficare.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, doamnă senator.
O invit la microfon pe doamna senator Biró Rozalia. Se pregătește domnul senator Grigoraș Viorel. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Titlul declarației politice este „Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor – România, țara unde victimele nu au încredere în instituții”.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția nr. 54/134/1999, a declarat ziua de 25 noiembrie Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. Deci, din 1999, s-a atras atenția tuturor statelor cu privire la violența împotriva femeilor, inclusiv violența domestică, care reprezintă o încălcare a drepturilor omului și un obstacol major în depășirea inegalității dintre femei și bărbați.
În mai 2011, la Istanbul a fost deschis pentru semnare Tratatul Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Astfel, s-a creat un cadru legal obligatoriu pentru toate statele, fiind primul instrument obligatoriu din punct de vedere juridic din Europa în scopul protecției femeilor împotriva tuturor formelor de violență.
În data de 27 iunie 2013, la Strasbourg, România a semnat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, numită Convenția de la Istanbul. România și-a asumat astfel respectarea drepturilor fundamentale ale femeilor și promovarea măsurilor active de eliminare a violenței asupra acestora.
Avem deci și o lege pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, Legea nr. 217/2003, modificată și republicată în 2014. Art. 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că demnitatea umană este inviolabilă, aceasta trebuie respectată și protejată.
Față de cele menționate mai sus, situația în România, conform studiului Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, din martie 2014, arată următoarele:
– 24% din femeile din România au suferit violențe din partea partenerului;
- 14% din partea altei persoane;
- 30-39 este procentul femeilor care sunt afectate de
- violență psihologică;
Mulțumesc, doamnă senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel. Se pregătește domnul senator Rotaru Ion. Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică de astăzi, 25 noiembrie 2014, am intitulat-o „Între aroganță și... ignoranță!”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Am asistat la alegerea primului președinte liberal după 25 de ani de democrație și am fost mândru de tinerii care au venit la vot pentru o Românie mai bună, de românii din diaspora care au așteptat ore întregi la ambasade și consulate pentru a vota. Schimbarea nu s-a realizat prin intervenția unor puteri străine sau grupări fascistoide și legionaroide, ci, pur și simplu, oamenii au conștientizat importanța votului și au ales normalitatea.
Nu au fost violenți sau fasciști tinerii care au protestat pentru ca românii din străinătate să-și exercite dreptul de vot, așa cum este normal. Ei au manifestat pentru o Românie liberă, o Românie pe care am înviat-o.
Sunt politicieni care trăiesc în negarea unui vot pentru altceva decât PSD. Astfel, fostul europarlamentar Adrian Severin, același politician care nu știa formula banală, H2O, a apei, a afirmat într-o postare pe blogul său că tot ce s-a întâmplat din ziua primului tur de scrutin și până în duminica celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale a fost „o adevărată lovitură de stat”. Adrian Severin vorbește de România ca despre o țară străină și se adresează, chipurile, unora care nu au habar de România. Cu toate că nu are nicio altă calitate morală, fostul europarlamentar se erijează într-un adevărat judecător al alegerilor.
Dar cine este acest Adrian Severin? Este cel care, printr-un act de trădare națională, a cedat definitiv Ucrainei, în 1997, Insula Șerpilor? Cel care a fost exclus din Parlamentul European și trimis în judecată pentru luare de mită și trafic de influență? Cum poate acuza sutele de mii de români din diaspora numindu-i fasciști și legionari pentru că s-au revoltat când au înțeles că Guvernul le-a interzis dreptul constituțional de a-și alege președintele?
Românii din diaspora și-au cerut dreptul la vot. Nu este normal că au trebuit să aștepte 8-10 ore pentru a vota. Domnilor, nu a fost nicio lovitură de stat, nu au fost tineri violenți, ci un protest civilizat. Am putut vedea dorința noii generații de a-și reclama drepturile.
## **Domnul Vasile Nistor:**
Vă mulțumesc, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Rotaru Ion.
Se pregătește domnul senator Ovidiu Donțu. Domnul Ovidiu Donțu.
Vă rog.
## **Domnul Ion Rotaru:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Deși declarația mea politică de astăzi poartă același titlu, sau aproximativ, cu declarațiile făcute de colegele senatoare Biró și Silistru, am vrut neapărat să o susțin, pentru că mi s-a părut normal ca acest semnal privind importanța Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor să fie dat și de un bărbat, și nu numai de femei.
Deci, reluând, declarația politică se numește „Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și Ziua universală a copiilor”.
Fac acest gest și în calitatea pe care o am, de președinte al Subcomisiei pentru populație și dezvoltare, și aș vrea să subliniez și eu importanța acestei zile.
În fiecare an, la 25 noiembrie, statele lumii marchează Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. Potrivit ONU, la nivel mondial, aproximativ 70% dintre femei, indiferent de rasă, etnie, vârstă sau educație, sunt supuse, de-a lungul vieții, cel puțin unei forme de violență.
Violența de gen rămâne, chiar și la acest început de secol al XXI-lea, una dintre cele mai frecvente și grave încălcări ale drepturilor omului.
„Violența împotriva femeilor: în fiecare zi și în orice loc” este cel mai cuprinzător studiu pe această temă, realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. El situează România anului 2014 sub media celor 28 de state membre în ceea ce privește prevalența, amploarea și gravitatea abuzurilor și violenței împotriva femeilor, manifestate acasă, la serviciu, în public și on-line.
Conform studiului, 24% dintre femeile din România afirmă că au fost supuse violenței fizice sau sexuale de către un adult înainte de vârsta de 15 ani și 27% dintre ele afirmă că au fost afectate de violență fizică sau sexuală după vârsta de 15 ani.
Chiar dacă ne situăm sub media europeană, clasamentul nu poate să ne convingă că măsurile luate până în prezent, cum ar fi adoptarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013–2017 sau acțiunile întreprinse prin programele ONU (UNFPA) și ale Uniunii Europene, reprezintă maximumul a ceea ce putem face în acest domeniu.
Mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Donțu Ovidiu.
Titlul declarației mele politice de astăzi este „Alegeți să surpați sau să edificați?”.
Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,
Am spus-o mereu și nu o să încetez să o spun: suntem prezenți în viața publică, suntem în politică, suntem în Parlamentul României. În oricare altă poziție care privește guvernarea statului român am fi, datorită exclusiv românilor, avem responsabilități, obligații și îndatoriri față de toți aceștia. Nu suntem aici pentru lupte, pentru onoruri, pentru satisfacții personale sau de grup, interese asemenea sau oportunități, iar dacă nu s-a înțeles până acum acest lucru, care este esențial, stimați colegi, indiferent de doctrine sau calcule politice, vă spun cu cea mai mare sinceritate: nu au ce căuta în viața publică și nici în politică cei care nu respectă un minim set de reguli!
Am spus de atâtea ori că principiul conform căruia nimeni nu este mai presus de lege este unul absolut și incontestabil pentru noi toți, iar în politică, cu adevărat, legea fundamentală este cetățeanul și interesul lui, ceea ce trebuie să ne reamintim de fiecare dată atunci când dorim votul cetățeanului și când avem realizări, dar mai ales când greșim.
Și mai cred, doamnelor și domnilor, stimați colegi parlamentari, oricum s-ar numi formațiunea din care facem parte, că zilele acestea ar trebui să ne gândim cu toții, atât de profund cum nu am mai făcut-o niciodată, tocmai la lucrurile exprimate de mine mai înainte, fără ca unii dintre noi să pice în eroarea de a se lăsa legănați pe laurii unei victorii pe care o iau în nume personal, ca un fel de merit, în timp ce-i lovesc pe alții, îi ignoră și, nu în ultimul rând, îi uită pe români.
Căci, doamnelor și domnilor, victoria nu ne aparține nouă, celor de aici, oricât de tare ne-am dori să ne-o însușim. Noi nu ne-am fi putut numi acum parlamentari ai României fără ca, acum doi ani, cetățenii români, pe care dumneavoastră pare că îi credeți naivi și ușor de convins de orice nouă circumstanță favorabilă strict dumneavoastră, nu ar fi acordat o încredere fără precedent Uniunii Social-Liberale, un val mult mai mare decât cel de acum.
În ciuda a ceea ce ar putea unii dintre dumneavoastră să spună în aceste momente, ei bine, Uniunea Social-Liberală v-a ajutat să fiți ceea ce sunteți acum. Asta se traduce în următorul fel, singurul adevărat: cele întâmplate acum doi ani au avut ca unic temei viitorul națiunii și binele exclusiv al românilor. Și, așa cum, unde-i lege, nu-i tocmeală, în politică, orice uniune are un cod moral, un angajament, un fairplay reciproc, validate prin vot.
## **Domnul Vasile Nistor:**
Mulțumesc, domnule senator.
Domnilor colegi,
Constat că în sală nu mai sunt colegi care vor citi declarațiile politice. Le considerăm depuse de către următorii senatori:
– Coca Laurențiu, Butnaru Florinel, Constantinescu Florin, din partea Grupului parlamentar al PSD; – Nicoară Marius Petre, din partea Grupului parlamentar al PNL;
- Ghilea Găvrilă, Igaș Traian Constantin, Oprea Dumitru,
- din partea Grupului parlamentar al PDL;
– Nistor Vasile, Niță Mihai, din partea Grupului parlamentar liberal-conservator. Declar închisă sesiunea de declarații politice. Să avem o zi bună!
Declarația politică se intitulează „Valorificarea celei mai importante resurse – capitalul uman”.
Populația aptă de muncă a unei țări formează acel activ național capabil să creeze valoare. Cum se știe, pentru a genera venituri, acest activ trebuie cultivat, pregătit și ocupat cum se cuvine.
În vederea realizării obiectivului utilizării superioare a capitalului uman, este necesar un efort conjugat, atât al mediului afacerilor, cât și al forțelor guvernamentale și politice. Cu toții trebuie să învățăm cum să ne valorificăm potențialul creativ și cum să-i sprijinim pe oameni să-și găsească fiecare un loc de muncă adecvat atât vocației personale, cât și cerințelor dezvoltării sociale.
O speranță într-o mai bună valorificare a resurselor noastre umane mi-a fost indusă recent de noile programe, șapte la număr, destinate întreprinderilor mici și mijlocii. De fapt, în total, nu mai puțin de 14 programe vin în sprijinul sectorului IMM-urilor.
Mă voi referi concret doar la programul EMPRETEC, deoarece are câteva atuuri care-l individualizează. Acesta depășește cadrul Uniunii Europene, fiind un program cu acoperire internațională mai largă. O altă particularitate se referă la faptul că este un program integrat, atât de pregătire, care oferă întreprinzătorilor instruire și asistență tehnică, un cadru instituțional pentru dezvoltarea capacităților antreprenoriale, cât și de creștere a competitivității pe piața locală și internațională a întreprinderilor mici și mijlocii. EMPRETEC este un program internațional pentru dezvoltarea și sprijinirea antreprenorilor. Programul se desfășoară sub egida Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD – Geneva) și este operațional în peste 25 de țări din America Centrală, America Latină, Africa și Orientul Mijlociu.
România este prima țară din Europa în care se implementează acest program. Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri și Turism – DIMMMAT – s-a implicat în acest program în calitate de partener al UNCTAD și finanțator al programului. Grupul-țintă al programului include antreprenori existenți sau potențiali, precum și top manageri, inclusiv specialiști din organizații publice sau private susceptibili de a se comporta de o manieră antreprenorială sau managerială.
Declarația politică este intitulată „Necesitatea îmbunătățirii Legii drepturilor pacientului”.
Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,
A fost o perioadă de campanie electorală în care mulți cetățeni au sesizat multiplele probleme din sistemul de sănătate. Am ascultat povești din spitale. Povești pe care, probabil, le-am ascultat cu toții sau poate chiar, unii dintre noi, avem propriile povești.
Constat că întâmplările trăite de acești oameni sunt reale și asemănătoare, doar că diferă locația, boala sau gradul de moralitate al cadrelor medicale.
În majoritatea spitalelor, oamenii plătesc serviciile medicale, cu toate că ele sunt decontate prin Casa de Asigurări de Sănătate. Problema îngrijorătoare se referă la faptul că, pe lângă acest preț, oamenii au un cost suplimentar: un cost al umilinței, care contravine tuturor drepturilor garantate la nivel atât național, cât și european. A fi pacient înseamnă să fii privit cu dispreț și ajutat pentru că e o obligație de serviciu.
Dacă un om are pretenția de a fi informat în legătură cu tratamentul, atunci, în funcție de nenumărați factori, răspunsul va fi condiționat de aceștia.
Sunt surprins de faptul că oamenii nu își cunosc drepturile și de faptul că tot mai mulți se resemnează atunci când vine vorba de un spital.
Ar trebui ca această lege, Legea drepturilor pacientului – Legea 46/2003, să fie mediatizată mai mult și chiar îmbunătățită de noi, împreună cu societatea civilă.
Cu toate că e o lege-cadru, incompletă, asigură respectarea minimă a drepturilor pacientului. Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Bugetul pentru anul viitor va continua creșterea economică”.
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Guvernul pregătește bugetul pentru anul viitor. Într-un timp relativ scurt, bugetul va ajunge în Parlament. Ministrul delegat pentru buget, domnul Darius Vâlcov, ne-a asigurat că proiectul de buget va fi finalizat până vineri. Conform declarației sale de ieri, proiectul va fi discutat săptămâna viitoare cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, urmând ca, după 10 decembrie, bugetul să ajungă în Parlament pentru dezbateri și adoptare.
În legătură cu bugetul pe care îl așteptăm, trebuie să facem câteva precizări:
– nu vor exista creșteri de taxe și impozite, Guvernul luând în calcul și adoptarea unor măsuri de relaxare fiscală;
– în cadrul proiectului de buget, investițiile din fonduri europene vor fi prioritare; – și, nu în ultimul rând, pot spune, din experiența anilor trecuți, că există timp berechet pentru ca opinia publică să-și spună cuvântul și pentru ca toți colegii interesați să vină cu amendamente.
Proiectul de buget trebuie să se supună câtorva exigențe. Mă refer la faptul că trebuie să se aibă în vedere alocări mai mari pentru educație, sănătate, apărare.
Ministerul Educației Naționale a precizat că în bugetul pe 2015 este prevăzută creșterea salariilor cadrelor didactice în două tranșe, respectiv 5% din martie și 5% la începerea viitorului an școlar. În același timp, consider că este foarte important ca în bugetul pe anul 2015 să fie prevăzută înapoierea sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești.
Potrivit declarațiilor oficiale, bugetul apărării va crește anul viitor cu 0,3% din PIB față de cel din acest an, astfel încât în 2016 sau 2017 să se ajungă la o alocare de 2% din PIB.
Pe domeniul sănătății avem nevoie de alocări mai mari pentru programele care sunt în derulare și pentru cele care se vor lansa anul viitor.
## Stimați colegi,
Conform datelor oficiale, inflația este 1,5%, cea mai mică din 25 de ani. Creșterea economică, așa cum a anunțat Comisia Europeană, este de 2,5%, șomajul a scăzut de la 7,1% la 6,7%, din datele puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică.
Declarația politică este intitulată „Demersul unui senator PSD de a trece prin adoptare tacită o propunere legislativă injustă”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
La nivelul Senatului României a fost depusă o propunere legislativă care, sub pretextul lipsei de dezbatere datorită campaniei pentru alegerile prezidențiale, a trecut de Comisia pentru muncă și se dorește să fie adoptată tacit, fără a fi dezbătută în plenul Senatului României.
Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, înregistrată la Biroul Permanent al Senatului cu nr. L555/2014, care promite o îmbunătățire a cadrului legislativ actual, prin lărgirea sferei de competență a Inspecției Muncii, în scopul eficientizării actului de control. Inițiatorul principal este domnul senator PSD Liviu Marian Pop.
În majoritatea lor, modificările propuse privesc aspecte deja legiferate sau care, în măsura adoptării lor, devin incompatibile cu anumite texte din legi speciale în vigoare la acest moment. Ca exemplu: controlul activității desfășurate de cetățenii străini în țara noastră – Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 56/2007; protecția cetățenilor români care se încadrează în muncă în străinătate – Legea nr. 156/2000.
De asemenea, în privința propunerii de extindere a controlului în domeniul negocierilor colective, reamintim inițiatorilor proiectului legislativ faptul că, în prezent, Legea nr. 62/2011 a dialogului social interzice imixtiunea instituțiilor și autorităților publice în negocierea colectivă derulată între părți. Actul de control în acest caz ar fi lipsit de utilitate în contextul în care, indiferent de criticile pe care le atrage, negocierea colectivă și rezultatul acesteia rămân la adăpost de orice dispoziții din partea organului de control al Inspecției Muncii.
În realitate, adevărata modificare vizează reorganizarea inspectoratelor teritoriale de muncă, obiectiv atent strecurat de către inițiatori printre așa-zisele modificări și completări la lege. În condițiile în care prim-ministrul numește în mod direct inspectorul general de stat, iar înființarea inspectoratelor regionale de muncă urmează procedura aprobată prin hotărâre a Guvernului, proiectul de lege urmărește concentrarea puterii în mâna prim-ministrului, deschizând astfel calea politizării excesive a instituției prin posibilitatea extinsă pe care o oferă prim-ministrului de a controla Inspecția Muncii.
Declarația politică se intitulează „Scopul nu scuză întotdeauna mijloacele”.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Degringolada întreținută la nivelul secțiilor de votare din diaspora cu prilejul desfășurării celor două tururi de scrutin ale recentelor alegeri prezidențiale nu a adus beneficiile scontate celor care au orchestrat-o, ci, dimpotrivă, a avut un efect de bumerang.
Într-o majoritate covârșitoare, care aducea mai degrabă cu unanimitatea, românii din străinătate au votat candidatul ACL, care a câștigat turul al doilea al scrutinului de la 16 noiembrie în 293 din cele 294 de secții de votare organizate în peste 90 de țări de pe întreg mapamondul.
Ca o ironie a sorții, conform rezultatelor oficiale validate de BEC, singura secție de votare din afara României în care Victor Ponta a câștigat alegerile a fost cea organizată în Teritoriile Arabe Palestiniene, unde, din cei 19 alegători care s-au prezentat la urne, 10 au votat cu candidatul PSD.
Toate aceste rezultate notabile demonstrează premeditarea cu care Guvernul Ponta a acționat pentru împiedicarea prin orice mijloace a cetățenilor români de peste hotare să se prezinte la vot, mai ales după ce trendul opțiunilor din diaspora a putut fi intuit imediat după numărarea voturilor exprimate în primul tur.
Nu întâmplător, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a început urmărirea penală în legătură cu încălcarea dreptului la vot al românilor din diaspora.
Conform articolului 385 din Codul penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar cei care vor fi găsiți vinovați de comiterea unor asemenea fapte vor trebui să răspundă rigorilor legii.
