Declarația politică este intitulată „Laura Codruța Kövesi: procuror general din milă și mită portocalie”.
a) Propulsată de trioul Blaga – Boc – Macovei
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Laura Codruța Kövesi, a fost numită în funcție de președintele Traian Băsescu în 2006, la propunerea ministrului justiției Monica Luisa Macovei. Laura Codruța Kövesi a fost promovată în funcția de procuror general al României la vârsta de 33 de ani, de la Sibiu, unde activa, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, ca procuror-șef al structurii locale a DIICOT.
Aceasta a fost propulsată faptic spre înalta funcție de procuror general al României de către secretarul general al PDL, Vasile Blaga, care era prieten cu tatăl său și care a obținut și sprijinul președintelui PDL, Emil Boc, care a fost coleg de an și de grupă cu Kövesi la Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Kövesi a fost colegă de an și de grupă, precum și prietenă apropiată, și cu Monica Niculescu (fostă Wawak), care a deținut funcția de șef de cabinet al ministrului Monica Luisa Macovei.
Promovarea lui Kövesi i-a surprins pe colegii săi de facultate și de serviciu, întrucât fusese o studentă mediocră, iar ca procuror nu se remarcase în mod deosebit pe plan profesional, la bilanțul de profil pe anul anterior promovării sale (2005) ocupând doar locul 10 din 16. A surprins și mai mult renominalizarea sa, în septembrie 2009, ca procuror general de către președintele Traian Băsescu, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii (instituția supremă și reprezentativă a magistraților din România) a respins categoric renumirea sa, cu 5 voturi contra și un vot pentru.
## b) Sluga plecată a lui Băsescu & Co.
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este notorie obediența procurorului general Kövesi față de președintele Traian Băsescu, față de ex-ministrul de interne Vasile Blaga, actualmente președintele Senatului, și față de șefii serviciilor secrete, îndeosebi față de generalul Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI (și șeful _de facto_ al principalului serviciu secret din România). Obediența a fost mai mult decât vizibilă în cazul „Alro”, care afecta securitatea energetică națională și în care au fost vizați foștii consilieri prezidențiali Theodor Stolojan și Elena Udrea, sau în dosarele lui Omar Hayssam privind acte de terorism, afaceri cu armament sau fuga sa din România. Foștii procurori-șefi adjuncți ai DIICOT, Ciprian Nastasiu și Angela Ciurea, au acuzat-o pe Laura Codruța Kövesi că le-ar fi solicitat să tergiverseze dosarele privind privatizările strategice. Procurorul general Kövesi este suspectat că l-ar fi delegat pe procurorul Valentin Horia Șelaru, care era omul său de încredere în calitate de consilier personal, să emită soluție de neîncepere a urmăririi penale (NUP) în cazul „Alro”. Kövesi l-a adus pe acest procuror de la Serviciul Teritorial al DNA Brașov la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, l-a numit consilier al procurorului general și l-a detașat la DIICOT o perioadă scurtă de timp pentru a da NUP în cazul „Alro” față de Elena Udrea, Theodor Stolojan, Verestóy Attila și alții.
Recent, Kövesi l-a răsplătit pe Șelaru cu funcția de procuror-șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, numindu-l în locul unui alt yesman de-al său, procurorul Marius Iacob, pe care l-a promovat prim-adjunct al său. Procurorul general al României a avut o intervenție diversionistă și părtinitoare și în cazul mitei oferite de fosta șefă a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, declarând că procurorii nu s-au referit la un partid politic și că afirmația ar aparține unuia dintre inculpații arestați, în condițiile în care trimiterea la un partid politic, respectiv la PDL, era consemnată în încheierea de arestare preventivă (atât în concluziile procurorului care a reprezentat Direcția Națională
Anticorupție, cât și în considerentele judecătorului care a dispus măsura arestării preventive), iar ulterior a fost confirmată și în rechizitoriul emis, și în sentința pronunțată în cauză.
## c) Parchetul a devenit o anexă a SRI
Procurorul general al României este acuzat de majoritatea subalternilor săi că a promovat în funcții doar cercul său restrâns de yesmeni, gen Marius Iacob, Horia Șelaru, Ion Vasilache, iar față de ceilalți are un comportament abuziv, discreționar și chiar bădăran, fiind reclamată că de multe ori înjura ca la ușa cortului. Cel mai mare reproș care i se aduce lui Kövesi este însă acela că a aservit total Parchetul președintelui României și serviciilor secrete, îndeosebi Serviciul Român de Informații (SRI), cum n-a fost aservit nici măcar în regimul totalitar comunist al lui Nicolae Ceaușescu. Tot mai mulți procurori se plâng că Parchetul și-a pierdut independența și a devenit o anexă a SRI, întrucât procurorul general Laura Codruța Kövesi se supune orbește cererilor și ordinelor generalului Florian Coldea. Se poate spune că Parchetul General a devenit în ultimii ani ceva de genul Direcției a VI-a a Securității, care se ocupa cu cercetarea penală în timpul regimului totalitar comunist.
