Stenogramă plen

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog să invitați colegii care sunt pe hol. Sunt 86 care au răspuns la apelul nominal. 87. Da, da... Nu, nu, că vin aici. Uitați ce prezență masivă e... Eu îi văd de aici, dumneavoastră nu-i vedeți de acolo, că sunteți la firul ierbii.

Suntem, că nu ne-am numărat pe noi. Doamnelor și domnilor, deschid ședința Senatului din 24 iunie.

Vă anunț că, din totalul de 170 de senatori, și-au înregistrat prezența 93, 87 au răspuns apelului nominal, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 86, pentru că avem onoarea să avem doi noi senatori, membri ai plenului nostru.

Ședința plenului este condusă astăzi de subsemnatul, Cristian Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec. Ordinea de zi v-a fost distribuită.

Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Domnilor colegi, haideți să votăm ordinea de zi.

Domnule Hașotti, haideți să votăm ordinea de zi. Vă rog frumos, cu puțină bunăvoință, da?

Nu sunt observații la ordinea de zi. Doamnelor și domnilor, am deschis votul. Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vă rog. Supun la vot ordinea de zi.

Haideți, domnule..., mergeți la pupitru. Vă așteptăm și pe dumneavoastră. Avem nevoie de toate voturile.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Comisia Europeană a adoptat în data de 10 aprilie 2014 Cartea verde privind sănătatea mobilă și a deschis consultarea publică cu privire la obstacolele și problemele legate de implementarea sănătății mobile.

Cu acest prilej, au fost transmise Parlamentului României un număr de 20 de întrebări la care cele două comisii, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru sănătate, au formulat răspunsuri. Răspunsurile sunt disponibile pe site-ul Parlamentului.

Ca urmare a formulărilor realizate de cele două comisii, cele două comisii supun spre aprobarea Senatului această hotărâre.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, intrăm în procedură de vot.

Doamnelor și domnilor, vă supun la vot hotărârea propusă prin raportul comisiilor comune.

Vă rog.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, a fost adoptată hotărârea Senatului.

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

Îl invit pe domnul senator Ghișe, care este președintele acestei comisii, să prezinte raportul.

Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru regulament a Senatului s-a întâlnit în ședința din 15 aprilie pentru a lua în discuție sesizarea din partea Biroului permanent privind propunerile Comisiei pentru afaceri europene pentru modificarea Regulamentului Senatului.

Aceste propuneri au fost transmise pentru informare și punct de vedere atât Direcției generale legislative, cât și grupurilor parlamentare.

Soluția adoptată este aceea de a adăuga aceste propuneri ca anexa nr. 1 a Regulamentului Senatului.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere privind introducerea după art. 77 a unui art. 77[1] , cu următorul cuprins: „Procedura de lucru și mecanismul decizional aplicabile în domeniul afacerilor europene se realizează în conformitate cu normele procedurale prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul regulament.”

Comisia pentru regulament a Senatului supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere a Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

În conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 136 alin. (2) din Regulamentul Senatului, legile organice și hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Și, înainte de vot, domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să aduc la cunoștința plenului următoarele două aspecte:

– există un număr de colegi – sunt 10 – care, de-a lungul timpului, au propus modificări punctuale la regulament și colegii din comisie, după ce s-au consultat cu grupurile parlamentare, au convenit ca aceste modificări, după ce vor fi mai amplu modelate – să spunem –, completate, să vină, la rândul lor, într-un singur calup, cu modificări la regulament.

S-a făcut distincție între acele modificări punctuale și, respectiv, cele venite de la Comisia pentru afaceri europene, deoarece de la Comisia pentru afaceri europene a venit un set foarte voluminos de propuneri și, atunci, s-a găsit de cuviință ca mai bine să se treacă într-o anexă la regulament decât să se încarce regulamentul propriu-zis cu atât de multe modificări procedurale.

Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale. Doamna senator Crețu, microfonul 3.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Trebuie să mărturisesc că, după adoptarea legii de cooperare în domeniul afacerilor europene dintre Parlament și Guvern, acesta este al doilea moment în care mă simt bucuroasă că sunt utilă prin cunoștințele mele de afaceri europene.

Este un moment simbolic, pentru că, la opt ani de la intrarea în Uniunea Europeană și la cinci ani de la adoptarea Tratatului de la Lisabona, în sfârșit, spunem explicit că afacerile europene nu reprezintă o secțiune minoră a afacerilor bilaterale internaționale, ba chiar una neinteresantă, că e vorba numai de Bruxelles și țări de pe aici de pe lângă noi, ci că e vorba de domeniul legislativ și de control parlamentar, că trebuie să acționăm și că e sarcina noastră în privința separării oportune dintre nivelul legiferării naționale și cel al legiferării europene, că trebuie să contribuim la definirea interesului național, că putem interveni în formularea legislației europene la un moment incipient, să nu ajungem în momentul în care directiva sau regulamentul este deja votat și nu mai avem ce face, trebuie să ne supunem.

Din punctul acesta de vedere, vă rog, din suflet, să votați aspectul care dă un cadru formal muncii noastre. Pentru conținutul lui, urmează ca fiecare dintre noi, la fiecare dintre comisii și la Comisia pentru afaceri europene, să muncim mult.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Mulțumesc. Domnul senator Dobra. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

E al doilea lucru bun pe care l-am făcut astăzi, împreună, și pentru asta am să mulțumesc mai întâi Comisiei pentru regulament și președintelui, domnul Ghișe, pentru soluția pe care a găsit-o. Conform deciziei noastre de astăzi, din septembrie – punctul 3 –, informarea plenului Senatului va fi mai laborioasă pentru un simplu motiv: la cum vedem că merge înainte Europa astăzi, Parlamentul național va fi tot mai important. Dar unde? În dezbaterea europeană, unde trebuie să se țină cont de ceea ce noi spunem în cunoștință de cauză.

Mulțumesc din suflet.

Doamna senator Popa. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Modificarea Regulamentului Senatului de către comisie..., propunerea acestor modificări duce la întărirea rolului Parlamentului în cadrul procesului de control al principiilor subsidiarității și proporționalității. Considerăm importantă adoptarea actelor legislative europene. Să fie asumată de plenul Senatului, nu doar de câțiva membri ai comisiei.

Aceasta este modificarea principală.

De asemenea, modificările aduse vor întări dialogul dintre Comisia pentru afaceri europene și celelalte comisii de specialitate. Eu cred că este un pas înainte în abordarea politicilor europene.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Popa Ion, președintele Comisiei pentru mediu. Vă rog să prezentați raportul comun. Microfonul 6.

Comisiile au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere asupra proiectului de lege, cu amendamente respinse.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru mediu supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Domnule senator Oprea, microfonul central.

Mai sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

Dacă nu, închid dezbaterile generale.

Este vorba de un vot pe o inițiativă legislativă cu caracter de lege organică. Îl vom da la ora 12.30.

Domnul senator Ghișe mai dorește să intervină? Nu.

Vă mulțumesc foarte mult.

La ora 12.30 vom supune votului raportul.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene.

Este vorba de un raport comun elaborat de Comisia pentru mediu și Comisia economică.

Este un raport de admitere, cu amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Inițiatori, mai multe ministere.

Participă doamna secretar de stat în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Anne Jugănaru.

Microfonul 8.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

## **Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta ordonanță de urgență asigură limitarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ca urmare a valorificării eficiente a sumelor rezultate în urma vânzării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Mulțumesc.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Într-o formă prescurtată, o astfel de ordonanță se poate numi „microbuziada”. Pentru că nu am găsit altceva mai interesant decât să valorificăm astfel de fonduri..., dacă aveți răbdare un pic să ascultați destinațiile:

– la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, 90 de milioane de lei. Trăiască! Achiziție de ce? Microbuze;

– la Ministerul Tineretului – să trăiască! – 21 de milioane de lei. Pentru ce? Microbuze;

– la Ministerul Educației Naționale, 20 de milioane de lei. Pentru ce? Pentru microbuze

;

– la Ministerul Mediului, 22 de milioane de lei pentru conversia din diesel în autobuze ce funcționează pe bază de gaz lichefiat.

Când a venit un amendament al cuiva din comisie pentru aprovizionarea, de la început, a unor astfel de microbuze, amendamentul a fost respins, pentru că, probabil, o să vină o altă ordonanță care să transforme autobuzele diesel în autobuze cu gaz lichefiat și să pape alți bani. Dar cel mai interesant este ultimul punct, când, în sfârșit, bucureștenii se vor sătura de biciclete luate dintr-un fond de 44.630 de mii de lei, asta însemnând un program de transport cu bicicleta în centrul Bucureștiului. Dacă astea sunt cele mai interesante acțiuni pe care le poate face România ca să iasă din momentul acesta destul de neplăcut, cu utilizarea, este adevărat, pentru a valorifica din plin și pentru a crea un mediu cât mai puțin poluat..., ele sunt, de fapt, forme ce produc deja efect printr-o ordonanță deja dată. Votul, dacă nu o să treacă, deși este lege ordinară..., e bine mersi... ordinară... așa. Este an electoral și microbuzele astea trebuie să fie și ele folosite. Dar, după câte îmi aduc bine aminte, am mai cumpărat 600 de microbuze cândva.

## **Din sală:**

De 4 miliarde...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu. Nu. Ați cumpărat 600 de microbuze și nu aveați cui să le dați la școli, fiindcă nu aveați șoferi și consiliile locale nu aveau bani pentru combustibili și altele. Deci alți bani, altă distracție.

Alți bani!

Vă deranjează. Nu? Bun. Luați microbuze și vă mai plimbați, vă mai odihniți plimbându-vă prin țară, că aveți așa de multe... de la orice minister, puteți să aveți câte microbuze doriți.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Îs invidios – nu mă deranjează – pe bugetul doamnei Udrea! Când mă gândesc că domnul Dragnea are 80 de milioane..., e diferență mare între 4 miliarde, care s-au dus pe parcuri în satele românești

, unde s-a născut veșnicia – și numai de parcuri nu aveam nevoie! –, bazine fără apă, terenuri de fotbal în pantă – le știți toate –, telegondole în care se dădea doamna Udrea, cu domnul Pinalti, și acum nu-l mai recunoaște. Dar chiar dumneavoastră să deveniți apărătorul doamnei Udrea nu mi se pare corect.

Acum, revin și la ce spuneți dumneavoastră vizavi de microbuze, de transportul școlar. Apreciați că în România – dumneavoastră ca profesor universitar, ca rector, ca om al școlilor din România, înalte – nu mai e nevoie de transport școlar? Dincolo de ceea ce se spune, că n-are primarul șofer, că n-are bani de combustibil, dar să plecăm din start cu ideea că nu e nevoie... Noi trebuie să ne bucurăm dacă se alocă bani pentru asta, ca și pentru piste de biciclete și celelalte.

Dar eu am venit să vă spun doar că sunt invidios pe ceea ce ați spus. Este mare diferență între 4 miliarde, pe care le avea doamna Udrea la dispoziție să facă ce vrea cu ele, și 80 de milioane, pe care le are domnul Dragnea.

E un capitol la ceea ce ați spus dumneavoastră.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Nu, nu. Domnule senator, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu. Nu aveți dreptul, că „dumneavoastră” înseamnă toți de aici. Când spune dumneavoastră și numele respectiv, acela o să aibă drept la replică. „Dumneavoastră”, deocamdată, însemnăm toți, că este o formulă de politețe, de adresabilitate.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Am drept la replică!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Grigoraș. Nu. Domnul senator Grigoraș Viorel are cuvântul.

Microfonul 2.

**Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Este afectat partidul meu!

Nu aveți drept la replică. Este atacată doamna Udrea, dar nu știu dacă este partidul dumneavoastră.

## **Domnul Viorel Grigoraș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acum două luni, de la acest microfon, trăgeam un semnal de alarmă că pentru aceste microbuze s-a solicitat și s-a aprobat, de altfel, scutirea de taxe și impozite. Foarte bine. Bugetul este extraordinar, există, dar lipsește cu desăvârșire. Bugetul țării. Așa că mai facem o scutire.

Vă întreb acum..., dacă tot s-a trecut această scutire de taxe și impozite, hai să înmulțim microbuzele, mai văduvim bugetul țării..., dar vă întreb, onor Guvernul: cu firmele de transport ce faceți? Le băgați în faliment, pentru că era asigurat transportul. Avem alte necesități.

Acum – știu eu? –, cu zeci de ani în urmă, Ion Heliade Rădulescu spunea: „Scrieți, băieți, scrieți, numai scrieți!”. Voi parafraza și voi spune: „Distrugeți, băieți, distrugeți, numai distrugeți!”

Domnul senator Dobra are cuvântul.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

Mulțumesc, domnule președinte, că nu înțelegem totdeauna registrul ăsta al opoziției în același fel, vă spun sincer.

Un singur lucru nefericit este toată situația asta, și anume că nu le producem noi în România. În rest, că ducem copiilor mașini mai bune, că vedem... Hai, dom’le, promiteți că nu o să meargă numai pesediști cu ele? Promiteți că o să ne luați la autostop? Promiteți, dom’le, ceva. Da, vă felicit pentru inițiativă!

Domnul senator Șerbănescu. Șerban Mihăilescu. Microfonul 3.

Domnule senator Șerban Mihăilescu, aveți cuvântul.

Ca și în alte cazuri, domnule președinte, nu intenționam să iau cuvântul la o asemenea propunere judicioasă, dar și ipocrizia este mare de tot în România. O iau pe capitole.

Dacă există ceva care lipsește, într-adevăr, la școlile... Și noi nu suntem din mijlocul Bucureștiului, să facem teoria bicicletelor, ci noi suntem din județe care au distanțe mari între sate și au nevoie de aceste microbuze. Nu cred că este vreun parlamentar, în afară de cei din municipiile reședințe de județ, care să nu înțeleagă importanța acestei chestiuni.

Aspectul numărul 2 – povestea cu alimentarea și cu gaz lichefiat – referitor la amendamentul de care vorbea domnul senator Oprea. Este un lucru bun, dar acesta merge numai în mediul urban. În zonele pe care le deservesc aceste microbuze nu se poate vorbi de alimentare cu gaz lichefiat.

Numărul 3. Mi se pare o ipocrizie totală ca, în momentul în care aceste microbuze scutite de taxe, cărora li se va asigura numai combustibilul, fac un serviciu teribil pentru societate, față de cei care transportă elevii contra bani..., anul trecut, vă aduceți aminte ce scandal enorm a fost cu plata acestor transporturi, era vorba și de o diferență enormă de costuri – aplicate –, pentru că banii se dădeau de la buget. Și mi se pare exagerat ca cei care sunt direct implicați în treaba asta chiar să ia cuvântul, solicitând că distrugem, distrugem.

Nu. Am tot respectul pentru activitatea privată, nu am nimic de spus, dar în momentul în care se plătește de la buget, iar Guvernul vine cu un model în locul acestei plăți nemeritate... mi se pare absolut exagerat.

Eu vă mulțumesc, dar, în orice caz, toată lumea e convinsă că este o măsură bună, dar din când în când..., fiind vorba de transport, se pricepe toată lumea. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Domnul senator Motoc. Microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Procedură!

Imediat. Pentru procedură vă dau imediat cuvântul, domnule senator.

Domnul senator Motoc ridicase deja mâna și era ridicat de pe scaun. Vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ridic acum o chestiune de principiu. Când scoți la vânzare, la licitație, certificate de emisii de gaze cu efect de seră, te aștepți ca banii obținuți în urma acestui demers să fie utilizați în sensul ecologizării, în sensul reducerii poluării. Mă gândesc poate la sădirea unor pomi, a unor suprafețe de păduri, lucru care nu se prea întâmplă în România, poate la ecologizarea unor spații cum ar fi Delta Dunării, dar ca să cumperi microbuze să poluezi mai mult, autocare, mi se pare relativ absurd.

Ei, și să acceptăm și ideea că se cumpără microbuze și autocare, dar aceste microbuze, autocare să fie cu motoare mai puțin poluante sau nepoluante, electrice, hibride, dar nu din cele care poluează în mod constant și normal în țara asta.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Oprea, procedură. Domnule senator, vă atrag atenția, doar procedură. Vi s-a pronunțat numele...

Domnule președinte, aș vrea să rețineți un aspect. Dumneavoastră nu sunteți aici șeful de moșie să dați liderilor de grup cuvântul când vreți dumneavoastră.

Luați regulamentul și citiți-l. Eu pot să suspend ședința, să merg cu colegii pentru a veni cu un punct de vedere al PDL-ului. N-am făcut-o. Nu-mi dați dumneavoastră dreptul, că vreți.

Doi...

Domnule senator, o clipă.

Vă rog să rețineți aspectul ăsta.

În calitate de conducător al acestei ședințe..., dumneavoastră ați solicitat drept la replică.

Dreptul la replică, conform regulamentului, pe care-l cunoașteți la fel de bine ca și mine, se acordă unui domn senator atunci când, în condiții care... nu sunt ignobile, se adresează cineva Domniei Sale și i se pronunță numele.

Dumneavoastră nu vi s-a pronunțat numele, nu v-am acordat drept la replică. Când ați solicitat dreptul de a interveni pentru probleme de procedură..., vă rog, aveți cuvântul. Și vă rog să nu faceți procese de intenție, pentru că știți că-mi sunteți foarte simpatic și le trec cu vederea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

N-aș vrea să vă bucurați de aceeași simpatie și din partea celor mai înrăiți dușmani ai dumneavoastră.

Eu pretind că n-am dușmani, am numai adversari.

Dacă nu aveți, este OK. Dar eu voiam să vă spun doar atât: atunci când un lider de grup face trimitere la Grupul parlamentar al PDL, prin numele unei persoane, nu poți să admiți doar ce vrea liderul respectiv de grup.

De exemplu: cele patru miliarde. Arătați dacă un leu a fost cheltuit ilegal și-i dați în judecată pe cei vinovați.

Doi. De ce nu faceți trimitere la TVA pe care o taxați, că a făcut-o Guvernul Boc?

Procedură, domnule senator. Vă rog, pe procedură, și nu la obiect.

E procedură.

Să nu mă puneți în situația să vă tai microfonul.

Și trei. Îmi dau seama că oamenii care astăzi votează nici nu știu ce votează. Pentru microbuze școlare s-a dat cea mai mică sumă – 20.000.100 de lei. Citiți ordonanța. Citiți ordonanța, să vedeți cine se plimbă cu microbuzele astea. Și, apoi, treziți-vă la vot.

Doamna senator Anghel, microfonul 3... 2, pardon!

Aș putea să-i răspund eu. Îmi pare rău că n-am hârtia la mine, îi citeam exact domnului profesor Oprea. Spunea de procese? 153 de plângeri care zac la Parchet și nu sunt luate în considerare, deocamdată.

În momentul în care vor fi soluționate plângerile respective, probabil că multe persoane vor plânge acolo unde e răcoare.

Nu vreau să pronunț nume, nu caut vinovați, dar trebuie să lucrăm într-o atmosferă mai liniștită, mai calmă, mai productivă, motiv pentru care solicit o pauză de consultări de 10 minute.

Mulțumesc.

Domnul senator Adrănel Cotescu, ultimul intervievant, intervenant...

Mulțumesc..., intervenient.

Se acordă o pauză de consultări de 5 minute..., de 10 minute, ca să nu plece de la serviciu domnul Hașotti.