Misiunea procurorilor nu va fi deloc ușoară, iar elanul lor nu trebuie să se tempereze, indiferent cât de sus vor trebui să caute pentru a-i descoperi pe adevărații responsabili care au călcat în picioare dreptul constituțional la vot al cetățenilor români.
Mai ales că nu disperarea a fost cea care a determinat Cabinetul Ponta să atenteze la demnitatea zecilor de mii de români cărora ușile secțiilor de votare din străinătate li s-au trântit în nas, ci iresponsabilitatea, care, la rândul ei, poate fi sancționată prin lege.
Declarația politică este intitulată „România, între schimbare și continuitate. Moldova, încotro?”.
Stimați colegi,
În România postalegeri se discută despre cel mai bun eveniment politic din Europa de anul acesta prin alegerea președintelui țării în persoana lui Klaus Iohannis. Platforma pe care acesta a candidat a fost cea a schimbării de atitudine a politicului față de cetățeni, o schimbare la față a României și părăsirea, paradoxal, a „continuității în politică”, o schimbare la față a felului de a face politică, una care să meargă de la rădăcină la vârf.
Pe de altă parte, românii din interiorul granițelor și din afara lor au fost pregătiți pentru această platformă și au dovedit o maturitate excepțională, în 16 noiembrie, alegând un candidat din cadrul unei minorități etnice pentru postul de președinte. Dar acest președinte este cel care întrunește toate năzuințele poporului, care a spus: stop continuității acestui fel de a face politică și start pentru un alt fel de angajament politic! Românii au ales un președinte proeuropean.
Rezultatul votului din 16 noiembrie din România a fost și este deosebit de important pentru regiune și pentru Uniunea Europeană. De aceea, rezultatul votului din 30 noiembrie din Moldova va fi extrem de important pentru regiune și, implicit, pentru România.
Conform ultimelor sondaje, la Chișinău vor fi alegeri foarte strânse, cu un risc major de destabilizare. Alegerile parlamentare din Moldova nu sunt doar niște alegeri politice! Acestea au implicații pentru următorul deceniu, nu doar pentru al doilea stat românesc! Ultimul sondaj prezentat relevă procentaje foarte strânse între partidele proeuropene și cele proruse, de 38, respectiv 31%. România a ales schimbarea. Moldova, încotro?
Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Domnule Ponta, autostrada Iași – Târgu-Mureș rămâne vitală pentru Moldova!”.
Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,
Faptul că Moldova este una dintre cele mai sărace regiuni ale României nu mai e un secret pentru nimeni, principala cauză fiind lipsa unei infrastructuri adecvate de transport. Deși Guvernul Ponta a promis în mod repetat că va susține construirea unei autostrăzi între Iași și Târgu-Mureș, la fiecare final de campanie electorală a îngropat acest proiect, folosindu-se de scuza lipsei de bani și a traficului redus din zonă.
Evident, este inutil să mai întrebăm de ce PSD nu a văzut problemele de finanțare a autostrăzii și în campaniile electorale, ci le invocă doar postcampanie. Oamenii s-au lămurit că sunt mințiți, iar o parte din votul ieșenilor de la prezidențiale reflectă acest lucru. Însă important este ce va face Guvernul Ponta de acum încolo, pentru că noi nu vom renunța la această autostradă.
De aceea, cerem modificarea, în regim de urgență, a Masterplanului pentru transport, astfel încât proiectul Iași – Târgu-Mureș să devină unul prioritar. Strategia pentru infrastructură trebuie să se bazeze pe proiecția dezvoltării regiunilor, pe o viziune coerentă. Invocarea traficului redus pe ruta Moldova – Transilvania este doar o formă de a masca incompetența și indiferența Executivului, care trebuie să conștientizeze că infrastructura stă la baza creșterii economice, și nu invers.
În consecință, vă cerem, domnule Ponta, o decizie clară și rapidă în favoarea autostrăzii spre nord-estul țării. Vă mulțumesc.
Declarația politică este intitulată „25 noiembrie – Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeii”.
Adunarea Generală a ONU a stabilit, prin Rezoluția nr. 54/134 din 17 decembrie 1999, data de 25 noiembrie Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeii, zi marcată în întreaga lume. Cu această ocazie, ONU a solicitat tuturor guvernelor, organizațiilor internaționale și neguvernamentale să organizeze activități menite să informeze populația lumii despre amploarea acestui fenomen și să trezească conștiința publică în fața acestei probleme.
Comunitatea internațională și societatea civilă au ajuns la concluzia că nu există circumstanțe atenuante pentru violența împotriva femeilor și că fenomenul respectiv reprezintă o încălcare gravă a dreptului lor, fiind inacceptabil și de netolerat.
Cu toate că legislația noastră a suferit modificări majore, în sensul îmbunătățirii ei, iar numărul de sesizări referitoare la cazurile de violență în familie înregistrate de către poliție au crescut, fenomenul atinge încă, din nefericire, cote alarmante. Consider astfel că este necesară multiplicarea numărului campaniilor publice de informare, cu atât mai mult cu cât un procent important al populației României susține faptul că nu se cunosc cu exactitate instituțiile care se ocupă de combaterea violenței în familie. De asemenea, conform sondajelor, 80 la sută dintre români consideră absolut necesară intervenția poliției în astfel de cazuri, ceea ce denotă faptul că populația percepe violența în familie ca pe orice altă formă de violență.
Campaniile derulate în ultima perioadă de către autorități nu au reușit nici pe departe să combată în mod real fenomenul violenței domestice, în special violența împotriva femeilor. Statisticile, extrem de îngrijorătoare de altfel, indică faptul că în ultimii ani numărul femeilor decedate din cauza agresiunilor partenerilor de viață a crescut alarmant. De asemenea, în România nivelul violenței în familie depășește media europeană, românii fiind printre cei mai agresivi europeni. Datele oficiale nu reliefează însă adevărata dimensiune a flagelului femeilor maltratate de bărbați, specialiștii atrăgând atenția că alte sute de mii de femei îndură zilnic bătăi, neavând curajul să se adreseze autorităților.
## **Domnul Mihai Niță:**
Declarația politică se intitulează „30 noiembrie – Ziua românilor de pretutindeni”.
În 2007, prin Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, ziua Sfântului Andrei, Apostolul românilor, a fost stabilită ca Ziua românilor de pretutindeni. Această lege reglementează drepturile persoanelor de etnie română, precum și ale celor care aparțin filonului cultural românesc, din afara granițelor României, având ca scop menținerea, promovarea și afirmarea identității lor culturale, etnice, lingvistice și religioase.
Potrivit Națiunilor Unite, aproximativ 215 milioane de persoane locuiesc și lucrează în prezent în afara țării lor de origine. Motivele pentru care și-au părăsit țările natale sunt diverse, dar cele mai frecvente privesc direct condițiile de viață improprii statutului de om. Majoritatea lor provin din țările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare și lucrează în țările cu economie puternică pentru a-și ajuta familiile rămase acasă. Puțini dintre ei își propun să rămână în țările adoptive, renunțând definitiv la țările din care provin.
Procesul emigrării se manifestă ca un fenomen firesc, motivat de dinamica evoluției sociale la scară planetară. Prin urmare, nimic condamnabil. Asta înseamnă că, oriunde s-ar afla, cetățenii lumii trebuie să fie protejați de orice posibilă discriminare, individuală ori colectivă. Migrația și dreptul la dezvoltare sunt inseparabile de drepturile omului.
Recent, vasăzică în apropierea Zilei românilor de pretutindeni, numeroase comunități de români aflate dincolo de frontierele țării au fost obligate să treacă prin situații fără precedent, inacceptabile, care i-au determinat să reacționeze ca o forță unitară împotriva vicisitudinilor la care îi supusese ilegal tocmai statul român. Această lecție de unitate națională nu va fi uitată prea curând și s-a transformat într-o bună pildă pentru alte etnii risipite pe mapamond prin voia sorții.
Cu prilejul alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie, românii de pretutindeni au demonstrat că le pasă de țara lor. S-a dovedit cert că patriotismul nu este o lozincă, ci un crez. O legătură temeinică, naturală și necondiționată dintre oamenii aparținând aceluiași popor. Deși unii corifei postdecembriști au încercat să deturneze convingerile naționaliste ale românilor, definind patriotismul ca fiind periculos, desuet și retrograd, demersul lor a fost sortit eșecului. Oamenii de bună-credință au rămas neclintiți în convingerile lor, conștientizând că naționalismul românesc nu se îndreaptă împotriva nimănui, că noțiunea de românitate înseamnă doar respect pentru istoria comună, pentru străbuni și responsabilitate asumată pentru generațiile viitoare.
Bună dimineața!
Am să-l rog pe domnul secretar Alexandru Pereș să facă un apel. Domnule secretar, vă rog.
Bună ziua, dragi colegi!
Agrigoroaei Ionel absent Andronescu Ecaterina prezentă. Mulțumesc. Anghel Adrian prezent. Mulțumesc. Anghel Cristiana Irina prezentă. Mulțumesc. Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel prezent Ardelean Ben Oni prezent. Mulțumesc. Ariton Ion prezent. Mulțumesc. Atanasiu Teodor prezent Badea Leonardo absent Badea Viorel Riceard absent Banias Mircea Marius prezent. Mulțumesc. Barbu Daniel Constantin prezent. Mulțumesc. Barbu Tudor prezent Bădălău Niculae absent Bălu Marius absent Belacurencu Trifon prezent. Mulțumesc. Bereanu Neculai prezent. Mulțumesc. Biró Rozalia Ibolya absentă Blaga Vasile absent Boagiu Anca Daniela absentă Boboc Cătălin absent Bodea Cristian Petru prezent Bodog Florian Dorel prezent. Mulțumesc. Boeriu Valeriu Victor prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Bujor Dumitru Marcel absent Bumbu Octavian Liviu absent Burlea Marin prezent. Mulțumesc. Butnaru Florinel absent Butunoi Ionel Daniel absent Cadăr Leonard prezent. Mulțumesc. Calcan Valentin Gigel prezent. Mulțumesc.
Câmpeanu Mariana prezentă. Mulțumesc. Chelaru Ioan prezent. Mulțumesc. Chiriac Viorel prezent. Mulțumesc. Chiru Gigi Christian prezent. Mulțumesc. Chiuariu Tudor Alexandru absent Coca Laurențiu Florian prezent. Mulțumesc. Constantinescu Florin prezent. Mulțumesc. Cordoș Alexandru prezent. Mulțumesc. Corlățean Titus prezent. Mulțumesc. Coste Marius prezent. Mulțumesc. Costoiu Mihnea Cosmin Guvern Cotescu Marin Adrănel absent Crețu Gabriela prezentă. Mulțumesc. Cristache Iulian absent Cristina Ioan absent Croitoru Cătălin absent Deneș Ioan prezent. Mulțumesc. Dincă Mărinică prezent Dobra Dorin Mircea prezent. Mulțumesc. Dobrițoiu Corneliu absent Donțu Ovidiu Liviu prezent. Mulțumesc. Dumitrescu Cristian Sorin prezent. Mulțumesc. Dumitrescu Florinel prezent. Mulțumesc. Dumitrescu Iulian absent Durbacă Eugen prezent. Mulțumesc. Duruț Aurel prezent. Mulțumesc. Ehegartner Petru prezent. Mulțumesc. Federovici Doina Elena prezentă. Mulțumesc. Fifor Mihai Viorel prezent. Mulțumesc. Filip Petru prezent. Mulțumesc. Firea Gabriela prezentă. Mulțumesc. Florian Daniel Cristian absent Flutur Gheorghe prezent. Mulțumesc. Frătean Petru Alexandru prezent. Mulțumesc. Geoană Mircea Dan absent Ghilea Găvrilă absent Ghișe Ioan prezent. Mulțumesc. Grapă Sebastian prezent. Mulțumesc. Grigoraș Viorel prezent. Mulțumesc. Hașotti Puiu prezent. Mulțumesc. Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin absent Iliescu Lucian prezent Ilieșiu Sorin prezent. Mulțumesc. Ioniță Dan Aurel absent Iovescu Ioan prezent. Mulțumesc. Isăilă Marius Ovidiu absent Jipa Florina Ruxandra prezentă Klárik László Attila prezent László Attila prezent. Mulțumesc. Lazăr Sorin Constantin prezent. Mulțumesc. Luchian Dragoș absent Luchian Ion prezent. Mulțumesc. Marian Dan Mihai absent Marian Valer prezent. Mulțumesc. Marin Nicolae prezent. Mulțumesc. Markó Béla prezent. Mulțumesc. Mazăre Alexandru absent Mihai Alfred Laurențiu Antonio prezent Mihai Cristian Dănuț absent Mihai Neagu absent Mihăilescu Petru Șerban absent Miron Vasilica Steliana prezentă Mitu Augustin Constantin absent Mocanu Victor prezent. Mulțumesc. Moga Nicolae prezent. Mulțumesc. Mohanu Nicolae prezent. Mulțumesc. Motoc Octavian
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc foarte mult, domnule secretar. Închideți microfonul central. Așa, mulțumesc. Doamnelor și domnilor,
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 25 noiembrie, anunțându-vă că din totalul de 168 de senatori și-au înregistrat prezența 112, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.
Ședința plenului este condusă de vicepreședintele Cristian Dumitrescu, desemnat de către președintele Senatului, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.
Fac un apel către distinsul domn secretar Rotaru să ne însoțească la pupitru.
Doamnelor și domnilor,
Programul de lucru pentru astăzi: de la ora 9.00 la ora 10.30 au fost declarații politice; de la ora 10.30 la ora 13.00 – lucrări în plen; de la ora 13.00 – lucrări în comisiile permanente.
Sunt comentarii în legătură cu programul?
Dacă nu sunt, doamnelor și domnilor, vă supun la vot programul. Vă rog să luați loc în bănci. Supun la vot programul zilei de astăzi. Doamnelor și domnilor, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, a fost aprobat programul de lucru.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.
Doamnele și domnii senatori au observații la ordinea de
zi?
Domnul senator Hașotti, președintele grupului..., președintele Grupului parlamentar al PNL... nou, vechi...
Aveți cuvântul, domnule senator.
La ordinea de zi. Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, După o socoteală rapidă pe care am făcut-o, am observat că sunt 24 de puncte astăzi, la ordinea de zi, care au termen de adoptare tacită astăzi sau mâine.
V-aș propune, distins Senat, ca acestea 24 – pentru că nu este dificil, domnule președinte, se adoptă în principiu propunerea mea – să fie discutate în ordinea de pe lista cu proiecte și propuneri, în ordinea în care sunt acolo, să fie rezolvate acestea mai întâi. Este o propunere, cred, judicioasă, constructivă.
Ceea ce nu este în regulă, stimați colegi, este că foarte multe, foarte multe din proiectele și propunerile care sunt astăzi pe ordinea de zi au fost introduse aseară sau azi-dimineață, iar colegii noștri nu au avut timp să le studieze.
Este o meteahnă veche, nu de azi, de ieri. Dar nu se poate, nici cei din comisiile respective nu știu că astăzi – membrii simpli din comisiile respective –, nu știu că astăzi se va discuta în plenul Senatului o anumită propunere sau un anumit proiect. Rog mai multă atenție în privința acestei chestiuni.
Propunerea pe care v-o fac, domnule președinte, este, așa cum am arătat, ca proiectele care au astăzi și mâine termen de adoptare tacită să fie discutate la rând. Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Și eu vă mulțumesc.
Cred că e o solicitare corectă. Și noi ne-am întrebat, la conducerea de ședință, cum să procedăm. Am crezut că vom face un ritm mai alert, dar aveți dreptate, putem face și această variantă.
## Doamnelor și domnilor,
Vă consult ca pe primele puncte din ordinea de zi să fie aduse proiectele legislative care au termen de adoptare tacită până la următoarea ședință – propunerea președintelui Grupului parlamentar al PNL, domnul Hașotti.
Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot. Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost aprobată această solicitare.
Am o rugăminte la plenul Senatului. Dacă cumva o să fie puține, cum să spun eu, nelămuriri, așa, cu aducerea pe ordinea de zi... sau, în sfârșit, față de desfășurarea normală a ședinței, vă rog să aveți îngăduință față de mine, pentru că vreau să le iau de pe listă. Cer acum lista.
Dau cuvântul domnului secretar Rotaru pentru o precizare din partea conducerii ședinței și a Biroului permanent.
## **Domnul Ion Rotaru:**
Aș vrea să precizez următorul lucru: de acord cu propunerea domnului senator Hașotti, dar, cu excepția primului punct din ordinea de zi – Legea farmaciei, toate celelalte puncte fie au fost reportate, fie au fost prinse pe ordinea de zi a Biroului permanent de ieri. Absolut toate, cu excepția Legii farmaciei, care a venit și cu care am fost de acord ieri.
Deci vorbim de ordinea de zi, domnule președinte.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
În sfârșit, doamnelor și domnilor, acum, dacă e să procedăm conform celor propuse, începem cu punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind înființarea la nivelul administrației publice locale din comune și...
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Domnul Sârbu.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Domnule președinte Sârbu, vă rog, microfonul central.
Poftiți?
A, propunerea, da. Aveți dreptate.
Până atunci, aș face doar un anunț: la Comisia pentru sănătate publică, înlocuirea domnului senator Cristache Iulian cu domnul senator Burlea Marin. E în cadrul grupului, nu avem...
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă mulțumesc foarte mult.
Mai avem o datorie, să votăm ordinea de zi întâi. Am aprobat..., de fapt, când am votat modificarea..., în sfârșit,
votăm încă o dată ordinea de zi, vă rog, astfel modificată, cu propunerea.
De fapt, am aprobat...
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Hai s-o mai votăm o dată.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mai votăm o dată, că două bătăi nu strică..., două bătăi strică, două mâncăruri nu strică.
Doamnelor și domnilor, deschid votul pentru ordinea de zi astfel modificată.
Vă rog să vă exprimați votul.
Mulțumesc.
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Și modificarea de la comisie.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Da, da.
Cu 79 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, a fost aprobată ordinea de zi astfel cum s-a propus modificarea.
Supun la vot solicitarea Grupului parlamentar al PSD de modificări la o comisie.
Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 76 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, modificarea a fost aprobată.
Punctul I al ordinii de zi, pentru că așa este structurată ordinea de zi..., punctul privind aprobarea programului de lucru s-a realizat.
Punctul 2 – Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 24 noiembrie 2014, a următoarei inițiative legislative: Propunerea legislativă de completare a Legii nr. 341/2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.
Punctul 3 – Raportul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități cu tema „Soluții pentru îmbunătățirea sănătății copiilor”.
Este pentru luarea la cunoștință de către doamnele și domnii senatori.
Mulțumim Comisiei pentru drepturile omului pentru această inițiativă.