Nu în ultimul rând, lui Kövesi i se impută că ar fi favorizat corupția și contrabanda din vămile românești, inclusiv pe marele patron al acestora, președintele ANAF, Sorin Blejnar, datorită prieteniei sale cu șeful Autorității Naționale Vamale (ANV), Viorel Comăniță, care este vicepreședinte al ANAF și este mâna dreaptă a lui Blejnar din perioada în care a deținut funcțiile de director al Direcției Juridice și de director al Direcției Supraveghere și Accizare Vamală din ANAF. În compania unor subalterni, ca de exemplu șeful Direcției Regionale Vamale Cluj, Călin Vesa, și șeful Direcției Vamale Județene Satu Mare, Ioan Sabău, directorul ANV Viorel Comăniță s-a lăudat cu prietenia și protecția lui Kövesi, afirmând că sunt originari amândoi din județul Sibiu și că s-au intersectat profesional în municipiul Sibiu, unde el a fost avocat, iar ea procuror. De altfel, și Kövesi, și Comăniță au fost promovați de la Sibiu la București, pe filiera politică a PDL, după alegerile parlamentare și prezidențiale din 2004.
## d) Favorizarea generalului Coldea
Procurori din Secția Parchetelor Militare o acuză pe Kövesi că l-ar fi favorizat pe generalul Florian Coldea, primadjunctul directorului SRI, într-un dosar în care acesta a fost cercetat pentru că ar fi provocat un accident de circulație în timp ce conducea în București un autoturism de serviciu sub influența băuturilor alcoolice. Potrivit unor surse din Secția Parchetelor Militare, confirmate de surse din SRI, în anul 2008, generalul Coldea și-a sărbătorit ziua de naștere (21 septembrie) împreună cu procurorul general al României, Laura Codruța Kövesi, într-o locație secretă a SRI, după care, pe timp de noapte, s-au deplasat spre domiciliul acesteia, conducând personal un autoturism de serviciu. Pe bulevardul Ștefan cel Mare, generalul Coldea a provocat un accident de circulație, respectiv a pierdut controlul volanului, a ieșit de pe carosabil și a intrat cu autoturismul în copacii din fața Clubului „Dinamo”, avariind grav partea din față a autoturismului, inclusiv parbrizul și bordul acestuia.
Circumstanțele producerii accidentului indică faptul că generalul Coldea se afla sub influența accentuată a băuturilor alcoolice. Vă puteți închipui ce carnagiu s-ar fi putut întâmpla dacă la ora respectivă s-ar fi desfășurat un meci de fotbal sau un alt eveniment la Stadionul „Dinamo”.
Dosarul a fost mușamalizat ulterior de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a intervenției procurorului general al României. În cauză a fost emisă soluție de neîncepere a urmăririi penale (NUP) de către procurorul-șef Ion Vasilache, promovat în această funcție de procurorul general Laura Codruța Kövesi și avansat ulterior de președintele Traian Băsescu la gradul de general.
e) Fidelizare și manipulare prezidențială prin bodyguarzi de la SPP
Angajați din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, SRI și SPP susțin că președintele Traian Băsescu (alias Zeus) ar fi fidelizat-o și manipulat-o pe Laura Codruța Kövesi (dar și pe alte reprezentante ale Parchetului General) prin invitarea ei în mod frecvent la reședința sa de la Palatul Cotroceni și prin cuplarea acesteia cu un angajat din Serviciul de Protecție și Pază (SPP), care, pe lângă servicii de conducere auto și de gardă de corp, îi asigura și acompaniament sexual. După mai multe întâlniri la Palatul Cotroceni, la aproximativ un an de la promovarea sa, procurorul general a divorțat de soțul său, Eduard Kövesi, care este om de afaceri și rămăsese la Sibiu. Conform unor subalterni, după divorț Laura Codruța Kövesi a trăit o idilă cu subofițerul care i-a fost repartizat de SPP pentru a-i fi șofer și bodyguard. Am putea spune că Traian Băsescu a preluat metodele patentate de Stalin în anii ’50, când agente ale NKVD (predecesorul KGB) erau cuplate și se căsătoreau cu activiști politici sau cu militari români care își făceau studiile în Uniunea Sovietică, pentru a-i manipula și a-i folosi ca agenți de spionaj sau de influență.
