Marius Petre Nicoară

Declarația politică este intitulată „Dorința de accedere la zona euro – între îndeplinirea criteriilor economice și mai ales a celor juridice”.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Aderarea României la zona euro a fost reluată ca temă politică după alegerile prezidențiale de anul trecut. Chiar președintele Iohannis a încercat, la Berlin, să facă lobby în acest sens, sperând într-o convingere a Germaniei asupra acestui obiectiv important al statului român.

Intenția șefului statului este lăudabilă, dar, din păcate, ce se uită de către cea mai mare parte a clasei politice este faptul că, în afara criteriilor economice bine cunoscute ce trebuie îndeplinite pentru a accede la Spațiul Schengen și, automat, la zona euro – pe care, de altfel, fie vorba între noi, le și îndeplinim în acest moment –, există și unul pe care-l trecem cu vederea: cel juridic. Mai precis, legislația internă trebuie pusă în acord cu cea a Uniunii Europene, cel mai important aspect fiind cel al asigurării transparenței băncii centrale și prevenirea presiunilor sau ingerințelor din partea altor organisme ale statului.

Într-un articol de specialitate pe această temă – de pe un site care tratează pragmatic, fără simpatii politice, obiectivele asumate ale României – se precizează acel criteriu peste care trecem cu vederea: „Din păcate, Legea nr. 312/2004 (Legea BNR) nu a fost revizuită în perioada scursă de la Raportul asupra convergenței din 2012 și până la cel din 2014. De aceea, au rămas o serie de prevederi care vor trebui modificate, în sensul întăririi independenței băncii centrale, pentru a pune de acord legislația internă cu prevederile articolului 123 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. Aspecte foarte importante, din punctul de vedere al obiectivelor și sarcinilor BNR, mai sunt o serie de peste 10 incompatibilități între Legea BNR și cea a Băncii Centrale Europene ce vor trebui puse în acord. Natura lor intrinsecă le face mai greu accesibile publicului larg, dar ar fi de reținut că ele presupun o activitate de legiferare care nu poate fi făcută «peste noapte», iar toate aceste modificări legislative vor trebui trecute în timp util prin Parlament.”

De asemenea, nu trebuie uitat că România are un nivel de trai aflat la 54% din media UE și, alarmant..., țara noastră se situează în prezent sub pragul minim de 60% la care s-a accesat zona euro. De asemenea, dacă se face o trecere în revistă la nivelul regiunilor de dezvoltare, se poate observa decalajul important dintre zona capitalei – care are un nivel de trai situat chiar peste media UE – și restul țării. Dacă se elimină Regiunea București–Ilfov din acest calcul, nivelul mediu de trai din România coboară la 44% din media UE.

Analiza pertinentă a acestui articol ne atrage atenția asupra faptului că adoptarea euro presupune și un anumit efort în atenuarea decalajelor de nivel de trai, foarte mari nu doar între regiunile țării, dar mai ales în interiorul regiunilor, unde putem avea surpriza de a regăsi județe situate sub 15% din nivelul de trai mediu al UE.