Programul săptămânii viitoare, înainte de a intra în dezbaterea actelor legislative.
Săptămâna viitoare, luni, 1 decembrie 2014, este zi națională. Am văzut la unele televiziuni că se spunea că avem zi liberă noi, senatorii. Da, avem noi, senatorii, și poporul român, toți cetățenii României.
Astfel, ziua de marți, 2 decembrie, devine zi de luni, cu program de la 9.00 la 18.00 și de la 18.00 la 19.30 – întrebări.
Miercuri, 3 decembrie, vine programul zilei de marți: de la 9.00 la 10.30 – declarații politice; de la 10.30 la 13.00 – lucrări în plen; de la ora 13.00 – lucrării în comisii.
Joi, 4 decembrie – lucrări în comisii.
Vineri și sâmbătă – activități în circumscripții.
În legătură cu programul săptămânii viitoare există observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?
Dacă nu, supun la vot programul săptămânii viitoare. Doamnelor și domnilor, deschid votul și vă rog să vă exprimați votul.
Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, programul săptămânii viitoare a fost aprobat.
Începem cu punctul 1, pentru că avem o reexaminare, după care vom aplica modificările propuse la ordinea de zi: punctele 4, 5, 6, 7, 8 etc., care sunt inițiative legislative cu adoptare tacită în zilele de până la următoarea ședință.
Punctul 1 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008.
Reexaminare la solicitarea președintelui.
Procedura este de urgență.
Caracterul legii este ordinar.
Inițiator este Ministerul Sănătății.
Participă domnul Răzvan Vulcănescu, subsecretar de stat în Ministerul Sănătății, căruia-i dau cuvântul. Microfonul 8.
subsecretar de stat în Ministerul Sănătății
## Mulțumesc, domnule președinte.
Ca urmare a cererii de reexaminare, transmisă de către Președintele României, asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, vă comunicăm acceptul nostru privind forma adoptată de către Parlamentul României.
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Bodog, din partea Comisiei pentru sănătate. Aveți cuvântul, domnule senator.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor colegi,
Comisia pentru sănătate publică a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea reexaminării legii.
În urma reexaminării, în ședința din data de 24.11.2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea cererii de reexaminare formulată de Președintele României și, în consecință, adoptarea Legii pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008 în forma trimisă la promulgare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.
Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la proiectul de lege?
Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Dincă Mărinică.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Domnul senator Dincă Mărinică.
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Și Pașcan.
Păi, hotărâți-vă! Domnule vicelider Pașcan, microfonul central.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Având în vedere că este exprimat un punct de vedere al Consiliului Concurenței, solicit retrimiterea proiectului legislativ – de fapt, a legii – la comisia de specialitate, pentru a se pune în acord cu punctul de vedere exprimat de Consiliul Concurenței, care, întâmplător sau nu, coincide cu cel exprimat de Președinție.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Există solicitarea din partea unui grup parlamentar. Domnule secretar al comisiei, aveți cuvântul. Vă rog, punct de vedere.
Dacă-mi permiteți, s-a ținut cont de punctul de vedere al Consiliului Concurenței la dezbateri. Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
În acest moment, domnule vicelider, punctul de vedere a fost luat în discuție, iar poziția comisiei și a raportului este cea pe care o avem acum. Pe cale de consecință, a retrimite este tautologic.
Vă mențineți solicitarea?
Doamnelor și domnilor, suntem în situația de a se solicita rediscutarea.
Vă rog, deschid votul pentru cererea Grupului parlamentar al PDL.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 26 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă și 3 abțineri, solicitarea Grupului parlamentar al PDL, prin domnul vicelider Pașcan, a fost respinsă.
Pe cale de consecință, intrăm în procedura de vot. Trecem la votul asupra proiectului de lege.
Vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a proiectului de lege, transmisă de Președintele României.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare.
Este o lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată.
Vot · Respins
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului 18
A fost respinsă cererea de reexaminare formulată de președinte.
Acum intrăm, doamnelor și domnilor, în proiectele legislative aflate aleatoriu pe ordinea de zi, dar care au problema de a se adopta tacit până la următoarea ședință a plenului.
Punctul 4 – Propunerea legislativă privind înființarea la nivelul administrației publice locale din comune și orașe a compartimentului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Noi suntem prima Cameră sesizată. Din rândul inițiatorilor este cineva care dorește să susțină propunerea legislativă?
Dacă nu este, dau cuvântul domnului Ákos Levente Horváth, secretar de stat în Ministerul Muncii, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.
**Domnul Horváth Levente Ákos** _– secretar de stat_
_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Înființarea unui compartiment în cadrul structurilor locale cu atribuții în acordarea de consultanță de specialitate persoanelor interesate și gestionarea documentelor necesare stabilirii dreptului de pensii nu ar putea asigura o îndrumare corectă și coerentă, în conformitate cu dispozițiile legale, persoanelor interesate, cu atât mai mult cu cât consultanța ar fi acordată de către funcționari publici fără experiență, bazându-se doar pe instruirea pe care ar trebui să o facă personalul specializat al caselor teritoriale sau sectoriale de pensii.
Totodată, gestionarea documentelor de pensii de către funcționarii caselor de pensii este gratuită și nu implică cheltuieli suplimentare pentru beneficiarii de drepturi, iar vârsta și deplasările la casa de pensii nu pot fi argumente pentru a permite altor persoane accesul la documentele de pensie.
În multe județe există nu numai case teritoriale de pensii, dar și case locale de pensii, înființate tocmai pentru a facilita accesul persoanelor din zonele îndepărtate la sistemul asigurărilor sociale.
Dau cuvântul comisiei, domnului senator Fifor, vicepreședintele comisiei. Microfonul 7.
## Stimați colegi,
Aș vrea să vă spun că ideea de a avea la nivelul primăriilor persoane care să poată să acorde consultanță membrilor comunității nu este o ideea rea, nu este o idee greșită, numai că aș vrea să vă spun că o persoană în domeniul asigurărilor sociale nu se formează nici în cinci ani. De aceea, argumentul că acolo nu există personal specializat și, așa cum e făcută propunerea, că nu se dorește angajarea de personal specializat, iar cei care au alte atribuții să facă și o astfel de consultanță, este total greșit. Pentru că dreptul la pensie se bazează pe o legislație de zeci de ani. Or, numai dumneavoastră știți câte modificări faceți la Legea pensiilor. Și cei care lucrează în sistem trebuie să se adapteze la aceste modificări, pas cu pas, dar o persoană dintr-o primărie care se ocupă de zeci de alte probleme...
Este o problemă foarte serioasă și, dacă într-adevăr ați dori să rezolvăm această situație, atunci ar trebui mărit numărul de personal de la casele de pensii, în așa fel încât să se deschidă mai multe case locale în localități cu populație mai numeroasă, în așa fel ca asistența să fie acordată, într-adevăr, de personal specializat.
De aceea, cred că trebuie să votăm raportul negativ, de respingere.
Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu mai sunt, închei dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Fiind însă vorba despre o lege organică, urmează să o votăm la ora...
- O votăm acum?
Mă consult cu liderii de grup, mă uit la dânșii.
O votăm acum?
## **Domnul Puiu Hașotti**
**:**
E proiect al Guvernului?
## Mulțumesc, domnule președinte.
În ședința din 30.06.2014, membrii comisiei au analizat și hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează să fie adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, revizuită.
Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, Senatul este prima Cameră sesizată.
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă.
Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.
Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Doamna senator Câmpeanu, microfonul central. Doamna ministru, aveți cuvântul.
Nu, nu, e propunere legislativă.
Haideți, că e vorba de termenul acela. Se adoptă tacit dacă...
## **Domnul Alexandru Pereș**
**:**
Hai să încercăm, dar nu sunt destui.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Ba sunt, cu puțin efort, așa, și cu puțină gimnastică, da? Doamnelor și domnilor, deschid votul. E lege organică.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Raportul e de respingere.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului 18
Ați văzut, am vrut să văd dacă o iau mai devreme. O lăsăm pentru ora 12.30. O introducem la ora 12.30. Punctul 5...
Din sală
#119360Nu este cvorum!
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
|**Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**|Bujor Dumitru Marcel|absent| |---|---|---| |Avem cvorum. Avem cvorum până nu-l contestă cineva.<br>nă nu-l contestă cineva_._<br>
<br>Domnule..., domnilor colegi, haideți să spunem așa. Deci<br>rumul de ședință, cvorumul de ședință a fost stabilit la<br>eputul ședinței prin apel nominal și prin semnături.<br>că..., dacă dorește..., domnule senator, dacă dorește un<br>p parlamentar să verifice..., cere verificarea un grup<br>rlamentar, verificarea cvorumului, trecem la apelul<br>minal. Dacă nu, atâta timp cât sunt legi ordinare și se<br>optă cu 44 de voturi, suntem considerați în cvorum.<br>Domnule senator Pașcan, vă rog.|Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan<br>Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru|absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |**Domnul Puiu Hașotti**
**:**<br>Sunt la țigară și cafea. Chemați-i, să vedeți cum avem<br>rum. Chemați-i! Chemați-i!|Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Costoiu Mihnea Cosmin<br>Cotescu Marin Adrănel|prezent<br>prezent<br>Guvern<br>absent| |**Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**|Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian|prezentă<br>absent| |Nu, că o să facem iarăși apel nominal și vin de pe sală, că|Cristina Ioan|absent| |t acolo.|Croitoru Cătălin|prezent| |**Domnul Emil Marius Pașcan:**|Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică|prezent<br>prezent| |Domnule președinte,<br>Noi trebuie să respectăm regulamentul. În ce privește<br>st proiect de act normativ, s-a votat. Nu reluăm niciun vot|Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu|prezent<br>absent<br>prezent| |u vă rog să verificați cvorumul de ședință.<br>**Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**|Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian|prezent<br>prezent<br>absent| |Deci, domnule senator, mă consult în primul rând..., sigur,<br>ificăm cvorumul de ședință, dar, înainte de asta, mă<br>sult cu domnii senatori dacă-l introducem la vot la ora|Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru|prezent<br>prezent<br>prezent| |30, dacă repetăm votul.
<br>De ce să pierdem vremea?<br>Deci, domnule senator Rotaru, vă rog să faceți verificarea<br>rumului de ședință prin apel nominal. Aveți cuvântul.<br>_scuții la prezidiu.)_|Federovici Doina Elena<br>Fifor Mihai Viorel<br>Filip Petru<br>Firea Gabriela<br>Florian Daniel Cristian<br>Flutur Gheorghe|prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>absent| |**Domnul Ion Rotaru:**|Frătean Petru Alexandru|prezent| |Agrigoroaei Ionel<br>prezent<br>Andronescu Ecaterina<br>prezentă<br>Anghel Adrian<br>prezent<br>Anghel Cristiana Irina<br>prezentă<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>absent<br>Arcaș Viorel<br>prezent<br>Ardelean Ben Oni<br>prezent<br>Ariton Ion<br>absent<br>Atanasiu Teodor<br>prezent<br>Badea Leonardo<br>prezent<br>Badea Viorel Riceard<br>absent<br>Banias Mircea Marius<br>prezent|Geoană Mircea Dan<br>Ghilea Găvrilă<br>Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian<br>Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu|absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Barbu Daniel Constantin<br>absent<br>Barbu Tudor<br>prezent|Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila|prezentă<br>absent| |Bădălău Niculae<br>prezent|László Attila|absent| |Bălu Marius<br>absent<br>Belacurencu Trifon<br>prezent<br>Bereanu Neculai<br>prezent<br>Biró Rozalia Ibolya<br>prezentă|Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion<br>Marian Dan Mihai|prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Blaga Vasile<br>absent|Marian Valer|prezent| |Boagiu Anca Daniela<br>absentă|Marin Nicolae|prezent| |Boboc Cătălin<br>absent|Markó Béla|absent| |Bodea Cristian Petru<br>absent|Mazăre Alexandru|prezent| |Bodog Florian Dorel<br>prezent|Mihai Alfred Laurențiu Antonio|prezent| |Boeriu Valeriu Victor<br>prezent|Mihai Cristian Dănuț|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu<br>prezent|Mihai Neagu|absent|
Avem cvorum. Avem cvorum până nu-l contestă cineva. Până nu-l contestă cineva _._
Domnule..., domnilor colegi, haideți să spunem așa. Deci cvorumul de ședință, cvorumul de ședință a fost stabilit la începutul ședinței prin apel nominal și prin semnături. Dacă..., dacă dorește..., domnule senator, dacă dorește un grup parlamentar să verifice..., cere verificarea un grup parlamentar, verificarea cvorumului, trecem la apelul nominal. Dacă nu, atâta timp cât sunt legi ordinare și se adoptă cu 44 de voturi, suntem considerați în cvorum.
Sunt la țigară și cafea. Chemați-i, să vedeți cum avem cvorum. Chemați-i! Chemați-i!
Nu, că o să facem iarăși apel nominal și vin de pe sală, că sunt acolo.
Noi trebuie să respectăm regulamentul. În ce privește acest proiect de act normativ, s-a votat. Nu reluăm niciun vot și eu vă rog să verificați cvorumul de ședință.
Deci, domnule senator, mă consult în primul rând..., sigur, verificăm cvorumul de ședință, dar, înainte de asta, mă consult cu domnii senatori dacă-l introducem la vot la ora 12.30, dacă repetăm votul.
Deci, domnule senator Rotaru, vă rog să faceți verificarea cvorumului de ședință prin apel nominal. Aveți cuvântul.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/4.XII.2014
Mihăilescu Petru Șerban absent Miron Vasilica Steliana prezentă Mitu Augustin Constantin prezent Mocanu Victor prezent Moga Nicolae prezent Mohanu Nicolae prezent Motoc Octavian prezent Mutu Gabriel prezent Nasta Nicolae prezent Năstase Ilie prezent Neagu Nicolae absent Neculoiu Marius prezent Nicoară Marius Petre absent Nicolae Șerban prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Nițu Remus Daniel prezent Obreja Marius Lucian absent Oprea Dumitru delegație Oprea Gabriel Guvern Oprea Mario Ovidiu delegație Oprea Ștefan Radu prezent Pașca Liviu Titus prezent Pașcan Emil Marius prezent Pataki Csaba absent Pavel Marian prezent Păran Dorin prezent Păunescu Teiu prezent Pelican Dumitru prezent Pereș Alexandru prezent Pop Gheorghe prezent Pop Liviu Marian prezent Popa Constantin absent Popa Florian prezent Popa Ion prezent Popa Mihaela absentă Popa Nicolae Vlad absent Popescu Corneliu absent Popescu Dumitru Dian absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Purec Ion Simeon absent Rădulescu Cristian absent Rogojan Mihai Ciprian absent Rotaru Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie prezent Severin Georgică absent Silistru Doina prezentă Stuparu Timotei prezent Suciu Matei prezent Șova Dan Coman absent Tánczos Barna absent Tămagă Constantin prezent Tătaru Dan prezent Tătaru Nelu absent Teodorovici Eugen Orlando Guvern Tișe Alin Păunel prezent Toma Ion absent Todirașcu Valeriu prezent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Tudor Doina Anca absentă Țapu-Nazare Eugen absent Ungureanu Mihai Răzvan absent Valeca Șerban Constantin absent Vasiliev Marian absent Vâlcov Darius Bogdan Guvern Vegh Alexandru prezent
Verestóy Attila prezent Vochițoiu Haralambie prezent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu absent Vosganian Varujan absent Zisu Ionuț Elie prezent
Domnule președinte, și-au înregistrat prezența la apelul nominal 105 colegi senatori _. (Rumoare, discuții în sală.)_
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Da. Cvorumul cât este?
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
105.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Doamnelor și domnilor senatori, sunt 105.
Domnule senator Pașcan, la verificarea cvorumului informez că s-au constatat, la apel nominal, 105 membri ai Senatului prezenți.
Mulțumesc pentru prezență.
Deci punctul respectiv al...
Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în bancă.
Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în bănci.
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Domnul Hașotti. Domnul Barbu.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Proiectul de lege de la punctul 4, privind înființarea... la nivelul administrației publice locale, a căzut. Da?
Numai că, dacă a trecut, nu mai supunem la vot. La 12.30. Votăm acum, azi.
Domnule senator Hașotti, vă rugăm, în mod respectuos și plin de solicitudine, să ne putem desfășura activitatea. Doamnelor și domnilor colegi,
Vă fac următoarea propunere și cred că sunteți întru totul de acord că este vorba despre niște legi – sunt 24, de fapt – care sunt adoptate tacit, dacă noi, astăzi, nu le votăm, lucru pentru care am să vă rog – și m-am consultat și cu colegii mei – să le supunem la vot acum, în continuare, chiar dacă sunt organice sau nu sunt organice, acum, în continuare, important este să primească un vot – că e „pentru”, că e „împotrivă” –, important este să nu plece adoptate tacit din Senat și să ne „batem joc” de munca comisiilor și a colegilor noștri.
După aceea, cum iese votul, iese, bine, nu iese, asta este situația.
Din sală
#128957A ieșit!
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Raportul a ieșit foarte clar că a fost respins și acum supun propunerea legislativă la vot, cum e normal. Dacă se respinge, asta-i viața, adică asta-i situația, pardon.
Doamnelor și domnilor...
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Spuneți-le să ia loc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Poftim? Vă rog. Luați loc. Luați loc, doamna senator. Stimată doamnă senator Miron, distinsă doamnă senator Miron! Vă rog frumos! Distinse domnule senator Hașotti! Mulțumesc foarte mult.
Deci, doamnelor și domnilor, raportul a fost respins, neîntrunind numărul de voturi, la proiectul de lege cu privire la înființarea la nivelul administrației de structuri pentru pensii. Raportul de respingere a fost respins, neîntrunind numărul de voturi.
Atunci se supune la vot propunerea legislativă.
Doamnelor și domnilor, supun la vot propunerea legislativă.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Am deschis votul.
Vot · Respins
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului 18
Suntem prima Cameră sesizată.
Merge la Camera Deputaților.
Punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație.
Inițiator este domnul senator Popa.
Astăzi nu este, nu are cum să o susțină.
Pe cale de consecință, dau cuvântul doamnei Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.
Scurt, microfonul 9. Punctul de vedere al Guvernului.
## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat_
_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată, care are ca obiect de reglementare instituirea obligației persoanelor fizice și juridice de a deține un extinctor pentru prevenirea incendiilor, iar pentru persoanele...
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului secretar Fifor, de la Comisia pentru administrație.
Microfonul 7.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În ședințele din 16 și 23 iunie 2014, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.
Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Și eu vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale.
Domnul senator Dobra, microfonul 2, aveți cuvântul. Luați loc...