PAUZĂ * * *

DUPĂ PAUZĂ

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i pun câteva întrebări reprezentantului Guvernului și aș vrea, totodată, să înțelegem cam câte microbuze de-astea se cumpără, pentru câte s-a înlocuit sistemul de combustie, și aș mai vrea să întreb: câte sunt și câte sunt în stadiul în care pot fi reparate și unde vor fi reparate?

Din primul calcul rezultă că vom cumpăra cam șase microbuze pe județ. Asta în condițiile în care vor fi distribuite egal, cu un preț de aproximativ 20.000 de euro pe bucată. În schimb, vom înlocui cu gaz petrolier..., în municipiul Ploiești vom înlocui sistemul pentru circa 7.000 de autoturisme. 44 de milioane de lei înseamnă 10 milioane de euro.

Păi, unde sunt astea? De unde? Ce înlocuim noi? Cred că e o greșeală aici de cifre.

Vă rog frumos să-mi răspundeți, că, dacă e așa, ce văd eu nu e în regulă.

Mulțumesc.

Cu intervenția ultimului intervenient, o rog pe doamna secretar de stat dacă poate să dea răspuns la această întrebare, după care intrăm în procedură de vot. Gata! A, cere procedură, domnul..., da? Imediat.

Doamna secretar de stat, microfonul 8. Aveți răspuns?

E vorba, în primul rând, de transformarea autobuzelor din funcționarea diesel în funcționarea cu gaz petrolier lichefiat și se urmărește o reorientare a administrațiilor locale spre aceste autovehicule nepoluante, care să constituie o alternativă la cele clasice cu carburant.

N-am aici în față. Știu doar suma care este alocată pentru orașul Ploiești în proiectul respectiv, 22.315 de mii de lei, și, de asemenea, pot să vă dau câteva date despre proiectul privind sistemul de transport cu bicicleta în zona centrală a municipiului...

Mulțumesc. Mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnul senator Hașotti, vă rog, microfonul central. Intervenție pe procedură.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Am asistat îngrijorat și neputincios la o atmosferă foarte tensionată, foarte încărcată în Senat.

Poftiți în sală, vă rog, poftiți în sală. Domnul senator Puiu Hașotti.

Mulțumesc.

Dat fiind că eu am solicitat pauza de consultări, țin să informez plenul că ați făcut foarte bine că, până la urmă, ați acordat 10 minute. Am stat chiar mai mult. A fost o întâlnire cât se poate de utilă. Uitați, continuă încă și, cu siguranță, atmosfera va fi una mult mai propice. Așadar, am fost foarte inspirat. Și dumneavoastră ați fost inspirat, domnule președinte, că nu ați forțat nota cu o pauză de 5 minute. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Îi invit pe domnii colegi în sală și vă rog să reluăm lucrările.

Domnii colegi care sunt pe hol, vă rog să poftească în sală.

Oricum, să știți că lucrăm, pentru că legile ordinare le adoptăm cu 45 de voturi. Legile...

Nu e cvorum!

Nu, nu, am făcut cvorumul de ședință la început. Dar stați că vin colegii... Nu vă... Așteptăm.

Vă rog, poftiți în sală, domnilor colegi.

Rugăm stafful să invite doamnele și domnii senatori în sală.

Vă rog să luați loc, domnilor senatori. Doamnelor și domnilor senatori... Unde am rămas?

La punctul 6.

Da, da. Intervențiile au fost toate. Am închis dezbaterile.

Cu domnul...

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/4.VII.2014

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am închis cu domnul Adrănel Cotescu, da?

Câți sunt în sală? Doamnelor și domnilor, reluăm lucrările. Vă rog, luați loc în bancă. Doamnelor și domnilor senatori, vă rog, reluăm lucrările. Deci am început, am dat pauza de consultări când ne aflam la încheierea dezbaterilor generale și urma să intrăm în procedură de vot.

Iată de ce trecem la votul asupra proiectului.

Domnul senator Oprea.

Dau cuvântul domnului Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Microfonul 9.

Aveți cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2014 vizează eliminarea sau comasarea a 12 taxe și tarife nefiscale. Susținem forma Guvernului. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Nicula, microfonul 7, Comisia pentru buget.

Domnul senator...

Oprea.

Oprea. Da, domnule senator. Doriți să luați cuvântul? Nu.

Nu.

A ridicat mâna.

După vot.

Doamnelor și domnilor senatori, raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Se supun la vot.

Doamnelor și domnilor, întreb dacă amendamentele respinse sunt susținute de către cineva dintre doamnele și domnii senatori.

Nu sunt susținute amendamentele respinse.

Dacă nu sunt susținute amendamentele respinse, raportul cu amendamentele...

Doamnelor și domnilor, în cazul în care amendamentele respinse nu sunt susținute sau sunt respinse, se supun la vot raportul și proiectul privind aprobarea ordonanței. Se va da un singur vot.

Doamnelor și domnilor, vă rog să luați loc în bancă și să vă pregătiți pentru vot.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog, doamnelor și domnilor, să vă exprimați prin vot. Vă rog să vă exprimați prin vot.

65 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și o abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Trecem la următorul punct al ordinii de zi, punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2014 pentru modificarea unor acte normative privind taxele și tarifele nefiscale.

La acest proiect de lege la care are un raport Comisia pentru buget, finanțe, inițiatori sunt mai multe ministere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem avize favorabile de la Comisia economică, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru muncă.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Propunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege, dacă sunt?

Dacă nu sunt intervenții, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată.

o abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate. Trimiteți-le, vă rog, urgent la Cameră.

Punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Raportul Comisiei pentru buget este de admitere. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară. Inițiator, Ministerul Fondurilor Europene.

Îl invit la microfon pe domnul Gabriel Onaca, secretar de stat în minister.

Microfonul 10.

Vă rog, prezentați proiectul de lege.

## **Domnul Gabriel Călin Onaca** _– secretar de stat_

_în Ministerul Fondurilor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin promovarea prezentului act normativ se urmărește: modificarea titulaturii autorității responsabile cu coordonarea fondurilor structurale din Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale în Ministerul Fondurilor Europene; modificarea stabilirii conturilor aferente gestionării instrumentelor structurale și a contribuției publice naționale totale din ordin al ministrului finanțelor în hotărâre de guvern; includerea Administrației Naționale de Meteorologie în categoria beneficiarilor eligibili în Programul Operațional Sectorial – Mediu, precum și includerea operatorilor regionali în categoria beneficiarilor exceptați de la obligația de garantare a sumelor solicitate la plată prin cereri de rambursare și cereri de plată pentru care a fost formulată o sesizare de fraudă, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, bineînțeles, până la momentul punerii în mișcare a acțiunii penale; posibilitatea plății de către autoritățile...

Vă rog să transmiteți urgent la Camera Deputaților. Punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare și reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare.

Mulțumesc.

Adică vă pregătiți să trageți concluzia, domnule secretar de stat.

## Vă mulțumesc.

Deci, practic, sunt câteva mecanisme prin care asigurăm un tratament echilibrat pentru anumiți beneficiari, care nu au fost prevăzuți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2009, precum și scurtarea termenelor de plată de la cinci zile la trei zile.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Nicula, microfonul 7. Vă rog să prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avize favorabile din partea Comisiei pentru afaceri europene și Comisiei pentru mediu.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

De asemenea, comisia propune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul și proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 68 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Măsurile reglementate în acest act normativ vizează viabilizarea operatorilor economici care desfășoară activitate de producție sau comerț cu armament, muniție și material de război, cu respectarea dispozițiilor art. 346 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene.

Susținem forma Guvernului. Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Nicula, Comisia pentru buget, să prezinte raportul comun. Microfonul 7.

## Stimați colegi,

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru apărare.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat acest proiect de lege și avizele primite de la comisii și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

De asemenea, comisia vă propune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată.

Deschid votul.

o abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate. Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților. Domnule președinte Puiu Hașotti, microfonul central.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Onorat Senat,

O remarcă foarte scurtă. Până în prezent, noi am legiferat și adoptat – urmează să adoptăm, că sunt și legi organice – numai ordonanțe de urgență, până în prezent, și un proiect de lege, cel referitor la CAS, și a fost o înțelegere politică, înțelegere politică care a însemnat să luăm niște decizii prin vot, în afara regulamentului. Să fim cinstiți!

În afară de proiectul de lege referitor la CAS, unde am fost cu toții de acord, și a fost o înțelegere politică de a nu respecta regulamentul, pentru că, până la urmă, asta s-a întâmplat, până în prezent, am legiferat doar ordonanțe de urgență.

Și eu, și dumneavoastră, stimați colegi de la PSD... Și, de câte ori suntem în opoziție, criticăm această manieră în care guvernele României, inclusiv Guvernul Ponta sau mai ales Guvernul Ponta, legiferează prin ordonanțe de urgență.

Dacă vă uitați, în continuare, pe ordinea de zi, veți constata că 90% din proiectele care vin de la Guvern sunt ordonanțe de urgență.

Aici vreau să felicit Guvernul Ponta pentru că bate un nou record. Cred că ar fi bine să medităm foarte serios, mai ales colegii de la putere, și să mai temperăm acest elan revoluționar – de stânga, e adevărat – al Partidului Social Democrat. Este totuși prea mult, stimați colegi.

Eu sper că, din sesiunea următoare, acest elan revoluționar... Să nu uităm că domnul prim-ministru Ponta este un admirator al lui Che Guevara.

După părerea mea, Che Guevara a fost un terorist comunist, dar asta e altceva.

Haideți să mai temperăm puțin acest elan al Guvernului de a da ordonanțe de urgență. E mult prea mult.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la veniturile medicilor de familie care asigură continuitatea asistenței medicale în centrele de permanență.

Aici este un raport al Comisiei pentru buget și Comisiei pentru sănătate publică. Este raport comun, raport de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Sunt mai mulți inițiatori.

Invit dacă este vreun inițiator care dorește să susțină propunerea legislativă.

Nu este.

Atunci părțile vizate, care sunt Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, și care au aviz favorabil..., îi invit să prezinte punctul de vedere.

Îl invit la microfon pe secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Răzvan Vulcănescu.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă reglementează exonerarea de la plata sumelor pentru acoperirea cheltuielilor de administrare și funcționare ale medicilor de familie care au asigurat continuitatea asistenței medicale prin centrele de permanență în intervalul ianuarie 2009–mai 2011.

Guvernul susține adoptarea propunerii legislative, în baza raportului de admitere, cu amendamente, al comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul președinte Nicula, microfonul 7, să prezinte raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul susține această propunere legislativă, după cum a spus și domnul secretar de stat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Membrii comisiilor au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu 15 voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, să adopte raport de admitere, cu amendamente. Amendamentele admise sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru sănătate publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și propunerea legislativă.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea propunerii legislative?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale și trecem la procedura de vot.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul, cu amendamente admise. Deschid votul și vă rog să vă exprimați prin vot. Cu 97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Supun la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă rog s-o transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 260 din 4 noiembrie 2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor. Comisia pentru buget a întocmit raportul. Este un raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Întreb: dintre domnii inițiatori este prezent cineva să susțină?

Este o singură persoană, un domn deputat. Nu este.

Atunci, am să-l invit la microfon pe domnul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice, Attila György, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Ministerului Finanțelor și al Guvernului.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 260/2008, astfel încât sub incidența acestui act normativ să nu intre persoanele fizice și juridice care și-au încheiat o asigurare facultativă prin care sunt acoperite toate riscurile prevăzute în asigurarea obligatorie.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Mulțumesc.

Domnule președinte Nicula, microfonul 7, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Membrii comisiei au analizat această inițiativă legislativă și avizele primite și au hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte raport de respingere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Domnule senator Dobra, microfonul 2, aveți cuvântul.

Microfonul central îl doriți?

Vă rog, poftiți, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ținut să vin aici să spun că suntem totuși din nou în fața unei inițiative de bună-credință, pe care, iată, o vom respinge, e evident.

Acum, trebuie să-i dau dreptate domnului Hașotti. S-a încheiat cu ordonanțele de urgență, a trecut și o inițiativă a colegilor de la PSD și acum, gata.

Și acum, gata! Vin rapoartele negative până la punctul 150 – dacă o fi –, 30, 40, astăzi.

Mă miră, să știți. Iertați-mă, mă mirați! Pentru că suntem în prezența unei legi din 2008 care nu funcționează.

Să spui astăzi... Am făcut întrebare specială acelei autorități sau cum se numește: „Dom’le, în ce situație suntem cu asigurările astea obligatorii?”

20% îmi pare că mi-au răspuns că sunt făcute, dar suntem pe un trend ascendent, iar restul sunt facultative și asta înseamnă că e bine.

E totuși o lege din 2008.

Domnule Sârbu, domnule Hașotti – nu e aici –, domnule Oprea, suntem în prezența unei legi ce nu funcționează din 2008 și, dacă vorbim de intenția socială a acestei legi, noi

suntem astăzi vinovați că nu o discutăm să vedem ce trebuie făcut cu ea.

Dă, Doamne ferește, din nou niște sinistre și nu avem de unde lua bani pentru oamenii la care ne-am gândit când am făcut-o.

Oamenii ăștia, despre care – îmi pare rău că nu sunt aici inițiatorii – au spus un lucru simplu: „Dom’le, cei care-și fac asigurări facultative și acoperă acele sinistre să nu mai fie obligați și la asigurarea obligatorie, PAD sau nu mai știu cum se numește”, că le-am studiat cât de cât... Da?

Îi obligi tot pe ăia care fac, care sunt preocupați de problema asta în privința locuinței lor? Tot pe ăia îi obligi să facă și obligatorie, după ce au făcut facultativă?

Nu mai vorbesc că, pe regiuni...

Dar oamenii ăștia... Iertați-mă, acești domni din partea Guvernului preferă să rămână în același cadru ineficient, dar nemișcat.

De ce nu facem categorii de sinistre și riscuri pe regiuni, ca să le facem mai atractive? Eu la Bistrița nu o să am niciodată inundație și nici cutremure, dar îi pun pe toți să-și facă asigurare obligatorie împotriva inundațiilor și cutremurelor. De ce nu discutăm despre faptul că tocmai primarii – care sunt și ai noștri, domnule Sârbu, și ai dumneavoastră, și ai domnului Oprea – nu realizează ceea ce trebuie să realizeze, să se asigure că în comune oamenii își fac asigurările obligatorii? Discutăm veșnic la un nivel de superficialitate, trecem repede intențiile Guvernului, care, de multe ori, sunt bune, dar sunt imperioase datorită necesităților de timp, după care începem raporturile negative, domnule președinte, și nu mai discutăm ceea ce trebuie să discutăm.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, mai sunt și alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu mai sunt, voi închide dezbaterile generale și trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere.

Este o propunere legislativă ordinară. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 58 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților. Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget. Caracterul propunerii legislative este ordinar. Invit la microfon inițiatorii, dacă doresc să susțină.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Pașcan Emil!

Domnul senator Pașcan Emil, microfonul 6. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Distinși colegi,

România este o țară cu un venit pe locuitor la jumătatea mediei europene, în care sunt necesare investiții masive în toată infrastructura, iar construcțiile speciale fac parte din echipamentul productiv. Prin urmare, impozitul pe construcțiile speciale reprezintă, de fapt, un impozit pe investiții. Impozitul pe construcții speciale, introdus de Guvern de la 1 ianuarie 2014 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2013, poate fi catalogat drept una dintre măsurile cu puternic impact negativ adoptate de la începerea crizei.

Este inacceptabilă introducerea taxei pentru construcții speciale, cu atât mai mult cu cât nu a fost realizat niciun studiu de impact, nu a fost consultat mediul de afaceri și nu a existat o fundamentare minimă pentru a stabili baza de impozitare.

Impozitul pe construcții speciale are un impact negativ ridicat asupra întreprinderilor.

Impozitul pe construcții speciale reduce semnificativ apetitul de a investi în România.

Impozitul pe construcții speciale generează șomaj și inflație.

Impozitul pe construcții speciale conduce la închiderea activităților economice și la o povară suplimentară asupra bugetului de stat.

Măsurile introduse prin ordonanța de urgență nu doar că vor sufoca mediul de afaceri, dar vor amplifica și mai mult evaziunea fiscală. Mai mult, măsurile propuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2013 vor contribui la o diminuare a consumului intern, prin faptul că noile măsuri fiscale se vor resimți direct, prin majorarea tarifelor pentru utilități, și indirect, în creșterea generalizată a prețurilor de consum.

Pentru acest motiv, inițiatorii prezentei propuneri legislative solicită abrogarea pct. 65 al art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2013, care va avea numai efecte negative asupra economiei și nu va aduce sporul de venituri bugetare anticipat.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Attila György, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte,

Prin inițiativa legislativă se propune abrogarea impozitului pe construcții introdus în Codul fiscal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2013, precum și restituirea sumelor încasate până la intrarea în vigoare a inițiativei legislative.

Ministerul Finanțelor Publice nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

Domnule președinte Nicula, microfonul 7, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Consiliul Legislativ, aviz favorabil. Comisia economică, aviz negativ.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă și avizele primite și au hotărât, cu 5 voturi pentru și două voturi împotrivă, să adopte raport de respingere.

De asemenea, în raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?

Nu sunt. Dacă nu sunt... Sunt?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Ba da! Domnul Florian Daniel.

Domnul senator Florian Daniel, microfonul 1. Aveți cuvântul.

Stimați colegi,

În loc să sprijinim investitorii care aleg să-și consolideze și să-și dezvolte afaceri făcând investiții – de exemplu, să-i scutim de plata impozitului pentru profitul reinvestit – și să apreciem că, făcând investiții, creează locuri de muncă și impulsionează consumul, nu doar că nu-i lăsăm în pace, dar îi mai și încurcăm. Dacă vor să investească și să dezvolte afaceri aici, în România, și nu în altă parte, atunci să plătească. Dacă vrei să faci investiții în agricultură pentru o agricultură modernă, atunci plătești pentru sisteme de irigații, plătești pentru grajduri, plătești pentru depozite, pentru drumuri de acces. Dar Guvernul se laudă că sprijină agricultura și investițiile în agricultură.

Impozitul pe construcțiile speciale afectează grav situația agenților economici care au avut curajul să investească în România, iar dacă ne referim la companiile din domeniul energiei, extracției de petrol și gaze, mineritului și telecomunicațiilor, unde ponderea construcțiilor speciale este ridicată, aici prețul final va fi reflectat în facturile mărite ale consumatorilor finali, ale cetățenilor.

Având în vedere efectul negativ al acestui impozit pe construcțiile speciale asupra mediului de afaceri, descurajând investițiile, susținem adoptarea acestei propuneri legislative și eliminarea acestui tip de impozit. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Dincă Mărinică, microfonul central.

Mulțumesc.

Mai devreme, am votat cu toții un proiect de lege cu privire la reducerea CAS-ului cu 5 puncte procentuale. Acum, avem un proiect legislativ care privește eliminarea unui impozit pe construcțiile speciale. Am spus că, atunci când lăsăm la angajator 5 puncte procentuale, îi creăm plusvaloare pentru a putea investi în continuare, lăsându-i banii la dispoziție. Cu ce preț? Prin acest impozit pe construcțiile speciale, în fiecare factură, deci inclusiv a angajatorului, se va vedea acest nou impozit. Deci o parte din bani se vor lua la momentul la care își plătește facturile la energie electrică, la gaze. Consumul scade pentru că, în momentul în care ai mărit taxele și impozitele, a crescut prețul și, din acel moment, ai un consum mai mic, pentru că puterea de cumpărare scade.

