Dorin Păran

Declarația politică este intitulată „Eurobarometru: majoritatea românilor au o părere proastă despre calitatea asistenței medicale din țară”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

În presă a apărut un raport despre calitatea asistenței medicale. Vă aduc la cunoștință ce se spune în raport.

Majoritatea românilor, mai precis 73% din ei, au o părere proastă despre calitatea asistenței medicale oferite în țară, în

timp ce media europeană a celor nemulțumiți de serviciile similare autohtone este de doar 27%, conform unui eurobarometru dat publicității joi de Comisia Europeană (CE).

În aceeași notă, 78% din români sunt de părere, din informațiile pe care le au, că asistența medicală asigurată în țară este de calitate mai slabă în comparație cu cea din alte state ale Uniunii Europene, relevă eurobarometrul „Siguranța pacientului și calitatea îngrijirilor medicale”, realizat în perioada noiembrie–decembrie 2013.

La întrebarea „Care considerați că sunt cele mai importante trei criterii ce definesc o asistență medicală de calitate înaltă în țara dumneavoastră?”, răspunsurile românilor au coincis, în mare parte, cu cele de la nivelul UE, cel mai frecvent fiind indicate de către respondenții din România personalul medical bine pregătit (53%), tratamentele ce dau rezultate (36%) și respectarea demnității pacientului (29%). La nivelul UE, respondenții au pus pe poziția a treia criteriul echipamentelor medicale moderne, menționat de 25%, față de 23% în rândul românilor.

Cercetarea a abordat și subiectul primelor trei surse de informare cu privire la calitatea asistenței medicale. Cei mai mulți români au indicat medicul generalist sau specialist (60%), prietenii sau familia (58%) și televiziunea (35%), în timp ce, la nivelul întregii Uniuni Europene, respondenții au menționat drept a treia sursă social media și forumurile on-line, înaintea programelor TV.

La capitolul posibilității ca pacienții să aibă de suferit în urma îngrijirilor primite într-un spital din țară, 67% din români au spus că acest lucru este foarte probabil, în timp ce media europeană a opiniilor în aceeași direcție este de 53%.

Relativ paradoxal, ponderea românilor este mai mică decât cea a europenilor din punctul de vedere al răspunsurilor afirmative la întrebarea „Vi s-a întâmplat ca dumneavoastră sau un membru al familiei să aveți parte de un eveniment nedorit (infecții intraspitalicești, diagnostic eronat sau pus cu întârziere, erori la intervenții chirurgicale ori la prescrierea tratamentelor) ca urmare a asistenței medicale primite?”. La această întrebare au răspuns afirmativ 17% din români, față de o medie UE de 27%.

Sensibil diferite ca pondere sunt și răspunsurile legate de variantele pentru a putea primi ajutor, inclusiv în vederea obținerii unor compensații/despăgubiri în cazul unor suferințe ca urmare a asistenței medicale acordate respondentului sau unui membru al familiei acestuia. Cei mai mulți dintre români au menționat managementul spitalului (61%), Ministerul Sănătății (44%) și un avocat (26%), în timp ce, la nivelul UE, a treia variantă a fost indicată de aproape jumătate dintre respondenți, conducerea unității medicale – de 39%, iar autoritatea sanitară a statului – de 33%.