## Mulțumesc, domnule președinte.
Întâmplător participasem în Comisia pentru administrație la această dezbatere. Am ascultat pozițiile tuturor colegilor și toate au fost oneste și bine-venite. E însă o propunere ce vine din profunzimile poporului, dacă vreți. Nu era o idee rea, nu era o idee rea deloc, dacă vreți. După același principiu avem obligativitatea extinctoarelor în mașini, pentru capacitatea de a ne apăra noi, pentru neprevăzut.
Că avem probleme cu cine va verifica valabilitatea, cine va intra în case să vadă dacă le avem sau nu le avem este adevărat, dar nu cumva să cădem pradă fricii de a nu ști cum să implementăm legea și să renunțăm la o idee bună. Sunt de acord, totuși grupul nostru va vota, din câte am înțeles, împotriva acestei legi. Voiam doar să semnalez că sunt, din când în când, inițiative ce vin înspre binele oamenilor și să nu trecem ușor, poate undeva ideea rămâne într-un fel sau altul. Mulțumesc frumos.
Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte intervenții la dezbaterile generale? Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale. Intrăm în... Domnul senator Calcan, microfonul 4.
## Mulțumesc mult.
Și eu cred că ar fi fost, pe fond, o idee bună de a avea extinctoare, numai că, la punctul 2, acolo, e chiar o problemă, în sensul că impune obligativitatea de a avea un angajat în plus fiecare firmă, fiecare autoritate publică, specializat numai pentru acest gen de a face paza împotriva incendiilor. Lucrul acesta cred că este chiar absurd și imposibil. De aceea, și eu voi vota împotrivă.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Mulțumesc.
Am închis dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.
Doamnelor și domnilor,
Raportul este de respingere, inițiativa legislativă este ordinară, suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere. Am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 84 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost adoptată.
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Respinsă.
Respinsă. Vă rog să o trimiteți la Camera Deputaților. Punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.
Comisia pentru administrație a fost sesizată cu raport. Raportul este de respingere, propunerea legislativă este organică.
Dau cuvântul doamnei Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, să ne spună, pe scurt, dacă este de acord sau nu cu proiectul de lege.
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
Mulțumesc. Domnul secretar Fifor. Comisia.
Mulțumesc, domnule președinte.
În ședința din 23 iunie 2014 membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul legislativ face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale.
Intervenții din partea domnilor senatori nu sunt. Închid dezbaterile generale.
Intrăm în procedură de vot.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Este o lege organică.
Am hotărât să le votăm.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Doamnelor și domnilor, supun la vot raportul de respingere.
Am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
89 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.
Punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație.
Legea este organică.
Întreb dacă inițiatorii sunt pentru a susține proiectul legislativ.
Nu susține nimeni.
Dau cuvântul doamnei Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.
Considerăm că trebuie modificată Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, și nu Legea nr. 51/2006.
Mulțumesc.
Domnul secretar Fifor, Comisia pentru administrație. Microfonul 7.
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.
Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot.
Raportul este de respingere, legea este organică, suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.
Vă rog să vă exprimați votul.
Cu 92 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.
Propunerea legislativă a fost respinsă, pleacă la Camera Deputaților.
Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 9 din Legea nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind bunurile proprietate publică.
Comisia pentru administrație este sesizată în fond. Raportul este de admitere.
Legea este organică.
Domnul Vegh dorește să susțină propunerea legislativă. Vă rog, pe scurt, microfonul 5.
Mulțumesc, domnule președinte.
Am să fiu foarte scurt, având în vedere faptul că Comisia pentru administrație a dat un aviz favorabil.
Deci este vorba de modificarea Legii nr. 213/1998 privind trecerea în proprietatea publică de la o administrație la alta.
Până în momentul de față, era reglementată doar modalitatea de trecere între administrațiile locale și stat. Prin această modificare, dăm posibilitatea unităților administrativteritoriale să facă aceste demersuri între unități sau între unități administrativ-teritoriale și județ.
Cred că vine în întâmpinarea autorităților locale, având în vedere faptul că sunt multe proiecte care pot fi accesate cu ajutorul acestei legi.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul comisiei, domnului secretar Fifor.
Comisia pentru administrație publică...
Scuzați-mă, numai o clipă!
Doamna secretar de stat Caraman, microfonul 9, punctul de vedere al Guvernului.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține această inițiativă legislativă.
Mulțumesc. Comisia, domnul Fifor. Domnul senator Fifor.
Comisia supune spre dezbatere un raport de admitere, împreună cu propunerea legislativă.
Cred că e vorba de o eroare materială, pentru că scrie raport favorabil și dincoace scrie că se respinge.
Noi am fost informați că avem raport de respingere. Așa scrie pe ordinea de zi.
În ședința comisiei din 24.06.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, fără amendamente.
Vă mulțumesc foarte mult.
Deschid dezbaterile generale.
Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea propunerii legislative.
Dacă nu sunt, intrăm în procedură de vot.
Raportul comisiei este de admitere.
Legea are caracter organic, suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul și propunerea legislativă. Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați.
Cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.
Doamnelor și domnilor,
Trecem la punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.
Doamnelor și domnilor,
Raportul este al Comisiei pentru sănătate, care este un raport de respingere.
Legea este ordinară.
Invit la microfon inițiatorii, ca să susțină propunerea legislativă.
Dacă nu sunt, dau cuvântul domnului Vulcănescu, subsecretar de stat în Ministerul Sănătății, microfonul 8, punctul de vedere al Guvernului.
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă, deoarece art. 257 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului secretar Bodog, Comisia pentru sănătate.
Microfonul 7.
Vă rog să prezentați raportul.
Este vorba de punctul 10, da?
Da, punctul 10, propunerea legislativă privind reforma în domeniul sănătății și reglementări financiar-fiscale.
Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale asupra propunerii legislative.
Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, intrăm în procedură de vot.
Raportul comisiei este respingere a propunerii legislative. Legea este ordinară.
Suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere. Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 70 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă, două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, legea a fost respinsă. Doamnelor și domnilor,
Ajungem la punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 176 din 18 octombrie 2000 privind dispozitivele medicale.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru sănătate. Legea are caracter ordinar.
Întreb dacă inițiatorii sunt prezenți pentru a susține. Nu sunt prezenți.
Dau cuvântul domnului subsecretar de stat Vulcănescu, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea ca Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale Certificare să emită avize pentru aparatura pe care firmele urmează s-o comercializeze contravine prevederilor naționale și europene referitoare la dispozitivele medicale și principiului liberei circulații a produselor în spațiul Uniunii Europene, motiv pentru care Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
Îl invit pe domnul secretar Bodog, de la Comisia pentru sănătate, pentru a prezenta raportul.
În ședința din 24 iunie 2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.
Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale, intrăm în procedură de vot. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, fiind o lege ordinară, și noi suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere. Am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați.
Cu 75 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 10 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog s-o trimiteți la Camera Deputaților.
Punctul 14 al ordinii de zi, fiindcă știți că le luăm pe sărite, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget.
Raportul este suplimentar, dar este de respingere. Legea este ordinară.
Invit inițiatorii, dacă sunt prezenți, pentru a susține proiectul de lege. Nu susțin.
Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Manolescu, de la Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Prin această inițiativă legislativă se propune schimbarea modalității de taxare a veniturilor din jocurile de noroc, în sensul instituirii unui impozit minim de 5% pentru veniturile înregistrate în cazul tipurilor de joc slot-machine.
Guvernul nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului președinte Luchian, microfonul 7, Comisia pentru sănătate, aveți cuvântul.
Domnul Arcaș, Comisia pentru buget. Mă scuzați!
Membrii Comisiei pentru buget au reanalizat inițiativa legislativă, avizele primite și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.
Vă mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.
Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Motoc, microfonul central.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Câțiva senatori și deputați ai Grupului parlamentar al PSD au venit cu această propunere, din punctul meu de vedere și al grupului nostru, benefică, în sensul ca, pentru un domeniu de tipul jocurilor de noroc slot-machine, să se încaseze acest impozit minim de 5%, care mi se pare o propunere absolut normală, în condițiile în care bugetul de stat are nevoie de bani.
Fără o motivație foarte bună din partea Guvernului, de fapt, nici n-a motivat domnul secretar de stat de ce se împotrivește acestei propuneri legislative, mi se pare anormal să acceptăm respingerea acestei inițiative legislative.
Mulțumesc. Alte intervenții?
Domnul senator Pașcan, microfonul central.
## Domnule președinte, Distinși colegi,
Mă declar absolut siderat de grija pe care Executivul o poartă acestor agenți economici, operatori în domeniul jocurilor de noroc. Adică Executivul, în loc să fie preocupat de atragerea de noi venituri și suplimentarea celor de la bugetul de stat, duce grija acestor operatori, cum că ar intra în faliment. Și este această exprimare în punctul de vedere al Guvernului la acest proiect de act normativ, unde se precizează că, prin aplicarea prevederilor art. 83 din Codul fiscal, ar rezulta că toți operatorii economici organizatori de jocuri de noroc tip slot-machine ar înregistra pierderi de 100%. Deci, pur și simplu, e hilar.
Pe de altă parte, eu cred că Guvernul ar trebui să se gândească în momentul de față, să fie preocupat de mai bune încasări și de atragerea de venituri suplimentare la bugetul de stat, câtă vreme noi avem un angajament privind reducerea deficitului bugetar, deci noi venituri la bugetul de stat în anul care urmează. Nu cred că ar trebui să ducă grija acestor operatori și, la rândul meu, cred că acest proiect legislativ este absolut bine-venit. Aici se produce o mare evaziune fiscală. Se știe că mulți dintre cei care operează în acest domeniu au propriii protectori și arareori statul își face datoria în ce privește încasările la bugetul de stat.
Deci vom vota pentru acest proiect legislativ. Vă mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Mulțumesc.
Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnule senator, vă rog.
Domnule senator Deneș, microfonul 3, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Nu știu de ce ne place întotdeauna să transformăm orice dispută a noastră într-un lucru politicianist.
Dacă ați fi citit punctul de vedere al Guvernului, ați fi văzut și asta, probabil, erați îndreptățiți să întrebați și, probabil, ați fi primit răspunsurile corecte, că 95% din încasările care se fac pe astfel de tipuri de jocuri se duc în premiile pentru cei care practică astfel de jocuri, și atunci, în momentul în care le-ar mai fi luat încă 5%, ei nu ar mai fi rămas cu niciun profit.
Poate că aici ați fost îndreptățiți să întrebați și să primiți răspunsuri, dar așa, să transformăm totul prin argumente politicianiste și să spunem că nimic nu e bine din ce se spune, nu are logică.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, mai avem intervenții la dezbateri generale?
Domnule Dobra, vă rog, microfonul 2. Domnul senator Dobra.
Avem repere diferite în legătură cu politicianismul. Era o inițiativă PSD, Guvernul nu dă aviz, eram alături de colegii noștri, care, sigur, vor un lucru bun. Fără să mai spun că aici e ca la țigări, domnule președinte, stimați colegi: cu cât sunt mai scumpe țigările, cu atât mai puțină lume fumează și nici nu te poate acuza nimeni că n-ai avut grija lor.
Cu alte cuvinte, haideți să facem pasul acesta! Hai să transmitem o dată un mesaj Guvernului: „nu, domnule, vor și parlamentarii o dată ceva. Au gândit și ei ceva.”
Noi de aceea votăm, și votăm tocmai pentru colegii de la PSD. Mulțumesc frumos.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Manolescu, de la Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 8, pentru a răspunde.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Așa cum a fost menționat anterior, în ceea ce privește aceste tipuri de joc, sistemul permite sau chiar acordă jucătorilor câștiguri de 95%, ceea ce face ca, prin aplicarea unui sistem de impozitare asupra veniturilor cu încă 5%, operatorii respectivi să nu mai înregistreze profit absolut deloc sau să-și înceteze activitatea.
Un alt motiv pentru care Guvernul a acordat un punct de vedere negativ este faptul că, la nivelul Camerei Deputaților, există un proiect de lege mult mai amplu în ceea ce privește taxarea veniturilor din jocuri de noroc, per ansamblu, care reașază întregul sistem de impozitare, iar această modificare punctuală ar fi creat doar necorelări între prevederile legislative.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, am încheiat dezbaterile generale, intrăm în procedură de vot.
Legea are caracter ordinar, suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere.
Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 66 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, 5 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.
Punctul următor al ordinii de zi este punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget.
Raportul este de respingere.
Întreb dacă inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă.
Nu doresc.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Manolescu, de la Ministerul Finanțelor, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, pe scurt.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Prin inițiativa legislativă se propune modificarea și completarea Codului fiscal, astfel încât, începând cu data de 1 iulie 2014, să se aplice măsura de scutire de la impozitare a profitului reinvestit în utilaje și echipamente tehnologice și, respectiv, de reducere a cotei de contribuții de asigurări
sociale datorate de angajator cu 5 puncte procentuale. În trecut, măsurile propuse deja au fost realizate prin alte acte normative, inițiativa a rămas fără obiect. Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Dau cuvântul domnului președinte Arcaș, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă și avizele primite și au hotărât, cu 8 voturi pentru și un vot împotrivă, să adopte raport de respingere, având în vedere că obiectul de reglementare al propunerii legislative se regăsește în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Inițiator? Nu.
Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?
Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale, intrăm în procedură de vot.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, care are caracter de lege ordinară.
Noi suntem prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere. Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați.
Vot · Respins
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului 18
Punctul 18 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.
- Comisia sesizată în fond, Comisia de cercetare a
- abuzurilor.
Caracterul legii este ordinar.
Inițiatorii, dacă sunt, doresc să intervină pentru a susține propunerea legislativă? Nu sunt.
Dau cuvântul doamnei secretar de stat din Ministerul Dezvoltării, Sirma Caraman, microfonul 9, pentru a prezenta pe scurt poziția Guvernului.
Mulțumesc, domnule președinte.
Nu susținem această inițiativă legislativă, întrucât este o dublă reglementare; art. 76 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale prevede acest lucru. Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Domnul Dumitrescu, Comisia pentru abuzuri. Microfonul 6.
Mulțumesc, domnule președinte.
În urma retrimiterii la comisie, în ședința din 17.09.2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să mențină raportul de respingere, având în vedere dispozițiile art. 76 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează această materie.
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere și propunerea legislativă.
Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale.
Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, dacă sunt pe marginea proiectului legislativ?
Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.
Intrăm în procedură de vot.
Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Suntem în fața unei legi ordinare.
Noi suntem prima Cameră sesizată și supun la vot raportul de respingere.
Am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați.
72 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, nicio abținere. Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.
Punctul 19 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.
Comisia economică este sesizată în fond.
Raportul este de respingere.
Propunerea legislativă are caracter ordinar.
Dintre inițiatori este cineva care să susțină propunerea legislativă?
Nu dorește.
Dau cuvântul domnului Constantin Brezoi, secretar de stat în Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii. Microfonul 8.
Aveți cuvântul, pe scurt, pentru a prezenta poziția Guvernului.
## **Domnul George Constantin Brezoi** _– secretar de stat_
_în cadrul Departamentului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism_ **:**
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor,
Întrucât modificările au fost deja făcute prin Legea nr. 62/2014, obiectul nu mai există, nu susținem.
Mulțumesc.
Domnul președinte Iliescu, Comisia economică. Microfonul 5.
Aveți cuvântul pentru prezentarea raportului.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comisiei din data de 11 iunie 2014, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.
## Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Comisia pentru afaceri europene a transmis aviz negativ. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul. Vă mulțumim frumos.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.
Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale. Trecem la procedura de vot.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Suntem în cadrul unei legi ordinare. Prima Cameră sesizată suntem noi.
Supun la vot raportul de respingere. Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați.
94 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere. Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog s-o trimiteți la Camera Deputaților.
Punctul 21 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru introducerea disciplinei „Istoria totalitarismului în România” în ciclul superior al liceului.
Raportul este al Comisiei economice.
Raportul este de admitere, cu amendamente admise.
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
...Comisiei de învățământ.
...Comisiei de învățământ, mă scuzați.
Inițiatorul?
Dacă este prezent inițiatorul pentru susținerea propunerii legislative?
Nu este.
Dau cuvântul domnului perpetuu secretar de stat Király András pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.
## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_
_în Ministerul Educației Naționale_ **:**
Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,
## Stimați domni senatori,
În momentul de față, Legea educației naționale nr. 1/2011 cuprinde prevederi detaliate referitoare la curriculumul învățământului preuniversitar, astfel că nu se justifică elaborarea unui act normativ distinct pentru introducerea unei noi discipline sau pentru modificarea programei de învățământ. Elevii care doresc să aprofundeze problematica sus-menționată au posibilitatea, printr-un curs opțional cu titlul „Istoria comunismului românesc”.
Deci punctul de vedere este nefavorabil.
Doamna Ecaterina Andronescu, președintele comisiei, doamna senator, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Și comisia vă propune, prin raport, un vot împotrivă, întrucât eu cred că Ministerului Educației îi stă în putință să rezolve această problemă prin capitole în manualele de istorie de la ciclul primar, până la finalizarea învățământului liceal.
Vă mulțumesc.
Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului legislativ?
Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale și trecem la procedura de vot.
Raportul este de respingere.
Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, noi suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere.
Am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați votul.
84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 3 abțineri. Raportul de respingere a fost adoptat.
Propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.
Punctul 23 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.
Comisia juridică este sesizată în fond.
Dintre inițiatori, cineva dorește să susțină punctul de vedere al acestora?
Nu.
Dau cuvântul doamnei chestor din Ministerul Afacerilor Interne, Irina Alexe, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
**Doamna Irina Alexe** _– secretarul general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul a precizat în punctul de vedere pe care l-a transmis în scris că susține adoptarea acestei inițiative legislative, formulând o serie de propuneri și observații. Acestea au fost discutate în comisie, astfel încât susținem raportul comisiei în forma prezentată.
Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei senator Federovici, secretarul Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil, cu observații și propuneri.
Comisia pentru apărare și Comisia pentru drepturile omului au transmis avize negative.
În ședința din 2 septembrie 2014, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
Modificările adoptate de comisie s-au raportat la dispozițiile constituționale, precum și la modificările și completările aduse Legii nr. 61/1991, prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal.
Astfel, legea propusă a fi modificată de inițiator a fost republicată în februarie 2014, aspect neobservat la elaborarea prezentei propuneri legislative.
În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă mulțumesc. Deschid dezbaterile generale la propunerea legislativă. Sunt intervenții? Nu sunt.
Dacă nu sunt intervenții, intrăm în procedură de vot. Doamnelor și domnilor,
Este vorba despre un raport de admitere, cu amendamente admise, propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.
Suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul, cu amendamente admise. Deschid votul.
Vă rog să vă exprimați votul.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului 18
Propunerea legislativă se supune la vot.
Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot. Deschid votul.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului 18
Doamnelor și domnilor, mergem mai departe.
Punctul 24 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 4 alin. (5) din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.