În acest context, constatăm că, prin introducerea acestui impozit pe construcțiile speciale, nu sunt loviți numai angajatorii, nu numai cei din mediul de afaceri, ci toți românii. Plătim cu toții această taxă, iar reducerea CAS-ului, prin introducerea acestui impozit, devine ineficientă.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, mai sunt alte intervenții la dezbateri generale?

Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, închid dezbaterile generale, intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul, vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 61 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și ale art. 74 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget. Propunerea legislativă are caracter ordinar.

Invit la microfon, dacă sunt inițiatorii, pentru a susține propunerea legislativă.

Dacă nu sunt, îl invit la microfon pe domnul Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Ministerului Finanțelor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea procedurilor de impunere și colectare a impozitului pe venitul agricol și a modului în care se distribuie sumele colectate prin transferul colectării la primării.

Ministerul Finanțelor nu susține inițiativa legislativă. Mulțumesc.

Domnule președinte Nicula, microfonul 7, raportul comisiei.

## Mulțumesc.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă și au hotărât, cu 5 voturi pentru și două voturi împotrivă, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați.

Cu 67 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să transmiteți propunerea legislativă la Camera Deputaților.

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 140 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii sunt prezenți pentru a susține? Nu sunt prezenți.

Comisia pentru buget, finanțe are raport de respingere.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Attila

György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune reducerea TVA-ului la carne de la 24% la 9%.

Ministerul Finanțelor nu susține inițiativa legislativă din cauza impactului bugetar.

Domnule președinte Nicula, vă rog, raportul comisiei. Microfonul 7.

Domnule președinte,

Membrii comisiei au analizat această inițiativă legislativă și au hotărât, cu 5 voturi pentru și două voturi împotrivă, să adopte raport de respingere.

Deschid dezbaterile generale. Intervenții? Nu sunt...

Da, domnul senator Oprea, microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Propunerea legislativă este una dintre cele mai interesante. Inclusiv Guvernul Ponta a susținut ideea ca la produsele alimentare de bază să aibă loc reducerea TVA-ului, că în felul acesta impozitarea globală înseamnă un fel de înțelegere a românului și la reducere globală. Toată lumea consumă pâine și foarte puțini dintre ei, aproape că îmi permit să spun, nu toți vor beneficia de o astfel de reducere. Oamenii nici nu mai au bani să-și mai permită luxul să-și ia carne zilnic. Și, chiar cu trimiteri la relele făcute de guvernele anterioare, puteți să vă reabilitați acum. N-ați diminuat TVA-ul de la 24 la 19%, deși spuneți că Boc a făcut fărădelegi și trăiți din fărădelegile lui de doi ani și ceva. Încercați să vă reabilitați votând o astfel de propunere a colegilor de la PNL.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă are caracter ordinar.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot pentru raportul de respingere.

Cu 62 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru desemnarea activului funcțional al Societății Comerciale Fortus – SA Iași unitate strategică de importanță națională și suplimentarea bugetului Ministerului Finanțelor Publice din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2014.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, care are raport de respingere.

Întreb dacă inițiatorul este prezent pentru a susține.

Nu este prezent.

Dau cuvântul domnului Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune declararea activului Fortus – SA Iași unitate strategică de importanță națională,

precum și acordarea de compensații financiare de la bugetul de stat în cuantum de 110 milioane de lei.

Guvernul nu susține prezenta inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Domnule președinte Nicula, raportul comisiei. Microfonul 7.

## Mulțumesc.

Avize negative de la Comisia economică și de la Comisia pentru privatizare.

Membrii comisiei au analizat această inițiativă legislativă și au hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte raport de respingere.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Dumitru Oprea.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dumitru Oprea.

Acum sau următoarea?

Listă de vot pentru legea votată anterior și domnul senator Oprea, microfonul central.

A fost un proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare și reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare. Sunt doar câteva dintre combinatele de utilaj greu, respectiv unul dintre aceste obiective este actualul Fortus Iași, pe care cred că îl considerați ca o unitate strategică, de interes strategic național.

Dacă s-ar fi gândit Guvernul ca la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2014, când se diminuează arieratele unor operatori din industria de apărare, să mai fi pus și de interes strategic, problema Fortus-ului ar fi fost elegant rezolvată, pentru că este un obiectiv chiar de interes strategic și nu am priceput de ce nu se încearcă menținerea unor astfel de unități. Sunt utilaje unice în Europa, cu capacități de prelucrare pe care nu le au multe țări din preajmă.

Poate că, la o altă propunere legislativă, Guvernul și-o va însuși și o va transforma într-o ordonanță de urgență, că asta văd că știe să facă.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu mai sunt...

Microfonul 8. ## **Domnul Vasile Șalaru** _– vicepreședinte al Autorității pentru Administrarea Activelor Statului_ **:**

Vasile Șalaru, vicepreședinte al Autorității pentru Administrarea Activelor Statului.

Ar trebui să-i răspund domnului senator Oprea.

Domnul deputat Movilă dorește să declare activul funcțional din patrimoniul – Fortus SA ca unitate strategică de interes național, iar, conform Legii nr. 85/2006 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997, numai companiile naționale în întregul lor pot fi declarate, și nu o parte din ele. Deci întâi ar trebui făcută divizarea. Iar în modul în care este prevăzut în lege, Fortus nu funcționează după Legea nr. 31/1990, Legea societăților comerciale, ci funcționează după Legea nr. 85/2006, fiind în fază de reorganizare, ceea ce este imposibil... Deci, în aceste condiții, este imposibil să alocăm suma respectivă de la bugetul Ministerului Finanțelor.

Oricum, ar fi trebuit și un aviz al Consiliului Concurenței, pentru că, practic, este un ajutor de stat. Mersi.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun la vot raportul de respingere. Propunerea legislativă are caracter ordinar. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 70 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți de urgență la Camera Deputaților.

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget. Caracterul propunerii legislative este ordinar.

Există vreun... Da. Domnul senator Pașcan dorește să susțină din partea inițiatorilor, da? Văd că... Sunteți inițiator aici, domnule?

Sunt, sigur.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale propune la art. I punctele 59–62 o majorare a accizelor pentru benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină și petrol lampant cu 70 de euro pe mia de litri. Argumentul principal al Guvernului

a fost acela de a colecta mai multe resurse financiare pe care să le dirijeze către lucrări de infrastructură.

Inițiatorii prezentei propuneri legislative solicită abrogarea punctelor 59–62 ale art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2013.

Ca urmare a majorării accizei, prețul final al carburanților din România este unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, între primele state membre, raportat la un salariu mediu net pe economie care ne plasează în partea inferioară a clasamentului statelor europene. Măsura are o influență negativă deosebită asupra competitivității mediului de afaceri din România prin creșterea costurilor aferente transportului.

Creșterea accizei pentru carburanți generează un impact inflaționist. Ca măsură de politică fiscală dăunează puternic creșterii economice pentru anul 2014 și afectează puterea de cumpărare și consumul. Considerăm că soluția bugetară nu se află în creșterea nivelului accizei, ci în creșterea eficienței ANAF în lupta cu evaziunea fiscală.

Inițiatorii prezentei legi susțin argumentul evident, reliefat și de către reprezentanții Fondului Monetar Internațional, potrivit căruia acciza se colectează global și nu există nicio garanție a destinației precise – lucrări de infrastructură rutieră – pentru sumele colectate prin majorarea de acciză. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Attila György, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se solicită abrogarea punctelor 59 până la 62 ale art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2013, ce vizează anumite accize pe carburanți.

Ministerul Finanțelor Publice nu susține inițiativa legislativă din cauza impactului bugetar negativ. Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Badea Leonardo, vicepreședintele Comisiei pentru buget.

Aveți cuvântul, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat Propunerea legislativă pentru modificarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Comisia economică, industrii și servicii a transmis un aviz negativ.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă și au votat să adopte un raport de respingere. Astfel, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Florian. Microfonul 1.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Partidul Democrat Liberal a respins de la bun început această acciză de 7 eurocenți plus TVA pe litrul de carburant, subliniind că vor crește nu doar prețurile la carburanți și ale transporturilor, ci și ale produselor care includ în prețul lor final și costul de transport.

De asemenea, transportatorii sunt grav afectați. Creșterea cheltuielilor cu carburanții se adaugă la costurile mult mai mari pe care aceștia le au față de alți transportatori din Uniunea Europeană, deoarece aici, în România, din lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate, kilometrii parcurși pe unitatea de timp sunt mult mai puțini, cu costuri mult mai mari de combustibili și de întreținere.

Efectele negative ale acestei accize asupra populației și asupra mediului economic ne motivează să înaintăm și să susținem această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun la vot raportul de respingere.

Propunerea legislativă are caracter ordinar.

Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 60 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și o singură abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea lit. b) a alin. (1) al art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcționarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populației.

Comisiile sesizate în fond pentru raport comun sunt Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru transporturi.

Raportul este de admitere.

Domnul senator Belacurencu, microfonul 6, din partea inițiatorilor.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunerea legislativă are drept scop modificarea unui alineat al unui articol din Ordonanța Guvernului nr. 36/2006. Conform art. 5 lit. b) din această ordonanță, se prevede posibilitatea achitării în avans de către producătorii de energie termică a consumului de gaze naturale către furnizorii de gaze naturale.

Sunt situații, stimați colegi, când producătorul de energie termică are încheiate contracte separate pe toate cele trei componente care asigură elaborarea sau realizarea gigacaloriei, respectiv furnizare gaz, transport gaz și distribuție gaz. Este o situație care se întâmplă și în municipiul Tulcea, și în alte localități care au acest sistem de încălzire a blocurilor de locuințe.

Din avansul pe care agenții economici care asigură energia termică pentru încălzirea blocurilor de locuințe îl primesc cu titlul de subvenție de la comunitatea locală, de la consiliul local pot achita doar factura pentru gaz și nu celelalte componente care intră în realizarea energiei termice. Problema aceasta a devenit mai stringentă în momentul în care costurile pe transporturile de gaze naturale au crescut în ultima perioadă cu aproximativ 40%.

Propunerea mea legislativă are în vedere să dăm posibilitatea agenților economici care produc energia termică să poată să achite din acest avans și transportatorii, și distribuitorii de gaze naturale.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Mihai Albulescu, secretar de stat în Departamentul pentru Energie. Microfonul 10, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Ministerului Economiei.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat_

_la Departamentul pentru Energie_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect modificarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2006.

Se solicită completarea articolului astfel încât producătorii de energie termică să poată achita în avans transportul și distribuția, nu numai producătorii, furnizarea.

Nu suntem de acord cu plata în avans a gazelor consumate, întrucât consumul de energie termică nu se facturează în avans. Este o perioadă de timp, de la plata în avans a gazelor naturale și până la încasarea contravalorii energiei termice. Sectorul de energie electrică și termică subvenționează sectorul gazelor naturale.

Ordonanța Guvernului nr. 36/2006 a fost creionată în condițiile în care se acorda subvenția. De un an și ceva, statul nu mai acordă subvenție.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem respingerea acestui act normativ.

Dau cuvântul domnului președinte Constantinescu, al Comisiei pentru energie, microfonul 7, pentru a prezenta raportul Comisiei economice și al Comisiei pentru transporturi și energie.

## Mulțumesc.

În ședințele desfășurate în luna mai și iunie, membrii Comisiei pentru transporturi și energie și membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului au transmis avize favorabile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de admitere și proiectul legislativ.

Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor,

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată, legea are caracter ordinar.

Deschid votul pentru a vota raportul de admitere.

Cu 36 de voturi pentru, 47 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de admitere a fost respins.

Supun la vot... Am supus la vot raportul și propunerea legislativă.

A fost respinsă propunerea legislativă, vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind administrarea și gestionarea domeniului de nivel superior „.ro”.

Comisia economică, industrii și servicii este sesizată în fond.

Întreb dacă inițiatorii sunt prezenți.

Nu sunt prezenți pentru a susține.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Ionela Dobrică, microfonul 8, pentru a prezenta, pe scurt, punctul de vedere al Ministerului pentru Societatea Informațională.

## **Doamna Ionela Viorela Dobrică** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul pentru Societatea Informațională_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Precizez că, în acest moment, nu avem un punct de vedere al Guvernului, dar Ministerul pentru Societatea Informațională a transmis un punct de vedere al ministerului către Direcția pentru Relația cu Parlamentul, în care am spus că nu susținem, în forma prezentată, această inițiativă legislativă.

Dar, pentru a elabora un punct de vedere unitar al Guvernului, a fost constituit un grup de lucru format din toate instituțiile de la care DRP a cerut punct de vedere pentru acest proiect. Va fi elaborat acest punct de vedere și va fi depus probabil la Camera Deputaților.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dau cuvântul domnului președinte Luchian Ion... Iliescu. Microfonul 5.

## **Domnul Lucian Iliescu:**

Ion Iliescu?

Am zis Iliescu.

## **Domnul Lucian Iliescu:**

Da, vă mulțumesc pentru botez. Lucian Iliescu.

Păi, nu, am zis: domnul președinte Iliescu.

## Mulțumesc frumos.

Deci, domnule președinte, în urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie în prezența inițiatorului și a reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

În ședințele de plen din 3 și 10 iunie 2014, propunerea legislativă a fost pusă în dezbatere și s-a hotărât retrimiterea la comisie pentru examinare și raport suplimentar.

Comisia a reluat dezbaterile în ședințele din 3 și 17 iunie și a hotărât, cu majoritate de voturi, să-și mențină opinia exprimată inițial, adoptând două rapoarte suplimentare de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și, bineînțeles, respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori. Domnul senator Oprea, microfonul central. Aveți cuvântul.

Eu n-am priceput punctul de vedere al Guvernului.

Vă aduc la cunoștință că aici e Senatul României, iar dumneavoastră ne trimiteți la Camera Deputaților, când s-or gândi gânditorii dumneavoastră din ministere să prezinte un punct de vedere.

Punctul de vedere îl aduceți în Senatul României. Aici nu ne spuneți ce veți face în cincinalul viitor. Nu aveți un punct de vedere, nu-l aveți! Senatul trebuie să știe lucrul acesta. Dar nu ne trimiteți pe noi la Camera Deputaților, să vedem cum gândiți dumneavoastră.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Mihăilescu, microfonul 3, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi vrut să intervin, dar domnul senator Oprea are dreptate. Și nu pot să nu-i dau dreptate domnului senator Oprea, ci s-o scuz pe doamna care a pronunțat, din punctul meu de vedere, corect: punctul de vedere al Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale este, într-adevăr, negativ și a fost transmis, și n-a venit forma definitivă, sub semnătura premierului.

Dar noi am analizat în două ședințe și această propunere nu are nicio șansă să treacă, pentru că se preia... Dar, mă rog, n-are rost să mai intervin.

Vă rog să o supuneți la vot, chiar în lipsa punctului de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, dacă nu mai sunt alte intervenții, intrăm în procedură de vot.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun la vot raportul de respingere, fiind o lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați.

Cu 67 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și o singură abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.

Păi, de ce să mergeți? Să mai aștepte ăia de la Cameră..., să amâne ăia de la Camera Deputaților și vă las în două minute. Luați loc, domnule secretar de stat. Haideți, până ajungeți dumneavoastră la Camera Deputaților, am rezolvat problema aici.

Trecem la punctul 20, pentru că ne-a rugat domnul secretar de stat Liviu Stancu, de la Ministerul Justiției, care e invitat și la Camera Deputaților.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990.

Deci trecem peste punctul 19, trecem la punctul 20 și ne întoarcem.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică.

Raport de respingere.

Întreb dacă este prezent vreun inițiator.

Nu este prezent.

Pe cale de consecință, îl rog pe domnul Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiției, microfonul 10, să spună care este punctul de vedere.

Vă rog.

Vă aduc la cunoștință că orice schimbare a ordinii de zi se face cu votul plenului.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am reținut.

Supun la vot schimbarea punctului luat în discuție, 20 în loc de 19.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Mulțumesc, domnule senator Oprea. Nu știam, am aflat acum.

Mulțumesc.

Reluăm discuția.

Domnule secretar de stat Stancu, de la Ministerul Justiției, microfonul 10, punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat al României,

Guvernul nu susține propunerea legislativă pentru următoarele considerente: față de problematica valorii capitalului social al societăților cu răspundere limitată, legiuitorul român a manifestat dintotdeauna o atitudine prudentă, justificată, pe de o parte, prin considerente de ordin economic și, pe de altă parte, de tendința la nivel european în materie.

Guvernul, în punctul său de vedere, a făcut referire la considerentele pe care le apreciază în justificarea nesusținerii punctului său de vedere, care sunt:

Din punct de vedere economic, trebuie avut în vedere impactul unei asemenea reglementări, raportat la specificul pieței românești.

Totodată, făcând o analiză a legislațiilor din alte state UE, se poate observa în acest moment că se înregistrează un curent în sensul reducerii plafonului minim al capitalului social subscris.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Iliescu, vă rog, prezentați raportul Comisiei economice.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie din data de 17 iunie 2014 în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru buget a transmis aviz negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid dezbaterile generale.

Domnul senator Șerban Mihăilescu, microfonul 3.

Alte intervenții dacă sunt?

Domnul senator Vâlcov, care este în sală, dorește să intervină.

Microfonul 3.

Scuzați-mă, dar modul în care s-a explicat acest lucru nu... nu este foarte bun și de asta am luat cuvântul acum, chiar dacă n-aș fi vrut să-l iau.

Noi am discutat îndelung această propunere, pentru că, într-adevăr, la prima vedere, poate să spună că de la 200 de lei la 2.000 de lei este o chestiune exagerată, mă rog, ce spune domnul secretar de stat acolo.

Din păcate, noi nu avem niciun fel de contact cu această lume a înființării, radierii, modificării unor mărunțișuri și doar cei care au ghinionul, în nume propriu sau în numele rudelor, să treacă pe la acest oficiu al Registrului pot să-și dea seama ce balamuc incredibil este. Radierea unei firme durează minimum trei luni pe procedurile stabilite de Ministerul Justiției, ceea ce nu există în nicio țară europeană.

Inițiatorii s-au gândit aici că, dacă facem această majorare brutală, neputând să-și majoreze capitalul, scăpăm de un mare număr de firme din așa-zisele firme fantomă, care fac atâta rău.

Susținem respingerea acestei inițiative, dar atrag atenția ministerului că trebuie să facă ceva cu Legea societăților comerciale antică, veche, cu nenumărate proceduri și care a fost, de mai multe ori, în programul legislativ al guvernelor. Vă mulțumesc.

Domnul senator Oprea, microfonul central.

Uite cum ne aprobăm reciproc. Într-adevăr, intervenția colegului de la PSD este una pertinentă.

Nu e de la PSD, e de la UNPR!

Poftiți?

E de la UNPR!

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Tot Grupul PSD. Dacă ați avea grup, v-aș respecta și v-aș invoca numele grupului. Eu vorbesc în numele Grupului parlamentar al PSD, căruia îi aparțineți, dar vă stimez într-un mod aparte, fiindcă sunteți un om care a trecut prin atâtea și experiența dumneavoastră în domeniu își spune cuvântul.

Noi ne refeream la celălalt aspect, al celor ce vor să-și deschidă afaceri și programele orientate către tineri. Uneori, un tânăr se uită la 100 de lei ca la zeci de milioane și de asta am zis că este un pic neinspirată să crești de la 200 la 2.000 de lei.