## f) Conexiunea cu Vasile Blaga
Conform unor informații apărute în cartea fostului procuror-șef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, intitulată „Prădarea României” (la pagina 108), Laura Codruța Kövesi este șantajabilă din partea șefului statului și a serviciilor secrete. La numirea sa în funcția de procuror general, în octombrie 2006, președintele Traian Băsescu a fost informat că soțul (Eduard Kövesi) și tatăl acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmărirea informativă a SRI.
Eduard Kövesi avea dosar de urmărire informativă la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta că ar fi furnizat date și informații de interes operativ unui ofițer de informații maghiar, care actualmente este europarlamentar din partea Ungariei.
Tatăl actualului procuror general al României, Ioan Lascu, a fost, timp de 30 de ani, procuror-șef al Parchetului local Mediaș. Profitând de această funcție, în exercitarea căreia a fost un colaborator apropiat al Securității și al Miliției, respectiv al Poliției, Ioan Lascu a fost un protector și un beneficiar al afacerilor din capitala gazului românesc. Cu origini romanes (din Întorsura Buzăului), acesta avea obiceiul să se laude că a deținut cea mai îndelungată funcție de
conducere în procuratura românească și că a obținut cea mai înaltă funcție în procuratură pentru fiica sa. Ioan Lascu s-a pensionat anticipat în primăvara anului 2010, când a organizat o mare petrecere la un restaurant din Mediaș („BinderBubi”), ocazie cu care accesul în zonă a fost blocat de importante forțe de ordine, întrucât invitații de onoare erau procurorul general al României, Laura Codruța Kövesi, ministrul de interne Vasile Blaga și directorul general de atunci al Societății Naționale „Transgaz”, Florin Muntean.
Florin Muntean, un prosper și controversat om de afaceri, beneficiar al unor afaceri bănoase cu statul (prin „Transgaz” și „Romgaz”), fost deputat PDL, președinte de mai mulți ani al Organizației Municipale a PDL Mediaș, este cel mai bun prieten din Mediaș al tatălui procurorului general al României, Ioan Lascu. O dovadă a acestei prietenii este faptul că, în cursul lunii iulie 2010, Sergiu Lascu, fiul lui Ioan Lascu și fratele Laurei Codruța Kövesi, a fost promovat de directorul general Florin Muntean director adjunct la „Transgaz”. Florin Muntean este și cel mai bun prieten asumat declarativ de către ex-ministrul de interne Vasile Blaga, cu care a fost coleg de armată și de facultate. De altfel, prin intermediul lui Florin Muntean, Vasile Blaga s-a cunoscut și s-a împrietenit cu Ioan Lascu. Florin Muntean și Ioan Lascu sunt apropiați și de milionarul Ilie Carabulea, considerat cel mai bogat om de afaceri din județul Sibiu, cunoscut ca patron (asociat și administrator) al holdingului „Atlassib” și al Băncii „Carpatica”, despre care au apărut relatări în presă că ar fi contribuit cu suma de un milion de euro la campania electorală a PDL pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2004 și că în 2009 ar fi sprijinit substanțial în Spania, Italia și Franța campania de realegere a președintelui Traian Băsescu.
## g) Prim-procuror apropiat, arestat pentru corupție
Numele afaceristului Ilie Carabulea a revenit în atenția presei cu ocazia arestării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Nicușor Florin Apostu. Acesta a fost arestat în data de 27 octombrie 2010, fiind acuzat de săvârșirea a 12 fapte de corupție într-o perioadă de trei luni (august–octombrie 2010). Alături de prim-procurorul de Sibiu a fost arestat pentru complicitate la faptele sale de corupție și ofițerul SRI Tiberiu Narcis Popescu, care racola „clientela” și primea „onorariul” pe care-l transmitea lui Apostu.
Conform unui articol publicat de ziarul „România Liberă” în data de 10 decembrie 2010, cu titlul „Fabrica de măsluit dosare penale de la Sibiu” (documentat în baza unor informații furnizate de DNA), prim-procurorul Apostu a fost cercetat ulterior pentru 252 de dosare penale măsluite, din care în 196 de dosare „a rezolvat” soluții favorabile omului de afaceri Ilie Carabulea.