Doamnelor și domnilor, raportul comisiei este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Doamnelor și domnilor, dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți pentru a susține propunerea legislativă. Nu sunt.
Pe cale de consecință, îl invit pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_
_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu este de acord cu această inițiativă legislativă. Asta tocmai pentru că, având în vedere numărul limitat de experți judiciari autorizați de către Ministerul Justiției și volumul mare de lucrări ale acestora, prin abrogarea textului de lege, așa cum se solicită în inițiativa colegilor parlamentari, s-ar prelungi în mod inutil soluționarea litigiilor de fond funciar.
Soluția a fost luată în calcul de Comisia juridică. Îi mulțumim și vă rugăm să aprobați raportul de respingere.
Doamna secretar Federovici, de la Comisia juridică, prezentați, vă rog, raportul. Microfonul 7.
Comisia pentru administrație a transmis un aviz negativ, iar Comisia pentru agricultură unul favorabil.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.
În consecință, în data de 24 iunie 2014, membrii Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă, punctul de vedere al Guvernului și avizele primite și au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.
Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Doamna senator Anghel, microfonul 2.
## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**
Profit de prezența domnului și aș vrea să-l întreb un lucru, apropo de experții judiciari: cei care produc aceste expertize, dar nu au ștampilă și număr de înregistrare la legitimație, sunt luați în considerare ca experți ai ministerului?
Doamnă, mergeți la loc, că nu aveți...
Nu, nu, vreau să continui, vreau să primesc răspunsul și apoi să...
Nu, nu, doamnă. Dialog între banca ministerială și sală..., nu există dialogul acesta, doamnă.
Cu acordul dumneavoastră, pur și simplu, vreau să lămuresc un lucru.
Dumneavoastră, formulați-vă toate întrebările, după care o să vă răspundă domnul secretar de stat.
Bun. Atunci, dacă există experți judiciari care au vârsta de 70–80 de ani, care nici măcar nu au legitimație, nu au atestarea respectivă pe ANEVAR sau pe ceea ce se face, pe fond funciar..., normal ar fi să faceți prima dată curățenie în grădina dumneavoastră și apoi să vedem dacă este normal ca omul să-și aducă un contraexpert.
Dacă nu mai sunt intervenții la dezbateri generale, vă rog, domnule secretar de stat Iliescu, microfonul 10, să răspundeți la întrebările ridicate.
Mulțumesc mult doamnei senator pentru întrebare. Guvernul are tot interesul să scurteze aceste procese în instanță.
Soluția propusă de inițiator este ca, în afara expertizelor solicitate la cererea instanței, să existe aceste expertize extrajudiciare cu experți autorizați de Ministerul Justiției.
Așa cum spuneam și în precedenta luare de cuvânt, numărul acestor experți este mult prea mic. S-ar prelungi extrem de mult procesele și cred că asta nu face bine procesului de punere în posesie.
Probabil, Ministerul Justiției – eu nu reprezint Ministerul Justiției – să se gândească la creșterea numărului de experți care să poată să realizeze aceste expertize.
Mulțumesc. Doamna senator Anghel.
Eu am întrebat un lucru elementar și vreau un răspuns exact, clar și la obiect. În momentul în care, într-un proces, un expert autorizat, se zice, de Ministerul Justiției face un raport de expertiză, dar omul respectiv nu dovedește că are legitimație și ștampilă, cum poate fi aprobat și folosit de către instanță respectivul raport de expertiză, iar raportul de expertiză al unui alt expert care ar avea totuși și ștampilă, și legitimație nu este luat în calcul?
Întreb: este normal și legal ca un expert în cadrul Ministerului Justiției să nu prezinte în cadrul raportului de expertiză numărul de legitimație și să nu aibă ștampilă? Aceasta-i întrebarea.
Microfonul 10.
Un expert autorizat are, evident, pe expertiza pe care o produce la dosar, ștampilă și tot ce trebuie acolo. Este foarte clar. Altfel, nu se ia în calcul expertiza lui. Despre ce vorbim?!
Mulțumesc, doamnelor și domnilor.
Doamnelor și domnilor, continuăm cu procesul de vot. Raportul comisiei este de...
Am închis dezbaterile generale.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
- Legea are caracter organic.
- Doamnelor și domnilor, supun la vot raportul de
- respingere.
Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot. Cu 63 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și o singură abținere, raportul de respingere nu a fost adoptat.
Fiind lege organică, se supune la vot propunerea legislativă.
Doamnelor și domnilor, vă rog, deschid votul.
Cu 29 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesar. A fost respinsă.
Va fi transmisă la Camera Deputaților urgent.
Punctul 25 al ordinii de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
- Comisia sesizată în fond este Comisia juridică. Caracterul legii este ordinar.
Dacă dintre inițiatori dorește cineva să susțină punctul de vedere al acestora?
Nu sunt.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Stancu, de la Ministerul Justiției.
Microfonul 8.
Prezentați, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului. ## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Justiției_ **:**
## Stimate domnule președinte,
Distinse doamne și distinși domni senatori,
Acest proiect are ca obiect reintroducerea sancțiunii închisorii contravenționale în categoria sancțiunii contravenționale principale, art. 5 alin. (2) lit. d).
Așa cum este notoriu, potrivit art. 23 alin. (13) din Constituție, sancțiunile privative de libertate nu pot fi decât de natură penală.
Ca urmare, o astfel de propunere nu îndeplinește caracterele de constituționalitate necesare, fiind, evident, în dezacord cu legea fundamentală, motiv pentru care Guvernul nu susține proiectul legislativ la care am făcut referire.
Dau cuvântul doamnei senator Federovici, microfonul 7. Raportul comisiei, vă rog.
Comisia pentru drepturile omului, Consiliul Legislativ și Guvernul au transmis avize negative.
În consecință, în data de 2 septembrie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.
Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale.
Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea propunerii legislative?
Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Fiind o lege ordinară și fiind prima Cameră sesizată, supun la vot raportul de respingere.
Doamnelor și domnilor, am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați.
Cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.
Propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.
Punctul următor în ordinea de zi este punctul 26, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunilor prestării unei activități în folosul comunității.
Comisia sesizată în fond, Comisia juridică.
Raportul este de respingere.
Legea are caracter ordinar.
Dacă dintre inițiatori dorește cineva să susțină propunerea legislativă?
Nu dorește.
Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Justiției, Stancu.
Microfonul 8.
Parte vizată, Ministerul Justiției. Aveți cuvântul.
Și acest proiect de act normativ are în vedere reintroducerea aceleiași închisori contravenționale, fapt pentru care, așa cum arătam adineauri, s-a remarcat
neconstituționalitatea proiectului, motiv pentru care Guvernul României nu înțelege să susțină această inițiativă legislativă.
Mulțumesc. Doamna secretar Federovici, de la Comisia juridică. Microfonul 7.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru administrație, Comisia pentru drepturile omului, Consiliul Legislativ și Guvernul au transmis avize negative.
În ședința din 24 iunie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.
Deschid dezbaterile generale.
Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.
Închid dezbaterile generale.
Intrăm în procedură de vot.
Raportul este de respingere a propunerii legislative. Suntem în cazul unei legi ordinare.
Suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere.
Doamnelor și domnilor, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați.
Cu 91 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.
Propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog s-o transmiteți urgent la Camera Deputaților.
Punctul 27 al ordinii de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea art. 4 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.
Propunerea legislativă are un raport de respingere din partea Comisiei juridice, comisia sesizată în fond.
Legea are caracter ordinar.
Invit inițiatorii, dacă sunt prezenți, să susțină propunerea legislativă.
Nu susțin.
Participă domnul secretar de stat Iliescu, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul nu susține această propunere legislativă, având în vedere mai multe motive.
În primul rând, inițiativa legislativă nu satisface exigențele Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, având numeroase lacune.
În al doilea rând, Guvernul consideră că actuala formulă a textului de lege pe care doresc inițiatorii să-l modifice este una cât se poate de clară, nu s-au întâmpinat probleme în aplicarea sa. Modificarea textului nu ar duce la clarificarea unui text de lege și nu ar genera efecte juridice noi. Revenind tot la Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, facem precizarea că inițiatorii nu prevăd impactul financiar estimat în aplicarea prevederilor acestei legi.
Nu în ultimul rând, Guvernul consideră că aplicarea unui asemenea text de lege ar întârzia finalizarea procesului de restituire a proprietăților agricole preluate abuziv și ar putea afecta chiar substanțial interesele foștilor proprietari.
Doamna secretar Federovici, de la Comisia juridică, vă rog să prezentați, la microfonul 7, raportul comisiei.
De asemenea, deși propunerea legislativă se dorește a fi o metodă de combatere a fenomenului infracțional, ea are în vedere reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă pentru infracțiuni de o gravitate deosebită, cu condiția acceptării unui tratament de inhibare a pornirilor sexuale prin metode chimice.
Ca urmare și a condiționărilor constituționale potrivit cărora integritatea fizică a persoanei este garantată de stat, nu putem fi de acord cu acest proiect de act legislativ, Guvernul nesusținându-l.
Vă mulțumesc.
Comisia pentru privatizare și Comisia pentru agricultură au acordat avize negative pentru această propunere legislativă.
Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.
În data de 24 iunie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.
Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.
Închid dezbaterile generale.
Dau cuvântul doamnei senator Federovici, microfonul 7, pentru raportul Comisiei juridice.
Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru egalitatea de șanse și Consiliul Legislativ au acordat aviz negativ pentru această propunere legislativă.
În ședința din 24 iunie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.
## Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Doamna senator Anghel, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Intrăm în procedură de vot.
Raportul comisiei este de respingere.
Legea are caracter organic.
Suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere.
Doamnelor și domnilor, am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 92 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, s-a întrunit numărul de voturi pentru adoptarea raportului de respingere.
Legea a fost respinsă.
Fiind o lege organică, transmiteți-o, vă rog, la Camera Deputaților.
Punctul 28 al ordinii de zi, Propunere legislativă privind combaterea și prevenirea actelor cu caracter pedofil și a infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale ale persoanelor.
Comisia juridică a fost sesizată în fond. Raportul este de respingere. Legea are caracter organic.
Dintre inițiatori, invit, dacă este...
Nu este nimeni care să susțină propunerea legislativă.
Pe cale de consecință, dau cuvântul domnului Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiției, minister vizat, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere.
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Întrucât nu se cunosc efectele secundare pe care această metodă medicală le poate avea asupra sănătății și integrității fizice ale persoanei căreia i-ar fi aplicată, nu putem lua în considerare aceste modalități alternative de sancționare a persoanelor care au comis fapte penale.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Am o întrebare pentru domnul care este reprezentant al ministerului: în țările europene există astfel de prevederi? Deci suntem singura țară care am făcut o asemenea propunere sau mai există în Europa Occidentală țări în care se aplică această castrare chimică la cererea părții respective?
Doamna senator, cedați microfonul domnului secretar de stat.
Dacă nu mai sunt alte intervenții... Vă rog să răspundeți. Microfonul 8.
## Distinsă doamnă senator,
Fiecare stat își coordonează politica penală și stabilește norme constituționale în baza cărora, așa cum bine știți, își așază măsurile de reprimare penală.
În Constituția României, integritatea fizică este foarte clar precizată. Așa cum arătam în punctul meu de vedere, pe scurt, citit adineauri, nu se cunosc încă efectele, la nivelul fiziologiei și integrității umane – fizice, deci –, care sunt determinate de acest fenomen de tratament chimic. Iată, termenul de castrare chimică ne conduce chiar la ideea unei..., efectiv, amputări a unei părți a structurii noastre fizice.
Ca urmare, necunoscând încă care sunt efectele castrării fizice, ca să putem să calificăm acest fenomen în legătură cu textele constituționale, nu putem să ne manifestăm în sens pozitiv, în sensul inițiativei legislative propuse de inițiator.
Mulțumesc.
Domnul senator Vasiliev. Urmează domnul senator Barbu. Domnul senator Vasiliev întâi, domnule senator, da? Microfonul 3.
Era înaintea dumneavoastră.
## Stimați colegi,
Vreau să vă informez că un grup de patru senatori deja au inițiat o lege privind așa-zisa castrare chimică. Este o denumire pe care am dat-o în sensul de a avea un impact descurajator. Este vorba, de fapt, despre un tratament hormonal. Și-i răspund eu doamnei senator, dacă domnul secretar de stat nu a răspuns direct: da, doamnă senator, există în opt state europene această măsură, numai că nu este imperativă, este opțională.
Cel care este condamnat, având această opțiune, beneficiază de o reducere a pedepsei de penitenciar și acest tratament se aplică atât în timpul perioadei de executare a pedepsei, cât și în perioada de după.
Deci o să venim cu această lege, deocamdată am avut niște disfuncționalități, va fi pe masa de lucru a Senatului. Suntem patru colegi din patru partide diferite care avem această inițiativă.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Barbu, microfonul central.
Tudor Barbu
#182197## **Domnul Tudor Barbu:**
Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,
Vorbesc și ca inițiator, mă număr printre cei patru senatori care au inițiat acest proiect legislativ, și vorbesc nu atât ca senator, ci ca tată de fată, ca om care a crescut un copil și, atenție!, nu discriminez pe cei care nu au avut sau nu au copii, pentru că și în rândurile acestora sunt oameni care, sper eu, înțeleg exact ce am vrut atunci când noi, cei patru senatori ai României, am inițiat acest proiect legislativ.
Mă uit la dumneavoastră și am ferma convingere că majoritatea sunteți părinți, majoritatea sunteți unchi, mătuși, aveți copii, aveți nepoți. Trăim într-o țară în care, din punctul de vedere al infracționalității în care victimele sunt copii, adică, dau un exemplu, în care niște nenorociți se bagă în pat cu o fetiță de 4 ani sau de 5 ani și o violează – despre asta vorbim, da? –, trebuie țara, și noi reprezentăm aici națiunea română prin votul democratic, țara trebuie să rezolve această problemă într-un fel.
Am constatat, în 25 de ani de la Revoluție, nu numai că nu s-a rezolvat problema, ci că escaladează. Avem din ce în ce mai multe cazuri de viol în care victima este o fetiță sau un băiat de 8 ani, 3 ani, 4 ani, 6 ani. Vă rog frumos, cine nu a studiat cazuistica, cine nu a avut bunăvoința...
Domnule Vosganian, îmi cer iertare, vorbim despre un proiect legislativ important, îmi cer scuze!
Deci colegii care nu au avut aplecare către cercetarea acestui fenomen, căci este un fenomen, din păcate, îi rog mult să nu voteze doar pe considerente de europenism sau de internaționalizare a... Nu, nu, nu! Trebuie să ne documentăm ce înseamnă acest flagel în România, câți copii au căzut victime acestor oameni și ce înseamnă castrarea. Cum bine a spus colegul Vasiliev sau cum bine ar spune doamna Firea, unul dintre inițiatori, castrarea, doamnelor și domnilor, nu este o amputare, cum spun unii colegi. Nu, nu, nu!
Nu se amputează nimic! Este un tratament medical care are efecte temporare și care înseamnă o atenționare și către societate, și către făptuitor ce înseamnă să tâlhărești trupul unei fetițe de 3 ani, ce înseamnă să violezi, să sodomizezi un băiețel de 4 ani într-o țară cu pretenții europene.
Eu mă îndoiesc că veți vota ca senatori, și nu veți vota ca părinți. Mă îndoiesc că veți vota ca oameni politici, și nu veți vota ca unchi, mătuși sau bunici, pentru că ar fi iresponsabil votul, din punctul meu de vedere. Responsabil ar fi dacă vă uitați repede, repede în telefoanele mobile și vedeți ce numere de telefon au nepoții, fetițele, băiețeii pe care-i aveți acasă. Votul va fi pentru voi mult mai ușor. Uitați-vă repede în telefoanele mobile și vedeți câți copii aveți în agendă. Câți copii din familie, nu dintre prieteni.
Mulțumesc.
Domnul senator Georgică Severin, microfonul 4.
## **Domnul Georgică Severin:**
## Stimați colegi,
Vreau să fac doar o precizare.
În Uniunea Europeană acest sistem al castrării chimice se practică în: Marea Britanie, Danemarca și Polonia, alte țări europene sunt: Rusia și Macedonia, și în 18 state din cele 50 de state ale Statelor Unite.
Personal voi vota „pentru”.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc.
Domnul senator Luchian, microfonul 2.
Doamnă, dumneavoastră ați vorbit. Mai sunt alți domni senatori care doresc să vorbească.
## **Doamna Cristiana Irina Anghel**
**:**
Vreau să vorbesc din nou!
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Da. Luați loc, că vă dau cuvântul.
## **Domnul Ion Luchian**
**:**
Doamna senator, doamna senator, vă rog.
Domnul senator Luchian, microfonul 2.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Legat de proiectul de lege, vreau să spun următorul lucru. Această castrare chimică, de fapt, este o blocadă hormonală, care, actualmente, în România, este folosită în tratamentul cancerului de prostată. Evident că blocada hormonală are caracter temporar și poate fi întreruptă, și-și pierde efectele după întreruperea terapiei. Problema care se pune însă în cazul proiectului legislativ este în ce măsură, odată adoptată o astfel de lege, pacientul – vorbesc de cei cărora li se vor aplica efectele legii – în ce măsură poate fi obligat să urmeze acest tratament, pentru că, până la urmă, ei au o boală, se ocupă cu astfel de chestiuni patologice, au nevoie de asistență psihologică și psihiatrică.
Probabil că în lege trebuie să apară... Mărturisesc că nu m-am uitat la dispozițiile finale, dacă există vreo modalitate de a-i obliga să facă acest tratament. În rest, tratamentul hormonal nu înseamnă niciun atentat la integritatea fizică a omului respectiv.
Domnul senator Iovescu, microfonul 2.
## **Domnul Ioan Iovescu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,
Și în comisie am susținut inițiativa. Îmi pare rău..., adică e foarte bine că domnul Barbu o susține, dar să știți că asta este inițiativa colegilor de la PSD. Vine și a dumneavoastră? Dar haideți să o votăm și pe asta, cum este ea. Probabil că a dumneavoastră – cum spunea colegul Vasiliev – este alta.
Da, din... Nu contează asta. Eu am spus de la început că în comisie am votat-o. Nu aș fi vrut să iau cuvântul, dar este foarte important să nu lăsăm... Și m-a marcat discursul dumneavoastră, domnule Barbu.
Nu, nu. Dreptul la replică... Domnule senator, vedeți? E neplăcut, e neplăcut să vă trimit la loc, da? O să vă dau drept la replică după ce terminăm... Nu, nu, nu vă repet... Luați loc, vă rog frumos! Vă dau drept la replică, când se dă, la sfârșitul intervențiilor.