Și am apreciat poziția comisiei când a respins o astfel de propunere. Voiam să auzim și poziția domnului Vâlcov, care era unul dintre inițiatori, și dumnealui are și o gândire... și liberală, dar nu-l văd în sală.

## **Domnul Darius Bogdan Vâlcov:**

Dacă nu-mi pomenea numele, probabil că era mai bine. Eu vă văd în sală, dar autostrada aceea pe care ați promis-o, subterană, la Iași, tot n-o văd.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

În virtutea discuțiilor pe care le-ați purtat, liderii de grup, poftiți, aveți cuvântul. Cuvântul, fără drept la replică, dar aveți cuvântul.

Vreau să vă spun că proiectul acela l-a îngropat Nichita al dumneavoastră și a făcut o baltă în centrul Iașiului din proiectul meu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Gata. Vă rog foarte mult, nu mai dau nicio intervenție.

Doamnelor și domnilor, s-au încheiat dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

85 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Să ne întoarcem la punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorului.

Comisia sesizată în fond, Comisia economică.

Dacă domnul Bumbu vrea, foarte pe scurt, la microfonul 6, să susțină proiectul legislativ din partea inițiatorilor?

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În privința controlului alimentelor se suprapun o serie de instituții în ceea ce privește competențele și prerogativele.

Propunerea legislativă este simplă, punctuală și logică și trebuie să mă explic un pic: OPC-ul, ANPC-ul verifică conformitatea etichetelor cu starea produsului, iar ANSVSA-ul verifică siguranța alimentului din punctul de vedere al consumului.

Data-limită de utilizare a produsului este pusă de către producători, este pusă de către producător. Desigur că se ivesc situații, știu eu, limită, în care reprezentanții ANSVSA-ului consideră că produsul este impropriu consumului, iar reprezentanții ANPC-ului constată că se încadrează în termenul-limită și, de aici, o serie de conflicte.

Propunerea spuneam că e simplă, punctuală și logică, și anume ca verificarea, controlul datei-limită de utilizare a produsului să treacă în competența ANSVA-ului. Nu modifică cu nimic fondul problemei, decât clarifică în mod simplu și, zic eu, elegant o situație anormală.

Dacă o votăm, am clarificat treaba, dacă nu, rămâne situația de până acum.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte al ANPC, Marius Dunca, microfonul 9. Vă rog, intervenția pentru a susține punctul de vedere al instituțiilor.

**Domnul Marius Alexandru Dunca** _– președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Vreau să subliniez atribuțiile ce reies din actul normativ de înființare a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 21/1992, modificată și actualizată prin Hotărârea Guvernului nr. 700/2012, și anume:

„Coordonează și realizează strategia și politica Guvernului în domeniul protecției consumatorilor.

Acționează pentru prevenirea și combaterea practicilor care dăunează vieții, sănătății, securității și intereselor economice ale consumatorilor.

Controlează etichetarea generală a produselor, inclusiv alimentare, respectiv conformitatea produsului cu eticheta.”

Mai exact, se urmărește: respectarea denumirii, lista ingredientelor, data durabilității minimale, concentrația alcoolică pentru băuturi, produse alcoolice, ingrediente alergogene și respectarea cantităților.

Acum, eu sau colegii mei, comisarii, ce-ar trebui să facem când o să observăm la raft că un produs este expirat sau ieșit din data durabilității minimale? Să întoarcem spatele? Și nu mi se pare corect ca o instituție să dea aviz, să controleze și, în ultimul rând, să verifice totul. Și cu cât avem mai multe autorități care verifică punerea produselor pe piață și respectarea legilor ce înseamnă siguranță și sănătate este mult mai bine.

Vă mulțumesc foarte mult.

ANPC-ul nu susține această propunere legislativă.

Doamnelor și domnilor, dau cuvântul domnului președinte Iliescu, pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei economice.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 17 iunie, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis aviz negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Doamna senator Câmpeanu, microfonul central. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Eu vreau să vă semnalez că instituțiile statului nu fac altceva decât să-și îmbogățească obiectul de activitate, fără să se gândească la cetățean.

Este imposibil să punem un cetățean, indiferent care este el, să facă o reclamație vizavi de un termen de valabilitate la șapte instituții.

În același timp, de-abia au început să învețe cetățenii acestei țări să se adreseze instituției pe care am creat-o special pentru consumatori. Și, mai mult, în argumentația care s-a adus aici de instituția de verificare a alimentelor, de fapt, nu cer altceva decât să verifice tot etichete, să se ducă să vadă dacă termenul de valabilitate este bun sau nu.

Duceți-vă și verificați calitatea produsului, că nu vă oprește nimeni, nu să vă duceți să verificați etichete!

Alte intervenții, dacă mai sunt?

Domnule senator Mihăilescu, microfonul 3, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Se reface USL-ul, pentru că sunt perfect de acord cu ce a spus doamna senator, în sensul că nu aceasta este problema. Iar ANSVSA-ul, din păcate, în alte scandaluri anterioare, la începutul anului..., nu cred că are capacitatea să mai preia noi activități în detrimentul altora.

Acesta a fost și argumentul pentru care, în comisie, nu am sprijinit propunerea colegului și prietenului nostru, dar asta e viața.

Vă rog să supuneți la vot raportul, așa cum a fost elaborat.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții? În calitate de inițiator, vă rog, poftiți. Microfonul 6, domnul Bumbu.

Îmi pare foarte rău că nu a fost înțeleasă propunerea, inițiativa, ci a fost exact în oglindă sau, mai rău, pe dos. Tocmai pentru că ne gândeam la consumator și la infrastructură și competența instituțiilor de a verifica siguranța alimentului, și nu, pur și simplu, eticheta.

Îmi pare foarte rău că, din punctul meu de vedere, intervenția a fost deplasată prin neînțelegerea problematicii.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter ordinar.

Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați.

Cu 79 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Pe cale de consecință, vă rog să transmiteți urgent la Camera Deputaților propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor,

Intrăm la punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 20 din Legea nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale.

Dau cuvântul inițiatorilor.

Nu sunt.

Dau cuvântul doamnei Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține această inițiativă legislativă și propune adoptarea ei. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Iliescu. Prezentați, vă rog, raportul.

Domnule președinte,

Comisia pentru administrație are un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea noastră este de a putea accepta acest lucru, precum și adoptarea raportului de admitere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, dacă sunt.

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Supun la vot raportul cu amendamente admise. Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul cu amendamente admise a fost adoptat.

Supun la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Mulțumesc.

Punctul 22 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.

Doamnelor și domnilor, participă, din partea Ministerului Dezvoltării, doamna Sirma Caraman.

Îi dau cuvântul, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține inițiativa legislativă, cu amendamentele aprobate în comisie.

Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Vâlcov, microfonul 7, Comisia pentru administrație.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 16 iunie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Prezenta anexă înlocuiește anexa raportului inițial. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc și eu. Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă are caracter ordinar.

Supun raportul suplimentar, cu amendamente admise, la vot.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Supun la vot propunerea legislativă. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Pe cale de consecință, transmiteți Camerei Deputaților. Punctul 23 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unor imobile din proprietatea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații în domeniul public al unor unități administrativteritoriale.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație. Propunerea legislativă are caracter organic. Inițiatori, mai mulți domni colegi.

Întreb dacă doresc să susțină propunerea legislativă.

Dacă nu, dau cuvântul doamnei Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, pentru a susține punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunem respingerea, întrucât propunerea legislativă nu întrunește criteriile necesare promovării.

Se propune a transfera un bun din domeniul privat al statului în domeniul public al unei unități administrativteritoriale.

Propunem respingerea.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Vâlcov, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

În ședința din 16 iunie 2014, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Fac mențiunea că această propunere a primit și un aviz negativ din partea Consiliului Legislativ. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Și eu vă mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Domnul senator Mihăilescu, microfonul 3.

## Domnule președinte,

Iertați-mă, dar e o situație _sui generis_ , ca să-i spun așa. Și domnul Vâlcov, și noi, la comisie, știm foarte bine că e vorba de niște apartamente prăpădite, în diverse zone din orașele capitală de județ, pe care nu le mai folosește ANCOM-ul, pentru că, electronizând totul, au zis că nu mai au nevoie de ele. Nu pot să scape de ele.

Atât Consiliul Legislativ, cât și onor ministerul vin cu chestia asta, cu proprietatea de stat care nu poate fi nu știu ce și nu știu cum, și nu le oferă niciun fel de soluție legală. Dacă o ia la discuție... că e proprietate de stat... Proprietatea de stat sunt niște apartamente rămase _illo tempore_ , de care ei nu pot să scape și ne învârtim între noi.

Rog ministerul, poate se apleacă puțin, mai ales la justiție, să facă o excepție pentru această situație. E a treia, a patra oară când o respingem. Noi avem dreptul... Fiind de la

proprietate de stat în altă parte, nu se poate, inclusiv cum a zis Consiliul Legislativ.

Dar, în realitate, nu am rezolvat problema oamenilor și au apelat acum la o propunere legislativă, pentru că ordonanța nu le-a aprobat-o Ministerul Justiției, ca să scape de acest balast.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Oprea, microfonul central, vă rog.

Chiar că este o problemă, întrucât Guvernul, dacă țineți minte, prin tot ceea ce era la RA-APPS, indiferent de forma de proprietate a statului, publică sau privată, le-a dus în privat. Le-au vândut după nu știu câte strigări, pe modificarea prin ordonanța de urgență, chiar la prețuri derizorii, pornind de la valoarea de inventar din contabilitate, pe care am cerut-o Guvernului și nu am primit-o niciodată. Ar fi fost foarte interesant să ne dea valoarea de inventar, dar răspunsul de la Guvern a fost unul prin omisiune.

Și, atunci, dacă aceste active aflate la ANCOM ar trece în proprietatea unității administrativ-teritoriale e mai grav decât dacă ar trece în proprietate privată, așa cum s-a întâmplat cu RA-APPS-ul?

Adică, aici, cred că se judecă cu mai multe unități de măsură. Le dăm probabil la RA-APPS. RA-APPS-ul, apoi, le dă pe nimic și nu mai comentăm.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi, mai sunt alte intervenții din partea dumneavoastră?

Dacă nu mai sunt, este o lege organică și o vom supune la vot la ora 12.30.

Doamnelor și domnilor colegi, vă consult – și mă refer la liderii de grup –, mai avem o lege organică la punctul 25.

Permiteți să mergem mai departe cu punctul 24, ca să o luăm și pe aceasta în dezbatere? Da?

Vă mulțumesc foarte mult.

Punctul 24, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecție și autorizare a construcțiilor în zona de coastă a Mării Negre.

Comisia pentru administrație este sesizată în fond. Raportul este de respingere.

Inițiatori sunt mai mulți domni senatori și deputați. Dorește cineva să intervină?

Nu dorește nimeni din partea acestora.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Sirma Caraman,

din partea Ministerului Dezvoltării, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă nu mai are obiect, întrucât a fost aprobată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2014, care a aprobat ceea ce propune inițiativa legislativă, și propunem respingerea.

Mulțumesc.

Domnul președinte Vâlcov, microfonul 7, Comisia pentru administrație.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 16 iunie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții nu sunt.

Pe cale de consecință, supun la vot raportul de respingere

a propunerii legislative, fiind vorba de o lege ordinară.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Cu 95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și doar

3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog s-o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 25 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii locuinței nr. 114/1996.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație.

Întreb dacă, dintre inițiatori, dorește cineva să susțină propunerea legislativă.

Nu dorește.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Caraman, de la Ministerul Dezvoltării, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului nu este formulat.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu susține adoptarea acestei inițiative legislative care are ca obiect cumpărarea de imobile de către autoritățile administrației publice locale, scoase la licitație de către instituțiile creditoare în urma executării silite. Propun a fi transformate în locuințe de sprijin, urmând a fi închiriate foștilor proprietari.

Nu susținem din mai multe considerente, principalul considerent fiind acela că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 interzice achiziționarea de pe piața liberă a imobilelor de către autoritățile administrației publice și, bineînțeles, impactul financiar către autoritățile locale privind cumpărarea acestor imobile.

Mulțumesc.

Domnule președinte Vâlcov, microfonul 7, raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu era rea ideea, pentru că, săptămâna trecută, am votat, la inițiativa unui deputat PSD, chestiunea aceea cu creditele în franci elvețieni. Ei, astăzi, tot despre acești oameni era vorba, că unii dintre ei n-au scăpat până la legea noastră.

Și conceptul acesta de locuință de sprijin..., intrau în posesia primăriilor și probabil că, după aceea... Nu era rea ideea. Este, din nou, o inițiativă favorabilă. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu mai sunt, este vorba despre o propunere legislativă cu caracter organic, pe care o vom vota acum, la punctul pe ordinea de zi cu privire la votul legilor organice.

Dorește domnul senator Sârbu să facă un anunț. Vă rog. Microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș dori să anunț completarea locului rămas vacant la Comisia românilor de pretutindeni prin plecarea domnului Drăghici Damian: înlocuirea cu domnul Cristache Iulian. Este o formalitate.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Supun la vot solicitarea Grupului PSD.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Deschid votul.

Doamnelor și domnilor,

Este ora 12.00 trecute fix și intrăm în procedură de vot pentru votul final.

Punctul 2 al ordinii de zi de astăzi este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Legea are caracter organic.

Suntem prima Cameră sesizată.

Se supune la vot raportul cu amendamente admise. Doamnelor și domnilor,

Deschid votul.

În ședința din 16 iunie, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Dobra, microfonul 2.

Vă rog să vă exprimați prin vot, doamnelor și domnilor senatori.

Cu 84 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și o abținere, nu s-a întrunit numărul de 86 de voturi necesare pentru a se adopta raportul de admitere, cu amendamente admise.

Supun la vot proiectul de lege. Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot. Cu 82 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost respins și vă rog să-l transmiteți, cu acest vot, la Camera Deputaților.

Mă scuzați... Dacă niciuna dintre variante nu întrunește majoritatea necesară adoptării, votul asupra proiectului de lege...

Se supune la vot proiectul de respingere a ordonanței. Doamnelor și domnilor, supun la vot respingerea ordonanței.

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot.

Mă scuzați, doamnelor și domnilor. Reluăm votul. Poate am greșit eu.

Doamnelor și domnilor, deschid votul pentru respingere. Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot.

Nu merge?

Merge? A mers? Da.

Cu 37 de voturi pentru, 83 de voturi împotrivă și o singură abținere, nu s-a obținut numărul de voturi necesar pentru ca proiectul de respingere a ordonanței să fie adoptat.

Revenim la vot într-o sesiune viitoare.

Punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

Ca orice hotărâre privind regulamentul, se adoptă ca lege organică.

Doamnelor și domnilor, supun la vot proiectul de hotărâre. Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 120 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, hotărârea a fost adoptată.

Se modifică Regulamentul Senatului prin această hotărâre și devine operativă, se introduce în regulament.

Punctul 23 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unor imobile din proprietatea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații în domeniul public al unor unități administrativteritoriale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, vă rog, am deschis votul.

Cu 117 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Deci propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 25 al ordinii de zi, Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii locuinței nr. 114/1996.

Raportul este de respingere a propunerii legislative. Suntem prima Cameră sesizată.

Deschid votul.

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 82 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere nu a fost adoptat, neîntrunind cele 86 de voturi necesare.

Pe cale de consecință, supun la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 38 de voturi pentru, 83 de voturi împotrivă și nicio abținere, nu s-a întrunit numărul de voturi necesar pentru ca inițiativa să fie admisă.

80!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Punctul 80, pardon, al ordinii de zi. Sunt legi care au mai fost supuse votului plenului.

Punctul 80, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, pentru schimbarea regimului juridic al unor imobile și pentru modificarea unor acte normative.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței se supune la vot.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Supunem la vot proiectul de lege de aprobare a ordonanței.

În această situație, supun la vot proiectul de lege de respingere a ordonanței _. (Discuții în sală.)_

Doamnelor și domnilor, supun la vot proiectul de lege de respingere a ordonanței. Ați votat? Da? Mulțumesc.

Cu 38 de voturi pentru, 80 de voturi împotrivă și o singură abținere, nu s-a întrunit numărul de voturi necesar pentru ca să se respingă ordonanța.

Se va relua votul într-o ședință ulterioară.

Punctul 81 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților.

Este o reluare a votului.

Legea a fost dezbătută în plenul din 10 iunie. Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Supun la vot proiectul de lege.

- Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

84 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și nicio abținere.

Nu s-a întrunit numărul de voturi necesar pentru a se adopta proiectul de lege.

Dacă proiectul de lege nu întrunește votul majorității senatorilor, se supune la vot proiectul de respingere a ordonanței.

Doamnelor și domnilor, supun la vot proiectul de respingere a ordonanței. Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot. Cu 35 de voturi pentru, 84 de voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege de respingere a ordonanței nu a fost adoptat.

Se va relua votul într-o ședință ulterioară.

Ne întoarcem la ordinea de zi, la punctul 26 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru...

Am încheiat sesiunea de vot pentru legile organice.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2014 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Saghian, microfonul 7. Vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru agricultură.

Comisia pentru buget, finanțe a avizat favorabil, fără amendamente, proiectul de lege.

În ședința din data de 11 iunie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Intrăm în sesiune de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Vă rog să transmiteți de urgență la Camera Deputaților. Punctul 27 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind promovarea investițiilor în exploatațiile agricole mici și mijlocii.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru agricultură. Întreb dacă dintre inițiatori dorește cineva să intervină. Nu dorește.

Dau cuvântul domnului Tamas Nagy, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, având în vedere că cele propuse sunt deja reglementate prin Fondul de Garantare și prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Mulțumesc.

Domnul președinte Saghian, microfonul 7, raportul comisiei.

Comisia pentru buget, finanțe a avizat negativ propunerea legislativă.

În data de 11 iunie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în sesiune de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter ordinar.

Doamnelor și domnilor, supun la vot raportul de respingere.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 75 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 28 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter organic.

Intervin... Rog, dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină?

Nu dorește. Dau cuvântul domnului Cătălin Diaconescu, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură.

Microfonul 8, pe scurt, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Cătălin Diaconescu** _– secretar de stat_

_la Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură_ **:**

Mulțumesc.

Guvernul nu susține inițiativa legislativă.

De altfel, în Camera Deputaților se află în dezbatere modificările la Codul silvic.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Saghian, microfonul 7, Comisia pentru agricultură.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi au avizat negativ propunerea legislativă.

În data de 17 iunie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor, este o lege cu caracter organic. Consult liderii de grup dacă o putem supune la vot, pentru că suntem foarte aproape de sesiunea de vot organic. Da.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor colegi, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Doamnelor și domnilor, trecem mai departe.

Punctul 29, Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.

Comisia pentru cercetarea abuzurilor este comisia sesizată în fond. Are raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter ordinar.

Întreb dacă dintre domnii parlamentari dorește cineva să

susțină proiectul de lege.

## Nu dorește.

Dau cuvântul doamnei secretar...

Da. Vă rog, domnul senator Markó Béla. Veniți aici sau acolo? Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu am înțeles raportul de respingere, fiindcă propunerea vine din partea unor colegi din Camera Deputaților, colegi din Grupul parlamentar al UDMR, și se referă la aplicarea unor dispoziții constituționale și legale în ceea ce privește folosirea limbii materne în raporturile cu autoritățile din acele unități administrativ-teritoriale unde trăiește o populație minoritară, peste 20% ca procentaj. Deci această propunere nu aduce niciun fel de noutăți în această privință.