Cert este că Nicușor Florin Apostu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2010, în stare de arest, pentru 130 de infracțiuni, din care șapte infracțiuni de luare de mită, două infracțiuni de trafic de influență, o infracțiune de sustragere de înscrisuri, două infracțiuni de favorizarea infractorului, patru infracțiuni de fals în declarații, 57 de infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale și 57 de infracțiuni de uz de fals.
Ilie Carabulea a fost trimis în judecată în stare de libertate pentru dare de mită și cumpărare de influență. Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii septembrie 2010, prim-procurorul Florin Nicușor Apostu a primit de la omul de afaceri Ilie Carabulea contravaloarea unei revizii auto, în sumă de 4.000 de lei, pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea holdingului „Atlassib”, lăsându-l să înțeleagă că are influență asupra procurorului general Laura Codruța Kövesi. Prin rechizitoriu se mai reține că, în perioada 2006–2010, prim-procurorul Apostu a folosit în mod exclusiv și consecutiv două autoturisme, unul marca „Audi A8” și unul „Volkswagen Passat”, achiziționate în baza unui contract de leasing financiar încheiat între două societăți din holdingul „Atlassib”, condus de Ilie Carabulea, SC Atlassib Leasing IFN – SA și SC Intermedia – SRL, care au achitat pentru Apostu TVA aferentă acestora și contravaloarea avansului auto, în condițiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la firmele lui Carabulea, în care Apostu a dat soluții de netrimitere în judecată și a verificat soluțiile date de procurorii subordonați.
h) Condamnat definitiv de instanța supremă
Dosarul a fost instrumentat de Serviciul Teritorial al Direcției Naționale Anticorupție Alba Iulia, dar judecarea acestuia a fost strămutată rapid, probabil pentru a i se pierde urma, la Curtea de Apel Constanța, unde a fost înregistrat sub nr. 1628/36/2010. Prin sentința penală nr. 27/P/15.04.2011, Curtea de Apel Constanța l-a condamnat pe fostul prim-procuror Nicușor Florin Apostu la o pedeapsă de doar trei ani închisoare, reprezentând minimumul prevăzut de lege pentru infracțiunea cea mai gravă (luare de mită), și fiind vădit nejustificată raportat la numărul și periculozitatea infracțiunilor reținute (124 de infracțiuni, din care cinci infracțiuni de luare de mită, două infracțiuni de trafic de influență, o infracțiune de sustragere de înscrisuri, două infracțiuni de favorizarea infractorului, 57 de infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale și 57 infracțiuni de uz de fals), precum și la calitatea persoanei condamnate. Este de reținut că instanța l-a achitat pe Apostu pentru două infracțiuni de luare de mită și că l-a condamnat pentru traficul de influență făcut pe lângă procurorul general al României Laura Codruța Kövesi pentru ca aceasta să promoveze un recurs în interesul legii pentru holdingul „Atlassib”, proprietatea lui Carabulea.
Instanța a fost îngăduitoare și cu omul de afaceri Ilie Carabulea, pe care l-a achitat pentru infracțiunea de dare de mită și l-a condamnat la doi ani închisoare pentru infracțiunea de cumpărare de influență. Inculpații au declarat recurs, care a fost judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 21.03.2012. Pronunțarea a fost amânată până pe 25.04.2012, când instanța supremă l-a condamnat definitiv pe fostul prim-procuror Apostu la o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare. Coinculpații Popescu și Carabulea au fost condamnați la doi ani și șase luni, respectiv la un an și șase luni de închisoare cu executare.
## i) Relații suspect de apropiate cu condamnatul
Opinia publică trebuie să cunoască însă relațiile foarte apropiate dintre prim-procurorul Apostu și procurorul general Kövesi, și tatăl acesteia, Ioan Lascu, iar instituțiile statului trebuie să clarifice dacă aceștia au fost implicați în activitatea amplă și organizată de traficare a justiției realizată de șeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, care a cuprins sute de infracțiuni într-o perioadă relativ scurtă. O traficare atât de amplă și organizată a justiției în scopuri pecuniare nu a avut precedent în România și trebuie să ne pună pe gânduri, în condițiile în care, potrivit informațiilor noastre, prim-procurorul Apostu s-a aflat în relații de prietenie cu tatăl lui Kövesi și avea obiceiul să se laude că i-a fost naș de căsătorie actualului procuror general al României, care i-a fost colegă la Parchetul Sibiu. Este de reținut și că, în calitate de baschetbalist de performanță la clubul CSU Sibiu, Apostu a susținut-o pe Kövesi să practice acest sport la același club, de unde a fost cooptată în echipa națională de junioare. Din stenogramele convorbirilor dintre Florin Apostu, Ioan Lascu și Ilie Carabulea, aflate în dosarul cauzei, rezultă relația foarte apropiată dintre prim-procurorul de Sibiu și procurorul general al României și tatăl acestuia, chiar dacă la anumite pasaje apare, destul de suspect, mențiunea „neinteligibil”.