Urmează domnul senator Motoc, urmează doamna senator Anghel și dreptul la replică al domnului senator Barbu, după care intrăm în procedură de vot, pentru că, la 12.30, avem legile organice.
Aveți cuvântul, microfonul...
## **Domnul Octavian Motoc:**
## Vă mulțumesc, stimați colegi.
Ați înțeles, cred, foarte bine că un violator, în momentul în care acceptă să fie castrat chimic, are o reducere a pedepsei. Bineînțeles că acest om, pentru a i se reduce pedeapsa, acceptă, știind că nu este o chestie pe care o face pentru o durată nedeterminată, ci poate să revină la situația inițială. Însă ce este mai important este că pornirea violatorului rămâne și, dacă el nu poate să mai violeze, este foarte posibil să ucidă.
Eu cred că nu este o soluție pentru Europa zilelor noastre această propunere a colegilor noștri.
Vă mulțumesc mult.
Dau cuvântul doamnei senator Anghel, microfonul 2.
Da. Mulțumesc, domnule președinte. E bine și mai târziu decât niciodată.
Cu tot respectul domnule secretar de stat, am o întrebare: în momentul în care ați emis avizul negativ, ați luat în calcul drepturile celui care produce actul de pedofilie, dar ați luat în calcul drepturile copilului care este abuzat, care poate să rămână marcat pe viață, care poate, la rândul lui, să devină un om deviant atunci când este mare din cauza acestei probleme?
România este o țară de turism în acest sens. Vedem foarte mulți occidentali care, tocmai datorită faptului că nu există sau, mai bine zis, din cauza faptului că nu avem o legislație foarte dură în acest domeniu, vin și-și bat joc de copiii noștri.
Deci la lucruri și la boli grele soluțiile sunt foarte grele, da?! Se face cu acordul lor. Deci, dacă nu există acord, nu va fi castrarea respectivă. Dar, iertați-mă, mie îmi pasă mai mult de viața copiilor noștri decât de a unui pedofil.
Foarte scurt. Ultima intervenție a domnului secretar de stat, microfonul 8. Foarte scurt, vă rog, domnule secretar.
## Distinsă doamnă senator,
Doamnelor și domnilor senatori,
Vă asigurăm că întotdeauna, când un sistem sancționator este clădit de către un stat, se are în vedere politica penală, aceea care, evident, are în centrul atenției reprimarea sancțiunilor.
Totodată, vă asigur de un fapt care este..., pe care și dumneavoastră l-ați remarcat, că spațiul privativ de libertate din România este mai mult decât descurajant. Știți foarte bine la ce sancțiuni suntem supuși din partea CEDO, ca urmare a condițiilor destul de delicate din penitenciarele românești. Și, ca urmare, dacă discutăm de o formulă privativă de libertate cu un efect extrem asupra celor care ajung acolo, cred că experiența românească este evidentă. În consecință, vă asigur că, atunci când se alcătuiește și se configurează modalitatea de reprimare a sancțiunilor, se are în vedere, în primul rând, ca fundament, evitarea pe viitor a acestora. Deci, în primul rând, vizăm a proteja persoanele care ar putea fi supuse unor agresiuni.
Cred că am răspuns la întrebarea dumneavoastră și în primul subiect, și în ceea ce privește forța cu care reprimăm astfel de sancțiuni.
Vă mulțumesc foarte mult.
## Mulțumesc.
Înainte de a-i da cuvântul domnului senator Barbu, pe care-l invit la microfonul central pentru 30 de secunde, la replică, vreau să reamintesc definiția dreptului la replică: dreptul la replică se dă atunci când este invocat numele unei persoane – domn senator, bineînțeles – în discursul altui coleg cu conotații negative sau care nu corespund cu realitatea.
Deci, domnule senator, vă rog, aveți cuvântul. Eu am auzit cuvânt de apreciere la intervenția dumneavoastră, dar... în sfârșit!
Tudor Barbu
#192866## **Domnul Tudor Barbu:**
## Domnule președinte de ședință,
Vă mulțumesc pentru cele 30 de secunde. Aș dori să nu le cronometrați, pentru că, înainte de toate, vreau să vă mulțumesc încă o dată, ați remarcat corect: dreptul la replică pe care l-am solicitat este olecuță abuziv, că nu a fost o critică la adresa mea, dar, ca inițiator, ca senator, și nu atât ca senator și inițiator, domnule președinte de ședință, cât ca părinte, beneficiez cu multă mulțumire de aceste 30 de secunde.
Tudor Barbu
#193376## Stimați colegi...
## Stimați colegi!
Vreau să precizăm, vreau să precizăm că legea pe care o discutăm, indiferent că vine pe filiera PSD – Camera Deputaților, indiferent că vine pe filiera Senatului, cei patru senatori care au inițiat-o înaintea colegilor PSD-iști din Cameră, pentru mine nu se poate opri în vanitatea de a fi răspunzător la întrebarea cine a fost primul. Nu contează! Important este ce s-a spus în sală.
Și-i mulțumesc domnului Severin, doamnei Anghel și celorlalți care au înțeles exact despre ce vorbim: despre protejarea copiilor, despre protejarea fetițelor și băieților care la 3 ani, 4 ani, 5 ani, 8 ani ajung victimele unor nemernici, unor nenorociți, despre care aici s-a vorbit ca și cum ar fi pacienți. Nu, nu sunt pacienți! Ei sunt violatori! Ei sunt infractori în cea mai joasă și gravă speță pe care o prevede Codul penal! Este dincolo de tâlhărie și de omor deosebit de grav! Este viol și tâlhărie sufletească în care victima este o fetiță sau un băiețel, repet, de multe ori, sub 10 ani.
Am permisiunea liderului nostru de grup, domnul Hașotti, să vă solicit, domnule președinte de ședință, să puneți la vot următoarea solicitare: retrimiterea la comisie, rediscutarea acestui proiect legislativ în sensul armonizării lui cu proiectul Senatului, care, anterior proiectului de la Cameră, a intrat pe filiera de legiferare. De ce? Pentru că noi considerăm că avem un punct de vedere mult mai studiat, mult mai european și mult mai verificat cu societatea civilă decât anteriorul proiect.
Repet: mult mai european și mai verificat cu societatea civilă.
Vă mulțumesc mult pentru înțelegere.
Domnule senator, _non multa sed multum._ Dacă procedăm cum spuneți dumneavoastră, retrimitem proiectul legislativ la Cameră, de fapt, îl întârziem... la comisie! Dacă nu îl adoptăm astăzi, oricum, el se adoptă tacit. Deci se adoptă astăzi tacit.
Pe cale de consecință, riscăm să-l trimitem la comisie și să nu se întâlnească la Cameră pentru a fi discutate împreună, cum este normal.
Domnul președinte Sârbu. Facem un deserviciu...
## **Domnul Ilie Sârbu:**
Eu aș avea o propunere: să cerem o prelungire de termen, pentru că, dacă nu s-a cerut în Biroul permanent, oricum, plenul este suveran și, dacă toate grupurile sunt de acord, putem să votăm. Și atunci la 60 de zile se poate merge și are timp să meargă la comisie, să se întâlnească cele două proiecte și, într-adevăr, să avem un proiect... nu știu dacă european. Totdeauna trebuie să ne raportăm la european... Poate avem și noi nevoile noastre. Și decât să ne fie copiii abuzați... Chiar dacă un copil, numai, va fi abuzat! Mai bine să am pe conștiință că va fi un infractor... – nici nu știu cum să-l numesc – pedepsit. Asta-i viața! Să nu facă lucrul ăsta. Că, dacă i-ați văzut, când beau, fac orice, dar nu
se dau cu capul de zid, însă fac alte lucruri. Și, atunci, trebuie să fie totuși o lege care să interzică lucrul ăsta, să-i sancționeze.
Domnul senator Hașotti, foarte pe scurt.
Dar, înainte să intervină domnul senator Hașotti, vă spun cum procedăm: există solicitarea unui grup de a retrimite la comisie. O retrimitem la comisie și, după ce o retrimitem la comisie, supunem la vot prelungirea termenului. Că, altfel, retrimiterea la comisie este caducă, pentru că se adoptă tacit astăzi.
Aveți cuvântul, domnule senator.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
## Vă mulțumesc.
Eu nu vreau să pledez într-un fel sau în celălalt, vreau să vă aduc un argument pentru retrimiterea la comisie, argument care constă în formularea, după părerea mea, defectuoasă chiar la prima modificare, la alin. (4). Și am să vă citez, ca să vedeți că formularea, în opinia mea, este defectuoasă: „În cazul infracțiunilor de agresiune sexuală asupra minorilor sau urmate de moartea victimei – și acum, atenție! – făptuitorul poate fi obligat să urmeze tratamentul de castrare chimică dacă a beneficiat, prin consimțământul său, (...).”
Cum poate fi obligat dacă beneficiază de consimțământul său? Este o eroare în redactarea textului. Evident că, atunci, trebuie să-l retrimitem la comisie, fie și numai pentru acest argument care..., este o contradicție în termeni aici.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Absolut corect.
Doamnelor și domnilor, avem solicitarea unui grup parlamentar de a retrimite proiectul legislativ la comisie. Doamnelor și domnilor, deschid votul. Pentru o săptămână, nu mai mult.
100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, a fost transmis.
Și acum, doamnelor și domnilor, acest proiect legislativ, în mod normal, pentru prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile, vine propunerea din partea Biroului permanent, dar plenul este suveran. Și, pe cale de consecință, la propunerea Grupului PSD și cu asentimentul celorlalte grupuri – de acord, domnul Hașotti, domnul Pașcan –, supun la vot prelungirea de la 45 la 60 de zile a termenului de adoptare tacită a acestui proiect legislativ.
Vă rog, doamnelor și domnilor, să votați.
Suntem în timpul votului, domnule coleg.
Cu 98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul legislativ a fost retrimis la comisie pentru o săptămână.
Prin prelungirea termenului de adoptare tacită, suntem în termenele legale.
Domnul senator Vochițoiu. Microfonul central, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
Cred că acesta este momentul în care trebuie să spunem că, în 1999, ONU a declarat ziua de 25 noiembrie ca Ziua împotriva eliminării violenței împotriva femeilor.
Dacă tot suntem la acest subiect, eu cred că trebuie să luăm act de acest lucru și să fim de acord, Senatul României. Am simțit nevoia să declar acest lucru pentru că în rezoluția aceea exact despre asta se vorbea, ca toate guvernele, instituțiile naționale și internaționale, în această zi, să ridice această problemă.
Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc.
Am constatat că ONU e cu noi. Nu?
Doamnelor și domnilor,
Punctul 29 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 și art. 47 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice.
Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, care are raport de respingere.
Legea are caracter organic.
Întreb dacă dintre inițiatori dorește cineva să susțină propunerea legislativă.
Nu susține.
Pe cale de consecință, dau cuvântul domnului Valentin Iliescu, secretar de stat, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
Microfonul 10.
Mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Prezenta propunere legislativă vizează o reducere semnificativă a numărului membrilor fondatori care trebuie să se regăsească în lista în baza căreia se înregistrează un partid politic, respectiv o reducere de la 25.000, cât este în prezent, la doar 500.
Inițiatorii mai consideră necesară reducerea condițiilor de dispersie teritorială aproape la jumătate.
Guvernul nu susține o asemenea inițiativă, considerând că adoptarea unei asemenea inițiative ar putea genera o inflație de partide politice și, implicit, o diminuare considerabilă a gradului de reprezentativitate a acestora.
Soluția propusă de noi a fost acceptată și de membrii Comisiei juridice.
Vă rog să fiți de acord cu raportul de respingere.
Dau cuvântul doamnei senator Federovici, de la Comisia juridică.
Doamna secretar, aveți cuvântul pentru prezenta raportul.
Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil, cu anumite observații și propuneri.
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a avizat negativ această propunere legislativă.
În ședința din 2 septembrie 2014, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.
Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Domnul senator Iovescu, microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Eu spun că, chiar dacă reducem numărul sau îl mărim, problema este: acel număr, odată și odată, îl vom verifica cu adevărat?! Probabil că sunt multe 25.000 de semnături, probabil că sunt puține! Problema esențială în această
strângere de semnături – pe care le-am observat și eu de când sunt în partid –, nu sunt reale, în general, și nu se verifică. Haideți să umblăm la capitolul acesta.
Acel număr pe care îl stabiliți... și să zicem că e bun 25, dar să fie real 25, nu strânse fără să le verifice nimeni. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul senator Popa, microfonul 2.
## Stimați colegi,
Au fost nenumărate inițiative în acest sens și trebuie să recunoaștem că sunt întemeiate din punct de vedere principial aceste inițiative. Numărul pe care România îl cere pentru înregistrarea unui partid este foarte mare, dispersia este foarte, foarte mare.
Dacă faceți o comparație cu legile din celelalte țări – pe care eu pot să le definesc ca democratice –, veți vedea că, proporțional, scade numărul obligatoriu pentru înființarea unui partid. Cu cât standardul, recunoscut istoric și politic, al democrației dintr-o țară este mai înalt, cu atât numărul cu care se poate înființa un partid este mai mic. Lucrul acesta trebuie să ne dea de gândit, pentru că nu problema înființării... La noi această înființare este o mare, mare problemă. Ați văzut că oameni de „forță” – și aici, sigur, o să vedeți ghilimelele de rigoare –, cum este actualul președinte al Senatului – nu?! –, nu au reușit decât printr-o achiziționare de partid să intre într-o semilegalitate, pentru că nici acum denumirea nu este recunoscută.
Dar esența este alta: noi, astăzi, deși avem o lege, am rămas cu nenumărate partide care sunt înregistrate și din patru în patru ani apar pe lista partidelor care participă la vot, partide care nu au niciun rezultat, partide care nu au niciun fel de legitimitate și totuși există și iau bani, domnule președinte, pentru că aceste partide sunt finanțate de stat. Lucrurile acestea nu pot să continue.
Într-adevăr, este nevoie de o lege mai bună, într-adevăr, este nevoie de o reducere. Eu nu cer să votați, pentru că există o asemenea unanimitate inclusiv în comisie, încât realizez, îmi dau seama că nu se poate, încă nu e copt momentul pentru a pune în discuție o asemenea lege, dar vreau să... Și fac această intervenție pentru a vă demonstra că este necesară reducerea, este necesară o lege care, într-adevăr, să pună ordine în sistem, să avem partide funcționale, să avem partide care, într-adevăr, prin formula aceasta reprezintă interesele unor grupuri chiar mai mici de oameni, pentru că asta este democrația. Mulțumesc.
Domnul senator Pelican.
Înainte de a interveni domnul senator Pelican, vreau să-i amintesc domnului senator Popa – fără să-i dau drept la replică, că nu e cazul – că, în ceea ce privește partidul pe care l-a invocat, este încă în procedură parlamentară și m-aș mira ca Domnia Sa să comenteze decizii ale justiției.
Aveți cuvântul, domnule senator.
## **Domnul Dumitru Pelican:**
Mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul Nicolae Vlad Popa**
**:**
Nu ați înțeles!
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Asta s-a înțeles.
**Domnul Nicolae Vlad Popa**
**:**
L-a achiziționat, nu l-a făcut el!
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
S-a înțeles! Numai dumneavoastră nu vreți să înțelegeți că s-a înțeles ce ați spus.
Mulțumesc.
Microfonul 2.
Și eu sunt obligat să fac această precizare. Aveți cuvântul.
## **Domnul Dumitru Pelican:**
Dacă tot vorbim, domnule președinte de ședință, de o astfel de lege, poate că va veni și timpul să ne întrebăm ce facem cu celălalt aspect al unei alte legi: 200.000 de semnături candidatura unui președinte.
În realitate... Eu v-am ascultat, domnule Popa, măcar un pic de respect...
În aceste condiții, stau și mă întreb: au luat unii câte 2.000 de voturi. Nimeni nu pune această problemă, nimeni nu întrebă.
Și, dacă tot vrem să facem o lege corectă, da, împărtășesc opinia, să reducem numărul de membri de la 25.000, dar măcar, zic eu, să analizăm ca lumea acest text de lege, pentru că e normal, un nou partid care apare și are o sentință definitivă la tribunal – da?! – măcar să aibă în toate județele câte minimum 150–200 de voturi, deci s-ar duce undeva pe la 8.000. 25.000 de voturi le iau cum s-au luat și cele 200.000 pe listă, dar, după aceea, acei oameni nu știm dacă mai sunt membri.
Categoric, 25.000 înseamnă mult, dar, dacă tot vorbim despre acest aspect, haideți să clarificăm curând, poate este și momentul bun, am scăpat de alegerile prezidențiale, ce facem cu cele 200.000?
Mi se pare o lege atât de neobiectivă..., stau oamenii pe măsuțe, le fac și, în realitate, obțin câte 2.000 și ceva de voturi. Chiar, nu ne punem și această problemă? Mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult.
Doamnă, când întrebați colegi de-ai dumneavoastră să vă dea un răspuns, este la latitudinea Domniilor Lor să vă răspundă sau nu.
Părerea mea este că s-a procedat corect. Doamnelor și domnilor colegi,
Pe cale de consecință, dacă nu mai sunt alte intervenții, intrăm în procedură de vot.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Ea are caracter organic.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere.
Doamnelor și domnilor, am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 80 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 5 abțineri, nu s-a întrunit numărul de voturi necesar pentru aprobarea raportului de respingere.
Supun la vot propunerea legislativă.
Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 22 de voturi pentru, 78 de voturi împotrivă și 4 abțineri, a fost respinsă propunerea legislativă.
Merge la Camera Deputaților.
Punctul 30 al ordinii de zi, Propunerea legislativă...
Mai avem, doamnelor și domnilor colegi, patru proiecte legislative. Poate reușim să ne îndeplinim astăzi această propunere, care a fost a tuturor, de a dezbate proiectele legislative ca să nu se adopte tacit.
Punctul 30 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Comisia juridică a fost sesizată în fond. Legea este organică.
Întreb dacă domnul deputat este prezent să-și susțină propunerea legislativă.
Nu este.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Stancu, microfonul 9, pentru că Ministerul Justiției este minister parte vizată.
Aveți cuvântul.
Vă rog, pe scurt, domnule secretar de stat.
Mulțumesc.
Îmi fac o datorie de colegialitate față de dumneavoastră să vă comunic că la Birourile permanente reunite de astăzi s-a luat în discuție dinamizarea activității Comisiei Parlamentului cu privire la revizuirea legilor electorale și că probabil... și în mod sigur și acest aspect este unul care va fi vizat de această comisie care și-a propus să lucreze săptămânal până la sfârșitul anului.
Doamna senator Anghel,
Vă atenționez că, din partea grupului parlamentar, a vorbit domnul președinte și vă rog să sintetizați ceea ce aveți de spus.
## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**
Eu vorbesc în numele meu, domnule președinte. Încă nu ați observat de doi ani de zile?! Asta fac.