Pur și simplu, repet încă o dată, se referă la aplicarea dispozițiilor constituționale și în cazul petițiilor, după ce Guvernul a adoptat o ordonanță reglementând regimul petițiilor.

Repet încă o dată, nu am înțeles de ce se propune respingerea acestui proiect. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul nu susține această inițiativă, întrucât ar fi o dublă reglementare.

Art. 76 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede că autoritățile administrației publice locale, aparatul de specialitate și organismele subordonate consiliului local au obligația să le răspundă cetățenilor aparținând minorităților naționale și în limba lor maternă. Este o dublă reglementare. Acesta este motivul.

Dau cuvântul domnului Dumitrescu Florinel, vicepreședintele Comisiei pentru abuzuri. Microfonul 6.

Vă rog să prezentați, pe scurt, raportul.

## Mulțumesc.

Având în vedere avizele negative transmise de comisiile sesizate și analizând argumentele prezentate, membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții au hotărât, în ședința din 10 iunie 2014, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a propunerii legislative.

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Pașca. Microfonul central.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Am înțeles, din ceea ce ne-a spus doamna secretar de stat, că ministerul nu este de acord... sau Guvernul?

Ministerul.

## **Domnul Liviu Titus Pașca:**

Și Guvernul?

## **Doamna Sirma Caraman**

**:**

Mai avem una singură? Măcar 30 să facem. Comisia pentru apărare. Este doamna Sava Otilia, secretar de stat... Domnul Radu Podgorean susține din partea Guvernului. Microfonul 8, punctul de vedere. Aveți cuvântul.

Nu a trimis punctul de vedere!

**Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat_

Foarte interesant.

Deci Guvernul nu are punct de vedere, iar ministerul este împotrivă.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Markó Béla. Microfonul 2.

O explicație din partea comisiei, mă scuzați, nu prea am primit, în afară că au existat avize negative, și atunci și comisia a propus respingerea. În schimb, din partea Guvernului am înțeles că există o argumentație, și anume că ar fi vorba de o dublă reglementare.

Pot accepta că, pe acest motiv, putem respinge un astfel de proiect dacă, într-adevăr, este vorba de o dublă reglementare, și anume dacă reglementările existente deja acoperă și situația petițiilor.

Dar vă spun sincer că ar trebui totuși să vedem dacă e așa, fiindcă colegii mei din Camera Deputaților nu cred că ar fi făcut un proiect legislativ numai de dragul unui mesaj simbolic. Probabil că totuși există o lipsă de reglementare în acest sens sau cel puțin ar trebui să vedem acest lucru și aș propune, dacă există această posibilitate, să revadă comisia acest proiect și, într-adevăr, să ne convingem că este vorba de dublă reglementare, fiindcă, sunt de acord, dacă există, repet, o reglementare generală, nu suntem nevoiți ca în cazul fiecărei situații să avem reglementări legale.

Deci propun ca să revadă comisia acest proiect.

## Doamnelor și domnilor,

Există o sesizare din partea unui lider de grup pentru retrimiterea la comisie a proiectului legislativ.

Supun la vot această solicitare.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri, solicitarea a fost aprobată.

Se rediscută în toamnă, prima săptămână din sesiunea următoare.

Punctul 30 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 privind recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat.

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu susține, în această formă, inițiativa.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru apărare, domnul senator Dobrițoiu.

Microfonul 7.

## Domnule președinte de ședință,

Nici Comisia pentru apărare nu susține acest proiect de act normativ în forma în care el a fost prezentat și, pentru a rezolva această problemă stringentă, de altfel, trebuie să ieșim cu un alt proiect legislativ, pentru că legiuitorul își propune să legifereze pentru militarii în termen care, în urma procesului de instrucție, au fost răniți și au invalidități... un grad de invaliditate. Deci nu face obiectul modificării acestui proiect legislativ.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea propunerii legislative?

Domnul senator Iovescu, microfonul 2, după care urmează doamna Anghel.

Senator Anghel, Cristiana Anghel.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Rămân din nou uimit de modul de răspuns al Guvernului. Noi cerem, de cele mai multe ori, ca să nu ni se spună doar punctul de vedere, ci și explicații. Doar să veniți să ne spuneți că avem aviz negativ din partea dumneavoastră... Ajunge! Deci asta o știm de la comisii, din ceea ce este scris. Vă rog să ne explicați. Din cauza asta facem plen, altfel nu ne mai întâlnim aici și mergem acasă.

Doamna senator Cristiana Anghel. Microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu toată dragostea pentru domnul general, sunteți inițiator, sunteți șef de comisie. Spuneți că trebuie altă lege. Păi, nu puteați să o amendați pe asta și să o faceți să fie bună?

Păi, ca să faceți alta, mai trebuie încă o jumătate de an. Oamenii ăia ce fac?

Așa scrie acolo, că sunteți inițiator. Scrie greșit? Nu.

Da. Doriți să răspundeți, domnule senator? Microfonul 7, vă rog.

## Domnule președinte,

Știți că drumul spre iad este pavat cu intenții bune. Am încercat să îndreptăm o nedreptate printr-un act normativ care se referă cu strictețe numai la personalul armatei participant în operațiuni militare.

O să revenim în sesiunea următoare să rezolvăm această chestiune în regim de urgență.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, dacă nu mai sunt alte intervenții, intrăm în sesiune de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun la vot raportul de respingere.

Legea are caracter ordinar.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

83 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, legile adoptate de ambele Camere ale Parlamentului astăzi, 24 iunie 2014.

## _Material depus în scris:_

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziții din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace

dintre România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situația prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și pentru prorogarea unor termene – procedură de urgență;

## **Domnul Vasile Nistor:**

Doamnelor și domnilor colegi, trecem la ultimul punct al ordinii de zi: declarații politice.

Având în vedere decizia Biroului permanent al Senatului, colegii au depus declarațiile politice.

În ordinea înscrierilor:

– Grupul parlamentar al PSD: Firea Gabriela, Donțu Ovidiu, Vâlcov Darius, Cadăr Leonard, Bodog Florian, Saghian Gheorghe, Butnaru Florinel, Butunoi Ionel, Silistru Doina, Constantinescu Florin, Coca Laurențiu, Federovici Doina, Frătean Petru, Isăilă Marius;

– Grupul parlamentar al PNL: Țapu-Nazare Eugen, Păran Dorin, Tudor Doina Anca, Burlea Marin, Nasta Nicolae, Tătaru Nelu, Popa Mihaela;

– Grupul parlamentar al PDL: Oprea Dumitru, Tișe Alin, Pașcan Marius, Ghilea Găvrilă, Pereș Alexandru;

– senatori independenți (neafiliați unui grup parlamentar): Agrigoroaei Ionel, Marian Valer;

– Grupul parlamentar al UDMR: Biró Rozalia;

– Grupul parlamentar al PC: Nistor Vasile, Niță Mihai. Declar sesiunea de declarații politice încheiată. O zi bună!

Declarația politică se intitulează „Guvernul Ponta nu scrie după dictare!”.

Într-o țară normală, opoziția ar ataca Guvernul concentrându-și tirul asupra eventualelor puncte slabe, evitând pe cât posibil ca acuzațiile pe care le lansează să aibă un efect de bumerang. Dar asta se întâmplă într-o țară normală, ceea ce România nu este. Încă. România este o țară originală.

Prin urmare, opoziția parlamentară, reprezentată de PNL și PDL, a găsit de cuviință să atace Guvernul pe tema fondurilor europene, pornind de la observațiile transmise, în procesul de negociere, de către Comisia Europeană în legătură cu Propunerea de acord de parteneriat pentru perioada 2014–2020.

Dacă n-ar fi trist, ar putea fi amuzant să vezi cum au îndrăzneala să vorbească despre absorbția fondurilor europene cei care, timp de trei ani, cât s-au aflat la guvernare, au reușit fabuloasa performanță de a atinge valoarea de 8,53% grad de absorbție, performanță dublată și de blocarea a nu mai puțin de trei programe operaționale sectoriale.

Acesta este tabloul complet al fondurilor europene la începutul de mandat al primului Guvern Victor Ponta. Ce a urmat este deja cunoscut de toată lumea, dar ignorat cu rea-credință de PNL și PDL. La data de 30 decembrie 2013, rata sumelor rambursate României de către Comisia Europeană era de 33,47%, de patru ori mai mare decât cea înregistrată la începutul lunii mai 2012.

România a încasat 5,09 miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune alocate în actuala perioadă de programare, dintre care mai mult de jumătate, deci mai mult decât s-a încasat în toată perioada 2007–2012, s-a încasat în anul 2013! Își merită oare salariile miniștrii care au contribuit la această situație?

Se spune în textul moțiunii depuse de PNL și PDL că, citez, „ne plângem cu toții de ani de zile că absorbția fondurilor europene este o durere națională”, ceea ce nu este decât un clișeu preluat din vremea guvernelor Boc și Ungureanu, când, într-adevăr, deși era anunțată ca prioritate de rang zero, atragerea banilor europeni nu reușea să scoată România de pe lista contributorilor neți la bugetul Uniunii Europene.

Declarația politică este intitulată „Băsescu Mondial sau saga familiei prezidențiale”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Arhiva internetului păstrează numeroase fotografii cu Președintele României, Traian Băsescu, în ipostaze care mai de care mai pline de entuziasm de la diverse reuniuni cu minoritatea romă.

Același domn Traian Băsescu, care, declarativ, nu știe și nu are nicio legătură cu Sandu Anghel, cunoscut mai bine sub numele de Bercea Mondial, participa înaintea ultimelor alegeri prezidențiale la serbarea câmpenească a romilor din Costești, catalogată de către Administrația Prezidențială drept eveniment de protocol la cel mai înalt nivel. Cu această ocazie, Sandu Anghel, alias Bercea Mondial, îi oferea doamnei Maria Băsescu o salbă tradițională din „cocoșei” de aur ca gest simbolic ce marca, printre altele, mai ales bunele relații dintre clanul Bercea Mondial și familia președintelui.

Aceasta, doamnelor și domnilor, este doar o exemplificare a relațiilor pe care președintele și familia sa le au cu clanul Bercea Mondial (și nu numai), relații pe care acum nu doar că le reneagă, dar le omite cu desăvârșire, probând într-o simplă și umilă victimă a legăturilor fără posibilitate de opțiune cu membrii familiei ce au fost „influențați” de anturaje nefaste.

De aproape un deceniu, domnul Traian Băsescu a politizat justiția, pe care a transformat-o în marota sa personală, o „carte blanche” folosită în orice ocazie și instrumentul perfect pe care ni l-a adus în față ori de câte ori autointitulatul șef al statului român a vrut să probeze într-un

personaj lipsit de pată, ce și-a dedicat viața luptei împotriva corupției și, implicit, apărării justiției.

Stimați colegi,

În acest moment, problema cea mai importantă nu este nici infractorul Sandu Anghel, nici Mircea Băsescu, fratele președintelui, ci însuși Președintele României. Subliniez, Președintele României, cel care, de 10 ani încoace, folosind statul de drept pe post de stindard, a atentat la viața fiecărui cetățean al acestei țări și a pervertit noțiunea de justiție prin grupurile personale de influență care au destructurat și continuă să destructureze justiția română.

Declarația politică se intitulează „Un instrument legislativ exploatat abuziv: retragerea sprijinului politic”.

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Dincolo de tumultul vieții de zi cu zi, dincolo de agenda publică a canalelor de știri, acolo unde se dezbat presupuse teme de interes național, legate de statutul nu știu cărei vedete de televiziune sau de ceea ce se cheamă justiția televizată, pentru că vedem cu toții că în plin campionat mondial de fotbal românii au renunțat la analize sportive pentru a face interpretări pe justiție, se întâmplă lucruri grave, care, dacă vor fi incluse într-o statistică, vom vedea cu toții formele unor abuzuri legislative, generatoare de anarhie administrativă.

Nu mă ascund în spatele unor cuvinte căutate cu atenție, nu invoc principiul dreptății absolute, atâta timp cât el nu există. Mă refer doar la acele situații întâlnite în teritoriu, în cadrul unor consilii locale, dar și la nivelul unor consilii județene, acolo unde, în goana după o majoritate politică, lideri locali ai Partidului Național Liberal, Partidului Democrat Liberal, chiar și ai Partidului Poporului – Dan Diaconescu produc, în limita extremă a legii, derapaje de la norma stabilită, cât și de la spiritul acesteia.

Sub amenințarea retragerii sprijinului politic, gest a cărui finalitate înseamnă excluderea din forul legislativ a celui în cauză, se impun, abuziv, prin aceste practici de tip șantajist, formări ale unor noi majorități care să convină celor care astăzi se declară în opoziție, la București, dar, de fapt, subversiv, cuceresc, local și județean, puterea în organismele legislative teritoriale.

Au fost semnalate situații în care consilierilor aleși pe listele partidelor enunțate mai sus le-au fost impuse, ca urmare a jocurilor politice, decizii sub forma faptului împlinit. Iar atunci când aceștia au invocat dreptul la vot prin opoziție cu jocul politic, a venit iminenta amenințare: retragerea sprijinului politic.

Semnalez, pe această cale, acest abuz nemaiîntâlnit până acum, care, prin victime colaterale, urmărește de fapt eliminarea din funcțiile de vicepreședinți de consiliu județean, cât și din cele de viceprimari de localitate a aleșilor Partidului Social Democrat. Iar când, pentru a realiza acest lucru, PNL și PDL apelează la distrugerea unor destine ale unor oameni care au muncit pentru ei, orice cuvânt în plus cred că este de prisos.

Declarația politică este intitulată „Când simțul măsurii lipsește unor minți «luminate»”.

Am asistat săptămâna trecută la un eveniment festiv foarte important, și anume împlinirea a 150 de ani de la înființarea Senatului. Cu prilejul acesta dați-mi voie să urez și eu, de la această tribună solemnă, un călduros „La mulți ani!” colegilor și Senatului, una dintre pietrele de temelii ale

democrației din România, chiar dacă perioade mai tulburi, din când în când, i-au umbrit destinul.

Sincer să fiu, nu mă așteptam să fie un eveniment perfect, pentru că e an electoral, deci orice eveniment este un motiv în plus ca forțele politice să-și mai aplice câte un ghiont pe sub masă. Ceea ce m-a surprins a fost faptul că invitați de marcă, deși se aflau în mijlocul nostru ca oaspeți, nu au ezitat să făcă referire și să deplângă o așa-zisă calitate slabă de pregătire a Senatului și a senatorilor din zilele noastre. În plus, au ieșit la iveală pretențiile unora de a dobândi calitatea de membru al Senatului prin titlu sau, de ce nu?, prin naștere, crezând că titlurile academice țin loc de cunoaștere a problemelor de zi cu zi ale românilor. Astfel de personaje cu pretenții, care în urma lor nu au lăsat nimic deosebit cu care să se mândrească sau să folosească românului la creșterea bunăstării sale, creatori doar de teorii abstracte, doresc la bătrânețe să fie și ei măcar patru ani senatori, să nu spună că n-au făcut chiar nimic în viață.

Din fericire, astfel de pretenții nu cred că vor fi vreodată satisfăcute constituțional, pentru că nu ne mai putem întoarce în vremurile lui Cuza, dar acest mod de gândire este nociv în spațiul public.

Din punctul meu de vedere, tocmai astfel de abordări duc la un grad mare de neîncredere în parlamentari, pentru că românii s-au săturat de politicienii circari, filosofi, ideologici și demagogi. Tocmai astfel de politicieni, a căror singură calitate este poate doar oratoria, trăiesc în mediul lor îngust, care nu are contact de niciun fel cu viața simplă, viața reală a cetățeanului român, sunt rejectați de popor, dar menținuți de sistem, sporind gradul de nemulțumire a societății civile.

Românii, și nu numai ei, fiecare popor are nevoie în Parlament de cât mai mulți membri reprezentativi care vin din mijlocul cetățenilor, care le cunosc problemele, care le știu soluțiile și care doresc să le aplice fără negocieri sau avantaje personale. Ca să fac o parabolă, avem nevoie de o democrație autentică, bazată pe cât mai mulți reprezentanți ai social-democrației, cu sânge roșu, care merită, și nu de un absolutism luminat susținut de aristocrați cu sânge albastru, care doar pretind.

Declarația politică se intitulează „Senatul României susține lupta împotriva violenței îndreptate asupra femeilor”. Stimați colegi,

Eu cred că datoria noastră, ca senatori aleși de români să îi reprezinte în acest for, este aceea de a face tot ce ne stă în putință pentru ca toți concetățenii noștri, toți românii, să aibă un trai mai bun și o viață mai bună în această țară. Este datoria și obligația noastră de fiecare zi. În același timp, în calitate de Cameră superioară a Parlamentului unei țări membre a Uniunii Europene și a NATO, consider că trebuie, atunci când circumstanțele o cer, să ne asumăm și acest rol și să ne aducem fiecare contribuția la consolidarea poziției României ca țară responsabilă, activă și prezentă în plan internațional. În ciuda numeroaselor probleme care trebuie să își găsească rezolvarea în plan intern, avem, în opinia mea, și datoria de a ne exprima asupra unor teme care, fără a fi direct legate de realitățile noastre cotidiene – și aș spune „din fericire” –, trebuie semnalate și de la tribuna Senatului României.

În cursul acestei luni, la Londra, a avut loc un summit internațional pe tema „Eliminării violenței sexuale în zonele de conflict”, la care au participat peste 1.700 de delegați din 129 de țări. Am constatat cu bucurie faptul că inclusiv colegi de-ai noștri, parlamentari români, au luat parte la lucrările acestui summit.

Violența îndreptată asupra femeilor este un flagel împotriva căruia trebuie să luptăm cu hotărâre și în România, și în Marea Britanie, și în Afganistan, India, Nigeria sau oriunde altundeva în lume. Cu atât mai mult, actele de violență sexuală care au loc, în fiecare zi, în zonele de conflict sunt de o cruzime de neimaginat pentru timpurile noastre. Victimele acestor acte de barbarie trebuie, în opinia mea, să primească, măcar în mod simbolic, un semnal de compasiune, dar și de sprijin din partea reprezentanților tuturor țărilor democratice și civilizate din această lume. Cred, de asemenea, stimați colegi, că sunt în asentimentul fiecăruia dintre dumneavoastră atunci când spun că și Senatul României trebuie să își exprime sprijinul pentru toate forțele democratice care luptă în prezent pentru eradicarea acestui flagel și pentru pedepsirea celor vinovați. Nu în ultimul rând, cred că este imperativ necesar să luăm toate măsurile aici, în România, pentru ca violența împotriva femeilor, sub toate formele ei, să fie combătută în modul cel mai eficient!

Declarația politică este intitulată „Legea adopțiilor”. Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Astăzi doresc să aduc în discuție un subiect important, dar deosebit de neglijat – adopțiile în țara noastră. Legea adopțiilor a suferit numeroase modificări, dar situația nu s-a schimbat cu adevărat în sens pozitiv. Ba, mai mult, se poate spune că unele modificări au dus la o îngreunare și mai mare a procedurii de adopție în țara noastră.

