Sorin Constantin Lazăr

Declarația politică este intitulată „Importanța dezvoltării școlii profesionale”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută au apărut primele rezultate în urma simulărilor organizate pentru probele din cadrul examenului de bacalaureat. Deși nu au fost încă centralizate pe deplin și organizate corespunzător, ele arată un tablou dezastruos pentru învățământ, rata de promovare fiind chiar mai mică decât anul trecut.

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educației, anul trecut doar 66% dintre absolvenții de clasa a XII-a au promovat examenul de bacalaureat, dintre care 73% din promoția 2014–2015, iar 27% din promoțiile anterioare. Din păcate, numărul liceenilor care au reușit să promoveze examenul de bacalaureat a scăzut în ultimii 10 ani cu peste 30%.

Această simulare trebuie să ne pună serios pe gânduri și, mai ales, trebuie să tragă un semnal de alarmă privind starea precară a organizării sistemului de educație din țara noastră. Este momentul să înțelegem pe deplin faptul că tinerii posedă tipuri de inteligență diferite, așa cum este cazul cu fiecare dintre noi, de altfel.

Nu putem impune aceleași condiții unui copil înclinat către partea artistică, așa cum nu le putem impune unui copil înzestrat cu abilități și capacități de înțelegere a științelor abstracte. Este necesar să existe o abordare unitară, dar diferențiată, de la o vârstă încolo.

Bazele unei educații generale trebuie asigurate prin sistemul de educație, dar acesta trebuie să valorifice, la un moment dat, abilitățile native și înclinațiile fiecărui copil.

În acest context, menționez importanța dezvoltării școlii profesionale. Numeroși antreprenori recunosc că una din marile probleme de pe piața muncii din prezent este legată de slaba dezvoltare a școlilor profesionale. Din acest motiv, foarte mulți angajatori sunt în situația de a lucra cu echipe de muncă în care sunt oameni care au peste 50 de ani, în urma cărora nu vin deloc tineri.

Sunt nevoiți astfel să improvizeze ei înșiși școli profesionale și să își formeze specialiști precum matrițeri, mecanici, tehnicieni, și nu numai. În aceste domenii

de activitate, concurența nu este reprezentată de celelalte firme românești din jur, ci de companii din alte țări vecine sau mai îndepărtate de România, care preiau inclusiv clienți români cărora firmele autohtone nu le pot face față din cauza infrastructurii și a costurilor mai mari care vin din lipsa forței de muncă specializate.

Siguranța unui loc de muncă la standarde europene este unul dintre cele mai importante lucruri la care acești tineri, cadrele lor didactice și, nu în ultimul rând, părinții lor trebuie să se gândească.

Este dezamăgitor că reprezentanții Ministerului Educației din România nu au făcut mare lucru în această direcție. Este regretabil că nu s-a văzut o promovare susținută făcută la nivelul ministerului, dar mai ales că nu se vede o strategie clară și coerentă de promovare a specializărilor școlilor profesionale în rândul elevilor din clasa a VIII-a.