Eu am propria conștiință, am propriul meu vot și vorbesc în numele meu, în general.
Și voiam să pun o întrebare domnului și domnilor de la PDL: au o reacție la modul acesta pentru că a început să le fie dor deja de numele PDL? Și vor să reînființeze PDL de Banat, PDL de Muntenia, PDL de Dobrogea cu 500 de inși?! Să fim serioși, domnilor!
Mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă se referă la introducerea, pe lângă pedepsele deja prevăzute de Codul penal și Legea nr. 78/2000, a interdicției de a mai exercita o funcție publică, fără a preciza natura acestei noi pedepse și nici durata pentru care ar urma să fie aplicată.
Vă rog să remarcați că noul Cod penal reglementează deja pedeapsa avută în vedere de autorii propunerii, atât ca pedeapsă accesorie, cât și ca pedeapsă complementară.
Acesta este motivul principal pentru care Guvernul României nu sprijină propunerea legislativă la care ați făcut referire.
Vă mulțumesc.
Doamna senator Federovici, Comisia juridică, microfonul 7, aveți cuvântul.
În ședința din 2 septembrie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au hotărât să adopte, în unanimitate, un raport de respingere, luând în considerație și avizul negativ transmis de Comisia pentru drepturile omului și avizul favorabil al Consiliului legislativ.
Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale.
Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.
Intrăm în procedură de vot.
Doamnelor și domnilor,
Raportul este de respingere a propunerii legislative. Legea are caracter organic, noi suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere. Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 101 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.
Propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.
Punctul 33, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Raportul este realizat de către Comisia pentru muncă. Legea are caracter organic.
Întreb dacă este cineva din partea inițiatorilor care dorește să susțină proiectul de lege.
Nu dorește.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Levente Ákos Horváth, de la Ministerul Muncii, microfonul 8, pentru a prezenta, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului.
Mulțumesc, domnule președinte.
Prin această inițiativă legislativă, se propune modificarea alin. (1) al art. 159 privind sistemul unitar de pensii, în sensul ca dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizate până în data de 1 aprilie 2001, pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. a) și art. 7 din lege, să se poată face și cu datele din sistemul informatic al CNPP preluate din carnetele de muncă, adică cele scanate.
Scanarea carnetelor de muncă a avut ca obiectiv crearea unei arhive electronice, respectiv presupune și o ultimă etapă de verificare în paralel a datelor preluate cu cele scanate.
Utilizarea la stabilirea drepturilor de pensie a datelor preluate din cărțile de muncă fără verificarea acestora cu înscrisurile originale ar putea conduce la o valorificare eronată a perioadelor și a veniturilor realizate, implicit la prejudicierea beneficiarilor drepturilor de pensie.
Față de cele de mai sus, Guvernul nu susține prezenta inițiativă.
Vă rog, domnule președinte Pop, microfonul 7, Comisia pentru muncă, vă rog să prezentați raportul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Având în vedere cele susținute de reprezentantul Guvernului, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială propune un raport de respingere a propunerii legislative, caracterul legii fiind organic, iar Senatul prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale.
Intervenții din partea doamnelor și domnilor senator? Doamna senator Câmpeanu, microfonul central.
Vreau să fac numai o precizare, stimați colegi. Cărți de muncă la CAP nu existau decât pentru personalul care lucra în zootehnie și se calculează separat. Deci este o propunere care nu are obiect.
Ca atare, sunt de acord cu raportul comisiei și al Guvernului.
Mulțumesc.
Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?
Dacă nu mai sunt, intrăm în procedură de vot.
Doamnelor și domnilor,
Raportul comisiei este de repingere a propunerii legislative.
Legea are caracter organic.
Suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere. Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 108 voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.
Propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.
Punctul 34 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art. 85 din Legea nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Legea are caracter organic.
Comisia pentru muncă este sesizată în fond, are raport de respingere.
Întreb dacă din partea inițiatorilor este cineva care dorește să susțină.
Nu dorește.
Dau cuvântul domnului Levente Horváth, secretar de stat în Ministerul Muncii, minister vizat, pentru a prezenta punctul de vedere, pe scurt.
Microfonul 8.
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă.
Mulțumesc.
Domnul președinte Pop, microfonul 7, raportul Comisiei pentru muncă.
Comisia pentru muncă s-a întrunit în data de 17 septembrie 2014 și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.
În consecință, propunem plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul legii fiind unul organic, iar Senatul prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale.
Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, dacă sunt?
Nu sunt.
Pe cale de consecință, trecem la procedura de vot. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Suntem în cazul unei legi organice.
Suntem prima Cameră sesizată.
Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot pentru raportul de respingere.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului 18
Pe cale de consecință,
Vot · Respins
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului 18
Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.
Punctul 35 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă. Raportul este de respingere. Legea este organică.
Domnul deputat inițiator este prezent să susțină? Nu este prezent.
Îl invit pe domnul Levente Ákos Horváth, secretar de stat în Ministerul Muncii, să prezinte punctul de vedere al Guvernului, microfonul 8.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Invocăm Directiva Consiliului 79/7/CEE privind aplicarea progresivă a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității sociale: și pentru acest sistem este obligatorie eliminarea tuturor prevederilor care pot produce discriminări în funcție de sex în ceea ce privește stagiul de cotizare.
Ca atare, Guvernul nu susține propunerea legislativă.
Domnule senator Pop, președintele Comisiei pentru muncă, vă rog să prezentați raportul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În data de 17 iunie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi ale senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere, pentru simplul considerent că propunerea legislativă încalcă Directiva Consiliului 79/7/CEE din 19 decembrie 1978.
În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Doamna senator Anghel, vă rog să interveniți. Microfonul 2.
## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**
Dacă tot invocăm această directivă, am și eu o întrebare pentru domnul de la minister.
Domnul meu, dumneavoastră, în calitate de bărbat, puteți naște copii?
Mulțumesc. Vă rog, microfonul...
Există...
N-am terminat, stimate domn! Dumneavoastră nașteți copii? Nu.
În cel mai rău caz, îi creșteți.
Domnilor, există deosebiri între femeie și bărbat. În momentul în care spunem că suntem egali, o spunem! Adevărul este că nu suntem și adevărul este că o femeie dă naștere copiilor, și adevărul este că o asemenea bucurie este în urma unui travaliu de nouă luni de zile, care nu este ușor deloc.
Deci aș prefera să fiți în situația unei femei și apoi să spuneți de o directivă. Nu spun că trebuie neapărat aprobată această lege, în această variantă. N-am spus lucrul acesta. Dar să nu ajungem la absurditatea că – vezi, Doamne – femeia este totuna cu bărbatul. Atunci, dacă suntem, hai să facem noi ce faceți dumneavoastră și faceți și dumneavoastră ce facem noi.
Din sală
#219418Da, da!
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, dacă nu mai sunt alte intervenții, intrăm în procedură...
Domnul senator Iovescu.
Vreți să-i comunicați ceva doamnei senator Anghel în legătură cu faptul că sunteți sau nu sunteți...
Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2, 20 de secunde.
Da, oricum, am ridicat mâna înaintea doamnei senator, dar mă bucur că totuși cineva a luat cuvântul. Este o lege foarte importantă.
Sigur că femeile din toată România privesc spre noi acum și cu speranța că totuși... o mică reducere...
Inițiativa este a domnului doctor Ciuhodaru, de la PP-DD, care încă mai există așa..., subexistă, dar cred că, dacă propunerea este undeva la trei ani, și un an dacă s-ar reduce pentru fiecare copil și tot ar fi un gest de bunăvoință din partea noastră.
Sigur că ne-am aștepta ca măcar femeile senator, doamnele femei senator să voteze, dar o să vedem la vot. Dacă cere cineva o listă...
Și eu sunt de acord cu dumneavoastră, dar, pentru ca să vedem la vot, vă rog să...
Mergem la vot.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă solicit prelungirea timpului de lucru până la votarea acestei legi și a încă unei legi cu caracter organic, care se adoptă tacit.
Doamnelor și domnilor, deschid votul. Deci câteva minute.
Vă rog să vă exprimați prin vot, ca să putem să îndeplinim, domnule senator Iovescu, dorința dumneavoastră de a vedea cum votează doamnele colege senator.
Cu 101 voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, s-a prelungit programul cu câteva minute, până la epuizarea acestor probleme de pe ordinea de zi.
Doamnelor și domnilor,
Dacă nu mai sunt alte intervenții și din dorința de a satisface solicitarea domnului senator Iovescu, să vadă cum votează doamnele senator, vă supun la vot raportul de respingere a inițiativei legislative, a propunerii legislative, care are caracter organic.
Doamnelor și domnilor, deschid votul.
- Vă rog să vă exprimați prin vot.
Supun la vot raportul de respingere, da?
- Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 98 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.
Propunerea legislativă a fost respinsă.
- Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.
Doamnelor și domnilor,
Mai avem un singur proiect de lege, la votul final, raport de respingere. Este însă vorba despre o lege pe care am dezbătut-o ieri și, dacă nu o adoptăm astăzi, până la următoarea ședință se adoptă tacit.
În spiritul celor pe care le-am realizat astăzi cu concursul tuturor grupurilor parlamentare, de a adopta aceste legi de pe ordinea de zi, vă propun ca Propunerea legislativă pentru completarea art. 4 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii să o
Vot · Respins
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului 18
Propunerea legislativă a fost respinsă. Pe cale de consecință, trimiteți-o la Camera Deputaților.
Vreau să vă mulțumesc tuturor celor care au contribuit astăzi la adoptarea acestor proiecte legislative.
Dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
– Lege privind ratificarea Protocolului nr. 15 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, încheiat la Strasbourg la 24 iunie 2013 și semnat de România la 24 iunie 2013;
– Lege pentru ratificarea Protocolului privind protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării provenite din surse și activități de pe uscat, semnat la Sofia la 17 aprilie 2009.
Termenul pentru sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii (astăzi, 25 noiembrie 2014).
Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului (astăzi, 25 noiembrie 2014).
Vă mulțumesc foarte mult.
Încheiem lucrările Senatului cu urări de bine pentru Ziua Națională și ne revedem pe data de 2 decembrie 2014.
Vă mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc și secretarilor de ședință pentru ajutorul acordat astăzi în îndeplinirea acestei frumoase misiuni pe care am avut-o, de a trece 40 de legi sau câte au fost.
## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#224290„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|813151]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 118/4.XII.2014 conține 40 de pagini.**
Prețul: 100,00 lei
Este timpul să redescoperim cu toții valorile naționale veritabile și respectul cuvenit pentru muncă. Vremea șmecheriei, a minciunii, a tertipurilor, tupeului și a nerușinării gregare apune implacabil. O demonstrează viața noastră și fiecare zi, o demonstrează vocea normativă tot mai puternică a tinerilor români, care răzbate de peste tot copleșitoare.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Am făcut pași importanți în conștientizarea acestui fenomen și în luarea unor măsuri de protecție, dar mai avem încă mult de lucru. De aceea, trebuie să îmbunătățim modalitățile de prevenire, pe cele de protecție a victimelor violenței și în special măsurile de sancționare a celor care se fac vinovați de violența asupra femeii. De aceea, această zi este un bun prilej pentru a aduce în centrul atenției această problemă și de a ne angaja că vom face tot ce depinde de noi, în plan legislativ, pentru o societate viitoare, cât mai apropiată nouă, lipsită de acte de violență împotriva femeilor. Vă mulțumesc.
– dezvoltarea de servicii de sănătate minimale și de bază, accesibile tuturor, de calitate și cost-eficace, cu accent pe prevenție;
– o mai bună integrare a asistenței medicale, prin consolidarea serviciilor clinice ambulatorii pentru creșterea ponderii afecțiunilor rezolvate în ambulatoriul de specialitate și reducerea numărului de cazuri de spitalizare continuă.
Stimați colegi parlamentari,
Ne aflăm în fața unei inițiative ample și ambiționase, a cărei reușită depinde în mod esențial de colaborarea și coordonarea tuturor factorilor implicați. Printre acești factori implicați ne numărăm și noi, reprezentanții aleși ai românilor, astfel că vă invit pe toți să dăm dovadă de responsabilitate și maturitate și să susținem cu toții, indiferent de opțiunile noastre politice, această strategie și implementarea ei în condiții optime pentru maximizarea rezultatelor.
Vă mulțumesc pentru timpul acordat.
Este clar că, știind că rezultatul scrutinului va fi nefavorabil, votul a fost îngreunat, ba chiar împiedicat, în mod deliberat, bazându-se cel mai probabil pe victoria lor și pe mușamalizarea ulterioară a întregii situații, dar și pe dificultatea dovedirii împiedicării votului. Dacă cineva stă la o coadă ore în șir, dar la final nu reușește să voteze, cum se poate demonstra că această persoană a fost împiedicată să voteze?
A fost, fără îndoială, un plan politic bine gândit și greu de adus în instanță, probat și pedepsit penal. Noi, toți, trebuie să nu lăsăm ca singura sancțiune să fie cea deja aplicată, aceea a electoratului care și-a dat votul contracandidatului, lui Klaus Iohannis.
– 24% dintre femei au fost supuse la violență fizică sau sexuală de către un adult înainte să împlinească 15 ani;
– 77% din femeile din România cred că violența împotriva femeilor este răspândită sau foarte răspândită;
– 47% știu de existența unei legi care protejează femeile în cazul violenței domestice în România;
– doar 17% au apelat la poliție în urma unui incident de violență suferit;
– conform sondajului INSCOP, 43,3% dintre români au cunoștință de cazuri de violență domestică.
Aproximativ 9 milioane de femei din Uniunea Europeană au fost urmărite în scopul hărțuirii într-un interval de 12 luni, interval în care s-a făcut studiul Agenției pentru Drepturi Fundamentale.
Aproximativ 33% din femeile Uniunii Europene au suferit sau suferă din cauza agresiunilor fizice sau sexuale, afirmă studiul, bazându-se pe chestionarea a 42.000 de femei.
- Stimați colegi,
Conștientizând următoarele:
– cultura societății românești se caracterizează prin lipsa de comunicare despre violențele suferite, prin lipsa de încredere în instituțiile publice care au menirea de a apăra drepturile femeilor hărțuite, agresate, supuse relelor tratamente;
– deși România a semnat Convenția de la Istanbul, până în prezent aceasta nu s-a ratificat prin lege.
Având în vedere că nu există date oficiale actualizate, având în vedere că numărul centrelor de asistență pentru femeile abuzate este foarte limitat și având în vedere faptul că serviciile sociale specializate sunt aproape necunoscute de femei, fac apel către dumneavoastră, către instituțiile specializate, către reprezentanții sectorului civil din domeniu să participăm la proiectul intitulat „16 zile de acțiune pentru combaterea violenței împotriva femeilor”, campanie internațională inițiată de Secretariatul General al ONU. Campania începe din 25 noiembrie, Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, și se încheie pe 10 decembrie, de Ziua internațională a drepturilor omului.
Participarea noastră poate consta în organizări de evenimente pentru conștientizarea și diminuarea fenomenului de violență împotriva femeilor, în schimbarea mentalității din societatea românească, în care, conform studiului INSCOP din 2013:
– 30,9% dintre subiecții întrebați sunt de acord că femeile „sunt bătute și din vina lor”;
- 8,1% cred că „bătaia este ruptă din rai”;
- 7,3% sunt de acord cu afirmația că „femeia este
- proprietatea bărbatului”.
Declar intenția mea, ca senator UDMR și președinte al Organizației de femei a UDMR, de a mă alinia la Declarația comună formulată de către Federica Mogherini, Înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate, de vicepreședintele Comisiei, Věra Jourová, comisar pentru justiție, protecția consumatorilor și egalitatea de gen, și Neven Mimica, comisar pentru cooperare și dezvoltare internațională, de a condamna toate formele de
violență împotriva femeilor și de a găsi toate mijloacele pentru reducerea acestui fenomen.
Vă mulțumesc.
Cu respect, senator Biró Rozalia, județul Bihor.
Dacă poate fi acuzat cineva de violență, aceștia sunt guvernanții care au limitat dreptul la vot.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Dincolo de faptul că ne confruntăm, nu doar ca senatori, ci și ca simpli cetățeni, cu problemele de zi cu zi ale semenilor noștri, nu putem ignora statisticile și analizele extrem de serioase ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și ale unor organizații ale societății civile, care susțin temerile exprimate, de altfel, și de autorii studiului sus-menționat: sensibilitatea subiectului abordat, construirea relațiilor de familie pe un model patriarhal, existența unor stereotipuri care fac ca violența să fie acceptată chiar și de către victime au împiedicat, în unele țări ale Uniunii Europene, stabilirea dimensiunii reale a fenomenului.
În plus, raportul Uniunii Europene indică România ca fiind o țară în care victimele nu au încredere în instituții.
Permiteți-mi să menționez, legat de același subiect, și un raport discutat recent în Parlamentul European, care, printre altele, estimează că violența de gen costă statele membre aproximativ 16 miliarde de euro pe an. Această cuantificare în bani a unui fenomen social care produce suferință fizică, psihică și duce chiar la pierderi de vieți omenești poate părea mult prea pragmatică. Însă ceea ce trebuie reținut este că analiza fenomenului și a multiplelor sale consecințe oferă argumente solide pentru ca lupta împotriva violenței de gen să rămână o prioritate pentru Uniunea Europeană.
Prin urmare, la solicitarea Parlamentului European, Programul Daphne privind eliminarea violenței în familie, care s-a derulat cu succes și în România, va fi integrat în
noul Program al Uniunii Europene „Drepturi și cetățenie pentru perioada 2014–2020”. Programul va aborda și alte forme de violență, precum violența din creșe, violența în cadrul relațiilor intime dintre adolescenți și în cadrul rețelelor de socializare, și va beneficia și pe viitor de o finanțare corespunzătoare.
În acest context, deși _post factum_ , dar pentru că, în opinia mea, nici anul acesta ziua de 20 noiembrie nu și-a revendicat pe deplin în spațiul public identitatea de Zi universală a copiilor, doresc să repar această nedreptate și să reamintesc că 20 noiembrie marchează pentru comunitatea internațională ziua adoptării Declarației drepturilor copilului, în 1959, și a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, în 1989. Ca parte a acestei Convenții, aflată la cea de-a 25-a aniversare, România are responsabilitatea de a îndeplini recomandările ce îi sunt adresate periodic de Comitetul ONU pentru drepturile copilului.
## Stimați colegi,
Aplicarea jumătăților de măsură în gestionarea și corectarea nedreptăților și abuzurilor din societatea românească, ignorarea faptului că mai sunt încă multe de făcut pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România pentru promovarea drepturilor femeilor și ale copiilor și a egalității de gen transformă instituțiile statului, inclusiv Parlamentul, în martori tăcuți la discriminare și la violență. Eu spun „martori”, dar victimele violenței ar putea spune, probabil, „complici”.
