Găvrilă Ghilea

Declarația politică este intitulată „Discrepanțe economice majore la nivel regional”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Conform statisticilor realizate de analiștii financiari, în ultimii cinci ani, în România s-au accentuat diferențele la nivel economic între regiuni.

În timp ce unele dintre acestea s-au coagulat în veritabili poli de creștere economică, iar altele în zone cu potențial și o dezvoltare medii, o mare parte s-au cantonat însă în zone de stagnare sau regres, cu consecințe directe asupra nivelului de trai al populației care le locuiește.

Nu întâmplător, potrivit datelor Eurostat, România ocupă locul doi în UE din punct de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială, 41,7% din populație fiind afectată de aceste fenomene.

Deși statul ar trebui să joace un rol major în procesul de concentrare economică prin investițiile în infrastructură pe care le finanțează, cu consecințe directe și evidente în aplatizarea discrepanțelor economice la nivel regional, specialiștii au remarcat inexistența unei strategii reale de investiții la nivel regional și absența unor măsuri economice clare, care să sprijine dezvoltarea zonelor economice subdezvoltate.

După ce au constatat că investițiile în infrastructură se concentrează mai ales în Transilvania și Muntenia și prea puțin în Moldova, Oltenia și Dobrogea, analiștii au conchis că fără o infrastructură optimă este aproape imposibilă atragerea de investitori.

Datele statistice valorificate de specialiștii financiari relevă că, în vreme ce în Regiunea Nord-Est se înregistrează cea mai mare rată a sărăciei, în Regiunile de Sud și de Nord-Vest sunt discrepanțe majore între unele județe cu rate foarte ridicate ale sărăciei și alte județe cu rate relativ scăzute ale aceluiași fenomen.

Din aceste considerente, în anul 2010 – în cadrul Strategiei „Europa 2020” –, România și-a asumat ca obiectiv național reducerea cu 580.000 a numărului persoanelor afectate de sărăcie și excluse din punct de vedere social.

Cu toate acestea, măsurile și direcțiile de acțiune implementate în ultimii trei ani de actualul Guvern sunt timide și ineficiente, iar economiștii au tras deja semnale de alarmă asupra efectelor polarizării economico-sociale, care generează deja depopularea unor zone întregi din țară – în care potențialul economic este ignorat – și supraaglomerarea altor zone, care sunt insuficient dezvoltate din punct de vedere al infrastructurii.

Or, de aici până la aprinderea fitilului unor adevărate bombe sociale, nu mai este decât un pas... Vă mulțumesc.