Augustin Constantin Mitu

Declarația politică este intitulată „Ipocrizia ridicată la rang de principiu”.

## Stimați colegi,

În ultimele săptămâni ne aflăm în fața unui asalt al așa-ziselor principii democratice. Suntem puși la zid că nu acceptăm valorile și principiile democrației, că suntem împotriva alegerii primarilor în două tururi, care ar oferi acestora mai multă legitimitate, etc.

Colegii din opoziție au mers chiar mai departe, cerând Guvernului Cioloș să aprobe o ordonanță de urgență pentru modificarea sistemului electoral.

Ipocrizia celor care susțin sus și tare că ei se luptă pentru principii democratice nu poate rămâne fără răspuns.

Vreau să le reamintesc colegilor liberali că principalul fundament al unui stat de drept îl reprezintă respectarea legii și a principiilor constituționale. Constituția este garantul principiilor și valorilor democratice, reprezentând legea supremă.

Având în vedere aceste aspecte, sunt uimit că parlamentarii liberali au uitat de prevederile alin. (6) al art. 115 din Constituția României, care menționează următoarele: „Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.”

Așa cum se poate observa, drepturile electorale nu pot face obiectul ordonanțelor de urgență și nici nu trebuie să facă parte. Legile electorale trebuie adoptate de Parlament, altfel nu ne-am mai putea numi stat democratic.

Dacă această prevedere constituțională nu este suficientă pentru a demonstra că propunerea colegilor liberali de modificare a legilor electorale nu are la bază principii democratice, voi corobora această prevedere cu deciziile Curții Constituționale a României.

Mai exact, mă voi referi la Decizia nr. 334/2013 a Curții Constituționale a României, în care se subliniază necesitatea adoptării legilor în materie electorală cu cel puțin un an înainte de aplicarea acestora, în caz contrar putând fi afectată democrația: „Curtea constată că Parlamentul poate (și, astfel cum rezultă din deciziile Curții, chiar trebuie) să intervină în această materie a legislației referendare, cu condiția de a nu o supune unor modificări strict conjuncturale, pe baza unor susțineri de oportunitate ori a înțelegerii politice, care avantajează una sau alta dintre forțele politice reprezentate în Parlament și care formează la un moment dat o majoritate parlamentară. Or, dacă o lege ce vizează substanța dreptului referendar adoptată de o majoritate parlamentară la un moment dat reușește să întrunească susținere parlamentară majoritară timp de un an, se poate presupune că ea reflectă în mod real o majoritate electorală și că democrația nu ar putea fi în niciun fel afectată, ca de altfel nici caracterul de stat de drept și democratic al României.”