Prin urmare, supun atenției dumneavoastră două probleme concrete:
În primul rând, am fost și suntem încă criticați, atât de Uniunea Europeană, cât și de Consiliul Europei, pentru insuficienta apărare a drepturilor copilului și pentru deficiențe în gestionarea situației copiilor aflați în situații de vulnerabilitate.
Doresc să vă reamintesc, în acest sens, că în Parlament au fost inițiate – dar nu sunt încă finalizate – demersurile legislative care ar permite apropierea țării noastre cu încă un pas de normele și practicile europene în materie, prin individualizarea unuia dintre cei patru adjuncți ai Avocatului Poporului ca fiind Avocatul Copilului. Depinde numai de noi să găsim soluția procedurală și legislativă optimă pentru realizarea în cel mai scurt timp a acestui deziderat.
În al doilea rând, așa cum știți, România a fost cel de-al 25-lea stat membru al Consiliului Europei care a semnat, în luna iunie 2014, Convenția privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice – Convenția de la Istanbul. Acest instrument, care a intrat în vigoare la 1 august, oferă cel mai complex cadru de prevenire și de protecție împotriva oricăror acte de violență asupra femeilor, dublat de acțiuni și sancțiuni ferme. Nu întâmplător, Convenția a primit recent „Premiul pentru viziune”, acordat de Consiliul pentru Viitorul Lumii, Uniunea Interparlamentară și ONU–Femei.
Convenția parcurge în prezent procedurile legale în cadrul instituțiilor noastre de resort, legea de ratificare urmând să fie transmisă spre adoptare la Parlament. Lansez un apel la urgentarea acestor proceduri. Vom avea cu mult mai multe lucruri de făcut după această etapă. Va trebui să modificăm legislația națională în acord cu cerințele Convenției și, un element esențial, să identificăm și să alocăm resursele umane și materiale necesare implementării.
Femeile și copiii din România, din Europa și de pretutindeni au nevoie și merită o viață fără violență. Vă mulțumesc.
Da, noi, social-democrații, am fost puși la zid pentru faptul că, acum mai bine de doi ani, am înțeles perfect și am fost capabili să aplicăm toate aceste principii ce au drept scop interesul superior al națiunii, motiv pentru care v-am avut drept parteneri, deși este mai mult decât clar că nu ideologiile ne-au unit în acel moment, ci viitorul României.
Atunci am înțeles împreună, am ales împreună – am crezut noi, dar nu și dumneavoastră, pare-se – ca, indiferent de rezultatul calculelor de la un anumit moment sau altul ale parteneriatului nostru, această uniune să aducă un guvern, un parlament, o constituție și un nou sistem politic, care să pună capăt definitiv unei stări de anarhie create în mod artificial de către cel care a rămas Președintele României și încă este – Traian Băsescu.
Ciudată, doamnelor și domnilor, această afirmație care a răsărit peste noapte: „Vrem să ne luăm țara înapoi!”
Și țin să vă menționez asta nu pentru că au spus-o românii îndreptățiți să creadă acest lucru, ci pentru că ați spus-o dumneavoastră. Cu atât mai grav.
Mă întreb acum: nu cumva dumneavoastră doriți și ați creat această revendicare de recuperare a țării din perspectiva unei alte noi alianțe pe care ați creat-o de curând? Și nu cumva povestea se va repeta, subliniind, în mod dezastruos, faptul că nu interesul superior a născut această revendicare, ci doar interesele dumneavoastră personale?
Pentru că, doamnelor și domnilor, dacă domnul președinte Klaus Iohannis reprezintă opțiunea votului din 16 noiembrie și vocea românilor care își vor țara înapoi, lesne de înțeles, repet, din cauza imaginii dezastruoase pe care ați creat-o în politică și drept consecință a lipsei de încredere și de gir pentru noi toți, ei bine, dumneavoastră nu sunteți Klaus Iohannis, președintele ales al românilor.
Așadar, stimați colegi, eu zic să înlocuim principiul oportunității cu cel al responsabilității și să înțelegem măcar acum că forța unui partid este dată de corectitudinea și moralitatea acțiunilor sale, de coerență, de continuitate și de respectare atât a meritelor partenerilor săi, cât și a faptului că nu poți cere cetățenilor să te crediteze cu fiecare nouă alianță pe care o mai faci.
Ar fi trebuit să fim de mult la momentul acestui adevăr, fie că vorbim de aleșii locali, de parlamentari, de miniștri sau de președintele țării. Că ne place sau nu, că vrem să acceptăm sau nu, că mimăm roluri cu care nu ne potrivim sau suntem sinceri, că vom cădea de acord măcar în al 99-lea ceas sau nu, da, este nevoie de o clasă politică care să demonstreze că merită încrederea cetățenilor, așa cum este capabilă să înțeleagă, la modul real și practic, mai ales, motivele de dezaprobare ale acestora. Iar la acest punct, stimați colegi, nu este nimeni scutit, oricât de tare i-ar plăcea să creadă că este exponentul învingătorilor.
Într-o perioadă de viață politică din care unii vor să-și tragă identitatea, domnul Ion C. Brătianu spunea: „Un partid poate lupta contra altora ca să dărâme o stare de lucruri, dar ca să zidească trebuie ca națiunea întreagă, toate partidele să dea concursul lor. Altminteri, ceea ce unii vor edifica, alții vor surpa.”
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
În consecință, unii au edificat, alții au surpat chiar ceea ce le oferise un adăpost nevisat.
Cel mai grav este că fiecare cetățean care votează pleacă cu încrederea și cu siguranța schimbării de fiecare dată în mai bine și că încrederea lui este trădată de fiecare dată tocmai de cei care trădează acolo unde ar trebui să existe claritate, certitudine, adevăr, pentru că, oricât de greu ar fi, în politică, ca și în viață, parteneriatele, familiile, uniunile nu pot fi clădite pe minciună și trădare.
Acum, tot ceea ce ne-a mai rămas de făcut cu bunul-simț și moralitatea pe care trebuie să le aibă fiecare dintre noi în fața țării și în fața oamenilor din această țară este că trebuie să continuăm construcția numită democrație și stat de drept, fără a face, de această dată, din președintele ales al românilor o Ană a lui Manole la temelia edificiului numit România.
Vă mulțumesc.
Obiectivele programului sunt: susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, crearea de noi locuri de muncă, creșterea numărului de întreprinderi mici și mijlocii capabile să facă față competiției și forțelor concurențiale în condițiile globalizării piețelor.
Conform Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea IMM-urilor „Orizont 2020”, se pune un mai mare accent pe cultivarea antreprenoriatului, făcând din aceasta o politică publică sistematică și de cursă lungă. Consider că România are un mare potențial de dezvoltare în acest domeniu. Potrivit angajamentelor guvernamentale, vor fi sprijinite cu facilități reale întreprinderile care fac export, cele care creează valoare adăugată, precum IT, industriile creative, cele din domeniul
sănătății și turismului. Prin aceste programe, IMM-urile vor avea un sprijin bugetar în anul 2015 de aproape trei ori mai mare decât cel din anul acesta. Este vorba de o majorare de până la 170 de milioane de lei. Cei mai mulți bani vor merge către antreprenorii tineri de la orașe și de la sate.
În încheiere și făcând o legătură cu cele spuse la începutul acestei declarații, putem susține că, prin consultarea patronatelor, a reprezentanților mediului de afaceri, guvernanții noștri au identificat și se concentrează pe un real potențial de dezvoltare economică, de creare de noi afaceri și locuri de muncă, cu finalitatea unei mai bune valorificări și ocupări a forței de muncă.
Cifrele anunțate de Comisia Națională de Prognoză – CNP, după care se ghidează de regulă și Guvernul în construirea bugetului de stat, anticipează că în 2015 vom avea un produs intern brut – PIB de 709,7 miliarde de lei. Veniturile la bugetul de stat însumează 32-33% din PIB, astfel că pentru anul viitor am putea avea cel mai mare buget de după Revoluție – 240 de miliarde de lei.
Bugetul pentru anul 2015 va continua creșterea economică. Bugetul trebuie să corespundă nevoilor pe care le are acum România. Cifrele care vor veni în Parlament, proiecțiile bugetare trebuie să fie realiste. Avem încredere în propunerile Guvernului și așteptăm cu interes acest proiect de buget. În același timp, este nevoie să înțelegem că, până una alta, trebuie să lăsăm Guvernul să-și facă treaba. Presiunile nu își au rostul și vom avea timpul necesar pentru discuții și dezbateri.
Vă mulțumesc.
Dependența inspectorului general de stat față de prim-ministru, agravată de posibilitatea primului de a decide înființarea și, implicit, desființarea oficiilor teritoriale de muncă, absolut discreționar, fără criterii clare, favorizează apariția raporturilor clientelare, crearea de privilegii unor inspectorate teritoriale de muncă în detrimentul altora. Pe acest raționament, cei 40.000 de agenți economici existenți pe raza județului Cluj s-ar situa la discreția inspectorului general de stat, în măsura în care Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj s-ar transforma, prin decizia inspectorului general de stat, în oficiu teritorial de muncă fără personalitate juridică.
În ceea ce privește personalul care va deservi activitatea oficiilor teritoriale, înțelegem că acesta, de asemenea, se supune indirect voinței discreționare a inspectorului general de stat, câtă vreme acesta poate decide desființarea oficiilor teritoriale oricând, fapt ce conduce implicit la încetarea raporturilor de serviciu/muncă ale personalului angajat.
Din acest punct de vedere, propunerea legislativă aduce o gravă atingere principiului stabilității funcției publice, garantat prin dispozițiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 188/1999, transformând cariera funcționarului public într-un privilegiu atribuit discreționar și spulberând definitiv speranța egalității de tratament în materie de carieră profesională.
Ignorând exigențele comunitare (Convenția Internațională a Muncii), care impun notificarea Organizației Internaționale a Muncii în legătură cu orice modificare a structurii de control a Inspecției Muncii (nu a fost formulată o asemenea notificare), precum și cele constituționale (art. 120 din Constituția României), proiectul în discuție urmărește centralizarea puterii publice și nicidecum deconcentrarea ei.
Dacă litera și spiritul proiectului vor deveni lege, Inspecția Muncii și inspectoratele teritoriale de muncă se îndreaptă spre o situație de dependență politică, inadmisibilă la nivelul unei instituții cu atribuții de control. Viziunea politică care ghidează întregul proiect subminează grav interesul public pe care îl urmărim în exercitarea atribuțiilor noastre, promovând și protejând interesul politic.
## Stimați colegi,
Punctul de vedere prezentat mai sus reprezintă și opinia reprezentanților inspectoratelor de muncă din țară, care mi-au sesizat această problemă legislativă.
Consider că inițierea unei propuneri legislative de o asemenea importanță trebuie să aibă în vedere și o dezbatere publică cu factorii decizionali din domeniu, în special cei teritoriali, și să nu urmărească anumite interese de grup politic.
De asemenea, adoptarea unei inițiative parlamentare privind reorganizarea Inspecției Muncii nu se poate aborda sub imperiul adoptării tacite într-o Cameră a Parlamentului României și fără o dezbatere reală pentru informarea opiniei publice. Acest mod de a face politică parlamentară nu este oportun, mai ales pentru un coleg de genul domnului senator Liviu Marian Pop, indiferent de scopul final urmărit de adoptarea acestui act normativ.
În acest sens, înțelegând gravitatea consecințelor pe care acest proiect le poate genera în viitor, voi iniția toate demersurile necesare pentru a opri procesul de adoptare a proiectului legislativ, susținând necesitatea reluării dezbaterii publice în jurul modificărilor preconizate.
Vă mulțumesc.
Astfel încât, în locul vreunui acar Păun cu rang diplomatic minor, care să plătească oalele sparte, să poată fi trași la răspundere și adevărații vinovați, care aveau la îndemână toate pârghiile legale pentru evitarea săvârșirii unor fapte penale, dar nu le-au acționat nici măcar în ultimul ceas,
sperând că scopul va scuza mijloacele. Dar, de data aceasta, s-au înșelat...
Vă mulțumesc.
Repercusiunile acestei forme de violență se văd, din păcate, și prin creșterea fenomenului violenței în școli, deoarece copiii au tendința de a imita și împrumuta în comportamentul lor ceea ce văd și ceea ce li se întâmplă în propriile familii.
Mai mult decât atât, fenomenul violenței împotriva femeii și, în general, violența în familie se manifestă și în sfera politicului. Observăm de multe ori că locul unor dezbateri civilizate, pe proiecte concrete și idei constructive, cu un limbaj decent, este luat, din păcate, de discuții agresive, pigmentate cu violență verbală, ceea ce determină populația să aibă o atitudine de desconsiderare față de întreaga clasă politică.
Consider, așadar, că fiecare dintre noi, împreună cu autoritățile responsabile de combaterea acestui fenomen alarmant, trebuie să dea dovadă de o mai mare fermitate în
acțiunile desfășurate, în așa fel încât legile să poată fi puse în aplicare, iar vinovații să fie aspru pedepsiți, în vederea descurajării fenomenului de violență.
Nu trebuie pierdută din vedere niciun moment realitatea că românii plecați din țară nu sunt doar oamenii goniți de-acasă de sărăcie. Avem în străinătate exponenți de mare valoare ai națiunii noastre: oameni de cultură, creatori de artă, personalități de excepție care lucrează în cercetare, medici, ingineri, studenți la universități prestigioase și chiar politicieni. Tuturor le datorăm respect, indiferent unde s-ar afla. Departe de țară, ei își iubesc patria deopotrivă cu noi, cei rămași acasă.
„Fiecare om are o patrie, restul sunt țări”, spunea bine Octavian Paler. Tenacitatea și entuziasmul tinerilor care au manifestat în țară și în diaspora cu ocazia alegerilor de la 16 noiembrie nu trebuie traduse ca expresie a unor acțiuni oculte. Presiunea masivă a „străzii” a fost rezultatul unui șir de erori politice care trebuie corectate cât mai grabnic. Dacă uităm că mulțimea adunată în stradă la 16 noiembrie este aceeași care ne-a mandatat pe noi să ajungem în Parlament, riscăm să repetăm o istorie de tristă amintire, încheiată cu jertfă de sânge în urmă cu un sfert de secol. Asta dorim noi să facem pentru românii din țară și de pretutindeni? Așa vrem să construim viitorul copiilor și nepoților noștri, al națiunii române? Cu siguranță, nu!
Prin urmare, vă propun să ne aplecăm cu mai multă responsabilitate asupra acestei chestiuni, a cărei rezolvare optimă va aduce țării starea de normalitate pe care o dorește poporul român. Să nu contăm nici pe răbdarea, nici pe prostia oamenilor. Să analizăm lucrurile într-o lumină clară, spre binele general.
În contextul acesta, doresc să vă asigur pe toți de buna mea credință și să adresez cele mai frumoase gânduri tuturor românilor care poartă numele patronului nostru spiritul, Sfântul Andrei. La mulți ani!
prezent. Mulțumesc. prezent. Mulțumesc. prezent. Mulțumesc. prezent. Mulțumesc. Mutu Gabriel Nasta Nicolae Năstase Ilie Neagu Nicolae Neculoiu Marius Nicoară Marius Petre Nicolae Șerban Nistor Vasile Niță Mihai Nițu Remus Daniel Obreja Marius Lucian Oprea Dumitru Oprea Gabriel Oprea Mario Ovidiu Oprea Ștefan Radu Pașca Liviu Titus Pașcan Emil Marius Pataki Csaba Pavel Marian Păran Dorin Păunescu Teiu Pelican Dumitru Pereș Alexandru Pop Gheorghe Pop Liviu Marian Popa Constantin Popa Florian Popa Ion Popa Mihaela Popa Nicolae Vlad Popescu Corneliu Popescu Dumitru Dian Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton Purec Ion Simeon Rădulescu Cristian Rogojan Mihai Ciprian Rotaru Ion Saghian Gheorghe Savu Daniel Sârbu Ilie Severin Georgică Silistru Doina Stuparu Timotei Suciu Matei Șova Dan Coman Tánczos Barna Tămagă Constantin Tătaru Dan Tătaru Nelu Teodorovici Eugen Orlando Tișe Alin Păunel Toma Ion Todirașcu Valeriu Tomoiagă Ștefan Liviu Tudor Doina Anca Țapu-Nazare Eugen Ungureanu Mihai Răzvan Valeca Șerban Constantin Vasiliev Marian Vâlcov Darius Bogdan Vegh Alexandru Verestóy Attila Vochițoiu Haralambie Voinea Florea Volosevici Andrei Liviu Vosganian Varujan Zisu Ionuț Elie
prezent. Mulțumesc. absent prezent. Mulțumesc. absent prezent absent absent prezent prezent. Mulțumesc. absent absent delegație Guvern delegație prezent. Mulțumesc. prezent. Mulțumesc. prezent. Mulțumesc. prezent prezent. Mulțumesc. prezent. Mulțumesc. prezent prezent prezent prezent. Mulțumesc. prezent. Mulțumesc. prezent. Mulțumesc. prezent. Mulțumesc. prezent. Mulțumesc. absentă prezent absent prezent absent
absent absent prezent. Mulțumesc. prezent prezent. Mulțumesc. absent prezent prezent. Mulțumesc. prezentă. Mulțumesc. prezent absent absent absent
prezent. Mulțumesc. prezent. Mulțumesc. prezent. Mulțumesc. Guvern prezent absent prezent absent absentă prezent. Mulțumesc. absent absent
prezent. Mulțumesc. Guvern prezent. Mulțumesc. prezent prezent
prezent. Mulțumesc. absent absent prezent. Mulțumesc.
În consecință, Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă.
Veți observa că acest punct de vedere a fost remarcat și de Comisia juridică, căreia îi mulțumim.
Nu se poate să invocăm faptul că Europa nu a ajuns la acest nivel. Europa tinde... Bine, Europa până la Moscova. Discuția asta a avut loc în Duma de Stat și a avut câștig de cauză punctul de vedere pe care noi, inițiatorii, îl avem în acest proiect legislativ.
Vă rog mult! Vă rog mult! Nu este un vot oarecare. Copiii vor crește și ne vor judeca. Copiii pe care încercăm să-i apărăm vor deveni electori, iar unii, atenție!, vor deveni senatori, căci România nu va importa senatori din Nebraska sau din Finlanda! Vom avea copii – pe care acum îi vizează acest proiect legislativ – care vor ajunge senatori și se vor întreba: „Mă, ăia, în 2014, au avut proiectul pe masă, că am citit eu în arhivele Senatului, de ce au lăsat să ajungem aici? De ce, în 2014, nu au gândit și, mai ales, nu au votat în sensul în care să ne protejeze?”
Mulțumesc mult.