Astfel, Apostu și Lascu se adresează unul altuia cu „dragă” sau „drăguțule” și se salută cu „Ciao! Pa!”. Pasajele mai sugestive din discuțiile purtate de Apostu cu Carabulea sunt următoarele: „M-a sunat și tatăl fetei, și romanca” (apropo de originea etnică); „A zis fără niciun fel de problemă să facem un memoriu în atenția ei și se uită pe el, și ne dă un răspuns, și îi dă drumu’ când vine”; „Mă întâlnesc cu fata noastră joi și vineri”; „Da, m-a invitat la Marriot extra. Zic: Tu ești nebună? Sunt în concediu. Hai că trebuie să vorbim” (sugerând relații foarte apropiate, chiar intime).
## j) Favorizarea afaceristului Carabulea
Procurorii DNA au atașat la dosar și o conversație dintre tatăl lui Kövesi, Ioan Lascu, și prim-procurorul Apostu în care cei doi stabileau pașii ce trebuiau urmați pentru promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea afaceristului Carabulea (preluarea unui memoriu, deplasarea la București), pași care au fost urmați cu strictețe. Apostu l-a rugat pe Lascu să o convingă pe fiica sa să primească memoriul „Atlassib” și să accepte o audiență pentru un recurs în interesul legii, ca să rezolve problema pe care Carabulea o avea cu modul de calcul al diurnelor șoferilor care plecau în străinătate. A mai fost atașată o discuție în care Apostu îi comunică lui Carabulea că a discutat atât cu tatăl lui Kövesi, cât și cu aceasta, care i-au spus să facă un memoriu în atenția ei, la care urmează să-i dea răspuns favorabil. Totodată, a fost atașată o discuție purtată după circa o lună, respectiv în data de 7 septembrie 2010, în care Apostu îi solicită lui Carabulea să-i trimită memoriul pentru a-l duce lui Kövesi, cu care urma să se întâlnească la București.
Interesant este că, în data de 25 noiembrie 2010, la circa o lună după arestarea lui Apostu, procurorul general al României Laura Codruța Kövesi a declarat la Sibiu că nu a primit niciunul din cele șapte memorii pe care reprezentanții
„Atlassib” susțin că le-ar fi trimis în atenția sa. Și mai interesant este că, cu toate acestea, în data de 17 decembrie 2010, procurorul general al României a promovat recurs în interesul legii, pe baza a patru memorii ale „Atlassib”, care a fost însă respins ca inadmisibil de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 21 februarie 2011. În mod suspect, procurorii DNA s-au limitat în anchetă la Apostu și Carabulea, neextinzând cercetările referitoare la implicarea lui Kövesi și a tatălui ei și nefăcând nicio referire la recursul în interesul legii introdus de procurorul general.
Naște suspiciuni și faptul că procurorul general Kövesi a fost în biroul prim-procurorului Apostu cu câteva zile înainte de arestarea acestuia, dar DNA, care instalase tehnică de interceptare în biroul respectiv, nu a depus la dosar înregistrarea cu discuțiile purtate de aceștia, iar în cursul judecății, când a fost solicitată înregistrarea acestor discuții, DNA a depus un CD al cărui conținut nu a putut fi reprodus.
Nu este lipsit de interes nici faptul că Laura Codruța Kövesi l-a ajutat pe omul de afaceri Ilie Carabulea când activa la DIICOT Sibiu, anchetând și arestând membri ai clanului „Circarilor”, care solicitau taxe de protecție de la șoferii autocarelor „Atlassib” care efectuau transporturi de persoane în Spania, Italia, Franța ș.a. Acesta a fost un dosar piedestal pentru Kövesi, care a fost invocat drept un mare succes profesional cu ocazia promovării sale în funcția de procuror general al României.