Un exemplu de element care îngreunează procedura adopției ar fi acela privind necesitatea cererii consimțământului rudelor până la gradul IV ale copilului. Anul trecut existau peste 60.000 de copii aflați în grija statului, 3.700 dintre aceștia fiind declarați adoptabili. Dar, din toți acești copii, doar puțin peste 740 au fost adoptați cu sentință

de încuviințare. Situația acesta este cutremurătoare și ar trebui să devină o prioritate pentru noi toți modificarea responsabilă a Legii adopțiilor, pentru ca această procedură să fie rapidă și în deplinul interes al copilului.

Majoritatea celor care vor să adopte își doresc un copil cât mai mic, or, în condițiile legislației actuale, statul dă dreptul părintelui să refuze adopția copilului, deși nu l-a interesat dacă avea ce să mănânce sau cu ce să se îmbrace în momentul când l-a părăsit. Studii clare arată că perioada de până la trei ani a unui copil este esențială în dezvoltarea sa ulterioară din punct de vedere fizic și emoțional. Statul trebuie să fie mai ferm în decăderea din drepturile părintești a celor care își abandonează copiii.

Pentru orice persoană responsabilă, a avea un copil este una dintre cele mai mari bucurii și poate cea mai mare binecuvântare a vieții. O persoană care își abandonează copilul nu merită să mai fie lăsată în apropierea acestuia sau să aibă drept de decizie asupra copilului.

Afecțiunea pe care atât de multe familii dispuse să adopte o pot oferi copiilor abandonați este elementul central de care aceștia din urmă au nevoie pentru o dezvoltare armonioasă din punct de vedere emoțional, dar și fizic, fiind cunoscut faptul că privarea de afecțiune în primii ani de viață duce la o dezvoltare cerebrală redusă.

Declarația politică se intitulează „Importanța asigurării tuturor culturilor agricole”.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Fenomenele meteorologice din ultimele săptămâni au abundat în ploi torențiale și averse. Condițiile acestea au avut un impact major asupra culturilor agricole. Conform cifrelor Ministerului Agriculturii, doar 30% din culturile agricole autohtone sunt asigurate.

Fenomenele acestea au provocat pierderi majore fermierilor din mai multe regiuni ale țării. Pentru a acoperi pagubele cauzate de căderile de grindină, Ministerul Agriculturii este pregătit să despăgubească agricultorii printr-un sprijin financiar acordat sub forma unui ajutor _de minimis_ .

Cu toate acestea, este nevoie să accentuăm importanța asigurării tuturor culturilor agricole, mai ales în condițiile în care acest sector depinde de un element atât de imprevizibil și totuși omniprezent precum forța naturii.

De asemenea, ministrul agriculturii, și nu numai, a subliniat în repetate rânduri necesitatea înființării unor fonduri mutuale pentru agricultură prin intermediul cărora fermierii să fie protejați împotriva riscurilor neacoperite de societățile de asigurare, precum grindina, seceta, pierderile de venit cauzate din anumite probleme, boli care apar pe piață.

Tot în acest context, o măsură complementară de gestionare a riscurilor o reprezintă fondurile mutuale pentru agricultură, măsură propusă prin Planul național de dezvoltare rurală 2014–2020, cu o alocare publică de 235,29 milioane de euro. Riscurile acoperite prin fondurile mutuale, ca instrument complementar asigurărilor private, vizează evenimente precum condiții climatice nefavorabile, secetă, inundații, îngheț de iarnă, boli ale plantelor și animalelor, incidente punctuale de mediu.

Asigurarea rămâne însă un mijloc ideal de acțiune a unor persoane responsabile în orice situație, mai ales în ceea ce privește un domeniu de o importanță atât de mare pentru țara noastră, și nu numai – agricultura.

Iată de ce este important să atragem atenția asupra necesității asigurării culturilor agricole, prin aceste măsuri recunoscând potențialul și contribuția agriculturii la dezvoltarea economiei noastre.

## Declarația politică este intitulată „Rolul vacanței de vară”. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Data de 20 iunie a marcat debutul vacanței de vară pentru elevii din învățământul preuniversitar, vacanță ce se va încheia pe 14 septembrie, anul școlar 2014–2015 fiind programat să înceapă pe 15 septembrie.

Este nevoie să reflectăm la rolul acestei vacanțe pentru toți cei în discuție. Chiar dacă anul școlar este presărat și cu alte vacanțe, cea de vară este momentul ideal pentru relaxare, fiind cea mai lungă vacanță din întregul an școlar și,

mai ales, perioada verii este una propice unor activități diverse de recreere.

Consider drept firesc ca vacanța de vară a elevilor să fie respectată așa cum se cuvine. Din păcate, dar mai ales nu de puține ori, elevii sunt copleșiți cu mult prea multe teme de vacanță. Or, este nevoie să înțelegem că perioada vacanței trebuie să fie cu adevărat una destinată unor activități recreaționale, nu dedicată rezolvării a zeci și sute de exerciții de matematică.

Vacanța de vară trebuie să fie destinată relaxării și socializării elevilor cu tineri și copii de vârsta lor, elemente care le dezvoltă inteligența emoțională, competență deosebit de importantă și de apreciată dintotdeauna în activitățile desfășurate în cadrul societății. Este nevoie să subliniem faptul că vacanța de vară, dacă nu este încărcată cu teme și exerciții pentru acasă, rămâne la fel de benefică pentru dezvoltarea elevilor prin activitățile pe care aceștia le pot desfășura în acest timp.

Astfel, aduc din nou în discuție taberele școlare, un aspect esențial pentru dezvoltarea unor abilități și competențe precum lucrul în echipă, adaptabilitatea și chiar empatia. Educarea copiilor și a tinerilor trebuie făcută nu în sensul acumulării unor cunoștințe, dar al dezvoltării capacității acestora de a aplica noțiuni diverse și de a relaționa eficient cu persoanele din jurul lor. La urma urmei, ne dorim ca sistemul de învățământ să pregătească elevii pentru viața în plan social, să dezvolte tineri capabili să se adapteze provocărilor din societate.

Tot în contextul taberelor școlare din perioada vacanței de vară, este important să ne concentrăm atenția asupra copiilor mai puțin favorizați din punct de vedere social și financiar. Este esențial să facem constant eforturi pentru ca aceștia să beneficieze de activități recreaționale în aceeași măsură ca alți elevi. Iată de ce trebuie să venim în sprijinul lor prin dezvoltarea și oferirea mai multor tabere sociale, pentru a ne asigura că toți elevii din țara noastră beneficiază de activități interesante și care să le dezvolte potențialul în drumul lor către vârsta adultă.

Declarația politică se intitulează „A trecut vremea... căror președinți?!”.

## Stimați colegi,

Iată, pentru început, două propoziții: „Nu mai este vremea președintelui-jucător” și „Este vremea unui alt gen de președinte”. Cu ambele sunt de acord. De fapt, toată stânga, la care se raliază, de ceva timp, și o parte sănătoasă din dreapta românească, este de acord că vremea președinteluijucător a trecut. Și, fără a întoarce cuțitul în mondiala rană prezidențială, dacă este, conjunctural, și jucător de niscaiva dansuri țigănești, cu atât mai mult. Și cu a doua propoziție – „Este vremea unui alt gen de președinte” – sunt, mai nou, toți de acord, dar, stimați colegi, să nu uităm cât a durat „vremea” la care s-a referit distinsul autor al celor două propoziții: 10 ani! Un deceniu cu președintele-jucător Traian Băsescu. Ehee..., dacă cele două propoziții ar fi fost mai întâi rostite și apoi înțelese pe la mijlocul intervalului, ce bine-ar fi fost! Sau dacă ar fi fost mai întâi înțelese și apoi rostite chiar la începutul perioadei... Să nu ne mai gândim la asta: place (multora), nu place (câtorva), cei 10 ani de joc și trăit bine se apropie, vertiginos, de final. Și, cum după luptă mulți viteji se arată, cumva ne explicăm foarte repede și ușor tonul aparent revelatoriu al celor două scurte enunțuri de la care am plecat.

Dar să nu vă mai țin degeaba în tensiune; probabil știți, stimați colegi, că autorul celor două scurte citate este distinsul Cristian Diaconescu, față de care mulți colegi din această sală, și nu numai, au avut o părere foarte bună. Inclusiv subsemnata. Faptul că Domnia Sa este nominalizat de către Partidul Mișcarea Populară drept candidat la apropiatele alegeri prezidențiale explică, în bună parte, „misterul” care învăluie cele două propoziții de la care am plecat. Faptul că tot Domnia Sa, un diplomat recunoscut, un fost ministru de externe în mai multe cabinete, vorbește despre profilul ideal al viitorului președinte al țării nu poate fi decât de bun augur, cu atât mai mult cu cât și exemplifică. Pe de altă parte, faptul că tot Domnia Sa spune aceste lucruri de bun-simț după ce a petrecut un timp rezonabil de lung în funcția de consilier prezidențial al „Jucătorului”, dați-mi voie să afirm că nu mai este deloc în regulă.

Declarația politică este intitulată „Importanța semnării Acordului de asociere și a celui de liber schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană”.

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

În perioada 17–18 iunie a avut loc cea de-a patra reuniune a Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova. Această întâlnire a fost dedicată semnării Acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, eveniment ce va avea loc pe 27 iunie la Bruxelles.

2014 va fi hotărâtor pentru avansarea proiectului european al Republicii Moldova pe un făgaș ireversibil.

Am precizat și în cadrul reuniunii, dați-mi voie să o spun și acum: susținem cu tărie acordarea perspectivei europene pentru Republica Moldova. Semnarea Acordului de asociere este doar o etapă în drumul Republicii Moldova către deplina

integrare europeană. Ne dorim ca alegerea suverană a Republicii Moldova – integrarea europeană – să fie respectată de toți partenerii internaționali.

După semnarea acordului, acesta trebuie să fie ratificat rapid de către Parlamentul de la Chișinău. Premierul Victor Ponta a anunțat deja că este important ca România să fie prima dintre țările UE care ratifică Acordul de asociere a Moldovei cu UE. Guvernul României se va reuni în ședință pentru a adopta proiectul de lege privind ratificarea acordului pe 28 iunie, iar Parlamentul se va reuni în sesiune extraordinară la începutul lunii iulie. Astfel, Parlamentul României va fi primul Legislativ din statele membre UE care va ratifica acordul, imediat după semnare.

În contextul reuniunii de săptămâna trecută, am salutat lansarea Târgului „Fabricat în Basarabia”, la inițiativa celor doi copreședinți ai comisiei comune, eveniment care s-a bucurat de prezența președintelui Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Împreună cu parlamentarii din Republica Moldova, am semnat o declarație comună care să continue colaborarea noastră. În declarație, ambele părți susțin crearea spațiului mediatic comun românesc între cele două state și încurajează adoptarea măsurilor necesare pentru ca România și Republica Moldova să faciliteze retransmiterea canalelor de televiziune din cele două state. De asemenea, reiterează necesitatea continuării și consolidării proiectelor de colaborare dintre România și Republica Moldova pe toate palierele: cultural, social, economic, subliniind importanța strategică a proiectelor energetice, finalizarea gazoductului Iași–Ungheni și a liniilor electrice de interconectare, demararea proiectului privind construcția de microhidrocentrale pe Prut. În același rând, se reiterează importanța programului de garantare a investițiilor, precum și a cooperării pe termen lung în plan educațional. În contextul crizei din regiune, declarația comună face referire la cooperare pe domeniul securității și apărării în vederea protejării intereselor de securitate și apărare ale celor două state.

Declarația politică se intitulează „Jocul de-a moțiunea”. Abia au trecut câteva zile de când oficiali ai UE ne recomandau să nu speculăm politic Acordul de parteneriat și Strategia pentru absorbția fondurilor europene 2014–2020 și iată că senatorii opoziției s-au și repezit cu o moțiune chiar pe tema incriminată.

Totuși, reprezentanții Guvernului ar trebui să le mulțumească semnatarilor moțiunii pentru că i-au forțat să pună față în față incompetența crasă a foștilor guvernanți, cu ridicolul procent de 7% fonduri europene accesate în cinci ani, cu programele blocate din cauza guvernelor Băsescu–Boc–Ungureanu, prin comparație cu saltul excepțional de 35%, cu deblocarea și intrarea în faza operațională a tuturor programelor – tot atâtea realizări într-un an și jumătate ale Guvernului actual, susținut de PSD.

De altfel, oficiali ai UE au apreciat aceste succese, spunând că România și-a învățat lecția gestionării acestor fonduri. Într-o recentă intervenție, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, ne spunea că: „În România nu există în acest moment nicio întrerupere, nu avem întreruperi sau suspendări de programe sau plăți. Acesta este un lucru bun, nimic nu poate opri banii să curgă și, chiar dacă au fost întreruperi în trecut, aceasta nu înseamnă că România a pierdut acei bani. În concluzie, nu există întreruperi și nici suspendări ale programelor în această perioadă și aceasta arată că sistemul funcționează bine.” (Ziarul „Bursa”, 20.06.2014, după Agerpres)

Chiar de la prima pagină a textului moțiunii ne dăm seama că semnatarii săi se bazează pe premise false, pe minciuni populiste. Ne scriu că în motivarea moțiunii au avut în vedere:

1. Întârzierea nepermisă a semnării Acordului de parteneriat pentru 2014–2020.

Nu este vorba de nicio întârziere. Niciunul dintre cele 28 de state nu a semnat până în prezent un astfel de acord. Aceeași doamnă Shirin Wheeler, citată mai sus, aprecia recent că nu există niciun risc și că „Acordul de parteneriat România–CE ar putea fi adoptat până în septembrie”. Atunci unde este întârzierea nepermisă? Nepermisă de cine? De domnii Hașotti, Oprea și Antonescu?! Să fim serioși, ce știu acești domni despre absorbția fondurilor europene?

Declarația politică este intitulată „PNL și PDL, «profesori» pentru domeniul la care au rămas repetenți”.

Stimați colegi,

Românii trebuie să afle cine și cum a distrus un sistem pe care cu mare dificultate încercăm să îl salvăm!

Românii trebuie să afle cine sunt cei care au furat bani europeni ani de-a rândul!

România merită să știe cine sunt cei care ieri au susținut o moțiune fără niciun argument real, bazându-și argumentația pe minciuni.

Fiecare român din această țară trebuie să înțeleagă unde s-a dus banul european care îi era destinat, de ce se teme cu adevărat PDL și care a fost poziția fiecărui ministru PNL care a guvernat și a atacat alături de noi trecutul, dar care astăzi se ține de mână cu cei care au dinamitat sistemul fondurilor europene în România!

Dacă așteptările față de PDL nu au existat, dezamăgirea provocată de implicarea PNL într-o astfel de moțiune este imensă. PNL știe foarte bine care a fost situația fondurilor europene în momentul în care am ajuns împreună la guvernare și ce eforturi s-au depus pentru remedierea situației din acest domeniu. Sunt miniștri liberali care au avut direct responsabilități în rezolvarea problemelor de care aminteam.

De la deblocarea programelor cu fonduri europene la creșterea masivă a ratei de absorbție, acest Guvern a reușit să facă în doi ani ceea ce nu s-a reușit în mai bine de cinci ani. Suntem astăzi printre statele fruntașe din Uniunea Europeană în ceea ce privește ritmul de creștere a ratei de absorbție a fondurilor europene.

Actuala guvernare poate vorbi fără ezitare de faptul că a făcut performanță acolo unde alții au generat dezastru, prin corupție și din incompetență. Actuala guvernare are rezultate, are soluții, are cifre. Alianța răului PNL–PDL are discursuri, are interpelări, are moțiuni.

Simpla depunere a unei moțiuni pe acest domeniu din partea PDL și, din păcate, a PNL a fost un gest de maximă demagogie din partea unora și unul prin care își desconsideră propria activitate din partea celorlalți.

Din păcate, PNL a preluat propaganda PDL, în loc să se raporteze la experiența de la guvernare, care le spune mai bine decât orice care este situația reală, de unde am plecat și unde am ajuns.

Distinși colegi,

Este aberant să vedem oameni care au contribuit la dezastrul de până în 2012 dând acum lecții într-un domeniu la care au rămas repetenți. Sancțiunile politice sunt prea puține prin comparație cu răul făcut de guvernarea Boc și de miniștrii liberali, foștii noștri aliați, complicii actuali ai lui Traian Băsescu.

Să nu uităm că guvernarea Băsescu–Boc–Udrea a avut blocaje și eșecuri. Eșecuri care au costat prea scump, iar românii și România nu pot uita și nu pot ierta acest lucru. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Președintele Băsescu lovește România din nou!”.

Asistăm, din păcate, la o nouă sau, mai bine spus, la o repetată acțiune a președintelui țării prin care dă încă o lovitură României! De altfel, în mandatele sale, Băsescu nu a făcut altceva decât să se folosească în interes personal de toate instrumentele pe care le avea la dispoziție din cea mai înaltă funcție de demnitate publică a statului român, ignorând și încălcând cu bună știință legile și Constituția țării, aruncând România în sărăcie, haos și izolare, atâta timp cât, după bunul-plac, a condus prin marionete și Guvernul Boc, și alte instituții de putere publică din România.

Situația la care mă refer acum, concret, vizează refuzul președintelui de a da mandat prim-ministrului pentru a reprezenta România la reuniunea Consiliului European din 26–27 iunie. Mai mult, trăim un déjà-vu, deoarece situațiile de acest tip s-au tot repetat. Și mai grav este însă faptul că nici de această dată președintele nu a solicitat Guvernului României elemente de mandat pentru participarea la această reuniune, iar în situațiile anterioare, nici măcar ulterior, nu a informat Guvernul asupra pozițiilor adoptate în cadrul negocierilor.

Nu este prima oară când constatăm că Băsescu confundă instituția prezidențială cu persoana fizică Băsescu Traian și mă întreb pe cine reprezintă la Bruxelles și ce negociază acolo. Eu știu că Executivul, atât legal, cât și moral, este cel care definește liniile strategice în domeniile de creștere economică, competitivitate, energie și schimbări climatice, locuri de muncă, securitate etc., exact temele agendei Consiliului European. Între orgoliul personal și poziția corectă în interesul statului român, președintele alege și de această dată să-și satisfacă egoul, pe principiul că e problema lui ce o să negocieze acolo pentru România, că doar face față mult mai bine. O fi el atotștiutorul?

În plus, ce credibilitate mai are un asemenea personaj după toate scandalurile în care a fost implicat, după ce toată Europa, și nu numai, știe de isprăvile sale, de cum a fost demis de 7,4 milioane de români, de cum întreaga sa familie e implicată în scandaluri de corupție de care nu poate sta departe?

Declarația politică este intitulată „Reducerea CAS-ului, o măsură așteptată”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În momentul actual, opțiunea de reducerea de CAS este bine-venită, pentru că într-adevăr suntem, din punctul de vedere al taxării forței de muncă, într-o poziție dezavantajată față de țările din jurul nostru și reprezintă un factor care ar duce la creșterea competitivității României în Europa.

Din perspectiva mediului de afaceri, reducerea CAS este evident un plus. Dacă din punct de vedere bugetar această măsură nu este sustenabilă, cu siguranță ea ar aduce, în schimb, un avantaj major mediului de afaceri: crește competitivitatea economiei românești, deoarece scăderea

costurilor cu munca înseamnă un argument foarte serios pentru posibilii investitori străini. Până acum, ne aflam pe locul 7 la nivelul UE în ceea ce privește contribuțiile sociale, doar Ungaria având un nivel mai crescut decât România în regiune. Prin comparație, Bulgaria avea un nivel al contribuțiilor de 32,4%. O reducere cu 5 puncte procentuale ne-ar face mult mai atractivi decât Cehia și țările baltice.