## k) Șpagă cu miros de gaz
În ultimii ani au apărut informații și indicii care generează suspiciunea că pentru promovarea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror general al României a fost oferită o mită substanțială de anumite cercuri de afaceri din județul Sibiu. Astfel, prezintă interes faptul că, în anul 2007, ex-ministrul Vasile Blaga, primul și principalul susținător al lui Kövesi în anul de grație 2006, a primit, conform mențiunilor din declarația sa de avere, suma de 1.100.000 de lei (circa 330.000 de euro la cursul valutar din perioada respectivă) de la doi apropiați ai directorului „Transgaz”, Florin Muntean: 600.000 de lei de la Doina Stoia, sora lui Muntean, angajată la SCGN Romgaz Mediaș, și 500.000 de lei de la Valer Crișan, prieten și asociat cu Muntean la SC Baza Auto de Transport Mediaș, la care deținea funcția de director general. Vasile Blaga și-a trecut aceste sume în declarația de avere ca împrumuturi fără dobândă și cu termen de scadență de 10 ani, respectiv la 1.07.2017. Chestionat de presă, Vasile Blaga a refuzat să ofere amănunte legate de identitatea și localizarea celor doi generoși creditori, precizând doar că-i sunt prieteni apropiați. Să tot ai asemenea prieteni generoși, care să-ți împrumute bani fără dobândă și pe un termen atât de lung (10 ani)!
Numai că, la o simplă și minimă verificare, Doina Stoia și Valer Crișan nu pot face dovada provenienței sumelor pe care i le-au împrumutat lui Vasile Blaga, având surse de venit și averi modeste, în condițiile în care beneficiau doar de salarii de la societățile comerciale la care erau angajați și dețineau un apartament la bloc (Doina Stoia), respectiv o fostă casă naționalizată (Valer Crișan). Astfel că se naște întrebarea dacă suma de 1.100.000 de lei nu a constituit o
mită mascată, o răsplată via Florin Muntean, sora și asociatul acestuia, pentru implicarea lui Vasile Blaga în promovarea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror general al României. La fel, se pune întrebarea dacă suma de un milion de euro oferită PDL de Ilie Carabulea n-a reprezentat tot o mită mascată pentru promovarea Laurei Codruța Kövesi în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere că la Sibiu și în Parchetul General se discută că numirea acesteia a fost plătită de afaceristul sibian.
## l) Sesizarea DNA și CSM
Pentru elucidarea acestor aspecte, solicit DNA să se sesizeze și să efectueze cercetări sub aspectul infracțiunilor de dare și de luare de mită, respectiv de spălare de bani, față de președintele Senatului, Vasile Blaga, procurorul general al României, Laura Codruța Kövesi, tatăl său, Ioan Lascu, ex-directorul „Transgaz”, Florin Muntean, și omul de afaceri Ilie Carabulea. Solicit, de asemenea, redeschiderea dosarului care a avut ca obiect accidentul de circulație produs de generalul Florian Coldea și cercetarea procurorului general Kövesi sub aspectul infracțiunii de favorizarea infractorului, pentru soluția de neîncepere a urmăririi penale emise în cauza respectivă. Totodată, solicit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să verifice toate acuzele care-i sunt aduse procurorului general al României prin această declarație politică, inclusiv să stabilească motivele pentru care DNA nu a extins cercetările în cazul Apostu și asupra procurorului general Kövesi și a tatălui său, Ioan Lascu, urmând să clarifice ce întâlniri și ce discuții a avut Kövesi cu Apostu la București și la Sibiu în perioada septembrie – octombrie 2010.
Aceasta este fața adevărată a procurorului general al României Laura Codruța Kövesi, slăvită și proslăvită de președintele Traian Băsescu, de genitoarea sa Monica Luisa Macovei, de unii reprezentanți ai societății civile și de unii reprezentanți diplomatici ai statelor occidentale la București, îndeosebi de ambasadorii SUA și Marii Britanii. Trista realitate este că Laura Codruța Kövesi a fost promovată în epoca portocalie, ca și alți șefi din Parchet (DIICOT, DNA), Curtea Constituțională, servicii secrete (SRI, SIE, SPP, STS, DGIPI), ministere (Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Educației și altele) și agenții (ANI, ANAF și altele), în baza principiului nulităților controlabile, promovat în mod deosebit de președintele Băsescu și de ex-ministresa Macovei. Potrivit acestui principiu băsesciano-macoveian, în funcțiile-cheie din instituțiile statului au fost promovate cu prisosință persoane mediocre profesional, obediente și șantajabile, relativ tinere și originare din provincie, pentru a putea fi manipulate de promotorii și protectorii lor.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.