De asemenea, un alt element important este acela că se reduce munca la negru, în felul acesta evitându-se riscurile la care se supun acum angajatorii care nu respectă legislația în vigoare. Încetinește și diminuează migrația capitalului uman, ceea ce este un efect extrem de pozitiv, în condițiile în care România s-a confruntat cu un exod accelerat al forței de muncă bine calificate către țările dezvoltate economic din vestul Europei în ultimii 10 ani. În felul acesta, mediul de afaceri va beneficia de angajați mai bine pregătiți și mai bine motivați.

Iată doar câteva motive semnificative pe care trebuie să le avem în calcul atunci când trebuie să luăm o astfel de decizie.

După ani în șir în care angajatorii și angajații din România au fost apăsați de o fiscalitate împovărătoare, asumarea de către Guvern a implementării reducerii CAS începând cu luna octombrie reprezintă o certitudine care va aduce o serie de beneficii societății și economiei.

În concluzie, este o decizie așteptată de mediul de afaceri și este una dintre pârghiile esențiale pentru relansarea economiei românești.

Declarația politică se intitulează „Urgentarea apariției cadrului legislativ privind falimentul personal”.

## Dragi colegi,

În linii mari, Legea falimentului personal îi va proteja pe români în fața abuzurilor băncilor. Vor fi protejate persoanele care nu-și vor mai putea plăti datoriile către bănci, către firme de leasing, utilități sau furnizori de servicii.

Legea nu urmărește în niciun caz falimentul băncilor sau să-i dea pe bancheri jos din limuzină, ca să meargă cu metroul sau înghesuiți laolaltă cu creditații în autobuz, ci să readucă în echilibru relația bancă-împrumutat.

De-a lungul timpului am văzut că a face împrumuturi pare un lucru simplu, dacă ne amintim doar tipul de credit cu buletinul. A restitui însă împrumuturile s-a dovedit a fi un lucru complicat. Dacă legea nu e echilibrată și pentru cel care împrumută, dar și pentru cel care este împrumutat, apar consecințe neplăcute. În timp de criză, când apare șomajul și lipsesc locurile de muncă, lucrurile se agravează. Din acest punct de vedere, o astfel de lege este bine-venită, dar și cel care împrumută ar trebui să fie educat, să știe că trebuie să și restituie.

Legea falimentului personal este imperioasă pentru protecția românilor care au credite la bănci, față de presiunea creditorilor bancari, către care nu își mai pot permite plata restanțelor, fără să fi ajuns în stare de încetare de plăți din vina lor.

Statistic vorbind, există în acest moment 4,5 milioane de români cu credite la bănci, iar 850.000 de persoane fizice sunt în situația de faliment personal de peste patru ani.

Astfel, persoanele care nu-și mai pot plăti ratele la bănci, fie pentru că și-au pierdut serviciul, li s-au micșorat salariile, fie din cauza creșterii necontrolate a cursului unei valute (exemplul francilor elvețieni), vor intra sub protecția tribunalului.

Băncile nu-i vor mai putea executa silit, iar datoriile vor fi reeșalonate pe o perioadă de câțiva ani. Persoana respectivă va prezenta în fața judecătorului un plan de redresare financiară în care va demonstra cum își va plăti datoria față de creditor.

Ratele vor fi stabilite în funcție de posibilitățile financiare ale persoanei, fără a afecta în mod drastic necesitățile de zi cu zi ale unei familii. Odată cu deschiderea procedurii la tribunal, penalitățile și întârzierile nu vor mai curge, ele vor fi înghețate.

Declarația politică este intitulată „Eurobarometru: majoritatea românilor au o părere proastă despre calitatea asistenței medicale din țară”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

În presă a apărut un raport despre calitatea asistenței medicale. Vă aduc la cunoștință ce se spune în raport.

Majoritatea românilor, mai precis 73% din ei, au o părere proastă despre calitatea asistenței medicale oferite în țară, în

timp ce media europeană a celor nemulțumiți de serviciile similare autohtone este de doar 27%, conform unui eurobarometru dat publicității joi de Comisia Europeană (CE).

În aceeași notă, 78% din români sunt de părere, din informațiile pe care le au, că asistența medicală asigurată în țară este de calitate mai slabă în comparație cu cea din alte state ale Uniunii Europene, relevă eurobarometrul „Siguranța pacientului și calitatea îngrijirilor medicale”, realizat în perioada noiembrie–decembrie 2013.

La întrebarea „Care considerați că sunt cele mai importante trei criterii ce definesc o asistență medicală de calitate înaltă în țara dumneavoastră?”, răspunsurile românilor au coincis, în mare parte, cu cele de la nivelul UE, cel mai frecvent fiind indicate de către respondenții din România personalul medical bine pregătit (53%), tratamentele ce dau rezultate (36%) și respectarea demnității pacientului (29%). La nivelul UE, respondenții au pus pe poziția a treia criteriul echipamentelor medicale moderne, menționat de 25%, față de 23% în rândul românilor.

Cercetarea a abordat și subiectul primelor trei surse de informare cu privire la calitatea asistenței medicale. Cei mai mulți români au indicat medicul generalist sau specialist (60%), prietenii sau familia (58%) și televiziunea (35%), în timp ce, la nivelul întregii Uniuni Europene, respondenții au menționat drept a treia sursă social media și forumurile on-line, înaintea programelor TV.

La capitolul posibilității ca pacienții să aibă de suferit în urma îngrijirilor primite într-un spital din țară, 67% din români au spus că acest lucru este foarte probabil, în timp ce media europeană a opiniilor în aceeași direcție este de 53%.

Declarația politică este intitulată „Proiectele de viitor pentru copiii din centrele de plasament – între demagogie și realitate”.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La finalul acestei sesiuni parlamentare reiau dezbaterea asupra unui subiect care în ultimele luni a revenit în atenția demagogică a unor miniștri social-democrați, care doresc să rezolve o problemă de zeci de ani în câțiva ani: este vorba de problema copiilor din centrele de plasament.

Mai precis, de Ziua copilului, doamna ministru Rovana Plumb afirma că va rezolva ca până în 2020 România să nu mai aibă copii în centrele de plasament. De asemenea, respectiva coordonatoare a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a stabilit că un alt obiectiv cu aplicabilitate imediată este „să nu mai avem niciun copil mai mic de trei ani în instituții”.

De asemenea, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a mai spus că scoaterea copiilor din instituțiile de tip vechi până în 2020 trebuie să se facă prin reintegrarea lor în familiile biologice, prin adopție sau prin crearea de servicii alternative care să fie cât mai apropiate de mediul familial.

În condițiile în care sărăcia este principalul motiv pentru care majoritatea copiilor ajung să fie instituționalizați, unul din trei minori fiind afectați de acest flagel, iar, în anul 2011, 4,74 de milioane din totalul populației țării se aflau în risc de sărăcie (cu un venit mai mic de 60% din venitul mediu disponibil), asemenea afirmații, fără un program de identificare a unor soluții reale – tip integrare în economia socială a familiilor cu astfel de minori –, în baza unor studii și cercetări prognozate în ani, reprezintă doar iluzii sociale deșarte.

În urmă cu două săptămâni am adresat doamnei Plumb o interpelare pe această temă, la care bănuiesc că voi primi, la fel ca și la alte interpelări pe teme sociale, un răspuns stereotipic, birocratic și care vorbește de promisiuni. De promisiuni ne-am cam săturat, mai ales că acestea se cam repetă în perioade de precampanii electorale, dar, concret, lucrurile au stagnat în domeniul centrelor de plasament și în sprijinul minorilor abandonați în aceste unități.

Declarația politică se intitulează „Vizita de prietenie a Excelenței Sale Mubarak Mohammed Faleh Al-Suhaijan, ambasador al Statului Kuweit în România, la Iași”.

În calitate de președinte al Grupului de prietenie România–Kuweit, din Parlamentul României, am adresat o invitație domnului ambasador de a vizita Iașiul. Această vizită a avut loc în perioada 19–20 iunie 2014.

Fiind pentru prima dată în Iași, programul vizitei s-a axat în primul rând pe întâlniri cu administrația locală. Excelența Sa a precizat încă de la sosire că este într-o vizită de prietenie cu caracter economic și că are ca sarcină din partea autorităților kuweitiene de a identifica oportunități de investiții.

Astfel, domnul ambasador s-a întâlnit cu președintele Consiliului Județean Iași, domnul Cristian Adomniței, cu domnul subprefect Bogdan Abălași și cu primarul Iașiului, domnul Gheorghe Nichita. Cu acest prilej, domnul ambasador a aflat care sunt domeniile favorabile pentru investiții pe raza județului. De asemenea, autoritățile locale ieșene au fost informate de către domnul ambasador de intențiile unor oameni de afaceri din Kuweit, existând deja patru companii dispuse să investească în România în ferme pentru creșterea animalelor și în industria chimică, petrolieră. Tot în cadrul discuțiilor avute, i-am prezentat activitatea Combinatului de utilaj greu din Iași, primind o mapă cu date și oferte despre această unitate. Un alt punct extrem de important al acestei vizite a fost vizitarea șantierului de modernizare a pistei de la Aeroportul Iași, unul dintre cele mai mari șantiere din țară, peste 200 de utilaje fiind folosite, iar lucrările fiind în avans față de termen. Ambasadorul Statului Kuweit a vrut să cunoască detalii tehnice despre cum va fi noua pistă, dacă vor putea ateriza avioane cu capacitate mai mare, toate aceste informații primindu-le de la directorul adjunct al aeroportului.

Kuweitul, țară cu o populație de aproximativ 2,6 milioane de locuitori, deține 7% din rezervele mondiale de țiței, are o economie ce se bazează primordial pe exploatarea petrolului și pe plasamentele financiare și de capital, cu un PIB pe cap de locuitor de 40.500 de USD, ocupând locul 19 în lume. În 2010, Statul Kuweit a adoptat un plan de dezvoltare economică prin care se obligă să cheltuiască până la 130 de miliarde de dolari în cinci ani pentru a diversifica economia dependentă de sectorul petrolier, pentru a atrage mai multe investiții și a crește rolul sectorului privat în economie. Ținând cont de toate aceste date, România trebuie să acorde un interes sporit relațiilor cu Kuweitul, în acest context înscriindu-se și organizarea acestei vizite la Iași.

Declarația politică este intitulată „Raport al unei părți din mediul de afaceri românesc: sursele creșterii economice trebuie diversificate, investițiile nu se întorc din cauza politicii fiscale”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Domnul prim-ministru declara zilele trecute că dorește urgentarea procedurilor parlamentare pentru adoptarea proiectului de lege privind reducerea CAS cu 5%. Potrivit argumentelor invocate, contribuțiile de asigurări sociale vor fi reduse la angajator cu cinci puncte procentuale, dar de la 1 octombrie, cu un impact bugetar de 850 de milioane de lei pentru anul 2014, fără majorarea deficitului bugetar. Măsura a fost inițiată de Guvern fără acordul FMI. În luna martie, PNL, cu sprijinul partidelor din opoziție, a inițiat o moțiune de cenzură pe acest subiect, respinsă de reprezentanții coaliției guvernamentale din care PSD face parte, considerându-se în acel moment ca fiind inoportun din punct de vedere financiar.

În acest sens, noua propunere a Guvernului prezintă un iz populist, pentru atragerea unui electorat din mediul de afaceri și antreprenoriat, care tradițional boicotează alegerile de orice tip sau, în cel mai bun caz, dă un vot antisistem și anti-PSD.

Dacă reducerea CAS cu 5% are un fundament economic, și nu politic, va fi demonstrat în viitorul apropiat. Mai ales că o serie de rapoarte financiare ale unor cunoscute corporații din domeniu afirmau că „sursele creșterii economice trebuie diversificate, investițiile nu se întorc din cauza politicii fiscale”.

Mai precis, un raport pe primele trimestre ale anului 2014 al celor de la UniCredit Țiriac Bank afirma că: „Deși România a înregistrat una dintre cele mai bune rate de creștere economică din regiune, sursele avansului trebuie diversificate pentru a avea un ritm sustenabil, iar investițiile nu revin din cauza politicii fiscale. Agricultura și exporturile au reprezentat principalii factori de creștere, însă ratele de creștere accelerate ascund un efect de bază negativ generat

de recolta din 2013, precum și șocurile pe partea de ofertă generate de dezvoltarea unor capacități noi de producție în sectorul industrial.”

Declarația politică se intitulează „Se actualizează lista și nu prea”.

## Stimați colegi,

În luna aprilie, ministrul sănătății anunța o mare victorie, și anume actualizarea, după șase ani, a listei medicamentelor gratuite și compensate și că din luna mai pacienții cu boli rare fără terapie în ultimii ani vor beneficia de medicamente compensate. Au mai trecut aproape două luni și lista nu a fost chiar actualizată. E tot în curs de actualizare, mai sunt diverse piedici, birocratice probabil, și între timp pacienții trag speranța și se luptă singuri cu boala.

Ce face statul, mai exact ce fac instituțiile responsabile, ministerul, Guvernul, CNAS, în acest timp? Promisiuni. Ne asigură că fac tot ce se poate și că birocrația este de vină pentru prelungirea succesivă a termenelor.

Între timp, pentru că s-au săturat să tot aștepte, șapte bolnavi de cancer au dat în judecată Guvernul, Ministerul Sănătății și CNAS și, deloc surprinzător, au și câștigat. Instanța le-a acordat dreptul de a primi medicamente compensate în proporție de 100%, decizia fiind pusă imediat în executare. Așadar, cele trei instituții ale statului sunt obligate, prin decizia luată miercurea trecută de Curtea de Apel București, să asigure reclamanților medicamente pentru tratarea cancerului fără ca aceștia să aducă vreo contribuție financiară personală.

Această decizie ne bucură, dar mai mult ar trebui să ne întristeze. Ne bucurăm că acești oameni au, în sfârșit, după atât chin, acces la un tratament care le poate salva viața. Dar sunt numai șapte. Doar șapte din mulți alții care continuă să fie umiliți de un sistem la care au cotizat fără întârzieri, sperând că, atunci când vor avea nevoie, sistemul va avea grijă de ei.

De ce a fost, domnilor, nevoie ca oamenii aceștia să apeleze la justiție, când dreptul la sănătate este unul garantat? Instanța judecătorească nu a făcut decât să constate un drept fundamental garantat de Constituția României, de Convenția europeană a drepturilor omului și de Declarația Universală a Drepturilor Omului, ratificate de România.

Totodată, a fost declanșată procedura de infringement pentru încălcarea Directivei 89/105, care prevede ca statele europene să soluționeze cererile de introducere a unor terapii pe listele de medicamente compensate și gratuite în maximum 180 de zile, iar acest termen este unul imperativ. În România, din 2008 până în prezent, această listă a fost actualizată de-a lungul timpului punctual: doar 34 de molecule noi au fost incluse pe această listă. Mai există încă 140 de medicamente care au fost avizate de comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății, au trecut cele 180 de zile, dar nu s-a luat nicio decizie, amânându-se până în toamnă.

Declarația politică este intitulată „Cer depolitizarea reală a educației în România. Directorii de școli trebuie aleși de consiliile profesorale”.

## Doamnelor și domnilor,

Vă supun atenției dumneavoastră și opiniei publice o problemă reală a sistemului educațional românesc, care poate fi rezolvată printr-un minimum de voință politică. România anului 2014 are nevoie de continuarea reformei educației, iar acest lucru înseamnă, printre altele, și depolitizarea sistemului de învățământ, prin schimbarea modului în care sunt aleși directorii școlilor. La fel cum rectorii universităților sunt aleși de către membrii comunității academice, la fel ar trebui aleși directorii școlilor de către consiliile profesorale.

Este o idee pe care am susținut-o în permanență, încă din faza dezbaterilor privind Legea educației naționale. Am spus-o atunci, o spun și acum: profesorul de la catedră și elevul din bancă trebuie sa fie cei mai importanți în sistemul educațional.

Ca om din învățământ, cunosc bine sistemul și știu ce înseamnă ca directorii și inspectorii școlari să fie afectați de deciziile politice. Trebuie să avem curajul să depolitizăm cu adevărat educația, pentru a ne asigura că profesionalismul și

calitatea în educație nu sunt diminuate de o situație particulară sau de un interes anume, fie el și politic.

Școala, ca microsistem al educației, trebuie să ia cele mai importante decizii în mod autonom, transparent și profesionist. Din păcate, realitatea ne arată că de multe ori decizia este în mâna unor oameni care nu cunosc sistemul de învățământ, care se află poate de 20 de ani în minister și aplică încă metode și mentalități învechite.

De aceea, sunt convinsă că o schimbare a modului de alegere a directorilor de școală, aleși de către consiliile profesorale, va duce la depolitizarea sistemului și la creșterea performanțelor manageriale și educaționale.

Avem nevoie de școli competitive, moderne, deschise provocărilor, capabile de dezvoltare, iar directorul să fie cel care, alături de echipa sa, să răspundă pentru performanța managerială pe care și-o asumă.

Este calea simplă și corectă prin care vom depolitiza și vom crește performanța sistemului preuniversitar din România.

Declarația politică se intitulează „Premierul Ponta vrea din nou la Consiliul European”.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Victor Ponta nu vrea să conștientizeze că nu are autoritatea necesară pentru a reprezenta România la Consiliul European. Are falsa impresie că poate să negocieze structura Comisiei Europene, insinuând că va fi la putere mulți ani de acum încolo, iar ceea ce se va întâmpla la Bruxelles, săptămâna viitoare, îl privește exclusiv pe el.

Dincolo de această poziție ridicolă, prim-ministrul uită că Executivul său nu a fost în stare să elaboreze o strategie coerentă pentru dezvoltarea României, astfel încât Comisia Europeană să aprobe Acordul de parteneriat. Nu a stabilit priorități clare pentru țară, dar crede că are capacitatea de a negocia prioritățile Uniunii Europene.

Mai mult, pe agenda Consiliului European vor fi abordate probleme privind justiția, reformele structurale și disciplina bugetară a statelor membre, trei aspecte la care actualul Guvern al României este campion la primit critici din partea Comisiei Europene.

De aceea, considerăm că domnul Ponta nu are nici căderea, nici credibilitatea de a reprezenta țara la ședința din această săptămână a Consiliului European. În acest sens, ar trebui să aibă minima decență de a nu participa la o ședință atât de importantă și să înțeleagă faptul că la Bruxelles nu se promovează superficialitatea și lupta pentru scopuri personale și de partid, ci doar interese naționale. Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Guvernul PSD se află în campanie, țara se află în derivă!”.

## Distinși colegi,

În ciuda mesajelor populiste și cu iz de campanie electorală pe care le comunică Guvernul, constatăm cu toții, atât noi, cât și populația, că situația economică a României este dezastruoasă. Numai în această primă jumătate de an s-au închis peste 36.000 de IMM-uri, statistica arată o rată a șomajului de peste 7%, adică avem peste 700.000 de șomeri (deși ANOFM prezintă cifre mincinoase de doar 5%), Programul de sprijin pentru IMM-uri „Mihail Kogălniceanu” a fost suspendat, prețurile la energie și gaz au crescut pentru populație, fiind subvenționate doar pentru marii consumatori, noile accize puse la combustibili au crescut prețul acestora peste limita de suportabilitate de către populație, consumul intern este în scădere, nivelul de trai de asemenea, iar Guvernul neagă însuși dreptul la viață al bolnavilor, în loc să aplice principiul constituțional al asigurării unui trai decent tuturor românilor. Bugetele pentru investiții publice au fost tăiate permanent, iar restul au fost politizate în pixul unui ministru, dar și secretizate! Banii europeni nu îi interesează, abia se ocupă de deconturile pentru proiectele depuse și implementate înainte să ajungă ei la guvernare! Îi interesează însă banii din cele 35 de taxe nou-introduse! Taxa pe stâlp sau taxele puse agricultorilor îngroapă de tot economia!

Cu toate acestea, Guvernul PSD prezintă basme frumoase fără acoperire bugetară și fără a asigura rezultate concrete: promite programul „electorată”, dar și tichete de vacanță, promite autostrăzi pe hârtie sau reduceri de taxe și peste un milion de locuri de muncă. Invizibile! Toate, invizibile!

Guvernul PSD nu guvernează, el este permanent în campanie electorală!

Această campanie electorală, cu cât se prelungește mai mult însă, va distruge orice șansă ca România să recupereze aceste decalaje și românii să aibă un trai decent.

Solicităm Guvernului PSD să înceapă să guverneze și să o facă cu măsuri concrete și în sprijinul românilor, nu al intereselor personale sau de grup!

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „O primenire a clasei politice trebuie să înceapă acum, cu noi...”.

## Domnule președinte,

## Distinși colegi,

Permanentele scandaluri privind fapte de corupție în care sunt implicați politicieni stârnesc exasperare în rândul opiniei publice. Imaginea dominantă și atotcuprinzătoare asupra politicii reflectă o categorie de privilegiați forțând un plasament mai presus de lege, potentați egoiști, personaje vorace puse pe căpătuială cu orice preț, parveniți insipizi, indivizi insensibili la necazurile și suferințele semenilor, egolatri, veleitari, profitori conjuncturali, oportuniști și oameni fără niciun Dumnezeu. Ca om normal, ca tânăr politician, e greu să faci față unei astfel de oglinzi globalizatoare. Speri să evadezi din percepția devenită cutumă a majorității, năzuind să fii judecat principial, pe măsura faptelor și credinței tale. Este o tentație adeseori lăudabilă, dar disprețul public asupra stigmatului politicianist rămâne cel mai adesea dominant, năucitor și cotropitor, oricât te-ai strădui să schimbi ceva din angrenajul reflex al culpabilizării publice. Și, evident, nu e de vină cetățeanul dezamăgit, adesea mințit electoral, înșelat în așteptări, umilit în încredere de excesul promisiunilor, dus cu zăhărelul peste puntea votului, batjocorit mai apoi cu ipocrizie, sfidat și desconsiderat de către ales...

Nu se va schimba ceva semnificativ în această oglindă sinistră a reflexiei publice asupra politicului câtă vreme nu se primenește fundamental mediul evolutiv politicianist. Dacă este să ne raportăm doar la parlamentari, constatăm scandalos că, în ultimii ani, din nouă cereri primite din partea ministrului justiției pentru ridicarea imunității unor parlamentari cercetați pentru fapte de corupție, Parlamentul a tergiversat și apoi a respins opt astfel de cereri, prin vot secret și cu invocarea unor motive care au depășit competența Parlamentului și au intrat în domeniul puterii judecătorești. Acestea s-au referit fie la arestarea preventivă a unor parlamentari, fie la urmărirea penală a unor parlamentari membri ai Guvernului sau foști membri ai Guvernului. Consider că, prin aceste decizii și modul în care au fost adoptate, s-au încălcat principii fundamentale ale statului, printre care cel al egalității în fața legii și cel al separației puterilor în stat, și, în plus, s-a creat un grav prejudiciu de imagine Parlamentului, principalul for de dezbatere democratică al României.

Declarația politică este intitulată „Autostrada Transilvania, o simplă hologramă electorală?”.

## Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Nici nu se declanșase campania electorală pentru alegerile europarlamentare, că pe acostamentul singurului tronson operațional al Autostrăzii Transilvania, dintre Gilău și Turda, au răsărit panouri uriașe inscripționate cu sigla PSD, urarea de „Drum Bun!” și angajamentul tovărășesc: „Susținem Autostrada Transilvania, Guvernul alocând 55 de milioane de euro în 2014 pentru acest obiectiv”.

Toate bune, însă dacă raportăm cei peste 1,5 miliarde de euro plătiți antreprenorului american Bechtel de la începerea lucrărilor, în luna mai 2004, și până la mijlocul anului 2011, când acestea au înghețat definitiv, la cei 52 de kilometri care leagă Gilăul de Turda, putem estima un cost total de 23 de milioane de euro pe kilometru, ceea ce reprezintă de aproape patru ori mai mult decât prevedea contractul inițial.

Așadar, cele 55 de milioane de euro prevăzute în bugetul electoral al anului 2014 pentru susținerea Autostrăzii Transilvania nu reprezintă decât praf în ochii naivilor, suma fiind echivalentă cu costul a cel mult 2 kilometri de autostradă, calculat în funcție de această estimare.

Suntem la jumătatea anului 2014, iar licitația pentru desemnarea antreprenorului în vederea continuării lucrărilor pe tronsonul 3C, Suplacu de Barcău–Borș, abia a fost inițializată pe SEAP, având termen de finalizare prima decadă a lunii iulie.

Dar, conform principiului „nicio licitație fără contestație”, e de așteptat ca participanții eliminați sau descalificați din procedură să facă uz de întreg arsenalul contencios–birocratic–judiciar, dacă nu pentru a obține reevaluarea propriei oferte, atunci măcar pentru a o știrbi pe cea câștigătoare. În aceste condiții, vom putea vorbi despre adjudecarea acestei lucrări cel mai devreme spre finalul toamnei, când companiile din domeniul construcțiilor încep să se pregătească de conservarea șantierelor și retragerea flotilei de utilaje din fronturile de lucrări la hangare.

Nu în ultimul rând, rămâne incertă sursa de finanțare a acestor lucrări – evaluate la peste 300 de milioane de euro –, indicată inițial ca provenind din acciza suplimentară pe carburanți introdusă de la 1 aprilie 2014.

Declarația politică se intitulează „Comisiile parlamentare de anchetă – instrument de măsură pentru timpul irosit!”.

Domnule președinte, Onorat Senat,

În ultima perioadă de timp, în Parlamentul României au fost constituite o serie de comisii de anchetă. Un procedeu parlamentar care, folosit politicianist, și-a dovedit ineficiența. Amintesc aici despre Comisia Bârsan, Comisia CEC și Comisia Nana. Trei subiecte despre care s-a discutat mult în presă, dar care au fost mai puțin dezbătute aici, în Parlamentul României.

Am discutat în Biroul permanent al Senatului faptul că s-a ajuns în situația de a fi înființate comisii parlamentare de anchetă din dorința unora de a genera și întreține subiecte pentru presă, respectiv de a abate atenția opiniei publice de la realele probleme ale societății românești.

În susținerea celor de mai sus, în cele ce urmează am să detaliez, succint, o parte din nerealizările comisiilor parlamentare de anchetă, și anume:

1. Comisia Bârsan a fost înființată în luna aprilie 2013, iar după ce a așteptat aproape un an de zile remiterea unui punct de vedere din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări cu privire la o posibilă existență a unei interferări cu actul de justiție, și-a încheiat activitatea în data de 3 iunie 2014, obiectul de activitate concret

al acesteia fiind reprezentat doar de capacitatea de a aștepta. Ca atare, comisia și-a demonstrat ineficiența!

2. Comisia înființată pentru anchetarea activității CEC Bank – SA este, din nou, un caz interesant. Dacă în Hotărârea Senatului nr. 68/2013, la art. 2, se menționa care sunt scopul și obiectivele anchetei, în raportul Comisiei pentru buget din Senat (nr. XXII 1298/18.XII.2013) același articol are un conținut mai amplu, în care se menționează că ancheta are ca scop inclusiv analiza managementului activității CEC Bank – SA. Practic, verificarea a fost extinsă, iar din concluziile și recomandările anchetei reiese faptul că, din 27 de bănci care activează pe piața românească, 19 au sistem de management dualist și doar 7 unități bancare au sistem unitar, așa cum are și CEC Bank. Recomandarea comisiei a fost aceea de introducere a sistemului dualist și în cazul CEC. Foarte bine! Dar mă întreb: de ce nu facem verificări și în cazul EximBank? Și aceasta este o bancă de stat și, dacă este necesară introducerea unui sistem dualist (consiliu de administrație și directorat) la CEC, să avem același regim și pentru cealaltă bancă a statului. Este o sugestie, dar ar putea fi și un principiu al egalității de tratament și funcționare a băncilor de stat!

Declarația politică este intitulată „Nicio lege nu trebuie să permită tăierea integrală a pădurilor”.

România a tăiat anul trecut câte 13 hectare de pădure la fiecare oră! Asta, în condițiile în care suprafața fondului forestier la 31 decembrie 2012 era doar cu 0,1% mai mare comparativ cu aceeași dată a anului 2011. Situația este critică! Doar 27% din suprafața țării este împădurită în acest moment.

Un raport recent al Curții de Conturi arată clar cât s-a furat din pădurile României în ultimii 20 de ani. Auditul privind „Situația patrimonială a fondului forestier din România în perioada 1990–2012” scoate în evidență că au fost valorificați ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn de pe 366.000 de hectare. Un calcul în care s-a luat în considerare prețul cel mai mic, de 70 de euro/metru cub de lemn de foc, arată că valoarea acestor tăieri depășește cifra de 5 miliarde de euro.

Prin comparație, în Austria, pădurile acoperă 3,96 milioane de hectare, adică circa 47% din suprafața națională. Suprafețele împădurite au crescut în mod constant de câteva decenii, cu circa 5.100 ha/an. Practic, aproape toate pădurile austriece sunt considerate seminaturale, parte dintre ele fiind chiar virgine. Mai mult de jumătate dintre tăierile definitive sunt tăieri de regenerare, de ameliorare a pădurilor bătrâne și tăieri de mică întindere. Austriecii au grijă să nu taie decât jumătate din creșterea anuală netă a pădurilor lor și obțin la export 10,71 miliarde de euro pe cherestea și hârtie obținute din lemnul brut în valoare de 1,21 miliarde de euro, din care își acoperă, desigur, și necesitățile interne.

Stimați colegi,

Domnilor guvernanți,

## Domnule prim-ministru,

Suntem obligați să protejăm aurul verde al României. Orice lege sau prevedere care îndeamnă și permite tăierile și exploatările masive trebuie respinsă din start. Avem nevoie de un cadru legislativ care să stopeze furtul de lemne și să încurajeze împăduririle. În această direcție trebuie să ne îndreptăm toate eforturile.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Un alt naș al țiganilor: «Grebla» premierului de la Curtea Constituțională”.

Președintele Traian Băsescu a intrat în istoria României și pentru faptul că a coborât cel mai jos ștacheta valorică a Curții Constituționale, numindu-l judecător și propulsându-l apoi președinte pe anonimul și insipidul Augustin Zegrean. Acesta nu a activat deloc în magistratură (ca judecător sau procuror), nu are doctorat, nu are carieră universitară și nu are nici operă juridică, remarcându-se doar ca jurist socialist la Baza județeană de aprovizionare tehnico-materială și la Întreprinderea de rețele electrice Bistrița-Năsăud și ca avocat și politician postdecembrist de strânsură și de conjunctură. Președintele Băsescu a recidivat anul trecut, când a mai numit la Curtea Constituțională un alt judecător fără doctorat și fără operă juridică, în persoana fostului procuror-șef al DNA, Daniel Morar, care nu a activat în magistratură și ca judecător.

Prim-ministrul Viorel Ponta a fost, pare-se, contaminat de coabitantul Traian Băsescu, când l-a impus, la finele anului trecut, împreună cu socrul său, Ilie Sârbu, judecător la Curtea Constituțională, din partea Senatului, pe senatorul Toni Greblă, coleg de partid și de circumscripție electorală în județul Gorj. Pentru că nici Toni Greblă nu a activat deloc în magistratură, nu are doctorat și nu se poate lăuda cu vreo operă juridică. Față de Zegrean, Greblă are atuul că a activat ca lector universitar la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, precum și că a deținut funcția de președinte al Comisiei juridice a Senatului în legislatura 2008–2012 și pe cea de vicepreședinte al acestei comisii în anul 2013.

Asupra novicelui judecător constituționalist Toni Greblă s-au ridicat deja mari semne de întrebare după ce s-a înscris în votul unanim cu care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe proiecte promovate de partidul din care a descins, respectiv Legea descentralizării, Legea de modificare a Codului penal și 15 articole din proiectul de revizuire a Constituției României. Atitudinea lui Greblă a creat stupefacție mai ales în cazul anulării Legii descentralizării, pentru care a votat „pentru” ca vicepreședinte al Comisiei juridice a Senatului și care a fost adoptată prin asumarea răspunderii de către Guvernul USL. Votul exprimat de judecătorul Greblă în aceste cazuri face să planeze asupra sa suspiciunea că ar fi șantajat de președintele Traian Băsescu, care, cu ocazia învestirii sale, și-a exprimat, în mod oarecum neașteptat, satisfacția cu privire la desemnarea sa la Curtea Constituțională.

Declarația politică este intitulată „Necesitatea adoptării legii minorităților”.

## Stimați colegi,

Doresc să vă atrag atenția asupra unui proiect de lege care a fost de prea multă vreme neluat în seamă – legea minorităților naționale. Acest proiect legislativ zace în Parlamentul României de foarte mult timp, fapt ce îmi arată lipsa unei voințe politice de a face ceva în acest sens.

Nu de multă vreme, mai exact din data de 3 iunie, avem la dispoziție raportul realizat de Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), un organism independent de monitorizare a drepturilor omului al Consiliului Europei. Acest raport este al patrulea care vizează țara noastră, el făcând referire la situația rasismului și intoleranței în România.

În al treilea raport al său, din 2006, ECRI recomanda autorităților române să adopte proiectul de lege privind statutul minorităților naționale fără întârziere. Ea le îndemna să amendeze orice prevederi ale acestei legi care ar putea împiedica dreptul minorităților naționale și etnice de a-și alege reprezentanții politici la nivel local.

Iată că ne aflăm în 2014, la opt ani de la recomandarea Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței, iar actualul raport subliniază îngrijorarea ECRI privind faptul că legea referitoare la statutul minorităților naționale nu a fost încă adoptată.

După ce a fost respins de Senat în 2005, o versiune amendată a proiectului de lege încă așteaptă la Camera Deputaților. Deoarece proiectul de lege garantează principiile nediscriminării și egalității drepturilor, ECRI consideră că adoptarea sa ar reprezenta, în principiu, un pas important spre protecția minorităților naționale și etnice împotriva discriminării rasiale. Spunând aceasta, ECRI notează că proiectul stabilește, de asemenea, condiții pe care organizațiile minorităților naționale și etnice trebuie să le îndeplinească pentru a-și putea reprezenta comunitățile la nivel național. După cum se arată în raportul anterior al ECRI, aceste condiții afectează dreptul membrilor minorităților naționale de a-și alege reprezentanții, punându-i în dezavantaj față de membrii majorității, care sunt liberi să-și aleagă conducătorii politici la toate nivelurile.

Declarația politică se intitulează „Necesitatea simplificării sistemului de impozitare”.

Stimați colegi,

Prin declarația politică de astăzi, doresc să vă supun atenției necesitatea simplificării sistemului de impozitare a afacerilor în România.

Argumentul principal pentru care doresc simplificarea sistemului este acela al costurilor ridicate pentru punerea în aplicare și verificare a sistemului actual de impozitare. Mai mult, din cauza multiplelor modificări aduse Codului fiscal, specialiștii organismelor care se ocupă de procesul de colectare și verificare a impozitelor au puncte de vedere diferite despre aplicarea legii într-o anumită situație punctuală.

Cel mai bine ar fi să fie găsită o soluție de mijloc, prin care atât oamenii de afaceri să fie mulțumiți de suma pe care o au de plătit, cât și statul să poată urmări și încasa aceste impozite.

Simplificarea sistemului de impozitare ar determina, din punctul meu de vedere, o mai bună și eficientă colectare a banilor. Una din formulele care au început să fie vehiculate și care merită atenție ar fi desființarea impozitului pe profit și impozitarea cu 1% a cifrei de afaceri. Astfel, la fiecare 100 de lei încasați de întreprinzător, statului urmează să-i revină un leu. Calculul este ușor de făcut și de urmărit, iar pentru oamenii de afaceri ar dispărea tentația de a încărca cheltuielile firmelor și de a găsi tot felul de tertipuri pentru a diminua profitul final al societăților.

În decursul timpului, au fost numeroase propuneri de impozitare, mai simple și care să elimine evaziunea fiscală, dar care nu au fost adoptate.

Consider că a venit momentul să ne concentrăm asupra acestei probleme și, în acest fel, să eliminăm și posibilitatea ca oamenii de afaceri să fie vulnerabili în fața organelor de control.

## **Domnul Mihai Niță:**

Declarația politică este intitulată „Dunărea – un tezaur natural insuficient protejat”.

Dunărea este un important drum fluvial internațional ce trece prin 10 țări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Are afluenți în șapte dintre aceste țări și traversează patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad. Fluviul care udă frontiera de sud a țării noastre și care creează fascinanta Deltă la vărsarea în Marea Neagră este al doilea ca lungime în Europa (după Volga). Izvorăște din Munții Pădurea Neagră, din Germania, iar meandrele sale au creat peisaje de o rară frumusețe pe întreg cursul. Dunărea a fost, de-a lungul vremii, martorul unor istorii tumultuoase, numele său se regăsește în legende și în folclor, dar la fel de important este rolul avut în transporturile comerciale și în asigurarea hranei și ecosistemului în bazinul fluvial, în care trăiesc 83 de milioane de locuitori.

Deși reprezintă, după cum arătam, un tezaur natural de valoare inestimabilă, nu se poate spune că fluviului i se acordă importanța cuvenită. Deși asigură populației apă, hrană, transporturi și energie electrică ieftine, Dunărea a fost mereu maltratată prin defrișări nechibzuite, prin poluare și braconaj. Nici potențialul turistic nu este exploatat la valoarea optimă. Orașele dunărene de pe teritoriul României sunt cele mai sărace localități ale țării, din cauza nealocării fondurilor de investiții necesare.

O atare situație a determinat țările dunărene ca, sub auspiciile Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, să aniverseze, în data de 29 iunie, Ziua internațională a Dunării. Evenimentul a fost marcat prin semnarea, la Sofia în anul 1994, a Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea. Fluviul deține o parte consistentă a comorilor naturale europene, sectorul inferior al cursului său fiind considerat drept cel mai bogat în biodiversitate, dar și cel mai vulnerabil. Este exact sectorul a cărui administrare intră în atribuția statului român. Luncile fluviului oferă multiple beneficii, de la purificarea apei până la pescuit și recreere, toate evaluate la 500 de euro/hectar/an, în timp ce sistemul de râuri din bazinul Dunării oferă apă potabilă pentru 20 de milioane de oameni, conform datelor publicate de fundația ecologistă World Wildlife Fund (WWF) România.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812765]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 79/4.VII.2014 conține 56 de pagini.**

Prețul: 140,00 lei